SCHIMBĂRILE

CLIMATICE

Schimbarile climatice reprezinta

o problema actuala prioritara,
intrucat atat sistemul natural
cat si cel socio-economic sunt
sensibile la schimbari ale climei,
iar amploarea si viteza
prognozate pentru acestea vor
avea un impact semnificativ,
care va ameninta durabilitatea
acestor sisteme.
 Ecosistemele, viata salbatica si oamenii sunt in general capabili
sa se adapteze schimbarilor climatice care apar de-a lungul unor
perioade mari de timp. Pana acum, cercetatorii nu au cazut de
acord in privinta rapiditatii cu care vor avea loc schimbarile.
Totusi, impactul activitatilor umane asupra climei va putea fi
masurat peste cateva decenii, si nu secole sau milenii. Motivatia
de a actiona in legatura cu schimbarile climatice nu trebuie
neaparat gasita in ceea ce omenirea a observat pana acum, ci in
ceea ce anticipeaza modelele stiintifice pentru viitorul apropiat.
Daca procesul de incalzire va continua in ritmul prognozat
astazi, lumea va intra intro perioada de schimbari climatice fara
precedent in istoria umanitatii. Activitatile umane determina
cresterea concentratiilor gazelor cu efect de sera, care tind sa
incalzeasca atmosfera si sa induca modificari climatice regionale
si globale.
 În decursul ultimilor 150 de ani, temperatura
medie a crescut cu aproape 0,8ºC în general şi
cu aproximativ 1ºC în Europa. Unsprezece din
ultimii doisprezece ani (1995-2006) se numără
printre cei 12 ani cu cea mai mare căldură
înregistrată instrumental la suprafaţa globului
(din 1850). Fără o acţiune globală de limitare a
emisiilor, IPCCse aşteaptă ca temperaturile
globale să mai crească cu 1,8 până la 4,0ºC
până în 2100. Aceasta înseamnă că creşterea
temperaturii începând cu perioada
preindustrială ar fi peste 2°C. Peste acest prag,
este pe departe mult mai probabil să aibă loc
schimbări ireversibile şi posibil catastrofice.
 Impacturileschimbărilor climaticesunt deja observate şi sunt
prevăzute a deveni mai pronunţate. Evenimentele climatice
extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi de
inundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai intense.
În Europa, cele mai mari creşteri de temperatură se produc în
sudul Europei şi în regiunea arctică. Precipitaţiile scad în sudul
Europei şi cresc în nord/nord-vest. Aceasta determină impacturi
asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii umane şi a resurselor
de apă. Sectoarele economice, precum silvicultura, agricultura,
turismul şi construcţiile vor suporta în mare parte consecinţe
dăunătoare. Sectorul agricol din nordul Europei poate beneficia
de o creştere limitată a temperaturii.

Pentru a stopa pierderea
biodiversităţii, trebuie
reduse în mod semnificativ
emisiile globale de gaze cu
efect de seră, şi, în acest
arderea combustibililor fosili pentru
producerea de electricitate, transport,
industrie şi gospodării;
schimbări privitoare la agricultură şi la
utilizarea terenurilor, cum ar fi defrişarea;
depozitarea deşeurilor;

sens, se stabilesc politici

specifice.
utilizarea gazelor industriale fluorurate.
Principalele surse ale
gazelor cu efect de seră
produse de oameni sunt:

 Chiar dacă politicile şi eforturile de reducere a emisiilor sunt eficiente, unele

schimbări climatice sunt inevitabile. Prin urmare, trebuie să dezvoltăm şi strategii
şi acţiuni de adaptare la impacturile schimbărilor climatice din Europa şi în special
de dincolo de graniţele acesteia, deoarece ţările mai puţin dezvoltate sunt printre
cele mai vulnerabile, având cea mai redusă capacitate financiară şi tehnică de
adaptare.