SISTEMUL IMUNITAR

IMUNITATEA

Ciucă Anastasia
CIUCĂ ANASTASIA
VIII-B
VIII B
 Imunitatea (din latină immunitas=scutire) este
însușirea organismului vegetal, animal și uman de a opune
rezistență în fața activității microbilor și a substanțelor toxice.
 
 MICROBII
Microbii sunt microorganisme care se găsesc practic
pretutindeni, în aer, apă, sol, organisme vii, mâncare etc. În timp ce
o mare parte a acestora nu au potențial dăunător pentru om,
grație sistemului imunitar capabil să apere organismul de infecții,
unii pot afecta starea de sănătate.
Capacitatea lor de înmulțire este remarcabilă, astfel că dacă le
facem „șederea” plăcută, adică nu igienizăm corespunzător
suprafețele, obiectele și nu ne dezinfectăm mâinile după fiecare
contact, favorizăm răspândire acestora.
Cei mai frecvenți microbi cu care intrăm în contact sunt
virusurile și bacteriile, microbi care pot contribui la apariția unor
afecțiuni precum: tuberculoza, răceala, gripa, herpesurile,
toxinfecțiile alimentare, faringita, infecțiile urinare etc.
 BACTERIILE
Bacteriile sunt microorganisme procariote și au de cele mai
multe ori o lungime de câțiva micrometri (un micron este a mia parte
dintr-un milimetru), regăsindu-se sub formă sferică, alungită sau
spiralată (elicoidală). Bacteriile au fost printre primele forme de viață
care au apărut pe Pământ și sunt prezente peste tot,
în sol, apă, izvoare termale,  chiar și la adâncimi mari din scoarța
terestră. Bacteriile trăiesc în relații de simbioză sau sunt  paraziți ai
plantelor și animalelor. La om cel mai mare număr de bacterii se
găsește în flora intestinală, dar care sunt  benefice organismului.
Dar, unele specii sunt patogene și, odată pătrunse în organism,
produc diverse boli infecțioase.
Unele specii de bacterii sunt extrem de folositoare în industrie,
în epurarea apelor, în obținerea produselor lactate fermentate etc.
TIPURI DE BACTERII
 VIRUȘII
Virusul este un agent patogen inframicrobian, invizibil la
microscopul optic, care nu are capacitatea de
autoreproducere, ci este multiplicat de celula parazitată.
Virusurile provoacă diverse boli infecțioase numite viroze.
Virusurile reprezintă cea mai simplă formă de viață
acelulară. Virusurile nu sunt considerate ființe vii, dar cu
toate acestea dispun de material genetic, aflându-se la
intersecția dintre viu și neviu. Spre deosebire de celelalte
forme de viață, nu consuma hrană și nu produc energie.
TIPURI DE VIRUȘI
 Categoriile sistemului de apărare
1. Sistemul imunitar nespecific, înnăscut
Imunitatea înnăscută este imunitatea cu care ne naștem. Acest tip de imunitate este
“scris” în gene, oferind protecție pe tot parcursul vieții. Este forma imunității care oferă un
răspuns imediat invadatorilor străini. Răspunsul imun înnăscut este prima linie de apărare a
organismului împotriva germenilor care intră în organism. Celulele imune recunosc o
amenințare potențială, dau alarma și începe răspunsul inflamator.
Răspunsul imun înnăscut acționează în același mod la toți microbii și substanțele
străine, motiv pentru care este denumit și sistem imunitar “nespecific”. Răspunsul imun
înnăscut acționează foarte repede. De exemplu se asigură că bacteriile care au pătruns în
piele printr-o rană mică sunt detectate și distruse la poarta de intrare în câteva ore. Totuși
sistemul imunitar înnăscut are o putere limitată de a opri răspândirea germenilor.
Imunitatea înnăscută (nespecifică) implică bariere fizice (anatomice), chimice și
celulare, bariere care împiedică microorganismele să intre în corpul tău. Prima linie de
apărare și cea mai evidentă este pielea. Ea este prima care “blochează” invadatorii să intre
în corpul tău. Alte linii de apărare sunt: corneea, sistemul digestiv, etc. O tăietură, o arsură
pot determina o poartă de intrare la nivelul oricărei dintre aceste linii de apărare astfel încât
un microb să poată “intra” în corpul tău și să te infecteze. Exemple de imunitate înnăscută
includ: reflexul de tuse, enzimele din lacrimi, mucusul care înglobează bacteriile și particulele
mici, acidul gastric.
• Imunitatea înnăscută spre deosebire de imunitatea dobândită nu are memorie imunologică și,
prin urmare, este incapabilă să “memoreze” sau să recunoască același agent patogen în
cazul în care corpul va fi expus acestuia în viitor.
 2. Imunitatea dobândită
Imunitatea dobândită nu este prezentă la naștere. Se învață. Procesul de învățare începe
atunci când sistemul imunitar al unei persoane întâlnește invadatori și recunoaște substanțe non-
self (antigeni). Apoi, componentele imunității dobândite învață cel mai bun mod de a ataca fiecare
antigen și începe să dezvolte o memorie pentru acel antigen.
Imunitatea dobândită mai este numită și imunitate specifică deoarece își adaptează atacul
la un antigen specific întâlnit anterior. Caracteristicile sale sunt capacitatea de a învăța, adapta și de
“a-și aminti” germenii. La primul contact cu un antigen reacția imună este înceată și poate dura
câteva zile, timp în care microbii pot declanșa boala. Din fericire, după cum spuneam, corpul își
“memorează” inamicii. În urma unei infecții, anticorpii și limfocitele rămân cu o “amintire” a
inamicului și, prin urmare, vor reacționa la apariția aceluiași inamic. Dacă un organism întâlnește
același agent patogen (“inamic”) a doua oară, răspunsul sistemului imunitar va fi mai rapid și mai
robust decât răspunsul imun primar. Reacția imună este mult mai rapidă și mai eficientă, iar corpul
elimină atacatorul înainte ca boala să se dezvolte.
În timpul vieții sistemul imunitar își face “o bază de date” cu informațiile culese de la
microorganismele (invadatorii) cu care vine în contact și pe care le cataloghează ca “periculoase”,
“bază de date” la care apelează ori de câte ori vine în contact cu același microorganism, substanță
periculoasă etc. Această “amintire” este, de asemenea, motivul pentru care ne imbolnăvim de unele
boli o singură dată în viață. O formă prin care sistemul imunitar își face un “update” la această bază
de date este vaccinarea. Datorită memoriei imunologice putem vaccina împotriva bolilor infecțioase.
Odată ce corpul creează anticorpii necesari pentru “innăbusirea” unui agent patogen, este capabil
să facă acest lucru mai repede atunci când îl întâlnește din nou.
 PROTEJAREA SISTEMULUI IMUNITAR
Vei avea în mod natural un sistem imunitar funcțional atâta timp cât aplici
recomandările generale pentru a avea o sănătate bună:
- Nu fuma;
- Consumă alcool cu moderație;
- Mănancă multe fructe și legume;
- Practică sport regulat;
- Menține o greutate sănătoasă;
- Dormi suficient (7-8 ore de somn odihnitor);
- Controlează stresul;
- Mergi regulat la controalele medicale.
De asemenea, următorii pași sunt foarte importanți pentru a preveni infecțiile:
- Spală-te corect pe mâini;
- Ingrijește-ți dantura;
- Gătește adecvat alimentele;
- Evită expunerea la persoanele bolnave;
- Urmează schema de vaccinare recomandată pentru varsta ta.
VĂ MULȚUMESC!