Sunteți pe pagina 1din 45

ACCIDENTE ECOLOGICE

IN INDUSTRIA MINIERA
Dan Costin, Calin Baciu
Facultatea de Stiinta Mediului
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
1. SGORIGRAD – Bulgaria

Data: 1 mai 1966, in jurul orei 12.00

Ruperea digului iazului de decantare al sterilelor


rezultate din prelucrarea minereului de la mina
Mir – Placalnizza (Pb, Zn, U?)

Torent de noroi (apa si steril fin)


avand volumul de 450.000 m3
2004

Torentul a parcurs aprox. 8 km distrugand


localitatile Sgorigrad si partial Vratza

Victime: 488 de morti


Exploatarea miniera este cunoscuta din
vremea tracilor si a romanilor

Sterilul provenea de la o uzina de preparare


(flotatie) construita la inceputul anilor ’60

Iazul a fost construit prin bararea unei vai


Efectele curgerii torentului
Cauza: revarsarea amestecului de apa
si steril datorat unor ploi abundente sau
ruperii unui canal din amonte de iaz

Piata centrala din Vratza a fost acoperita


cu un strat de 20 cm de noroi

Dupa accident a fost construit un alt iaz

Mina a fost inchisa in 1997


Intrarea in mina Flotatia Zona iazului

Deversor Conducta din baza iazului Conducta flotatie – iaz

Zid de deviere a vaii Sgorigrad (din zona digului) Valea (din zona minei)
2. ABERFAN – Tara Galilor (Marea Britanie)

Data: 21 octombrie 1966, in jurul orei 9.15-9.30

Alunecare de teren pe taluzul unei halde de steril


rezultat in urma exploatarii carbunilor

Din halda avand o inaltime de 244 m s-a format


un torent de noroi (apa si steril fin) deplasandu-se
pe o distanta de 183 m

Torentul a acoperit o strada (Moy Road) distrugand


8 cladiri si o scoala (Pantglas School)
Merthyr Tydfil Grosimea torentului la baza a fost de 14 m

Victime: 147 de morti din care


116 copii cu varste cuprinse intre 7 si 10 ani
Constructia haldelor a inceput
Aberfan, inceputul secolului 20 cu peste 50 de ani in urma

Un raport din 1927 avertiza


asupra pericolului amplasarii
haldelor pe un teren instabil
avand in vedere lucrarile
miniere subterane

Alte alunecari de teren de mai


mici dimensiuni au avut loc in
Exploatarea Merthyr Vale 1939, 1944 si 1963
Aberfan
Evenimentul din 1963 a condus la blocarea strazii cu
noroi in apropierea scolii

Mina de carbune a fost inchisa in 1989

Valea
1964
1966
Conditii: ploi abundente, peste media lunii,
jumatate din cantitatea de apa
inregistrandu-se cu doua zile inainte de
dezastru

Alunecarea de teren a aparut la


halda nr. 7
Volumul de material implicat in
alunecarea de teren a fost de
100.000 m3, avand o masa de
2 milioane tone

Viteza de deplasare a fost de


aproximativ 30 km/h
Halda nr. 5
Halda nr. 4
Pantglas Junior School
Halda nr. 7 Izvor

gresii Aberfan

carbune

argile si aluviuni

Haldele de steril au fost amplasate Intr-un raport din 1958 se mentiona prezenta
pe un substrat geologic format partial paraielor sub haldele de steril
din gresii poroase
Ca urmare a umiditatii foarte ridicate a
Din aceasta formatiune apareau materialului a avut loc o mica alunecare
la suprafata mai multe izvoare, rotationala care a determinat curgerea
o parte a haldelor fiind amplasate sterilului suprasaturat in apa
pe paraiele formate
Cladirea scolii a ramas aproape
intacta, spatiile interioare fiind umplute
cu noroi

Oamenii au murit mai ales prin sufocare

Ultimul cadavru a fost descoperit la


o saptamana de la producerea dezastrului
Saparea si instalarea unui sistem de drenaj

In final, sterilul ramas a fost indepartat


Aberfan in zilele noastre
3. STAVA – Italia Data: 19 iulie 1985, la ora 12.22’ si 55’’

Alunecarea taluzului iazului de steril superior si


antrenarea sterilului din iazul inferior, sterile
rezultate de la o mina de flourina(CaF2)

Torent de noroi (apa si steril nisipos, mocirlos)


avand volumul de 180.000 m3 la care s-au
adaugat inca 40-50.000 m3 de sol, sfaramaturi
de cladiri si copaci dezradacinati

Suparafata afectata 435.000 m2


Lungime de 4,2 km

Victime: 268 de morti (197 + 71 disparuti) din care


- 28 copii sub 10 ani
- 31 tineri sub 18 ani
- 89 barbati
- 120 femei
Mina Prestavel

Localizata in muntele Prestavel,


deasupra vaii Stava

Operationala din sec al 16-lea pentru


extragerea galenei (PbS) argentifere,
iar din 1934 pentru extragerea fluorinei
Uzina de preparare (flotatie)

Anterior anului 1961 a fost folosita


concentrarea gravimetrica; se obtinea
un concetrat folosit in industria otelului;
sterilul rezultat avea dimensiunile de tip
pietris, usor de depozitat

Concetratul de flotatie este folosit in


industria chimica; sterilul rezultat este
un amestec de apa, substante chimice
si materiale fine de tip nisip si mal

Celule de flotatie
Sterilul este trimis prin conducte la
iazul de decantare

Hidrocicloanele separa fractia nisipoasa


de cea fina amestecata cu apa

Nisipul este folosit pentru construirea


digului iazului, apa decantandu-se din
partea fina in iaz
Sistem de doua iazuri In 1969 a fost construit al doilea iaz
Primul construit pe faneata Pozzole Situat deasupra primului iaz
Amplasat la 400 m de uzina la 150 m Initial trebuia sa fie utilizat pentru
deasupra cladirilor din Stava si la sterilul rezultat din prelucrarea
o distanta de 800 m de acestea primului iaz, dar ulterior a fost folosit
In 1969 avea o inaltime de peste 25 m pentru depozitarea sterilului de flotatie
Sectiune prin
sistemul de
iazuri

Sectiune prin iazul inferior


Accidentul

Digul iazului superior s-a rupt, materialul


a intrat in iazul inferior exercitand o presiune
asupra digului care la randul lui s-a rupt

Torentul de noroi s-a deplasat in aval cu


o viteza de 90 km/h (23-25 m/s)
Inainte de Dupa
accident accident
Aval de ceea ce fusese localitatea Stava

Materialul constituent al torentului


a fost in stare semi-fluida
Nor alb format din nisip fin care a ajuns
in orasul Tessero inaintea torentului

Distrugeri materiale:
- 133 milioane Euro
- 3 hoteluri
- 53 de case particulare
- 6 fabrici
- 8 poduri
- 9 cladiri avariate grav
- sute de copaci dezradacinati
- eroziune pe o suprafata
de peste 27.000 m2
Seismograma de la Cavalese – viteza de derulare a accidentului
Cauze:
- timp de 20 de ani nu au fost facute verificari
ale stabilitatii iazurilor
- in 1975 au fost facute o serie de verificari
dar unele esentiale nu au fost realizate
- concluzia acestora a fost pozitiva desi unii
specialisti se intrebau cum de mai rezista iazul
- accidentul s-a produs datorita unei lipse
cronice a stabilitatii digurilor

Stabilitatea fractiei fine era precara pentru ca iazul a fost amplasat pe un sol mlastinos
Iazul superior a fost instalat prea aproape de cel inferior: in timp, digul iazului superior s-a
dezvoltat pe fractia fina a iazului inferior cauzand un drenaj greoi si o instabilitate precara
Iazul superior avea o inaltime prea mare (34 m) si o inclinare prea mare (80%)
Iazurile au fost construite pe o panta cu inclinare de 25%
Metoda de constructie a digului in amonte este mai ieftina si mai rapida dar mai nesigura
Conductele de drenare au fost instalate incorect
Stava in zilele noastre
4. AZNALCOLLAR – Spania
Data: noaptea de 24 spre 25 aprilie 1998

Ruperea digului iazului de decantare a sterilelor


de flotatie rezultate in urma prelucrarii unui
minereu sulfuric complex

A fost deversata o cantitate de 5,5 milioane m3


de apa acida (pH=2,9) si 1,3 milioane m3 de steril,
continand As, Pb, Zn, Cu, S, Fe

Suprafata afectata 4634 ha din care 2600 ha au fost


acoperite de steril
Distrugeri piscicole si ale speciilor acvatice
Indundarea a 50 de puturi pentru irigatii
Amenintarea Parcului National Donana (50 km S)
Pierderea a 5.000 de locuri de munca in agricultura,
piscicultura, turism si conservarea naturii
Mina Los Frailes

Situata la 45 km V de Sevilla
Zacamant descoperit in 1998
- asociat riolitelor cantonate in piroclastite
- piroclastite mineralizate si zone piritoase
- rezerve de 43 + 30 milioane t minereu cu
3,7% Zn; 0,3% Cu; 2,1%Pb; 58 g/t Ag
Capacitate de productie de 4 milioane t de minereu
Capacitate proiectata:
- 125.000 t/an Zn
- 48.000 t/an Pb
- 4.700 t/an Cu
- 90,8 t/an Ag

Zacamantul era exploatat de Boliden Apirsa SL


filiala a Boliden Ltd (firma canadiano-suedeza)
Concentratele erau transportate 90 km pe sosea
in portul Huelva:
- o parte a concentratului de Zn era trimis
in Norvegia
- restul concentratului de Zn si cel de Pb era
trimis spre alte tari europene
- concentratul de Cu era trimis in Japonia
Constructia iazului a inceput in 1997
In 1998 avea o suprafata de 160 ha
si continea 15 milioane m3 de steril

Digul s-a fisurat si s-a rupt in zona


de jonctiune a doua iazuri, unul cu
steril piroclastic si celalalt cu steril
piritos
Clima este de tip subtropical mediteraneean
Temperatura medie anuala 18oC
Cantitatea medie de precipitatii 650 mm/an

Nivelul raului Agrio, afluent al


raului Guadiamar, a crescut cu 3,6 metri
in 30 secunde; dupa 12 ore nivelul era
mai mare doar cu 0,2 m
Raul Agrio si-a schimbat cursul
aducand la zi roci tertiare
Constitutia geologica a substratului:
- depozite aluviale Cuaternare (5-10 m)
- marne Miocene (50 m)
- calcare biogene Miocene (10 m)
- sisturi Paleozoice
- complexe vulcanogen-sedimentare
- gresii cuartoase Paleozoice

O portiune de 600 m din dig


s-a deplasat pe o distanta de 60 m
creand o bresa

Cauza: aparitia unei falii in marne la 14 m


adancime ca urmare a surplusului de presiune
din apa interstitiala datorat greutatii iazului
Informatii anterioare producerii accidentului:
- in iunie 1996 un raport avertiza asupra suprafetelor de alunecare din marne
- prezenta unor cantitati de exfiltratii de ordinul a 10 m3/h; 85% din aceasta cantitate
era repompata in iaz
- inca din 1997 inclinometrele au indicat aparitia unor deplasari a materialului din iaz

Alte ipoteze privind cauzele accidentului:


- sterilul acid a atacat fractia calcaroasa a marnelor micsorand
stabilitatea mecanica a solului
- rocile au continut argile expansive a caror expansiune-contractie au condus
la aparitia deformarilor care s-au transmis solului
- exfiltratiile de apa acida si exploziile care aveau loc in cariera din apropiere
au condus la aparitia deplasarilor de materiale
- latimea mica a plajei care trebuie sa existe intre dig si luciul de apa al iazului;
digul avea o umiditate mai mare decat cea permisa
- greseli de constructie si proasta intretinere a iazului care au condus
la o presiune crescuta in materialele din dig

Evenimente post-accident
- 6 noiembrie 1998 – o noua deplasare a digului de 3 mm
- inceputul lui aprilie 1999 – deplasare cu 14 cm
- aprilie 1999 – poluare a raului Guadiamar datorat unui aport de 86.400 l/zi de apa acida
Aprilie August
1998 1998
In mai 1998 incep lucrarile de curatire a terenului afectat
Impartirea responsabilitatilor:
- zona nordica – Boliden (14 km, 780 ha, 80% din terenul afectat)
- zona sudica – comunitatea locala
A fost indepartata o cantitate de 10 milioane tone de steril si sol poluat
Materialele excavate au fost depozitate in cariera parasita Aznalcollar
La 1 decembrie 1998 operatiunea de curatire a fost incheiata
A doua curatire s-a desfasurat in vara anului 1999
- 200 ha de teren, mai ales albii de rau
- material excavat aprox. 1 milion de tone
Din aprilie 1999 mina a fost redeschisa
Sterilul rezultat a fost depozitat in cariera parasita Aznalcollar
In septembrie 2001 mina Los Frailes a fost inchisa
5. BAIA MARE – Romania

Data: 30 ianuarie 2000, la ora 22.00-23.00

Aparitia unei brese in digul unui iaz


de decantare a sterilului provenit
in urma extragerii aurului

Deversarea a aprox. 100.000 m3 de apa


continand cianura (aprox. 50-100 t)
si material in suspensie, timp de 11 ore

Contaminarea cu cianura a raurilor


Afectarea florei si faunei din raurile contaminate
Contaminarea a aprox. 20 ha de teren agricol
Contaminarea a 9 fantani
Complexul
de iazuri
Bozanta
Mare

Municipiul
Baia Mare

Raul
Somes

Raul
Lapus
Societatea AURUL S.A.
- Esmeralda Exploration
(Australia) – 50%
Iazul Meda – Baia Mare - REMIN S.A.
(Romania) – 44,8%
- altii
(Romania) – 5,2%

Infiintata in 1992

Scop: exploatarea
haldelor de steril vechi
pentru extragerea
metalelor pretioase

S-a inceput cu iazul


Meda, avand o vechime
de 30 ani si continand
4,43 milioane t cu
0,60 g/t Au

Data inceperii: mai 1999


Tehnologie: CIL (carbon in leach)
Capacitate de productie: 2,5 milioane t/an
Durata proiect: 10-12 ani
Cantitate: 1,6 t Au si 9 t Ag
Continut de cianura: 700 mg/l
Sterilul rezultat era transportat pe o conducta cu o lungime de 6,5 km la iazul Aurul
de langa localitatea Bozanta Mare (SV de Baia Mare)
Apa rezultata in urma decantarii era recircuitata si folosita din nou in procesul industrial
Apa din iaz avea un continut de 400 mg/l cianuri, din care 120 mg/l cianuri libere
Iaz Aurul:
- suprafata 94 ha
- inaltime maxima proiectata 20 m
- decantor central pentru recircuitare
- amplasat pe un teren usor inclinat
in directie NE-SV

Iazul este inconjurat cu un dig format


din material mai grosier rezultat in urma
separarii de fractia fina prin intermediul
hidrocicloanelor

In baza iazului a fost amplasata o folie


de plastic pentru prevenirea contaminarii
solului si a apelor subterane

Exfiltratiile sunt colectate si repompate

Digul nu continea un miez de argila


Evenimente premergatoare:
(in intervalul mai-decembrie 1999)
- 1 fisurare a conductei de la
uzina la iaz
- 3 fisurari a conductei de la
iaz la uzina
In data de 28 ianuarie 2000,
nivelul apei din iaz a crescut
vizibil ca urmare a unor cantitati
mari de precipitatii si a apei
provenite din topirea zapezii,
rezultat al cresterii temperaturii
Nici o masura nu este luata

Ca urmare a presiunii exercitate de apa, digul s-a spart aparand o bresa de aprox. 25 m
Bresa a fost inchisa partial in intervalul 31.01-02.02.2000 urmata apoi de refacerea
totala si consolidarea digului
Apa scursa a fost neutralizata cu hipoclorit
Apa ramasa in iazul Aurul a fost evacuata in iazul REMIN si apoi dupa neutralizare
a fost deversata in raul Lapus
Concetratia maxima admisa
pentru cianuri in apa este de 0,01 mg/l