UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

FACULTATEA DE MINE

STUDIUL FOTOGRAMETRIC AL
INFLUENTEI EXPLOATARII SUBTERANE
ASUPRA SUPRAFETEI LA MINA DEVA

Coordonator Ştiinţific:

…………………………………

` Absolvent:

…………………………

PETROŞANI

2023
 CUPRINS

1. SCOPUL ȘI IMPORTANȚA TEMEI PROIECTULUI

2. SITUAȚIA GEOLOGICĂ ȘI A LUCRĂRILOR DE EXPLOATARE ȘI
PROSPECATARE A REGIUNII ȘI A ZĂCĂMINTELOR
3. EVOLUȚIA ALBIEI DE SCUFUNDARE ÎN TIMP
4. ROLUL ȘI REALIZAREA TEHNICĂ A OBIECTIVULUI PROIECTAT
5. SITUAȚIA LUCRĂRILOR GEODEZICE ȘI TOPOGRAFICE
6. METODOLOGIA DE REZOLVARE A PROIECTULUI
7. VERIFICARE REȚELEI DE SPRIJIN
8. ÎNCADRAREA PUNTELOR B30-B31-B32
9. CALCULUL COTELOR BORNELOR PRIN NIVELMENT TRIGONOMETRIC
10. CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR CAPETELOR DE PROFIL
11. DETERMINAREA COTELOR PUNCTELOR CAPETELOR DE PROFIL
12. DETERMINAREA PANOURILOR
13. RIDICAREA FOTOGRAMETRICĂ A ALBIEI DE SCUFUNDARE
14. CONCLUZII FINALE
15. BIBLIOGRAFIE
 1. SCOPUL ȘI IMPORTANTA TEMEI PROIECTULUI

Acest proiect s-a realizat în scopul urmăririi stabilității terenurilor în bazinul minier
Deva. Prin stabilitatea terenurilor înțelegem eliminarea posibilității existenței unor goluri în
conul de surpare care ar putea provoca lovituri de șoc și de asemenea eliminarea mișcării pe
orizontală a albiei de scufundare.
În direcția construcțiilor existente în incinta minei de la orizontul + 338 respectiv stația de
compresoare, recipienții de aer comprimat, turnurile de răcire, atelier mecanic etc. a căror
stabilitate este în prezent asigurată. Totodată se mai urmărește și stabilitatea zonei în care este
amplasată antena de la telecomunicații.
Lucrarea s-a executat în principiu prin aceleași metode și tehnologie de lucru folosite în
măsurătoarea anterioară, executată în 1990, pentru a obține o suprapunere cât mai exactă a
rezultatelor și evitarea unor eventuale erori ce apar prin folosirea altei tehnologii de lucru.
Proiectul reprezintă unul din domeniile de aplicare ale fotogrametriei terestre pentru
urmărirea în timp a mișcărilor de teren în zone inaccesibile, fiind singura posibilitate de punere
în evidență a rupturilor și prăbușirilor de la suprafață în urmă lucrărilor din subteran.
Observațiile și măsurătorile executate pun în evidență, pe baza metodelor fotogrametrice,
evoluția în timp a albiei de scufundare și corelarea acestei evoluții cu exploatarea din subteran.
Lucrarea are o importantă deosebită punând la dispoziția întreprinderii miniere
beneficiare datele necesare pentru urmărirea stabilității terenului și a evoluției albiei de
scufundare în perioada 1990-1992, precum și valoarea cantității de volum surpat ce va fi
comparat cu cel rezultat în subteran în urmă lucrărilor.
Securitatea lucrărilor din abataj și a obiectivelor din incinta impugn însă urmărirea pe mai
departe a evolutiei albiei de scufundare. Această urmărire va putea fi realizată în viitor doar prin
folosirea metodelor de preluare aerofotogrametrice deoarece dimensiunile albiei de scufundare
nu mai permit utilizarea metodelor de preluare fotogrametrice obișnuite.
 
 2. SITUAȚIA GEOLOGICĂ ȘI A LUCRĂRILOR DE EXPLOATARE ȘI
PROSPECTARE A REGIUNII ȘI ZACAMINTULUI

Zacamintul cuprifer Deva este amplasat într-o regiune cu fundament geologic de șisturi
cristaline, străbătut de mase andezitice eruptive, roci în care este cantonat zacamintul de cupru de
origine hidrotermală.
Zacamintul este format din andezit mineralizat cu sulfuri cuprifere: calcopirita, calcozina,
covelină,  bornit și cupru nativ dispuși sub formă de plajă pe fisuri și impregnatii fine.
Forma zacamintului este de tip Stok (volbure) dezvoltat  mai mult în adîncime având o
suprafață  orizontală relativ redusă. Se poate asimila cu un cilindru eliptic vertical de
dimensiunile: axa mare = 160-180 m, axa mică = 100 - 120 m care se filează în  adâncime la
circa 600 m (Z = - 230 m ).
Suprafețele secțiunilor orizontale au fost în creștere până la orizontul + 147 (- 190m)
ajungând la valoarea maximă de circa 22 000 m² de unde descresc din orizont în orizont ajungînd
la circa 11 500 m² la orizontul - 113 (- 450 m).
Rocile înconjurătoare sunt andezite brecifiate de circa 8 - 10 m grosime înconjurate de
brecie andezitica piritizata.
Proprietățile fizico-mecanice ale rocilor înconjurătoare diferă destul de mult în funcție de
poziția lor geografică față de corpul mineralizat după cum urmează:
1)      pentru andezite brecifiate rezistențele de rupere sunt:
la compresiune 390 580 kgf/cm²,
la întindere 40 - 150 kgf/cm²
la forfecare 90 - 190 kgf/cm²;
2)      pentru brecia andezitica rezistențele de rupere sunt:
la compresiune 160 580 kgf/cm²,
la întindere 30 - 130 kgf/cm²,
la forfecare 85 - 165 kgf/cm².
Valorile maxime se referă la rocile din partea de N-E și E a zacamintului unde ele sunt
compacte iar cele minime la partea de V și N-V unde sunt puternic fisurate.
Privind istoricul activității miniere la mînă Deva se cunoaște că la la sfârșitul secolului XIX
si pînă în anul 1919 au existat activități sporadice de exploatare care au afectat zonele de
deasupra orizontulul 338. Zacamintul s-a redeschis în anul 1948 printr-o activitate combinată de
explorare – exploatare pînă în anul 1958 de când se desfășoară activitate continuă de exploatare
producția anuală mărindu-se de la 55 000 tone pe an în 1958 la 725 000 tone pe an 1980 după
care a urmat o ușoară descreștere a producției la 620 000 tone pe an în 1989.
Zacamintul a fost deschis prin galeria "7 Noiembrie" (galleria I) la orizontul superior + 338
(± 0), iar în adîncime prin puțul de extracție orb la orizonturile +307 (-30 m): +277 (-60 m) +247
(-90 m); +197 (-140 m) și prin puțul nou de extracție la zi la orizonturile +147 (- 190 m); +97 (-
240 m); +27 (-310 m); 43 -380 m); -113 (- 450 m); -183 ( 520 ); -253 (-590 m) ultimele două
orizonturi fiind deschise între anii 1987 - 1988 și 1990 - 1992.
Mina a mai avut legătură cu suprafață prin suitorul vechi de aeraj situat în partea vestică a
zacamintului și are în prezente prin galeria de transport Decebal (galeria III) la orizontul + 247 și
prin galeria de acces la rampa puțului de extracție și la rampa puțului de aeraj la orizontul + 338.
Metodele de exploatare principale, folosite pînă în prezent au fost următoarele:
       felii orizontale ascendente și descendente cu ramblere manuală și mecanică în blocurile
geologice blocul 2 și bocul 3
        subetaje cu surparea acoperișului în corpul vestic al zacamintului, în pilierli puțului vechi de
extracție și al suitorului vechi de aeraj în blocurile geologice blocul 3, blocul 4 a și blocul 4 b.
        felii orizontale descendente cu camere direcționale cu surpare artificială a tavanului în blocurile
4, 5, 6. Înălțimea unei felii a fost de 3-3,5 m, durata medie de exploatare fiind de circa 3-4 luni.
S-au exploatat concomitent trei felii, a patra fiind în pregătire. Metoda s-a caracterizat printr-un
consum foarte mare de lemn de mină nerecuperabil (circa 15-30 m³ la mia de tone).
        subetaje cu surparea acoperișului în blocurile geolologice 6,7, 8, 9, 10, metodă care s-a
generalizat constituind metodă unică, actuală și viitoare de exploatare.
Înălțimea medie a unei felii de subetaj este de circa zece metri, cîmpul aferent unei galerii de
preabataj este tot de zece metri, durata medie de exploatare a unei felii de circa un an. Se
lucrează concomitent la trei felii a patra fiind în pregătire.
Metodă se caracteizeaza prin productivitate mare și consum de lemn de mînă redus, și acela
recuperabil în proporție de 80 – 90 %.
 3. EVOLUAȚIA ALBIEI DE SCUFUNDARE ÎN TIMP

Până în anul 1901 până când la mînă Deva s-au folosit în exclusivitate metodele de abataj
cu felli orizontale ascendențe și  descendente cu rambleere manuală și mecanică crearea golurilor
subterene n-a influențat deloc configurație suprafeței, sau numai în măsură imperceptibilă.
Fenomenul de deplasare a rocilor la euprafata a apărut În anul 1961 în urmă introducerii
metodel de exploatare - abataj cu subetaje cu surparea acoperișului în corpul vestic între
orizonturile +307 ai +277 în blocul 3a. Drept urmare au apărut primele fisuri care au conturat
albia de scufundare.
În anul 1982 s-a introdus metoda de abataj cu felii orizontale descendente cu camere
direcționale cu surparea artificială a tavanului sub orizontul +277 care a avut un efect accelerator
asupra formării și extinderii albiel de scufundare.
Creșterea suprafeței orizontale a zacamintului la orizonturile deschise +247 și +197
respectiv deschiderea rezervelor geologice mărite din blocurile 4 și 5 a avut efectul măririi
capacității de producție. Pe de altă parte faptul că puțul de extracție orb și suitorul vechi de aeraj
ar fi intrat în surpare și a făcut necesară săparea complexului noului puț de extracție și noului puț
de aeraj. Aceste puțuri sunt amplasate cu mult în afară zonei de infuenta finală și totodată
capabile să asigure capacitatea de extracție mărită din blocul gelogic cinci și următoarele, cu
asigurarea aerajului necesar.
Golurile realizate în subteran la mina Deva se realizează prin:
- săparea lucrărilor miniere de deschidere și pregătire orizonturilor noi (lucrări orizontale și
verticale);
- săparea lucrărilor miniere de cercetare gelogica (galerii de cercetare săpate la nivelul
orizonturilor deschise în zona sau în afară fonei zacamintului);
- săparea lucrărilor miniere de pregătire a feliilor de abataj (galerii de preebataj) în util sau steril;
- lucrări miniere propriu zise de abataj ( camere de abataj sau retrageri prin pușcarea în
subetaje ).
Lichidarea golurilor la mina Deva s-a executat prin:
- rambleerea manuală sau mecanică a camerelor de abataj de la feliile superioare în blocurile doi
și trei;
 -surparea camerelor de abataj în cadrul metodei feli orizontale descendente cu camere
direcționale, la care după terminarea excavarii unei camere stîngă - dreapta, în lungime de circa
15 - 20 m fiecare, s-a podit vatra și prin împușcarea elementelor de susținere s-a prăbușit peste
poditura. La falia inferiora s-a susținut de fapt poditura de la falia superioară.  Odată cu
prăbușirea camerelor s-a lichidat și galeria de preabataj aferentă. Acest sistem de lichidare a
golurilor s-a folosit pînă în anul 1973 când s-a abandonat această metodă și s-a generalizat
metodă prin subetaje cu prăbușirea acoperișului în blocul șase.
Din anul 1973 și pînă în prezent, în cadrul metodei de abataj prin subetaje, golurile create
prin împușcarea evantaiului de găuri, perforat din galeria de preabataj se lichidează prin
încărcarea cantității de minereu dislocat care este urmată de pernă de steril. Concomitent cu
încărcarea unui salt în retragere se lichidează și golul aferent al galeriei de abataj. Galeriile de
pregătire în util de la orizonturi precum și rostogoalele de minereu în util se închid odată cu
lucrările de abataj.
Ca goluri remanente rămîn lucrările miniere săpate în steril la nivelul orizonturilor și la
nivelul feliilor de pregătire.
 O parte din ele se închid odată cu lărgirea conului de surpare. Evidența golurilor create și
surpate la mina Deva se realizează în baza măsurătorilor topografice decanale și lunare de
recepție. În baza acestor măsurători se completează registrele cu evidență Lucrărilor miniere și
de abataj constituind evident analitică și se completează planurile topografice de orizont, de felii,
de abataj și secțiunile verticale prin zacamint, constituind evidență grafică a golurilor create și
surpate ( închise ). Evidență golurilor  remanente se realizează o dată pe an prin completarea fișei
minei co lungimea și volumul lucrărilor miniere în funcție (accesibile ).
 4. ROLUL SI REALIZAREA TEHNICA A OBIECTIVULUI PROIECTAT

Formarea și conturarea accelerată a albiei de scufundare din perioada 1961 - 1964,

necesitatea de protejare a suprafeței, constructillor și instalațiilor din incinta minieră, precum și
anumite considerente de securitate minieră din subteran au impus umarirea deplasării rocilor la
mînă Deva prin infintarea în anul 1964 a unei stații topografice de observere a fenomenului de
deplasare a rocilor.
După cum s-a amintit albia de scufundare de la mina Deva s-a conturat în 1961 drept
urmare a golurilor create și surpate în subteran în blocul 3a, care s-a extins în anii următori atît
pe orizontală cît și pe verticală mai ales în urmă introducerii metodei de abataj cu felii orizontale
descendente cu camera direcționale cu surparea artificială a tevanului, pe aproape întreaga
suprafață orizontală a zacamintului sub orizontul +277, afectind relieful inițial al suprafetai.
Datorită formei zacamintului, a avansării rapide a exploatării pe verticală cît și a
reliefului inițial, albia de scufundare care s-a format asimetric și neuniform față de golurile
create, avînd o evoluție relativ rapidă, în ea apărînd fenomene de prăbușire cu denivelări mari, cu
pereți abrupți, făcînd greu accesibilă albia.
Evoluția albiei în cea mai mare măsură a fost determinată de genul descendent al
lucrărilor de abataj, de adîncimea (nivelul feliilor) de abataj și a vitezei de avansare înspre
adîncime a acestor lucrări. A mai fost influențată de relieful inițial al suprafeței (configurația
terenului) și de diferențele între rezistentele de rupere a rocilor înconjurătoare din partea de E, N
- E, față de cele situate în partea de V, N - V a albiei.
Primul factor a determinat o scufundare rapidă și relativ uniformă a zonei centrale a
albiei, al doilea și al treilea factor determinînd o asimetrie a conturului albiei față de conturul
zacamintului, care s-a pronunțat în decursul anilor, albia extinzindu-se mai mult care V, N - V
unde relieful este mai ridicat, cu pante mai pronunțate și rocile mai fisurate.
Relieful inițial și existența unei falii a determinat o extindere asimetrică bruscă a albiei și
în partea sudică.
În general extinderea în plan orizontal a albiei s-a produs prin salturi, prin desprinderi de
pachete de roci, urmate de scufundarea și sfaramarea relativ rapidă a lor.
Latimile pachetelor de roci au fost maxime în partea de V, N- V, și S și minime în partea
de N - E și E, unde s-au format și taluzuri inverse care au necesitat corectarea lor prin impuscari
masive.
După perioade în care s-au produs desprinderi asimetrice masive de pachete de roci, au
urmat perioade cu tendințe de rotunjire, de simetrizare a conturului albiei.
Pachetele de roci desprinse aveau și au tendința de faramitare și rostogolire înspre partea centrală
a albiei și de umplere a acesteia, care și ea este în continuă scufundare.
Se poate afirmă, că atît evoluția albiei de scufundare cît și deplasarea rocilor în albie au
un caracter discontinu.
Albia de scufundare în extindere a afectat numai terenuri silvice, acoperite cu vegetație
forestieră, terenuri care s-au degradat în așa măsură, încît recuperarea lor ulteriora, chiar după
terminarea activității miniere din subteran va fi imposibilă. Doar vegetația forestieră a fost
recuperată executindu-se defrișările în avans față de extinderea preliminară a albiei.
 5. SITUAȚIA LUCRĂRILOR GRODEZICE ȘI TOPOGRAFICE

Caracterul albiei de scufundare, previziunile în ceea ce privește evoluția albiei, bazate pe

considerente miniere – formă zacamintului, viteză de avansare în adîncimea lucrărilor miniere de
abataj, proprietățile fizico mecanice ale rocilor înconjurătoare - au impus atât metodele de
observare - determinare, cît și tipul stației.
Metoda de observare - determinare aleasă a fost cea a fotogrametriei terestre, combinată
cu măsurători clasice. Stația de observare topografică a constat din șase profile orientate nord -
sud, distantate la 50 m între ele, totalizand 31 de repere de observare și doua baze fotogrametrice
fixe.
S-a preconizat urmărirea deplasării reperelor în plan orizontal și pe verticală prin
măsurători clasice, iar prin preluări fotogrametrice, ridicarea topografică a albiei de scufundare și
a reliefului din jur în vederea întocmirii planului de situație de scară 1:500 cu echidistanta
curbelor de nivel e = 1 m și a determinării volumului creșterii albiei de scufundare.
Prima măsurătoare combinată s-a executat în 1964. Ca măsurătoare primară pentru
comparație a planului fotogrametric, s-a folosit un plan de situație a reliefului de deasupra
zacamintului, executat în 1958 prin măsurători tahimetrice. Astfel de măsurători combinate s-au
executat și ulterior.
De fiecare dată în urmă prelucrării fotogramelor și a datelor măsurate clasic au rezultat
următoarele elemente :
         elemente analitice :
- deplasarea în timp și în spațiu a reperelor profilelor
- volumul creșterii albiei de scufundare rezultând din compararea analitică a suprafețelor curbe în
spațiu, ce reprezentau albia de scufundare.
         elemente grafice :
- plan de situație a albiei de scufundare și a reliefului înconjurător la scară 1:500 cu curbe de
nivel cu echidistantă e = 1 m.
- două profile verticale, unul direcțional, iar celălalt transversal prin zacamint și albie, la scară
1:2000.
În 1970 din cauza imposibilității urmăririi pe mai departe a unui număr de 15 repere
dispărute prin prăbușire în albia de sufundare s-a reorganizat stația de observare.
Folosind în general reperele vechi, rămase în zone stabile, s-au amplasat în exteriorul
albiei 17 profile de supraveghere, care în ansamblu au fost orientate radial față de zacamint și
albie, din care 10 intersectau zonele exploatate din subteran. Cele 17 profile de supraveghere
totalizau 93 de repere de observare.
Din cauza pantelor mari și a acoperirii cu vegetație forestieră a terenurilor în care au fost
amplasate reperele profilelor, măsurătoarea elementelor :
- distanță între repere ;
- nivelul Z;
- abaterile transversale,
s-au efectuat prin măsurători indirecte prin metodă poligoanelor flotante.
 Din cauza extinderii în plan orizontal a albiei, profilele de supraveghere au fost extinse în
exterior cu noi repere și capete de profil, determinînd din nou capetele de profil din rețeaua de
sprijin.
Renunțarea în decursul anilor la măsurarea tuturor profilelor de supraveghere s-a datorat
fie dispariției totale a profilelor în albie, fie că anumite profile nu mai prezentau interes pentru
determinarea unghiului de rupere.
Măsurătorile poligonometrice au fost executate concomitant cu preluările fotogrametrice
în scopul ușurării și măriri preciziei reperajului fotogrametric.
 6. METODOLOGIA DE REZOLVARE A PROIECTULUI

Înainte de efectuarea lucrărilor topografice și fotogrametrice s-a făcut o recunoaștere a

zonei, adică a terenului în care este situată albia de scufundare.
Această recunoaștere s-a făcut pe baza unor hărți și planuri ale zonei respective, existente
la aceea ora, cît și prin parcurgerea efectivă a zonei cu harta în mână.
În urmă recunoasteri terenului s-au stabilit punctele de triangulatie ce aparțin rețelei
geodezice locale "Deva 60" iar  suprafață de referință pentru determinarea cotelor este nivelul
mediu al Marii Negre.
Pentru verificarea rețelei de sprijin s-au executat măsurători azimutale și zenitale cu câte
trei serii de observații, cu THEO 010, în puntele rețelei și a capetelor de profil, precum și
măsurătoarea dublă a fiecărei lături cu aparatul RECOTA.
Unghiurile măsurate s-au folosit la determinarea coordonatelor care s-a efectuat prin
calcule și compensări caracteristice metodei triangulatiei, respectiv pentru punctele rețelei s-a
folosit poligonul cu punct central.
În continuare, considerind punctele 11 A și B 29 ca punte verificate, vom realiza o
încadrare a bornelor B 30, B 31, B 32. Această încadrare s-a efectuat prin calcule și compensări
caracteristice metodei trilateratiei, respectiv pentru punctele rețelei s-a folosit patrulaterul cu
două diagonale măsurate.
Pentru capetele de profil s-au folosit intersecții liniare. În perioada 1990 - 1992 punctele
din rețeaua de sprijin și de profil, și-au păstrat atît poziția planimetrică cît și plaltimetrica cu
excepția cotei punctului B 30 care se află cu 0,084 m sub cota din 1990.
Nu au dispărut puncte de profil că urmare a unor alunecări sau scufundări, diferențele
planimetrice și altimetrice ale punctelor rețelei, precum și a celor de profil față de măsurătorile
din 1990 sînt nesemificative. Acestea sunt puse în evidență de tabelul comparativ al
coordonatelor reperilor stației de observație în etapă 1990 - 1992.
Reperajul fotogrametric a constat din amplasarea în teren a unui număr de 16 repere
repartizate uniform pe întreagă suprafață pentru a se efectua legătură între coordonatele
topografice și coordonatele fotogrametrice. În afară de aceste repere au mai fost semnalizate prin
panouri și punctele din rețeau de sprijin și a capetelor de profil.
Coordonatele reperilor fotogrametrici s-au determinat atât prin măsurători de lături cu
RECOTA cât și prin intersecții înainte.
Preluările s-au efectuat cu PHOTEO 19/1318 din patru baze și s-au obținut câte trei
stereocupluri cu axe normale și deviate stângă și dreapta.
După preluarea fotogrametrica s-a trecut la restitutia fotogrametrica, astfel prin
exploatarea analogică a stereogramelor s-a întocmit planul de situație la scară 1/500 cu
echidistantă curbelor de nivel e = 1 m, cuprinzând detaliile planimetrice ale terenului, limita
albiei de scufundare, crăpături, reperii stației de observație, etc. iar prin fotoreducerea acestuia s-
a obținut planul de ansamblu la scară 1/1000.
Pentru obținerea datelor necesare calculului volumului de scufundare s-a executat
exploatarea analitică a stereogramelor. Păstrând sistemul măsurătorii anterioare prin digitizarea
modelului numeric al albiei de scufundare, folosind aceeași rețea orizontală cu caracteristicile
respective.
 Pentru calculul volumului de scufundare s-a executat un program ce realizează
următoarele operații:
- calculează volumul de scufundare
- listează matricea de calcul cu elementele analitice (Z, ∧Z) ale fiecarui punct numerizat prin linii
și coloane din cele două masuratori succesive 1990, 1992.
ZV - cota la etapa anteriora
ZN - cota la etapa actuală
∧Z - diferența dintre cote
-          listează un tabel cu interpretarea scufundărilor la etapă în fiecare punct de rețea în urmă
comparării cotei vechi cu cota nouă; tabelul este reprezentat cu următorul cod:
M - depunere peste 5 m
V - depunere între 0 - 5 m
0 - punct staționar
1 - scufundare între 0 - 5 m
2 - scufundare între 5 - 10 m
* - scufundare peste 10 m
 
În urmă prelucrării datelor la calculator s-a obținut valoarea volumului albiei de
scufundare în intervalul de timp 1990 - 1992
V = 414 914,1 mc
Față de măsurătorile anterioare, rezultă o scădere a volumului de scufundare în valoare
de:
∧ V = V (1990-1992) - V(1988-1990)
∧ V = 222 110,9 mc.
În urmă preluării datelor analitice și a materialelor grafice, rezultate din măsurătorile în
stația de observare, s-au urmărit și s-au stabilit următorii parametri de deplasare rocilor.
Raportul "r" între volumul exploatat și surpat (activ) și volumul creșterii albiei de
scufundare s-a calculat cu formula:

Vg
r=
Va
 
unde:
Vg - volumul golurilor create în subteran (volum activ) în mc;
Va - volumul creșterii albiei de scufundare în mc.
Volumul Vg s-a determinat grafic în baza spațiilor exploatate și surpate evidențiate pe
planurile de abataj scară 1/500 și analitic în baza datelor centralizate în registrul cu evidență
lucrărilor de abataj, corectind volumul rambleului, cu volumul lemnului de mînă nerecuperat și
cu coeficienții de recuperare rezervei.
Volumul Va s-a calculut prin compararea (scăderea) suprafețelor topografice, curbe în
spațiu, ce reprezintă relieful albiei de scufundare la diferite perioade (măsurători
fotogrametrice ).
Valorile raportului "r" calculate separat pentru cele 17 perioade sUnt cuprinse între 1,463 și
0,859 cu variații destul de mari între perioade, prezentand în general tendințe de descreștere în
perioadele în care au fost întreruperi de exploatare și revenirea în celelalte pericade.
Valorile calculate cumulat, sunt cuprinse între 1,277 și 1,123 prezentînd tendințe de descreștere.
 Coeficientul de tasare - afinare "a" s-a calculat cu formula:
V g−¿ V
a=1+ a
¿
Vt
unde Vt - volumul total al rocilor în mișcare din interiorul conului de surpare în mc.
Volumul total al rocilor în mișcare, s-a calculat în baza idealizării formei conului de
surpare asimilindul cu un trunchi de con vertical drept, cu formula:
1
Vt = h (Sa + Sg + √ S a S g )
3
unde Sa - suprafața orizontală a albiei de scufundare determinată prin planimetrare, de planurile
fotogrametrice scară 1/500 în m2;
Sg - suprafață orizontală (spațiul explotat și surpat) la felia cea mai inferiora, determinată prin
planimetrarea, de pe planurile de abataj scară 1/500.
h = Za - Zg (înălțimea conului )
unde Za - cota medie asuprafetei topografice a albiei de scufundare în m; 
-          Zg - cota feliei de exploatare inferiore în m.
Evoluția volumului "Vt" marchează o creștere relativ uniformă între prima și ultima perioada
de la 1 890 000 mc la 22 405 190 mc.
Valorile coeficientului "a" calculate separat pentra cele 17 perioade, sunt cuprinse între
1,04592 și 0,99689 iar calculate cumulat între 1,04592 și 1,03152 prezentand aceleași tendințe de
descreștere și revenire ca și valorile raportului "r".
Raportul "m" între suprafață albiei și suprafață zacamintului  exploatat se calculează cu
Sa
formula : m =
Sg

Valorile raportulul "m" calculate pentru cele 17 perioade cresc în general uniform de la
3,047 la 11,058, creșterile mai pronunțate marcand perioada cand albia s-a extins brusc prin
desprinderi de pachete de roci de lățime mai mare, iar descreșterile marcand perioadele de
rotunjire a albiei. În viitor din cauza descreșterii uniforme a suprafeței zacamintului exploatat se
va marca o creștere mai pronunțată a raportului.
Raportul "n" între scufundarea fundului albiei și adincirea (coborarea ) nivelului
ha
abatajelor s-a calculat cu formula :n =  
hg

unde:
ha - diferența în m. între nivelul minim Za a fundului albiei între două măsurători;
hg - diferența în m. între nivelul minim Zg a abatajelor între două determinări.
Valorile raportului "n" calculate separat pentru cele 17 perioade au variații destul de
neumiforme între 1,433 și 0,078 respectiv 0,422.
De fapt aceste valori reprezintă anomalii și s-au înregistrat din cauza umplerii fundului
albiei cu rocile rostogolite de pe versanții albiei cu tote că în subteran s-a continuat adincirea
abatajelor.
Pentru restul perioadelor valorile sunt cuprinse între 0,933 și 0,105.
Valoarea raportului "n" calculată cumulat pentru cele 17 perioade prezintă o creștere de la
0,235 la 0,421 între anii 1984 și 1972 și pe urmă o descreștere pînă la 0,291 în anul 1990.
 Scufundarea rocilor din interiorul albiei a fost urmărită prin scufundarea reperilor de
observare în perioada 1964 – 1966 pană la dispariția lor în albie rezultînd viteze de circa 10 – 15
mm pe zi.
După reorganizarea stației de observare din 1966 au fost urmărite scufundările reperilor
profilelor de observare situate la periferia albiei în pachetele de roci desprinse rezutind viteze
între 4 mm pe 21 și 12 mm pe zi.
Neajunsul urmarilor acestor repere a constat în faptul că ele s-au putut urmări într-un
interval suficient de lung, ele au dispărut relativ repede în pachetele de roci prăbușite ,
inaccesibile.
Scufundarea fundului albiei s-a urmărit prin determinări grafice de pe planurile fotogrametrice
scară 1/500. Au rezultat valori cuprinse între - 18 m. și +3,8 m. respectiv +1,6 m. variatile
nefiind concludente scufundările inverse de +3,8 m. respectiv +1,6 m. constituind anomali
explicate.
Scufundarea fundului albiei pentru întreagă perioada de observare este de
 ha total = - 91,3 m.
Vitezele de scufundare calculate separat pentru flecare perioada variază între 24,59 mm
pe zi și 4,42 mm pe zi, valorile - 10,38 mm pe zi și -4,05 mm pe zi datorindu-se anomaliilor
explicate mai sus.
Vitezele de scufundare calculate cumulat pentru perioadele de observare variază de la
7,29 mm pe zi pînă la 11,81 mm pe zi prezentînd tendința de stabilizare în perioada 1979 - 1990
la valoarea de 10 mm pe zi.
 
 6. VERIFICAREA RETELEI DE SPRIJIN

Pentru verificarea rețelei de sprijin s-au executat măsurători azimutale și zenitale cu cate
trei serii de observații, cu THEO 010, unghiurile măsurate folosind la determinarea
coordonatelor care s-a efectuat prin calcule și compensări caracteristice metodei triangulatiei,
respectiv pentru punctele rețelei s-a folosit poligonul cu punct central.
Pentru rețeaua dată prin geometria sa și măsurătorile geodezice efectuate în rețea, se obțin
aceleași rezultate atat prin aplicarea metodelor observațiilor indirecte cît și prin aplicarea metodei
măsurătorilor condiționate. În acest proiect s-a folosit metoda măsurătorilor condiționate.
Compesarea rețelelor de triangulatie prin metodă observațiilor condiționate este folosită
pe scară largă pentru poliganele cu puncte centrale find mai avantajoasă decît metodă
observațiilor indirecte. Automatizarea completă a calculelor este mai dificilă, în special datorită
greutății de programare generală pentru alcătuirea ecuațiilor de condiție. În schimb,
semiautomatizarea procesului de calcul (în special formarea și rezolvarea sistemului ecuațiilor
normale) este accesibilă.
Algoritmul general de calcul avînd în vedere rețeaua de triangulatie din figura de mai jos
este descris în continuare.

ELEMENTE CUNOSCUTE
PUNCT COORDONATE RECTANGULARE
 X (m) Y (m)
NOCET  3783,373 4731,041 
11A  4097,688 5814,182 
NOCET  3275,730 64,13,068 
NOCET  2885,106  5340,256

Pe baza măsurătorilor efectuate în teren se întocmește carnetul de teren prezentat în tabelul

numărul 1. 

Tabelul 1
Punct Unghiuri orizontale Media Media Schița observații
citirilor redusă
Stati Vizat Poziția I Poziția    
II
Nocet 11A 00.00.05 200.00.0    
5  
B29 21.76.36 221.76.3 21.75.35 21.76.30
4
11C 114.97.4 314.97.5 114.97.49 114.97.44
7 1
11A 00.00.04 200.00.0    
3
11A NOCE 00.00.07 200.00.0    
T 7
B29 21.78.59 221.78.5 21.78.57 21.78.50
6  
ROSII 100.32.0 300.32.1 100.32.09 100.32.02
8 0
NOCE 00.00.07 200.00.0    
T 5
ROSI 11A 00.00.02 200.00.0    
I 2
B29 33.77.12 233.77.3 37.77.22 33.77.20
2  
11B 48.37.15 248.77.2 48.37.22 48.37.20
9
11A 00.00.02 200.00.0    
0
11B ROSII 00.00.15 200.00.1    
5
 B29 78.63.23 278.63.3 78.63.30 78.63.15
5
11C 81.12.91 281.12.6 81.12.79 81.12.64
7  
ROSII 00.00.05 200.00.1    
5
11C 11B 00.00.10 200.00.1    
0
B29 60.38.90 260.38.9 60.38.92 60.38.82
4  
NOCE 38.88.27 238.88.4 38.88.70 38.88.60
T 3
11B 00.000.0 200.00.0    
0 5
B29 NOCE 00.00.04 200.00.0    
T 4  
11A 156.45.3 356.45.2 156.45.29 156.45.25
1 7
ROSII 65.90.79 265.90.6 65.90.74 65.90.70
5
11B 73.01.69 273.01.8 73.01.70 73.01.75
9
11C 58.48.52 258.48.6 58.45.56 58.48.52
0
NOCE 48.13.85 248.13.8 48.13.85 46.13.81
T 5

Algoritmul de calcul este:

1. Calculul elementelor initiale (distante, orientarii) din coordonatele punctelor vechi.
Calculul orientarilor

tg O4 = Y 11 A−Y NOCET O4 = 82.01.84

X 11 A− X NOCET
tg O9 = Y NOCET −Y 11 A O7 = 282.01.84
X NOCET −X 11 A
tg O7 = Y ROSII −Y 11 A O9 = 159.91.32
X ROSII −X 11 A
tg O10 = Y 11 A−Y ROSII O10 = 359.91.32
XY − −Y
X ROSII
tg O12 = 1111AB ROSII O12 = 276.76.97
X 11 B− X ROSII

Y ROSII −Y 11 B
tg O15 = O15 = 77.76.96
X ROSII −X 11 B
Calculul distantelor:

DNOCET – 11A = √ ¿ ¿2 +¿ ¿2 = 1127,831

D11A – ROSII = √ ¿ ¿2 +¿ ¿2 = 1016,979
DROSII – 11B = √ ¿ ¿2 +¿ ¿2 = 1141,714

2. Stabilirea numărului ecuațiilor de condiție. Se face cu următoarea relație de baza:

Pentru stabilirea cu mai mare ușurință a numărului necesar  și suficient a ecuatillor de

condiție se va ransforma rețeaua de triangulație considerată într-o rețea fără constrîngeri.
Condițiile geometrice pe care trebuie să le îndeplinească observațiile geodezice într-o
asemenea rețea de triangulație se numesc condiții interioare.
Se disting urmatoarele tipuri de ecuatii posibile:
- ecuația de tur de orizont sau de stație
W2 = 1

- ecuația de suma de unghiuri sau mai simplu ecuația de figura

W1 = l1 - p1 + 1 = 5

ecuația de pol denumită și ecuație de latura

s = 1 - 2p + 3 = 1

condiția de unghi fix

nu = Nu = 2
Condițiile exterioare sunt:
- condiția de baza sau de acord pe latura
nb = Nb - 1 = 2

- condiția de acord pe azimut (orientări)

no = No - 1 = 0

- condiția de acord pe coordonate

nc = 2(R - 1) = 0

S-au folosit notațiile:

p – numar de puncte
P1 - număr de puncte stationabile
1 - număr de lături
l1 - număr de laturi cu dublă viza
Nu - număr de unghiuri fixe
Ny - număr de baze
W1 - condiția de figura
W2 - condiția de tur de orizont
s - condiția de lături

Pornind de la aceste condiții vom scrie ecuațiile de condiție corespunzătoare:

1 ^ + 2 ^ + 3 ^ = 200 g
4 ^ + 5 ^ + 6 ^ = 200 g
7 ^ + 8 ^ + 9 ^ = 200 g
10 ^ + 11 ^ + 12 ^ = 200 g
13 ^ + 14 ^ + 15 ^ = 200 g

=0

7^ + 5^ = O11A-NOCET - O11A-ROSII
8^ + 10^ =℮ ROSII-11A - ℮ ROSII-11B
Calculul termenilor liberi ai ecuatiilor de conditie. Pentru ecuatiile de figura :
v1 + v2 +v3 +w1 = 0 w1 = 1^ + 2^ + 3^ -200g = -15cc
v5 + v6 +v7 +w2 = 0 w2 = 4^ + 5^ + 6^ -200g = +5cc
v7 + v8 +v9 +w3 = 0 w3 = 7^ + 8^ + 9^ -200g = -8cc
v10 + v11 +v12 +w4 = 0 w4 = 10^ + 11^ + 12^ -200g = +10cc
v13 + v14 +v15 +w5 = 0 w5 = 13^ + 14^ + 15^ -200g = -2cc
v3 + v6 +v9 + v12 +v15 +w6 = 0
w6 = 3^ + 6^ +9^ +12^ + 15^ - 400g = 3cc
v7 + v5 + w7 = 0
w7 = 7^ + 5^ - (℮11A-NOCET - ℮11A-ROSII) = 0
v8 + v10 + w8 = 0
w8 = 7^ + 5^ - (℮ ROSII-11A - ℮ ROSII-11B) = 5
Linializarea condițiilor de laturi:

ln sin (1^ + v1) – ln sin (2^ + v2) - ln sin (4^ +v4 ) – ln sin (5^ + v5) + ln sin (7^ + v7) - ln sin (9^ +
v9) + ln sin (10^ + v10 ) - ln sin (12^ + v12) + ln sin (13^ + v13) - ln sin (14^ + v14) = 0

ctg 1^ v1 - ctg 2^ v2 + ctg 4^ v4 - ctg 5^ v5 + ctg 7^ v7 - ctg 9^ v9 + ctg 10^ v10 - ctg 11^ v11 + ctg
¿
sin sin sin sin 13
13^ v13 - ctg 14^ v14 + ln sin 1 4 7 1− sin sin sin sin ¿
¿=0
sin 2 5 9 12 14 ¿

d1^ v1 - d2^ v2 + d4^ v4 - d5^ v5 + d7^ v7 - d9^ v9 + d10^ v10 - d11^ v11 + d13^ v13 - d14^ v14 + w9
=0
¿
sin sin 13
sin sin
w9 = I ln sin 1 4 7 1−
cc ¿ = - 91,353
sin 2 5 9 12sin 14¿ ¿
sin sin sin

Linializarea condițiilor de baza:

ln sin (4^ +v4) - ln sin (6^ +v6) + ln sin (9^ +v9) - ln sin (8^ +v8) + ln
¿
sin 9
NOCET −11 A sin 4 sin
¿=0
11 A−ROSII sin 6 8

d4^ v4 – d6^ v6 + d9^ v9 - d510^ v10 + d8^ v8 = 0

sin 9¿
w10 = I cc ln NOCET−11 A sin 4 ¿ = - 9,233
11 A−ROSII sin 6sin 8

ln sin (7^ + v7) - ln sin (9^ + v9) + ln sin (12^ + v12) - ln sin (11^ + v11) + ln
11 A−ROSII sin7 sin 12
=0
ROSII −11 B sin 9sin 11

d8^ v7 – d9^ v9 + d12^ v12 – d11^ v11 + W11 = 0

sin
11 A−ROSII sin7 12
w11 = Icc ln sin
ROSII −11 B sin 9 11

5. Construirea sistemulul general al ecuatillor liniarizate de conditie

v1 + v2 +v3 - 15 = 0
v5 + v6 +v7 + 5 = 0
v7 + v8 +v9 -8 = 0
v10 + v11 +v12 +10 = 0
v13 + v14 +v15 - 2= 0
v3 + v6 +v9 + v12 +v15 = 0
v5 + v7 + 0 = 0
v8 + v10 + 5 = 0
1,4282858v1 + 0,239653v2+ 2,810390v4 – 2,907318v5 – 0,005029v7 -1,704813v8 -1,052499v10 –
0,348856v11 + 0,305468v13 – 0,717266v14 – 91,353 = 0
2,81039v4 + 1,226437v6 + 0,593371v9 – 1,704813v8 – 9,233 = 0
0,005029v7 + 0,593371v9 + 0,348856v11 -0,451186v12 – 66,021 =0

Calculul coeficientilor și termenilor liberi se realizează că și schemă de reducere Gauss sub

formă tabelara conform tabelului 2.
Tabelul 2
  a b c d e f g h i j k s
1 1           1,         2,428285
4282
2 1           0,2396         1,239653
3 1         1           2
4   1         2,8103     2,8103   6,620780
5   1         -2,807 1       -0,80731
6   1       1       1,2264   3,226437
7     1       0,005 1     -0,005 1,989942
8     1       -1,704   1 -1,704   -1,40962
9     1     1       0,5933 -0,593 2
10       1     1,0524   1     3,052499
11       1     -0,348       -0,348 0,302288
12       1 1 1         0,4511 2,451186
13         1   0,3054         1,305468
14         1   -0,717         0,282734
15         0 1           2
3 0 0 0 0 1 1,6679 0 0 0 0 5,667939
3 0 0 0 1 0,0030 1 0 4,0368 0 9,039999
3 0 0 1 -1,709 1 1 -1,111 0,598 2,590374
3 0 1 0,7036 0 1 0 0,1023 5,805967
3 1 -0,411 0 0 0 0 3,589202
5 0 0 0 1,8198 -0,142 11,67762
  22,620 -2,812 - 10,804 0,1217 30,33517
0,6523
2 0 0 -0,005 1,192624
2 -1,704 O 1,642973
12,660 -0,352 26,15388
0,6773 -0,19626
[a [b] [c [d] [e [f [g [h [i [j [k w s
] ]
3 0 0 0 0 1 1,667 0 0 0 0 -15 9,332061
 9
-1 0 0 0   - - 0 0 0 0 5 -
0,333 0,555 3,110687
  3 0 0 0 1 0,003 1 0 4, 0 5 -
0 0368 14,03990
  0 0 0 0 0 0 0 0 O 0 0 0
3 3 0 0 0 1 0,003 1 0 4,036 0 5 14,03990
0 8
-1 0 0 0 0,333 - 0, 333 0 1,345 0 1,666 4,679233
0,001 2
3 0 0 1 - 1 1 - - -8 5,419684
1,709 1,111 0,598
0 0 0 O 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 O 0 0 0 0 0 0 0
3 0 0 1 1,709 1 1 1,111 - -8 5,419684
0,598
-1 0 0 - -- 0, 333 0,333 0, 0, ,19 2,666 -
0,333 0,569 3704 94 6 1,806561
3 0 1 0,703 0 1 0 0,102 10 -
6 3 15,80596
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 0 1 0,703 0 1 0 0, 10 -
6 1023 15,80596
-1 0 - - 0 0,333 0 - 3,333 5,268655
0,333 0,234 0,034
3 1 - 0 0 0 0 -2 -
0,411 1,588202
0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 1 - 0 0 0 0 -2 1,588202
0,411
-1 0,333 0, 0 0 0 0 0,666 -
1372 6 0,529400
5 0 0 0 1,819 - 3 -
8 0,142 9,677623
- - 0 0 0 0 5 4,111020
0,333 0,555
- - - 0 1,345 0 1,666 3,679563
0,333 0,001 0,333 1
- 0,569 - - 0,370 0,199 2,666 -
0,333 9 0,333 0,333 4 4 6 2,806294
- - 0 - 0 - - 4,267955
0,333 0,234 0,333 0,034 3,333 6
- 0,137 0 O 0 0 0,666 -
0,333 1 6 0,268655
3,333 - - - 0,844 0,307 6,332 -
5 0,084 0,666 0,666 6 6 9,787600
-1 0,025 0,199 0,199 - 0,092 - 3,262533
3 7 7 1,066 2 1,899
22,62 - - 10,80 0,121 - 61,27084
0 2,812 0,652 4 7 91,35 2
0,927 0 0 0 0 8,339 7,412356
3 6
-0,..3 - 0 0,004 0 - -
0,001 1 0,005 0,010282
- 0,569 0,569 - - - 5,368723
0,974 9 9 0,633 0,341 4,559 6
- 0 - 0 - - 2,769061
0,165 0,234 0,023 2,345 8
- 0 0 0 0 - 0,331057
0,056 0,274 8
- - - 0,021 - 0,160 -
0,002 0,016 0,016 3 0,007 4 0,142474
20,49 - - 10,18 - - 62,19941
4 2,260 0,333 8 0,251 90,03 9
-1 0,110 0,016 - 0,012 4,393 3,034881
4 2 0,497 2 1 4
2 0 0 - 0 -
0,005 1,994971
0 0 0 0 0 0
- 0 1,345 0 1,666 3,345209
0,333 1
- - 0,370 0,199 2,666 -
0,333 0,333 4 4 6 2,569947
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
- - 0,168 - 1,266 -
0,005 0,133 9 0,061 6 1,107407
- - 1,123 0,027 - 9,064651
0,249 0,036 6 6 9,929 9
0,950 - 0,317 0,105 - 6,792928
7 0,503 4 2 7,663 2
-1 0,529 - - 8,059 -
1 0,333 0,110 8 6,458687
2 - O 5 -
 1,704 5,295187
0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
- 0,370 0,199 2,666 -
0,333 4 4 6 2,896646
- 0 - 3, 333 3,700708
0,333 0,034
0 0 0 0 0
- 0,168 - 1,266 --
0,133 1 0,061 3 1,240289
- - 1,123 - -
0,249 0,036 6 0,027 0,809862
- 0,167 0,055 - 4,097748
0,266 9 6 4,055 6
0,684 - 1,283 1,516 2,450072
8 1,034 2 4 4
-1 1,510 - - 3,577565
4 1,873 2,214 8
12,66 - - 3,075821
0 0,352 9,233
0 0 0 0
-- 0 -- 12,16003
5,431 6,728 8
- -- - 3,597308
0,411 0,221 2,963 2
0 0 0 0
0 0 0 0
- 0,077 - 1,740730
0,214 9 1,604 4
- 0,124 44,75 -
5,064 8 9 39,83522
- 0,035 2,558 -
0,105 1 4 2,417345
- 1,938 2,290 -
1,562 1 4 2,666258
- 1,602 29,07 -
0,130 3 9 30,55137
-1 - - -
12,30 23,16 36,16027
0,677 - 65,34361
3 66,02 6
0 0 0
0 0 0
- - 1,715093
0,119 1,595 6
 - - 0,344570
0,003 0,341 0
0 0 0
- 0,584 -
0,028 2 0,555862
- 1,103 1,106309
0,003 5
- 0,848 -
0,011 2 0,836593
- - 5,245724
2,404 2,841 7
18,02 342,1 -
4 2 360,1537
16,13 271,6 -
2 5 287,7909
-1 16,83 17,83968
4

Din schema Gauss de mai sus obtinem corelatele Ki ce au urmatoarele valori:

K1 = 4,110721
K2 = 3,679593
K3 = 8,419684
K4 = 4,268251
K5 = 0,470626
K6 = 2,448528
K7 = 4,035013
K8 = 8,144467
K9 = -2,577565
K10= 25,191145
K11= 16,839684

Cu ajutorul valorilor corelatelor calculate mai sus se determina corecțiile v ce sunt trecute în
tabelul 4.

Tabelul 4
  K1/ K2 K3 K4 K5/ K6/ K7/ W7 K8 K9/ / K10 / K11/ Vi ViVi KW
W1 / / / W5 W6 / W9 W10 W11
W2 W3 W4 W8
1 1           1,42828         9,8 96,04 -430,271
2 1           0,23965         -2,7 7,29 -430,271
3 1         1           1,6 2,56 -69,0063
4   1         2,8103         8,4 70,56 -619,589
5   1         -2,8073 1       -6,8 46,24 -387,008
6   1       1       1,22643   20,7 428,49 -258,333
7     1       -0,0050 1     -0,0050 -0,2 0 814,290
8     1       1,7048   1 -1,7048   -6,8 46,24 -546,738
9     1 1   1       0,5933 -0,5933 -7,7 59,29 939,194
10       1     1,05249   1     -2,5 6,25 -424,180
11       1     - 0,3488       0,3488 0 0 619,671
12         1 1         0,45511 -6,7 44,89  
13         1   0,3054         1,7 2,89  
14         1   -0,7172         -2,4 5,76  
15                       -1,9 3,61  
                          820,11 820,250

Cu ajutorul corecțiilor determinate se compensează unghiurile după care se trece la

calculul laturilor cât și a orientării laturilor.
Cu aceste elemente determinate se trece la calculul coordonatelor punctelor 11C și B29.

X11C = XNOCET + NOCET −11C cos ØNOCET-11C = 3120,945

Y11C = YNOCET + NOCET −11C sin ØNOCET-11C = 4529,957
XB29 = X11A + 11 A−B 29 cos Ø11A-B29 = 3747,633
YB29 = Y11A + 11 A−B 29 sin Ø11A-B29 = 5328,768

Comparând aceste coordonate cu cele știute de la măsurătoarea anterioară se constată că

între acestea nu există modificări semnificative respective W X și WY nu depășesc ± 15 cm. Astfel
putem consideră aceste puncta stationabile. 

VERIFICAREA NIVELITICA A RETELEI DE SPRIJIN

PUNCT ia I T DISTANTA Z' PUNCT
STAT VIZAT DISTANTA /\Z
CUMULAT
A Z
              NOCET
   
676,680
 NOCET 11A 1,67 3,00 -10.89.50 1127,831 480,078 11A
+0,058
1127,831 480,136
11A ROSII 1,7 2 - 6.77.80 1016,979 371,283 ROSII
+0,117
2144,810 371,40
ROSII 11B 1,75 1,5 + 8.03.21 1141,714 516,078 11B
3286,524 +0,174
516,250
11B 11C 1,65 2,13 - 4.36.14 843,956 458,117 11C
4130,480 +0,232
 
11C B29 1,69 1,5 - 0.37.21 1,015,397 458,349 B29
5,145,877 452,172
+0,290
452,462
B29 NOCET 1,72 1,2 +22.80.8 598,866 676,327 NOCET
3 5,744,743 +0,353
676,327

7. INCADRAREA PUNTELOR B 30 - B31 - B 32

Considerind punctele 11 A și B 29 că puncte origine ale măsurătorilor situate în afară

zonel de influență, sau executat măsurători azimutale și zenitale cu cîte trei serii de observații în
punctele rețelei precum și măsurătoarea dublă a fiecărei laturi cu RECOTA.
Distanțele măsurate s-au folosit la determinarea coordonatelor bornelor B 30, B 31, B 32
care s-a efectuat prin calcule și compensări caracteristice metodei trilateratiei.
 Prin trilateratie a înțelege o asemenea rețea formata din figuri geometrice în care s-au
măsurat numai laturile. În unele lucrări de specialitate aceste rețele mai poartă denumirea și de
triangulatii liniare sau triangulatii cu lături măsurate.
Odată cu apariția aparaturii electromagnetice de măsurare distanței, folosirea trilateratiei
ca una din metodele de baza de realizare a rețelelor geodezice a devenit o realitate care se
impune tot mai mult în practică geodezica.
Înainte de compensarea propriu-zisă este necesară efectuarea calculelor preliminare care
permit folosirea sistemului de ecuații de condiție sau de erori. Astfel se are în vedere
introducerea corecțiilor datorită reducerii distanțelor la orizont și respectiv reducerii distanțelor
la nivelul marii.
Distanță redusă la orizont se va calcula cu formulă:
h2 h4
DO = D' - -
2 D ' 8 D' 3
unde:
h - diferenta de nivel intre capetele distantei
DO- distanta redusa la orizont
D'- distanta pe inclinare.

Calculul acestei distante se regaseste in tabelul 5

Distanta redusa la nivelul marii se va calcula cu formula:
m
Z
D= Do - – DO
R

unde:
DO- distanta redusa la orizont
Zm- cota medie
R - raza pamintului; R = 6378956,68 m.

Pentru punctele rețelei s-a folosit compensarea în patrulaterul cu două diagonale măsurate
utilizînd metodă măsurătorilor condiționate.
Ca elemente cunoscute considerăm coordonatele rectangulare a punctelor 11 A și B 29
care sînt puncte borate în teren stabil. Pornind de la elementele cunoscute și distanțele reduse la
orizont și nivelul marii se vor calcula unghiurile dintre laturile măsurate cu ajutorul formulelor
din tabelul 6.
Compensarea trilateratiei prin metoda măsurătorilor condiționate se execută similar cu
compensarea triangulatiei, cu deosebirea că ecuațiile de condiție vor ave drept necunoscute
corecțiile laturilor   asurate. Formulă care da relația dintre variația unghiului și variația laturilor
triunghiului poartă numele de relația diferențială a trilateratiei care pentru notatile din figura de
''
ɭ
mai jos este de formă: dA = (da - cosC*db - cosB*dc)
hA
unde da, db, dc - corectile cele mai probabile ale laturi lor masurate a, b, c.

Pe baza formulei de mai sus se poate stabili relatia dintre precizia de masurare a laturilor si
precizia de masurare a unghiurilor adica:
mD m' ' A
=
D ɭ' ' √ 2
La compensarea trilateratiei că și în cazul triangulatiei, numărul total al ecuațiilor de
condiție este format din ecuațiile de condiție care se formează în rețeaua liberă la care se adaugă
ecuațiile de constrîngere (în cazul când rețeaua conține date de constrîngere). Numărul și
caracterul ecuatillor de constrângere se stabilește în același mod că și în cazul triangulatiei.
Numărul ecuațiilor de condiție care se formează în rețeau liberă se stabilește cu relația:
n = 1 - 2p + 3
unde n - numărul ecuațiilor de condiție
l - numărul laturilor măsurate
p- numărul total de puncte din rețea.
În cazul patrulaterului: n = 6 - 8 + 3 = 1
Pentru patruleterul din figura se poate scrie:
α4 + β3 – Τ4 = 0
In trilateratie aceasta ecuatie devine:
a1 ΛD1 + a2 ΛD2 + a3 ΛS1 + a4 ΛS2 + a5 ΛS3 + a6 ΛS4 + W = 0
Ecuatia de mai sus se poate scrie si sub forma:
a1 ΛD1 + a2 ΛS1 + a3 ΛS2 + A1 ΛD2 + A2 ΛS3 + A3 ΛS4 + W = 0
Pentru usurinta calculului vom folosi relatii de calcul in care inaltimiile triunghiurilor au fost
inlocuite prin relatii care tin de elementele cunoscute anterior. In acest caz figura va primi
urmatoarele notatii:

Pentru notatiile din figura de mai sus formulele de calcul al coeficientilor sunt:
ɭ
''
sin τ 1 ɭ
''
a1 = A1 = (ctg a1 – ctg a1)
s 1 sin α 1 sin β1 r1
ɭ
''
sin τ 2 ɭ
''
a2 = A2 = (ctg a2 – ctg a2)
s 2 sin α 2 sin β 2 r2
 ɭ
''
sin τ 1 ɭ
''
a3 = A3 = (ctg a3 – ctg a3)
s 3 sin α 3 sin β 3 r3

Ecuatia normala este de forma:

 [a12 + a22 + a32 + A12 + A22 + A32] K + W = 0
W = τ1 + τ2 – τ3
Rezolvand aceasta ecuatia normala de mai sus obtinem corectia K.
W
K=-
[ aa ] + [ AA ]
Controlul compensarii laturilor se face cu relatia :
[ Cs2] + [ Cr2] + K W = 0

In continuare se vor compensa laturile, iar cu ajutorul laturilor compensate se va face

compensarea unghiurilor conform tabelului 9 dupa care se vor calcula coordonatele punctelor B
30, B 31 si B 32.
Din comparatia rezultatelor obtinute in cadrul acestei masurator cu cele obtinute la masuratoarea
anterioara se constata ca, bornele si-au pastrat atit pozitia planimetrica cit si cea altimetrica cu
exceptia cotei punctului B 30 care se afla cu 0,084 m sub cota din 1990.

CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR B 30 – B 31 – B 32

ELEMENTE CUNOSCUTE

NR. DENUMIR
CRT E PUNCT X Y Z OBS.
0 1 2 3 4 5
Pct. bornat
3180,63 5253,67 in teren
1 B 31 5 3 476,191 stab.
3301,71 5595,28
2 B 30 7 9 456,826 Idem

REDUCEREA DISTANTELOR LA ORIZONT

 4
h2 h
DO = D' - -
2 D ' 8 D' 3
h – diferenta de nivel intre capetele distantei
DO – distanta redusa la orizont

Tabel 5

NR.
CRT DENUMIRE LATURA Do ( m ) Zm ( m ) D(m)
0 1 2 3 4
1 11A - B30 825,9135 23,304 825,5847
2 11A - B32 962,4560 45,991 961,3565
3 11A - B31 1074,8300 3,939 10,748,228
4 11A - B29 598,9950 27,685 598,3549
5 B30 - B32 678,9290 23,746 675,3835
6 B31 - B29 572,6335 69,295 572,1409
7 B31 - B30 362,9800 19,365 362,4631
8 B31 - B32 499,4800 49,930 496,9782
9 B29 - B30 519,6225 4,381 519,6040
10 B29 - B32 375,7075 73,676 3,684,141
11 B31 - 705/5 484,7205 61,244 4,808,360
12 B31 - 506/5 482,1600 103,496 470,9243
13 B31 - 507/7 469,8400 124,205 453,1360
14. 11A - 507/7 642,7880 128,144 629,8879
15 11A - 507/26 678,9220 106,117 670,5782
16 B32 - 507/5 379,6770 111,174 363,0516
17 B30 - 507/5 429,4620 41,879 427,4152
18 507/26-506/5 - 130,0770 1,318 130,0703
19 B29 - P19 534,2500 4,045 534,2347
20 B29 - T11 596,4150 46,539 594,5965
21 B29 - T12 497,2730 13,520 497,0892
22 B29 - T13 440,3730 24,672 439,6813
23 B29 - T14 438,5560 8,412 438,4753
24 B29 - T15 424,9680 7,255 424,9061
25 B29 T16 359,2230 6,833 359,1580
26 B29 - G1 270,7950 25,992 269,5447
27 B29 - G2 400,3360 49,305 397,2883
28 507/7-507/26 75,7550 22,027 72,4850

REDUCEREA DISTANTELOR LA NIVELUL MARII

 m
Z
D = DO - DO R = 6.378.956,68
R

NR. CRT DENUMIRE LATURA DO ( m ) Zm ( m ) D(m)

0 1 2 3 4
1 11A - B30 825,5847 468,478 825,5241
2 11A - B32 961,3565 503,125 961,2807
3 11A - B31 1074,8228 478,160 1074,7422
4 11A - B29 598,3549 466,287 598,3112
5 B30 - B32 675,3835 491,473 675,3315
6 B31 - B29 572,1409 464,318 572,0992
7 B31 - B30 362,4631 466,508 362,4366
8 B31 - B32 496,9782 501,156 496,9392
9 B29 - B30 519,6040 454,635 519,5669
10 B29 - B32 368,4141 489,283 368,3858
11 B31 - 705/5 480,8360 445,569 480,8024
12 B31 506/5 470,9243 424,443 470,8929
13 B31 - 507/7 453,1360 414,088 453,1066
14 11A - 507/7 629,8879 416,058 629,8468
15 11A - 507/26 670,5782 427,071 670,5333
16 B32 - 507/5 363,0516 470,534 363,0248
17 B30 - 507/5 427,4152 435,886 427,3860
18 507/26-506/5 130,0703 373,354 130,0627
19 B29 - P19 534,2347 454,467 534,1966
20 B29 - T11 594,5965 475,714 594,5522
21 B29 - T12 497,0892 445,685 497,0545
22 B29 - T13 439,6813 440,109 439,6510
23 B29 - T14 438,4753 448,239 438,4444
24 B29 - T15 424,9061 456,072 424,8757
25 B29 - T16 359,1580 455,861 359,1323
26 B29 - G1 269,5447 439||449 269,5261
27 B29 - G2 397,2883 427,792 397,2617
28 507/7-507/26 72,4850 362,999 72,4809

CALCULUL UNGHIURILOR
 NR. TRIUNGH DEN. LAT. DISTANTA D COS arcos UNG.
CRT I (m) aj/B1/T1 aj/B1/T1
1 I r1 519,5669 0,19653519 87.40.62,01 α1
2 s1 362,4366 0,45503676 69.92.52,23 β1
3 r2 572,0992 0,78367484 42.66.85,80 Τ1
4 II r2 572,0992 0,77125943 43.92.54,23 α2
5 s2 496,9392 0,15121876 90.33.60,42 β2
6 r3 368,3858 0,51257221 65.73.85.38 Τ2
7 III r1 519,5669 0,84118684 36.37.14,91 α3
8 s3 675,3315 0,64680011 55.22.13,56 β3
9 r3 368,3858 -0,13167578 108.40.71,50 Τ3

CALCULUL COEFICIENTILOR '' ai ''

ɭ
cc
sinΤ i
ai = , ɭ = 63,66219772
S i sinα i sinβ i

NR. LATURA LUNGIME ɭ UN VALOARE sinΤ i VALOARE COEFI

CRT D (m) Si GHI UNGHI COEFICIENT CIENT
. sinα i sinβ i

0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 S1 362,4366 + α1 87.40.73,31 + 1,2496618 + 0,12496618 a1
0,17 69.92.44,38
565
057 β1

τ1 42.66.82,39
2 S2 496,9392 + α2 43.92.50,51 + 1,3646531 + 0,17482382 a2
0,12 90.33.72,12
810 β2
862 τ2 65.73.77,39
3 S3 675,3315 + α3 36.37.09,58 + 2,4037483 - 0,22659671 a3
0,09 55.22.03,79
426 β3
807 τ3 108.40.86,60

CALCULUL COEFICIENTILOR ''Ai''

 CC
ɭ
A1 = - (ctg α1 - ctg α3 )
r1

ɭ CC
A2 = - (ctg β2 - ctg α2 )
r2

ɭ CC
A1 = - (ctg β2 - ctg β3)
r3

NR. LATUR LUNGIME D ɭ UNGHI VALOARE Ctgai/ βi VALOARE COEFICIEN

CR A (m) UNGHI COEFICIENT T
T ri
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 r1 519,5669 - α1 87.40.73,3 + 0,1660531 A1
0,1225293 1 0,2004260 2
5 2
α3 36.37.09.5 + 1,555637
8
2 r2 572,0992 - β1 69.92.44,3 + - A2
0,1112782 8 0,5110214 0,1917007
4 2 4
α2 43.92.50,51 + 1,2116941
3 r3 368,3858 - β2 90.33.72,12 + + 0,120132 a3
0,17281392 0,15295914
β3 55.22.03.79 +
0,84811146

ECUATIA NORMALA
[a12 + a22 + a32 + A12 + A22 + A32 ] K + W = 0

W = τ1 +  τ2 -  τ3

W = - 0,002680
0,17628049 K – 0,002680 = 0
K= 0,015203043
CALCULUL CORECTIEI LINIARE

NR. DENUMIRE
CRT. COEFICIENT VALOARE COEFICIENT Kai CORECTIE
0 1 2 3 4
 1 a1 + 0,12496618 + 0,0019 (S1)
2 a2 + 0,17482382 + 0,0026 (S2)
3 a3 - 0,22659671 - 0,0034 (S3)

NR. DENUMIRE
CRT. COEFICIENT VALOARE COEFICIENT Kai CORECTIE
0 1 2 3 4
1 A1 + 0,16605312 + 0,0025 (r1)
2 A2 - 0,19170074 - 0,0029 (r2)
3 A3 + 0,120132 + 0,0018 (r3)

RELATII DE CALCUL
( Si ) = a i Ki
( ri ) = Ai Ki

CONTROLUL COMPENSARII
[(S)(S)+(r)(r)]=-KW
0,00003983 = - 0.00004074

CORECTAREA LATURILOR SI CALCULUL UNGHIURILOR COMPENSATE

NR. TRIU DEN. DISTA CORE DISTANTA FORMULA COS aj/ arcos UNG
CRT NGHI LAT. NTA D CTIE CORECTA DE β/ aj/Bi/T
(m) TA CALCUL iτ
1 I r1 519,56 + 519,5694 cosα1 = 0,19653 87.40.6 α1
69 0,0025 r12+s22 – 519 2,01
r12/2r1s1
2 S1 362,43 + 362,4385 cos β 1 = 0,45503 69.92.5 β1
66 0,0019 s12+r22 – 676 2,23
r12/2s1r1
3 r2 572,09 - 572,0963 cos τ1 = 0,78367 42.66.8 τ1
92 0,0029 r12+r22 – 484 5.80
r12/2s1r1
4 II r2 572,09 - 572,0963 Cosα2 = 0,77125 43.92.5 α2
92 0,0029 r22+s22 – 943 4.23
r32/2r2s2
 5 S2 496,93 + 496,9418 cos β 2 = 0,15121 90.33.6 β2
92 0,0026 s22+r22 – 876 0.42
r32/2s2r3
6 r3 368,38 + 368,3876 cos τ2 = 0,51257 65.73.8 τ2
58 0,0018 r12+r22 – 221 5,38
r12/2s2r3
7 III r1 519,56 + 519,5694 Cosα3 = 0,84118 36.37.1 α3
69 0,0025 r12+s32 – 684 4.91
r32/2r1s3
8 S3 675,33 - 675,3218 cos β 3 = 0,64680 55.22.1 β3
15 0,0034 s32+r22 – 011 3.56
r32/2s3r3
9 r3 368,38 + 368,3876 cos τ3 = - 108.40. τ3
58 0,0018 r12+r32 – 0,13167 71.50
s32/2r1r3 578

CALCULUL COORDONATELOR X, Y

NR PUN PUN UNGHI ORIENT DISTAN COORDONA COORDONAT PC

. CT CT ORIZONT ARE TA TE E ABSOLUTE T.
CR STAT VIZA AL RELATIVE
T IE T
ΛX ΛY X Y
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 B29 11A   60.23.38       3747,7 5328,8 B2
70 51 9
2 B29 B30 105.48.75 165.72.13 519,5694 - + 3301,7 5595,2 B3
446,0 266,4 17 89 0
53 38
3 B29 B31 42.66.86 208.38.99 572,0963 - - 3180,6 5253,6 B3
567,1 75,17 35 73 1
35 7
4 B29 B32 65.73.85 274.12.84 368,3876 - - 3602,1 4990,4 B3
145,6 338,3 48 67 2
22 84

CONTROL LATURI
LATURI COMPENSATE
S1 = 362,4385
S2 = 496,9418
S3 = 675,3218
LATURI CALCULATE
S1 = 362,4394
S2 = 496,9412
S3 = 675,3283

9. CALCULUL COTELOR BORNELOR PRIN NIVELMENT

TRIGONOMETRIC

Prin nivelment trigonometric, diferenta de nivel dintre doua puncte se determina indirect
in functie de alte marimi masurate :
- distanta D
- unghiul vertical τ
cu ajutorul relatiei :
Λ z = D tg τ
Aceste elemente masurate, ca marime, pot varia in limite foarte largi, ceea ce face ca
nivelmentul trigonometric sa fie aplicabil in orice conditii de teren. In cazul nivelmentului
trigonometric la distante mai mari, peste 400 - 500 m, intervine efectul curburii pamintului si a
refractiei atmosferice care cumulate dau corectia total care intotdeauna are semnul pozitiv.
In calcule intervine si inaltimea aparatului si inaltimea semnalului deoarece nu
intotdeauna se poate viza la inaltimea aparatului. Prin urmare relatia diferentei de nivel in cazul
general apare sub forma:

Λ z = D tg τ + I – S + c
unde:
D - distanta masurata
τ unghi de vertical ( pozitiv sau negativ )
i - inaltimea aparatului
S - inaltimea semnalului vizat.
c - corectia de curbura
Deoarece in cadrul masuratorilor efectuate s-a vizat la inaltimea aparatului astfel incit i =
S formula diferentei de nivel se simplifica mult si devine :
Λ z = D tg τ + c
unde c - corectie totala

Corectia totala se calculeaza cu formula:

c = corectie de curbura - corectie de refractie.
Determinarea diferentei de nivel prin nivelment trigonometric presupune cunoasterea unghiulul
vertical, zenital sau de inclinare, al directiel respective. Instrumentele ce servesc la masurarea
acestui unghi, considerate instrumente de nivelment trigonometric, sint toate cele prevazute cu
cerc vertical.
Instrumentul tipic de masurare a unghiurilor verticale este tahimetrul.
 Pentru masurarea acestul unghi in cadrul proiectului s-a folosit un teodolit de precizie
THEO 010, unghiurile vertical masurindu-se in amble pozitii ale lunetei. Pentru obtinerea unor
rezultate de precizie se fac mai multe masuratori rezultatul final find obtinut prin media
aritmetica a acestora.
Calculul cotelor punctelor de triangulatie locala presupune inlantuirea lor intr-un traseu
de drumuire in circuit inchis sau sprijinit la capete pe puncte de cota cunoscute. Initial se
calculeaza diferntele de nivel cu relatia de mai sus. Deoarece vizele dintre puncte sint reciproce
exista un prim control diferentele de nivel dus si intors calculate trebuie sa fie, in valoare
absoluta, egale intre ele. Daca diferenta nu depaseste toleranta: T = ± 0,20 m / √ D [km] se
calculeaza diferentele de nivel medii cu care se face al doilea control definitiv. Deoarece
drumuirea este inchisa suma lor pe punctul de plecare trebuie sa fie nula. Daca diferentele sau
erorile de inchidere sint mai mici decit toleranta calculate se trece la compensarea lor
proportional cu lungimea laturilor.
Ca ajutor al diferentelor de nivel astfel corectate se calculeaza din aproape in aproape
cotele punctelor conform tabelului "CALCULUL COTELOR PRIN NIVELMENT
TRIGONOMETRIC". Deorece marimile D si T se masoara cu anumite erori si diferenta de nivel
este afectata de o anumita eroare, care ne da precizia nivelmentului trigonometric. Daca se
noteaza cu ed erorea medie a distantei, cu eroarea medie a unghiului de inclinare, eroarea medie
a diferentei de nivel e Λ z se obtine cu relatia:
δ Λz δ Λz d eτ 2
eΛz= ±[ ed ]2+ [ eτ ]2 = ± ( ed tgrτ )2 + [ ]
δd δτ τ cos2 ɭ cc
In cazul nivelmentului trigonometric la distante mari intervine si valoarea coeficientului
de atractie atmosferica care in cazul vizelor nu prea lungi ( pina la trei, patru km. ) effectuate in
timpul prinzului sint destul de bine controlate.
In cazul vizelor lungi, in ternuri de see, variatiile coeficientului de refractie atmosferica
devin necontrolabile si afecteaza in mare masura precizia nivelmentului trigonometric.
Ca o concluzie, in toate situatiile, eroarea diferentei de nivel creste direct proportional cu
lungimea vizel si cu eroarea de masurare a unghiului de inclinare.

CALCULUL COTELOR BORNELOR PRIN NIVELMENT TRIGONOMETRIC

PUNCT DISTANTA Z'

DISTANTA
VIZAT CUMULAT ΛZ PUNC
STAT.   ia I   τ A Z T
   
   
452,44
            5 B29
B29 B32 1,68 3,12 +12.56.0 375,7 526,12 B32
 9
-0,008
526,12
0 375,7 1
476,18
499,475 3 B31
-0,016  
476,16
B32 B31 1,7 1,5 - 6.37.95 875,175 7  
456,85
362,980 0 B30
-0,024  
456,82
B31 B30 1,67 2 - 3.40.04 1,238,155 6  
452,47
519,620 7 B29
-0,032  
452,44
B30 B29 1,65 1,2 - 0.52.91 1,757,775 5  

Calculul cotelor se face cu formula nivelmentului trigonometric.

DB29-B32
HB32 = HB29 + ia - I + DB29-B32 tgτ + ( 1 - K) DB29-B322 / 2R
unde ia - inaltimea aparatului in punctul de statie
I - inaltimea semnalului vizat
τ - valoarea unghiului de inclinare
DB29-B32 – distanta dintre puncta
K = 0,13
R = 6378 Km - raza pamintului
 10 .CALCULUI COORDONATELOR PUNCTELOR CAPETELOR
DE PRORIL

Calculul coordonatelor punctelor capetelor de profil s-a realizat prin metoda intersectiei
liniare in plan care consta in determinarea coordonatelor X si Y ale punctului P cunoscind
coordonatele X1, Y1 si X2, Y2 a doua puncte P1 si P2 de la care s-au masurat distantele plane D1
respectiv D2 pina la puctul de determinat.
Exista o intrega gama de formule pentru rezolvarea acestei problemE care in principiu se
bazeaza pe intersectia a doua cercuri de raze D1 respectiv D2. Cele mai uzuale formule pentru
calculul intersectiei liniare sint :
X = X1 + K1 ( X2 - X1 ) – K2( Y2 – Y1 )
Y = Y1 + K2( X2 - X1 ) + K1 ( Y2 – Y1 )
in care:
K1 = D12 + D2 – D22 / 2D2
2S 2
K2 =
D 2 =
D2
√ p ( p−D)( p−D 1¿ )( p−D2) ¿
1
p= ( D + D1 +D2 )
2
D = ( X2 – X1 )2 + ( Y2 – Y1 )2

In principiu intersectia liniara este mai greu de calculat decit intersectia unghiulara
datorita greutatii de calcul a coeficientilor K1 si Kz in special cind se lucreaza cu distante mari.
Din aceasta cauza, este mai comod pentru calcul ca acesti coeficienti sa fie pusi sub forma :
 1 D −D2 D +D2
K1 = [ 1+ 1 ][ 1 ]]
2 D D

In principiu rezulta ca acesti coeficienti au valori subunitare:; cu toate acestea la calculul lor
trebuie obtinute atitea zecimale, cite cifre semnificative are cea mai mare diferenta de coordonate
X2 - X1 sau Y2 - Y1.

CALCULUL COORDONATELOR PUNCTULUI 705/5 PRIN INTERSECTIE LINIARA

ELEMENTE CUNOSCUTE

NR.CRT. DENUMIRE PUNCT X Y

0 1 2 3
1 B30 3301,717 5595,289
2 B31 3180,635 5253,673

ELEMENTE MASURATE
D1, D2
X705/5 = X31 + K1 ( X30 -X31) + K2 (Y30-Y31)
Y705/5 = Y31 + K1 ( X30 -X31) + K2 (Y30-Y31)

DETERMINARE PUNCTULUI 705/5 PRIN INTERSECTIE LINIARA

NR. D D1 D2 P K1 K2 COORDONAT PCT
CRT E
              X Y  
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1             3301,7 5595.2 B30
17 89
2             3180,6 5253,6 B31
35 73
3 362,43 480,80 427,38 635,31 0,68465 1,13624 3651,6 5349,9 705/5
85 24 60 34 11 66 94 82

CALCULUL COORDONATELOR PUNCTULUI 507/7

ELEMENTE CUNOSCUTE
NR. DENUMIR
CRT. E PUNCT   X Y
0 1   2 3
3180,63 5253,67
1 B 31   5 3
4097,66 5814,18
2 11 A   8 2

ELEMENTE MASURATE
D1, D2
NR. D D1 D2 P K1 K2 COORDONAT PCT.
CRT E
              X Y  
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1             3180, 5253, B31
635 673
2             4097, 5814, 11A
668 182
3 1074,7 629,8 453,1 1078,8 +0,58285 +0,06108 3528, 5543, 707/7
422 468 066 478 265 102 937 501

CALCULUL COORDONATELOR PUNCTULUI 507/26

ELEMENTE CUNOSCUTE
DENUMI
NR. RE
CRT. PUNCT   X Y
0 1   2 3
3528,9 5543,5
1 507/7   37 01
4097,6 5814,1
2 11 A   68 82

ELEMENTE MASURATE
D1, D2
NR. D D1 D2 P K1 K2 COORDO PCT.
CRT NATE
X Y
O 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 3180,635 5253,6 507/7
73
 2 4097,668 5814,1 11A
82
3 629,85 670,5 72,480 686,4 1,060 +0,09 3468,218 5583,0 507/2
96 333 9 369 0397 8170 82 6
22

DETERMINAREA COTELOR PUNCTELOR CAPETELOR DE PROFIL

Pentru determinarea cotelor punctelor capetelor de profil S-a utilizat metoda
nivelmentului geodezic, astfel conform retelei din figura -a realizat o micro triangulatie intre
punctele 11 A a carui altitudine o cunoastem, bornele B 29, B 30, B 31, B32 si puntele capetelor
de profil 705/5, 507/7, 507/26. Intre aceste puncte s-au executat masuratori de distante si
diferente de nivel cu ajutorul aparatului RECOTA.
Principal, retelele de nivelment geodezic se pot compensa atit prin metoda masuratorilor
conditionate, cit si prin metoda masuratorilor indirecte. Metoda masuratorilor conditionate este
mai putin avantajoasa de aplicat in practica, datorita numarului mare de ecuatii de conditie care
se formeaza. Mult mai avantajoasa este metoda masuratorilor indirecte, care folosind rezolvarea
ecuatiilor normale prin aproximatii succesive permite o aplicare mai usoara chiar si in cazul
folosiri mainilor electronice.
Continutul metodei, consta in exprimarea altitudinii fiecarui punct ca medie ponderata a
valorilor obtinute prin transmitere de la tote punctele din jur ( atit cu altitudini definitive cit si
cele noi ) si efectuarea calculului prin aproximatii succesive.
La efectuarea compensarii, ponderile se adopta invers proportionale cu patratul distantel, adica Pi
= c/s°, constanta alegind-se pentru flecare situate concreta astfel incit ponderile sa fle apropiate
de unitate. In procesul aproximatillor succesive, flecare valoare nou determinata se foloseste
pentru calculul celorlalte; aceasta in scopul maririi convergentei aproximatillor. Acest proces de
aproximare se executa pina cind doua valori consecutive ale uncia si aceleasi marimi medii
ponderate sint mai mici decit 0,02 m.
Aceasta metoda este absolut riguroasa, formulele de calcul decurgind din ecuatille
normale. Numarul aproximatiilor depinde de calitatea masuratorilor si in primal rind de numarul
si dispuner-
ea in retea a punctelor de baza cu altitudini cunoscute ).

COMPENSAREA NIVELMENTULUI GEODEZIC

NR. LATURA h S, Km C
P= 2
CRT. S
0 1 2 3 4
1 B 32 - 705/5 - 0,37967 0,69
111,177 7
2 B 31 - 705/5 - 61,243 0,48472 0,42
 1
3 B 30 - 705/5 - 41,876 0,42946 0,54
2
4 11 A - 507/26 - 0,67892 0,22
106,094 2
5 11 A - 507/7 - 0,64278 0,24
128,192 8
6 B 31 - 507/7 - 0,46984 0,45
124,181
7 B 31 - 506/5 - 0,48216 0,43
103,481
8 507/7 - 507/26 + 22,025 0,07575 1,74
5
9 506/5 - 507/26 + 1,327 0,13007 0,59
7

DETERMINAREA COTELOR PRIN APROXIMARI SUCCESIVE

NR. APROX I II III IV COTA
CRT .
PUNCT
01 1 2 3 4 5 6
1 11 A 480,130        
2 B 32 526,121        
3 B 31 476,191        
4 B 30 456,826        
5 B 29 452,445        
6 507/5 414,947 414,947 414,497 414,497 414,497
7 507/7 351,984 351,986 351,987 351,987 351,986
8 507/26 374,012 374,014 374,014 347,014 374,013
9 506/5 372,695 372,695 372,695 372,695 372,695

DETERMINAREA PANOULUI P1 (CAP 1 -BAZA 3)

ELEMENTE CUNOSCUTE
NR. DENUMIRE X Y Z
CRT PUNCT
0 1 2 3 4
1 B 31 3180,635 5253,673 476,191
2 B 30 3301,717 5595,289 456,826
 3 B30-B31 278.31.52
4 B31-B30 78.31.52

ELEMENTE MASURATE
NR. DENUMIRE DIRECTIE UNGHI UNGHI DENUMIRE
CRT DIRECTIE COMPENSATA VERTICAL ORIZONTAL UNGHI
0 1 2 3 4 5
1 B31 - B30 78.31.52 - 315.69.30 <B30-B31-P1
2 B31 - P1 - 7.35.56 394.00.82 BB1-P1
3 B30 - B31 278.31.52 - 66.31.57 <B31-B30-P1
4 B30 - P1 4.10.97 344.63.09 B30-P1

CALCULUL COTEI
NR. DENUMIRE Do α hA /\h COTA
CRT DIRECTIE
0 1 2 3 4 5 6
1 B31 - P1 446,869 - 7.35.56 + 1,489 - 50,374 425,817
2 B30 - P1 502,007 4.10.97 + 1,457 - 30,995 425,830

COORDONATELE P1
X Y Z
3625,52 5211,67
6 6 425,820

DETERMINAREA PANOULUI P2
ELEMENTE CUNOSCUTE
NR.
CRT DENUMIRE PUNCT X Y Z
0 1 2 3 4
5253,67
1 B 31 3180,635 3 476,191
5595,28
2 B 30 3301,717 9 456,826
278.31.5
3 B30-B31 2
4 B31-B30 78.31.52

ELEMENTE MASURATE
NR. DENUMIR DIRECTIE UNGHI UNGHI DENUMIR
CR E COMPENSAT VERTICA ORIZONTA E UNGHI
T DIRECTIE A L L
0 1 2 3 4 5
<B30-B31-
1 B31 - B30 78.31.52 309.26.37 P2
2 B31 - P2 - 7.39.04 387.57.89 B31-P2

3 B30 - B31 278.31.52 - 57.97.89 B31-B30-P2

4 B30 - P2 - - 3.43.91 336.29.41 B30-P2

CALCULUL COTEI
NR. DENUMIR Do α hA /\h COTA
CRT E
DIRECTIE
0 1 2 3 4 5 6
-
1 B31 - P2 396,973 7.39.04 + 1,486 - 44,804 431,385
-
2 B30 - P2 497,217 3.43.81 + 1,457 - 25,422 431,404

COORDONATELE P1
X Y Z
3570,076 5176,71 431,395
0

DETERMINAREA PANOULUI P3
ELEMENTE CUNOSCUTE
NR. DENUMIRE
CRT PUNCT X Y Z
0 1 2 3 4
5253,67
1 B 31 3180,635 3 476,191
5595,28
2 B 30 3301,717 9 456,826
278.31.5
3 B30-B31 2
4 B31-B30 78.31.52

ELEMENTE MASURATE
NR. DENUMIRE DIRECTIE UNGHI UNGHI DENUMIRE
CRT DIRECTIE COMPENSATA VERTICAL ORIZONTAL UNGHI
0 1 2 3 4 5
<B30-B31-
1 B31 - B30 78.31.52 313.63.39 P3
2 B31 - P3 - 4.92.80 391.94.91 B31-P3

3 B30 - B31 278.31.52 - 65.44.27 B31-B30-P3

4 B30 - P3 - - 1.92.97 343.75.79 B30-P3

CALCULUL COTEI
NR. DENUMIRE Do α hA /\h COTA
CRT DIRECTIE
0 1 2 3 4 5 6
1 B31 - P3 451,906 - 4.92.80 + 1,489 - 33,562 442,628
2 B30 - P3 515,716 - 1.92.97 + 1,458 - 14,178 442,647

COORDONATELE P1
X Y Z
3628,933 5196,67 442,637
6

DETERMINAREA PANOULUI P4
ELEMENTE CUNOSCUTE
NR. DENUMIRE X Y Z
CRT PUNCT
0 1 2 3 4
1 B 31 3180,635 5253,67 476,191
3
2 B 30 3301,717 5595,28 456,826
9
3 B30-B31 278.31.52
4 B31-B30 78.31.52

ELEMENTE MASURATE
DENUMIR DIRECTIE UNGHI UNGHI DENUMI
NR. E COMPENSA VERTIC ORIZONT RE
CRT DIRECTIE TA AL AL UNGHI
0 1 2 3 4 5
 <B30-
1 B31 - B30 78.31.52 297.01.80 B31-P4
2 B31 - P4 - + 0.66.81 375.33.32 B31-P4
B31-B30-
3 B30 - B31 278.31.52 54.78.04 P4
4 B30 - P4 - + 2.60.45 333.09.56 B30-P4

CALCULUL COTEI
NR. DENUMIRE Do α hA /\h COTA
CRT DIRECTIE
0 1 2 3 4 5 6
+
1 B31 - P4 446,191 0.66.81 + 1,495 + 6,177 482,368
+
2 B30 - P4 587,872 2.60.45 + 1,464 + 25,528 482,345

COORDONATELE P1
X Y Z
3593,75 5085,08
0 3 482,365

DETERMINAREA PANOULUI P9
ELEMENTE CUNOSCUTE
NR. DENUMIRE
CRT PUNCT X Y Z
0 1 2 3 4
1 B 31 3180,635 5253,673 476,191
2 B 30 3301,717 5595,289 456,826
3 B30-B31 278.31.5
2
4 B31-B30 78.31.52

ELEMENTE MASURATE
NR. DENUMIRE DIRECTIE UNGHI UNGHI DENUMIRE
CRT DIRECTIE COMPENSATA VERTICA ORIZONTAL UNGHI
L
0 1 2 3 4 5
1 B31 - B30 78.31.52 342.29.23 <B30-B31-
P9
2 B31 - P9 - - 4.95.00 20.60.75 B31-P9
3 B30 - B31 278.31.52 - 95.57.67 <B31-B30-
P1
4 B30 - P9 - - 3.38.15 373.89.19 B30-P9

CALCULUL COTEI
NR. DENUMIRE Do α hA /\h COTA
CRT DIRECTIE
0 1 2 3 4 5 6
1 B31 - P9 539,889 - 4.95.00 + 1,493 - 40,570 435,620
2 B30 - P9 46,1017 - 3.38.15 + 1,452 - 21,202 435,623

COORDONATELE P1

X Y Z
3692,48 5425,40
5 0 435,622

13. RIDICAREA FOTOGRAMETRICA A ALBIRI DE SCUFUNDARI

 Pentru a realiza un studiu al evolutiei in timp a albiei de scufundare si corelarea acestei
evolutii cu exploatarea din subteran sa realizat o ridicare fotogrametrica a albiel de scufundare.
Ridicarile fotogrametrice sint ridicari de o speta deosebita. Ele se intemeiaza pe metode si
tehnici de valorificare in sens topografic ale unor imagini fotografice speciale, metrice, ale
teritoriilor.
Primele ridicari fotogrametrice se datoreaza nevoii de a se da noi pirghii stiintei si
tehnicii reprezentarii in plan a scoartei terestre. Progresele realizate in domeniul fotografiei si
opticii fotografice, precum si in problemele construirii de aparate si mijloace adevate pentru
intreg procesul fotogrametric au dus la dezvoltarea unor tehnologii de ridicare pe cale
fotogrametrica operative si de mare eficienta. La noi in tara s-a folosit pentru prima data in 1960,
iar din 1970 ridicarile la scari mici si medii pe suprafete mari se efectueaza aprope in
exclusivitate pe cale fotogrametrica.
Pentu ca fotogramele preluate sa fie exploatate astfel incit sa redea cu fidelitate forma si
dimensiunile albiei de scufundare este necesar sa fie definita si cunoscuta metricitate imaginii, a
fotogramei. Intrucit fotograma este o proiectie centrala, ea este definita atunci cind se cunoaste
caracteristicile proiectiei si anume :
- punctul principal H ( proiectia centralui de proiectie 0 pe planul fotogramei )
- distanta principala c, numita si constanta camerei de priza ( distanta de la centrul de prolectie 0
la central fotogramei ).
Practic, constanta c este egala cu distanta focala f a obiectivului camerei de priza, iar
pozitia punctului principal H corespunde cu punctul mijlociu M, ce se gaseste la intersectia
indicilor de referire al fotogramei ce pot fi laterala sau in colturi.
Daca ne referim la reprezentari topografice dupa fotograme este evident ca acestea
trebuie sa se conformeze cerintelor reprezentarilor topografice ale teritoriilor ( planuri si harti )
de a fi projectii ortogonale paralele. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar sa se cunoasca
si elementele de orientare exterioara adica elementele ce defines pozitia in spatiu a fotogramelor
fata de un sistem de referinta spatial. Elementele de orientare exteriora sint coordonatele
punctului de statie din care se efectuaza inregistrarea cit si componentele bazei fotogrametrice cu
ajutorul carora se stabileste raportul de omotetie a figurii imagine cu cea reala.

ORGANIZAREA STATIEI DE PRELUARE FOTOGRAMETRICA

Organizarea operatiilor de fotografiere s-a facut pe baza unui proiect de fotografiere
intocmit pe baza unui plan de situatie existent in zona si pe care sint raportate punctele de
triangulatie cunoscute in zona care delimiteaza albia de scufundare ce urmeaza a fi fotografiata si
legatura acestora cu reteaua de sprijin existenta.
Pe baza acestui plan existent se vor stabili metodele topografice prin care se pate face
legatura intre elementele topografice cunoscute deja in zona si punctele caracteristice ale albiei
de scufundare. Aceste elemente de legatura reprezinta reperajul fotogrametric cu ajutorul caruia
se pot corecta eventualele erori de determinare a elementelor de orientare exterioara si se poate
transcalcula in mod direct grafic analogic sistemul de referinta spatial fotogrametric in sistem de
referinta topogeodezic.
 Tot pe baza planului de situatie existent in zona se vor amplasa bazele de fotografiere
astfel incit acestea sa acopere intreaga albie de scufundare, fara a ramine zone ascunse sau zone
care nu se pot exploata fotogrametric. La stabilirea bazelor fotogrametrice se va avea in vedere
modul de preluare al otogramelor in cazul normal sau paralel deviat sau combinat (normal cu
pararel deviat ).
Pentru stabilirea felului de fotografiere se tine seama de unghiul de camp si profunzimea
de camp a acestuia respectiv intervalul de fotografiere in care imaginile fotografice sint clare.
Urmatoarea etapa este operatia de recunoasterea a terenului dupa intomirea proiectului de
fotografiere pe un plan de situatie existent. Prin aceasta operatie se urmareste daca punctele in
care s-au considerat statiile de inregistrare fotogrametrica sint stationabile, sint stabile si au
vizibilitate spre obiectivul de fotografiat. Deasemenea se stileste metoda de lucru topografica
prin care putem incadra in reteaua existenta punctele de capat ale bazelor si reperii
fotogrametrici.
Prin operatia de recunoastere se definitiveaza directiile de preluare a bazelor
fotogrametrice astfel incit acestea sa fie amplasate paralel cu directia principala a obiectivului
dar si sa indeplineasca conditia ca acestea sa fie cit mai orizontale, sa nu depaseasca diferenta de
nivel dintre punctele de capat, respectiv valoarea Λ h = 1/5 b.
La amplasarea bazelor se va tine cont ca intregul obiectiv ea fie inregistrat, sa nu ramina
zone ascunse. Pentu aceasta se va avea in vedere unghiul de cimp al fototeodolitului care se va
calcula pentru fiecare aparat de preluare functie de distanta focala, de dimensiunile planului focal
si profunzimea de cimp. In cazul nostru am utilizat un fototeodolit PHOTO 19/1318 pentru care
unghiul de cimp are valoarea a = 26g. Avand in vedere ca putem prelua si deviat stinga sau
dreapta cu un unghi de 35 g unghiul de camp al unui punct de statie creste la aproximativ 126g.
Pentru o baza prevazuta cu cele trei posibilitati de preluare, normal, paralel si deviat, unghiul de
camp al bazei poate sa ajunga pina la 140 - 160g pentru o profunzime de camp mare.
Functie de departarea maxima pina la care putem fotografia, trebuie sa stabilim si
lungimea bazei corespunzatoare astfel incit sa indeplineasca conditiile aparatului cu care se
inregistreaza prin caracteristicile lui. Astfel pornind de la relatia de calcul a departarii Y in caul
normal al fotogrametriei terestre observam ca unde:
bf
Y=
p
b p
=
y f
p - paralaxa stereoscopica
f - distanta focala
In cazul fototeodolitulul folosit de noi pentru care, la un cuplu stereoscopic, putem avea
paralaxa de 40 pina la 50 mm 81 pentru f = 200 mm raportul va fi :
b 1
=
y 4
 La aceasta limita a raportulul mai atasam si conditia data de vederea stereoscopica prin
care formarea unui model stereoscopic nu poate fi realizat daca raportul dintre baza si departare
este mai mic decit 1/3.
Pentru a determina limita superioara a raportului b/Y facem diferentiala functiei Y in
functie de marimea bazel fotogrametrice a paralaxei stereoscopice si a distantei focale. Obtinem
relatia:
f b bf
Λ Y = db + df - 2 dp
p p p
Importanta cea mai mare o are ultimul termen al relatiei care reprezinta eroarea de
masurare a paralaxei stereoscopice deoarece aceasta este proportionala cu patratul departarii.
bf Y2
=
p2 bf
Tinand cont numai de aceasta variatie precum si de precizia cu care dorim sa obtinem
departarea Y
ΛY Y dp
=
Y b f

Putem calcula pentru dp = 0,01 mm si o precizie de masurare a distantei dY/Y = 1/1000

cu fototeodolitul cu f = 200 mm raportul:
b Y dp
=
Y dY f
de unde rezulta b/Y = 1/20 pentru PHOTE0 19/1318.
Cu aceste cunostinte teoretice, dupa ce s-a facut recunoasterea, se amplaseaza bazele care
se materializeaza prin tarusi metalici cand ele se folosesc pentru mai multe masuratori.
Bazele amplasate in teren constitue prin coordonatele lor elemente de orientare exteriora.
Lungimea bazelor s-a masurat in teren prin metode directe ( ruleta gau panglica ) de mai multe
ori utilizind valorile medii ale maguratorilor. In general, la masurarea bazelor, trebuie sa se
asigura o precizie minima de 1/20000 pina la 1/25000 astfel incit influenta bazei asupra erorilor
de determinare a coordonatei Y sa fie cat mai mica.

REPERAJUL FOTOGRAMETRIC
Reperajul fotogrametric serveste la realizarea legaturii intre sistemul de referinta spatial
fotogrametric si sistemul de referinta topografic.
Reperele sint puncte de coordonate cunoscute in sistemul de referinta topografic care se
inregistreaza pe fotograme prin puncte distincte si a caror coordonate sint egale cu cele
determinate de pe fotograma prin restitutie fotogrametrica.
Reperele sunt materializate in teren si semnalizate prin panouri metalice astfel incit sa se
recunoasca usor pe imagine fotogrametrica. Forma si dimensiunea acestora depinde de natura
obiectivului fotorgafiat si de departarea la care se fotografiaza astel incit imaginea lor pe
fotograma sa apara mai mare decit dimensiunile marcii spatiale de masurare. Panourile metalice,
pentru a fi distincte fata de alte genuri de materializari sint vopsiti in galben citron cu albastru
marin. Forma lor este de dreptunghi, patrat sau cerc. In cadrul reperajului realizat de noi s-au
folosit panouri deptunghiulare cu dimensiunile 80 * 100 cm.
Amplasarea reperilor fata de baza se face astfel incit sa se asigure un minim de 5 reperi
pentu fiecare baza. Unul dintre repere se amplaseaza in prim plan frontal al obiectivului de
fotografiat, iar ceilalti astfel incit sa avem cel putin doi reperi in ultimul plan frontal. Pentru baze
vecine trebuie sa avem cel putin doi reperi comuni celor doua baze.
Dupa importanta lor in ridicare reperii sint :
- de control
- dureaza un timp indelungat pina cind se urmareste obiectivul respectiv. Pozitia lor trebule sa fie
in
locuri, iar determinarea lor se face cu precizie mare. Se materializeaza prin tarusi sau borne
topografice.
- de lucru - servesc pentru o singura masuratoare, sint amplasati in detaliile obiectivului ridicat si
se materializeaza prin tarusi din lemn. Nu necesita precizie forte mare de determinare.
In cadrul proiectului, pentru realizarea reperului s-au utilizat reperajul de lucru.

PRELUAREA FOTOGRAMELOR TERESTRE

Preluarea propriuzisa a fotogramelor terestre se realizeaza dupa ce in teren au fost
stabiliti reperii fotogramelor si bazele fotogrametrice. Pentru ca ridicarile fotogrametrice sa fie
precise astfel incit fotogramele sa poata fi exploatate ele trebuie realizate in conditile indeplinirii
conditiilor cerute de metoda. Daca aceasta exploatare se face prin metoda stereofotogrametrica
atunci axele de fotografiere trebuie sa fie paralele, perpendiculare sau deviate cu un unghiurilor
fata de baza. Pentru aceasta, in momentul fotografierii, trebuie ca axa verticala a fotoeodolitului
sa fie perfect realizata.
Etapele de preluare a imaginii fotogrametrice sint :
- instalarea fototeodolitului in punctul sting al bazei fotogrametrice si a unei mirete in punctul
drept; acestea trebuie sa fie foarte bine calculte;
- se stabilesc directiile de fotografiere functie de dispozitia ai intinderea zonei fotografiate
( normal sau deviat )
- se stabileste orizontul de fotografiere funtie de dispunerea pe verticala a obiectivului
fotografiat;
fotogramele perechi se realizeaza cu acelasi orizont, dar putem realiza cupluri stereoscopice si de
orizonturi diferite;
- se introduce caseta cu material fotosensibila acest lucra se realizeaza astfel incit voaletul
sa fie spre interiorul cadrului camerei; capacelul obiectivului este pus pe obiectiv;
 - se introduc la dispozitivele anexe elementele de developare si exploatare adica numarul
bazei si felul fotogramei ( A, B, AL, BL, AR, BR )
-se verifica calarea aparatului ;
- se scoate voaletul casetei si capacelul obiectivului realizindu-se expunerea; timpul de expunere
depinde de felul materialului sensibil si de iluminare stabilindu-se cu exponometrul; expunerea
se face cu sursa de lumina in spate, cu obiectivul uniform iluminat; se evita expunerea pe ceata si
ploaie;
- se inchide capacelul, se pune voaletul casetei si se scoate caseta.
In orice punct de statie se masoara inaltimea aparatului pina la orizontul de preluare,
valoarea unghiului vertical la eclimetru cit si lungimea bazei fotogrametrice.
Operatiile de fotografiere pot fi simultane cu operatiile topografice executate de catre
echipe speciale cind zonele sint mai restrinse sau volumul mare de lucrari. Simultaneitate este
indicata pentru a nu avea modificari ale pozitiilor punctelor de reper, acestea neavind voie sa fie
trei in line dreapta.
Urmatoarea etapa o reprezinta procesul de prelucrare fotogrametrica a imaginilor
desfasurat in etapele : developare, spalare intermediara, fixare, spalare finala, uscare.
Developarea se realizeaza cu revelatori speciali pentru sensibilitatea materialului utilizat.
Durata este de 7 – 10 mimute functie de temperatura revelatorului ( maxim 29°C ), in camere cu
temperatura de 18 - 20°C. Filmul se tine pina apar clar marginile imaginilor fotogrametrice.
Spalarea intermediara stopeaza actinea revelatorului asupra imaginii.
Fixarea se realizeaza cu ajutorul solutiei numita fixator care fixeaza imagine rezultata prin
developare.
Spalarea finala se face cu apa curenta fara a atinge materialul fotosensibil sau cu bai de apa pentu
a indeparta actiunea agentilor chimici folositi anterior.
Fotogramele se pun in suporturi pentru scare, sprijinirea placii pe suport facindu-se fara atingerea
partii imprimate.
1. VERSANT NORD -VESTIC
2. VERSANT SUD-ESTIC
1. VERSANT ESTIC
2. VERSANT NORD ESTIC

1. VERSANT NORDIC
2. VERSANT NORD VESTIC
 1. VERSANT NORDIC
2. VERSANT NORD VESTIC
RESTITUTIA FOTOGRAMETRICA
 Restitutia, reprezentarea, determinarea pozitiei spatiale punctelor se poate realiza prin
constructii grafice, prin stereorestitutie si pe cale analitica.
Operatia de exploatere a modelului optic orientat exterior se numeste restitutie
stereofotogrametrica sau stereorestitutie. Stereorestitutia incepe cu restitutia planimetriei. Facind
referire la un aparat de restitutie universal respectiv la TEHNOCART, fiecare detaliu se
urmareste pe modelul optic cu marca stereoscopica actionind doua manivele, una de X si una de
Y, deci cu deplasarea in plan si totodata actionond asupra inaltimii marcii dintr-un diso de picior,
pentru ca marca sa urmareasca fiecare detaliu in evolutia lui spatiala. Miscarile in planul X, Y
sint transmise la masa de desen unde se obtin detaliile urmarite cu marca.
Curbele de nivel se restituie una cite una, prin urmarire directa actionind doar manivelele
de X, Y dupa ce la inregistratoral altitudinal s-a introdus valoarea curbei de nivel respective.
Restitutia unei curbe de nivel se face, asadar, actionind manivelele de X, Y in asa fel incit sa se
faca impresia ca imaginea marcii se gaseste in contact intim cu terenul ( modelul ); sa nu apara a
fi deasupra terenului si nici dedesupt.
Asadar stereorestitutia este operatia de redare, dupa modelul optic atit a planimetriei cit si
a altimetriei, de-a dreptul, fara interpolari.
Definitivarea planului se face potrivit cu procesul tehnologic stabilit, in functie de
descifrarea executata in prealabil in teren pe fotograme ( precizarea pe fotograme a naturii si a
pozitiei detaliilor prin trasare in tus ) fie prin confruntarea planului restituit cu terenul. In primul
caz pozitiile exacte si natura detaliilor se precizeaza si definitiveaza chiar in procesul restitutiei,
lar in al doilea caz dupa terminarea restitutiei prin parcurgerea terenului cu planul restituit in
mina.
Urmeaza scrierea planului de pe care nu trebuie sa lipseasca toponimia, scara, data
fotografieriei si numele operatorulul.
Precizia planurilor este in functie de precizia si starea stereorestitutorului folosit, dar
bineinteles este functie si de calitatea fotogramelor si de precizia cu care s-au determinat
punctele. Pentru TECHNOCART precizia planimetrica de restitutie este de 0,2 - 0,25 mm la
scara planului redactat.
Precizia rezultatelor numerice obtinuta la tamburele gradate ale restitutoarelor analogice
este, in general, mai mare decit a rezultatelor grafice, datorita faptului ca rezultatele numerice
se refera la detalii ce se puncteaza cu atentie, cit si faptului ca la unele aparate inregistrarea
numerica se face cu o precizie ce poate atinge, in performanta 10 M. Planurile restituite au
infatisarea asemanatoare cu planurile topografice clasice insa sint mai bogate decit acestea,
deoarece redau mai multe detalii, si in plus sint mai expresive si mai fidele pentru ca sint
obtinute prin restitutie directa, fara interpolari, arondari. Fata de planurile fotografice cele
restituite au un aspect grafic, redau si altimetria si totodata ele reprezinta efectiv prolectia
ortogonala a punctelor din teren in spiritul riguros al principiilor topografiei generale.
Prin exploatarea analogica a stereogramelor s-a intromit planul de situatie la scara 1/500
cu echidistanta curbelor de nivel e = 1 m, cuprinzind detaliile planimetrice ale terenului, limita
albiei de scufundare, crapaturi, reperii statiei de observatie, etc. iar prin fotoreducerea acestuia s-
au obtinut planuri de ansamblu la scarile 1/1000 si 1/2000. Pentru obtinerea datelor necesare
datelor necesare calcului volumului de scufundare: s-a executat exploatarea analitica a
stereogramelor pastrind sistemul masuratorii anterioare prin digitizarea modelului numeric al
albiei de scufundare folosind aceeasi retea orizontala cu caracteristicile respective.
CONCLUZII ASUPRA EVOLUTIEI ALBIEI DE SCUFUNARE SI INFLUENTA
ASUPRA STABILITATII CLADIRILOR SI INSTALATIILOR DE LA
ORIZONTUL + 338

Lucrarea reprezinta unul din domeniile de aplicare, ale fotogrametriei terestre pentru
urmarirea in timp a miscarilor de teren in zone inaccesibile, flind singura posibilitate de punere
in evidenta a rupturilor si prabusirilor de la suprafata rezultate in urma lucrarilor din subteran.
Analizind rezultatele obtinute in statia de observare, descrise anterior, putem considera ca modul
de organizare al statiei, metodologia de masurare folosita, in functie de tipul zacamintului si
natura rocilor inconjuratoare, au fost judicious alese si au corespuns in totalitate cerintelor de
interpretare globale si pe o perioada indelungata a fenomenului de deplasare a rocilor la mina
Deva.
In urma prelucrarii si interpretarii rezultatelor obtinute, s-au putut stabili parametrii de
deplasare a rocilor la un zacamint de minereu.
Cunoasterea valorica a parametrilor ne da posibilitatea afirmari, ca desii deplasarea
rocilor in albie, aparent are caracter continuu, aceste deplasari nu se produc haotic ci dupa o
regularitate in timp.
Intre acesti parametri se pot stabili corelari cu caracter de continuitate in timp, precum si
corelari cu volumele si vitezele de exploatare.
Parametrii stabiliti arata, ca atit raportul intre volumul excavat si surpat si volumul
cresterii albiei, cit si coeficientul de tasare afinare cu aceasi tendinta de descrestere, scufundarile
si vitezele de scufundare confirma faptul ca albia de scufundare si rocile dislocate in interiorul
conului de surpare urmaress spontan avansarea abatajelor inspre adincime, eliminind orice
presupunere de existenta a golurilor ramase in conul deeurpare, care ar putea provoca lovituri de
soc.
Conul de surpare constitue o imensa si continua perna de roci dislocate, care asigura o
securitate deplina a lucrarilor de abataj ei a gradului de recuperare a rezervelor geologice
zacamintului cuprifer Deva.
 BIBLIOGRARIE

1. NICULESCU STANCA – Fotogrametrie, Litografie U.T.P.

2. DIMA NICOLAE - Topografie – Geodezie Litografie U.T.P.
3. PADURE IONITA - Topografie miniera Litografie U.T.P
5. GHITAU DUMITRU- Manualul inginerului geodez - vol.1 vol.2 Editura Tehnica Bucuresti
6. RUSU ALEXANDRU - Topografie geodezie Editura Tehnica Bucuresti
7. - Instrumente topografice si geodezice Editura Tehnica Bucuresti