UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Urbanism și Arhitectură

Departamentul Drumuri, Materiale și Mașini pentru Construcții

RAPORTUL PRACTICII
la Geologie Inginerească

a efectuat
st.gr.FUA-161
Rusu Daniela

a verificat
lector superior
Carcea Ala

Chișinău 2017
1.Introdurece
 1. Graficul si vizitele
2. Echipament
3. Descrierea proceselor geologice
4. Concluzie
2.Descrierea amplasamentului
1. Date generale despre localizare
2. Descrierea fizico-geologica,morfologica si hidrologica
3. Descrierea detaliata a proceselor intilnite
4. Concluzie
3.Lucrari de foraj
1. Metode de executare a forajului
2. Pregatirea si executarea probelor
3. Descrierea litologica
4. Executarea sectiunii geololgice
5. Descrierea straturilor
6. Concluzie
4.Caracteristica inginero-geologica a unui teren de fundare
1. Descrierea proceselor fizico-geologice periculoase
2. Descrierea litologica
3. Metode de imbunatatire a terenului
4. Gradarea seismica
5. Descrierea in detalii al amplasamentului
6. Concluzie

1. Introducere
1.1 Graficul si vizitele

In tabelul numarul 1 sunt prezentate datele generale ale graficului vititelor pe

parcursul practicii.

Numarul iesirii Data iesirii Locul iesirii

I 17.06.17 Parcul Alunelul
II 19.06.17 Calea Mosilor
III 22.06.17 s.Singera
IV 06.07.17 Parcul Dinamo Riscani
Tabelul nr 1.

1.2 Echipament

In echipamentul pentru practica geologica intra urmatoarele componente:

a. Haine specializate pentru cercetari
b. Busola geologica
c. Navigator GPS
d. Panglica gradata
e. Nivela cu bula

1.3 Descrierea proceselor geologice

Pe parcursul practicii au fost intilnite procese geologice de alunecari

de teren .Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene naturale
de risc, ce definesc procesul de deplasare, mișcarea propriu-zisă a
rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief rezultată.
Alunecările de teren se pot forma din cauza:

 defrișării pădurilor(copacii fixează solul și previn apariția unor astfel de

incidente)
 cutremurelor
 ploilor abundente dintr-o anumită zonă(pământul se înmoaie și se desprinde
de versanți)
 modificarea starii fizice si chimice a rocilor
 actiunea hidrodinamica a apelor subterane sau dezvoltarea procesului de
sufoziune

2. Descrierea amplasamentului
2.1 Date generale despre localizare

Amplasamentul cercetat se afla in mun. Chisinau sectorul Buiucani in

partea de Nord-Est a strazii N. Costin.
Din vedere fizico morfologic terenul dat se atribuie versantului malului
drept a riului Bic, reprezentat de panta cu expunere Nord-Estica a
versantului al fluviului dintre Durlesti si riul Bic.

2.2 Descrierea fizico-geologica,morfologica si hidrologica

In partea dreapta avem plantate arbori cu frunza lata pentru scurgerea
apei.Arborii sunt inclinati,numiti beti,caracteristic alunecarilor de teren.
In stinga avem o ravena de sufoziune. Alunecarea a avut loc in 1964.
Soclul ravenei este constituit din argile nisipoase si loessoide.

Ravena are 2 ramuri.Pe soclul ravenei se observa roci sedimentare si

nisip argilos.
Solul nu este atit de erodat,persista argila compacta.Observam ca apa
izvoraste de sub pamint,rezulta ca exista strat de nisip saturat asezat pe
argile compacte de culoare verzuie.
 In locul unde apa iese la suprafata este o gaura din urma procesului de
sufoziune.Tevile sunt puse in pamint ca sa vedem caderea versantilor (tuburi
de monitorizare).Fintina de captaj capteaza apa si o transmite mai departe.

Versantul este ocupat de mare parte de copaci. Din punct de vedere

hidrologic apartine partilor superioare si de mijloc al riului Bic.
Eroziunile sunt amplasate in partea de Est a amplasamentului de roci
sedimentare de geneza aluviala deluriata reprezentat de argile nisipoase,
nisipuri argiloase si nisip.
Pe soclul eroziunii se observa rocile sus numite,peretii eroziunii sunt practic
verticali.
La baza ravenei este reprezentat un curs de apa care ia nastere din
punctul 4 unde se observa procesul de sufoziune.

2.3 Descrierea detaliata a proceselor intilnite

Alunecarea de teren este reprezentata in partea de Nord si este

reprezentata de valurile refulare cu multe praguri de alunecare.La suprafata
se observa copaci beti care se abat de la verticala.Sunt prezente ape de
suprafata inaintea valurilor refulare care da dovada ca alunecarea s-a produs
sub forma de blocuri.
Constructiile ingineresti de captare si drenare a apelor de suprafata sunt
deteriorate si nu mai functioneaza ceea ce poate duce la activizarea
alunecarii date

2.4 Concluzie

Dupa cercetarea geologica a terenului avind in vedere toate

caracteristicile alunecarii date se poate de facut concluzie ca alunecarea
data face parte din alunecarile umede luind in vedere ca in locul unde apa
iese la suprafata este o gaura din urma procesului de sufoziune.
 3. Lucrari de foraj
Dezvoltarea societăţii umane a fost şi este dependentă de resursele naturale
(apa-potabilă şi industrială, combustibili fosili-hidrocarburi, cărbuni,
minereuri). Plasarea acestora în scoarţa terestră, la adâncimi nu întotdeauna
accesibile, a impus găsirea unor soluţii pentru identificarea şi exploatarea lor. S-
au dezvoltat în consecinţă de-a lungul istoriei tehnicile şi tehnologiile de foraj.
Astăzi lucrările de foraj sunt folosite în mai multe domenii: cercetare geologică,
extracţie de petrol şi gaze, exploatarea apelor subterane, executarea de lucrări
miniere (puţuri, găuri de ventilaţie), cercetări geotehnice.
Lucrarile de foraj se pot executa in doua directii: orizontala si verticala. Aceste
foraje se executa pentru a vedea tipurile de sol pina la o anumita adincime, pentru a
instala conducte de apa in cazul artezienelor, sau fintinilor, si respectiv in
constructii la ridicarea cladirilor.

Pentru a executa un foraj este necesar in primul rind de tehnica si instrumente

speciale. Sonda este o construcţie minieră specială, de formă cilindrică, verticală
sau înclinată, caracterizată printr-un raport mare între lungime (adâncime) şi
diametru, executată cu instalaţii speciale. Deschiderea de formă cilindrică, fără
consolidare cu burlane, se numeşte gaura de sondă. Partea superioară a unei sonde
se numeşte gura sondei, iar parte inferioară –talpa sondei. Gaura de sondă este
delimitată lateral de peretele găurii de sondă.

Forarea (forajul) cuprinde un complex de lucrări de traversare, consolidare şi

izolare a rocilor traversate, necesar executării unei sonde. Este o operaţie de
dislocare a rocilor şi de evacuare la suprafaţă a fragmentelor rezultate (detritus).
Forarea sau săparea sondelor se execută cu ajutorul instalaţiilor de forare (foraj).
Funcţie de scopul urmărit instalaţiile de foraj sunt de capacitate mare (sonde sau
instalaţii grele de foraj) şi instalaţii de foraj de mică adâncime (sondeze, sau
instalaţii uşoare de foraj).
Pregatirea si prelucrarea probelor
1) Etapa iniţială, a forajului pilot, constă în execuţia unei deschideri în sistem
umed, folosind un lichid de foraj pe bază de bentonită. Lichidul (noroiul) de
foraj, transportat printr-un sistem de prăjini către un cap de foraj, presează
materialul întâlnit şi se amestecă cu acesta formând o crustă de jur
împrejurul deschiderii forate.
Etapa intermediară, a forajului de lărgire, constă în retragerea sistemului de prăjini-
cap foraj, înlocuirea capului de foraj cu un cap lărgitor şi executarea din nou a
forajului, la cote mai mari. Etapa se repetă până la atingerea cotelor proiectate;
Pentru ca lucrul sa fie bine facut trebuie de luat in considerare urmatoarele conditii:

 tipul rocii (foraj cu jet, foraj rotativ, etc.);

 diametrul de foraj;
 lungimea de forat;
 scopul forajului (cercetare, conductă de injecţie, instalare conducte de apă
sau gaze, filtre etc.);
 necesităţi de protecţie sanitară şi ecologice;
 scopuri speciale (ciocane de sondă, sisteme de compactare, explozivi,
geofizică).

 La ultima iesire pe teren am fost martori la executarea a doua foraje pe teritoriul
poligonului “Dinamo” unde sau executat foraje la adincimi de 15 m.. Din aceste
doua foraje doar intron singur loc era accesibil de ineput constructii deoarece la al
doilea foraj sa demonstrate ca exista apa. Diametrul forajului era de circa 15 cm.
Deci in urmatoarea imagina putem observa ca fiecare rind de probe al solului este
egal cu un metru adincime. Tot aici putem observa ca la inceput circa 1.50 m este
alcatuit din sol vegetal, iar restu din nisipuri fine, nisipuri argiloase si nisipuri
argiloase compacte la adincimi mai jos de circa 11 m

To
t odata am putut gasi si gresie :

Concluzie
Putem spune ca astazi tot ce tine legat de constructii , de statii petroliere si
gazificare, dar si de alimentarea cu apa, se folosesc foraje de cele mai variate
modele si functiuni. Putem spune ca cu ajutorul forajelor putem ajunge la adincimi
la care omul nu poate ajunge cu alte masini sau utilaje. Executarea forajelor este
buna pentru cercetarea solurilor in gomeniul geografiei si geologiei. Unul din
avantaje este ca aceste foraje nu necesita multa forta de munca, se executeaza
rapid, si nu face exces de pamint exras.
 4. Caracteristica inginero-geologica a unui
teren de fundare
Primul aspect si cel mai important in determinarea conditionarilor legate de terenul
de fundare este studiul geotehnic, care furnizeaza toate datele importante pentru
amplasamentul respectiv. Prin studiul geotehnic se identifica:

- conditiile climatice – se refera la adancimea de inghet. In Romania, in functie de

zona geografica, adancimea pana la care se manifesta acest fenomen poate ajunge
de la 0,70 m pana la 1,20 m. Fundatia trebuie sa coboare cu cel putin 10-20 cm mai
jos decat adancimea de inghet specificata pentru o anumita zona.
- conditiile de stabilitate a terenului – se refera la posibilitatea de alunecare a
terenului sau alte tipuri de degradari pe care acesta le-ar putea suferi in timp.

Alunecari de teren

Faza 1 Faza 2

- conditii geotehnice – se refera la structurarea si stratificarea terenului pe

verticala. In functie de calitatea si proprietatile fizico-mecanice ale fiecarui strat, se
identifica stratul bun de fundare specificand si cota de fundare. Asa cum am aratat
mai sus, fundatiile trebuie coborate cu cel putin 10-20 cm sub acesta cota.
- conditii hidro-geologice – indica nivelul apelor freatice. Acestea pot fi de
adancime sau de suprafata, iar prin studiul geotehnic trebuie identificate inclusiv
caracteristicile chimice ale apei, agresivitatea ei etc., ceea ce va conduce la gasirea
solutiilor specifice pentru protejarea fundatiilor. Un alt aspect se refera la variatia
nivelului apelor freatice: sezoniera si anuala.

- conditii legate de zona seismica – se identifica zona seismica in care se

incadreaza amplasamentul si gradul de protectie seismica la care trebuie efectuat
calculul seismic pentru constructia respectiva: astfel, se vor identifica
particularitatile si conditionarile la care e supusa cladirea.
 
In functie de conditiile reale, relevate prin studiul geotehnic, se poate lua o decizie
referitoare la modul in care vor fi realizate fundatiile, tinandu-se seama si de alte
elemente precum structura constructiei, inaltimea acesteia etc.