Capitolul

Securitatea activităţii vitale

UTM … ME
Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Elaborat Litera Coala Coli
Conducător
Securitatea activității
Consultant U.T.M. F.U.A.
Sef. Cated. vitale IMAC – 161
 7.1 Introducere
Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă un ansamblu de norme legale şi imperative, ce au
ca obiect reglementarea relaţiilor sociale ce se formează în legătură cu organizarea, conducerea şi
realizarea procesului de muncă, în scopul prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale.
Ca disciplină ştiinţifică, aceasta face parte din ansamblul ştiinţelor muncii, având ca obiect
studierea legităţilor fenomenelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, precum şi a mijloacelor şi
măsurilor de prevenire a acestora şi apelând la metodele şi rezultatele tuturor disciplinelor de bază:
matematică, fizică, biologie, chimie, medicină, psihologie, sociologie, economie etc.
În calitatea de activitate metodologico-aplicativă, securitatea şi sănătatea în muncă este parte
integrantă a conceperii, organizării şi desfăşurării proceselor de producţie şi cuprinde ansamblul de
acţiuni şi măsuri prin care se realizează efectiv, la nivelul proceselor din întreprinderi, securitatea
muncii.
Înţelegerea gravităţii riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi formarea unor
deprinderi corecte în vederea evitării lor sunt obiective a căror atingere se poate asigura printr-un
proces continuu de educare şi instruire, începând din şcoală şi continuând la toate nivelurile de
instruire în activitatea de producţie şi la locurile de muncă.

7.2 Analiza condiţiilor de muncă

Conducătorii întreprinderilor din ramura construcțiilor și din alte domenii industriale sunt
obligați să stabilească, o dată cu măsurile de realizare a planului de producție sau a sarcinilor de
muncă, măsuri corespunzătoare în vederea asigurării celor mai bune condiții de lucru, pentru
prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.
Studierea minuțioasă a factorilor care determină condiţiile de muncă urmăreşte scopul de a
evidenţia factorii dăunători şi periculoşi de producţie care pot influenţa negativ asupra muncitorilor la
executarea unor sau altor lucrări, exploatarea utilajului tehnologic, maşinilor, mecanismelor,
dispozitivelor şi sculelor, a stabili sectoarele şi operaţiile la care aceştia au valori periculoase şi o
frecvenţă mai mare. Analiza lor este efectuată în tabelul ce urmează.

UTM … ME
Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Elaborat Litera Coala Coli
Conducător
Securitatea activității
Consultant U.T.M. F.U.A.
Sef. Cated. vitale IMAC – 161
 Tabelul 7.1 Caracteristica condiţiilor igienico–sanitare

Aprecierea condiţiilor de muncă

Factorii periculoşi şi dăunători de producţie
vizuală conform normelor
1. 2. 3.

1. Condiţiile igienico-sanitare
Microclimatul, HG nr. 353 din 05.05.2010 metabolismul 234 W ... 360 W
temperatura, oC 11 ... 36 12 - 29
umiditatea relativă, % 35...75 ≤ 60
viteza mişcării aerului, m/s 0,1...0,6 ≤ 0,3 - 0,5

Iluminatul, NCM C.04.02-2005

natural lateral, (FIN), % 0,5...8 0,9
artificial general, lx 100...200 10...150

2. Factorii periculoşi şi dăunători de producţie

Electrici, STAS 12.1.019-79
genul curentului electric ~ ~
tensiunea, V 220/380 220/380
frecvenţa, Hz 50 50

Mecanici, STAS 12.1.012-78

zgomot, dBA (STAS 12.1.003-83) malaxor 92
vibraţie, Hz; mm/s; dB masă vibrantă 32
mişcarea agregatelor şi maşinilor pod rulant îngrădirea zonelor cu
acces interzis
Termici, STAS 12.3.003-86
cameră de 45
2
căldură radiantă, W/m tratament 368
termic

Chimici, STAS 12.1.007-76

prafuri
ciment CMA≤6
Emanări, STAS 12.1.002-84
infraroşie
ultravioletă proces de 1 J/(cm2  min)
sudare

Notă: p – factorul de risc prezintă pericol de accidentare în anumite condiții;

n – factorul de risc, în anumite împrejurări, poate duce la îmbolnăvire.

7.3 Măsuri privind sanitaria industrială

Condiţiile de muncă sunt determinate de caracterul procesului de muncă şi factorii mediului , ce-l
Coala

UTM ….. ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 înconjoară pe lucrător în sfera de producţie.
În timpul activităţii de muncă a omului are loc interacţiunea mediului de producţie şi a
organismului. Omul transformă, acomodează mediul de producţie la necesităţile sale, iar mediul de
producţie acţionează într-un mod sau altul asupra angajaţilor. Acţiunea mediului de producţie asupra
organismului omului este condiţionată de factori fizici, chimici şi biologici.
7.3.1 Microclimat
Prin microclimat se subînțelege totalitatea elementelor meteorologice
0
[temperatura, C; umiditatea relativă, %; viteza mișcării aerului, m/s; presiunea atmosferică , Pa;
intensitatea iradierii calorice, J/(m3∙s)], caracteristicile pentru un anumit loc.
Acțiunea parametrilor microclimatului asupra organismului uman poate duce la dereglarea
metabolismului uman, poate duce la o boală profesională
Acțiunea temperaturii asupra organismului uman.
Creșterea temperaturii duce la dilatarea vaselor, deasemenea duce la creșterea cantitații de
căldură degajate în mediul inconjurător de către organismul uman. Temperaturile inalte duc la
supraincălzirea corpului uman, scaderea capacitații de muncă , starea psihică se înrăutățește , crește
oboseala din cauza că organele interne se alimenteaza mai puțin cu sînge.
Temperaturile reduse cauzează îmbolnavirea organelor respiratorii , somnolență, boli
profesionale de mușchi.
Acțiunea umditații relative asupra organismului uman.
Peste 85%, înrăutățește eliminarea căldurii prin evaporare.
Sub 18% , conduce la uscarea mucoasei ceea ce provoacă dereglarea funcțiilor organelor respiratorii
și a organelor de vedere.
Acțiunea vitezei mișcării aerului asupra organismului uman.
Viteza mișcării aerului în încăperi este un factor considerabil, care acționează asupra stării
termice a angajaților. La temperaturi sporite mișcarea lui este benefică în limitele de la 0,2 pînă la
1 m/s, dar numai daca temperatura nu depășește 36 0C. La temperaturi joase mișcarea aerului cu o
viteză mai mare de 1,5 m/s este foarte periculoasă, deoarece poate duce la suprarăcirea locală.
Condițiile de microclimat la posturile de lucru trebuie să asigure menținerea echilibrului termic
al organismului uman, corespunzator cu nivelul activității desfășurate.
Componentele microclimatului la posturile de lucru se normează in raport cu metabolismul
organismului uman.

Pentru a diminua disconfortul adus lucrătorilor din cauza acestora parametrii ce diferă de valorile
optime se propun următoarele măsuri de protecţie a angajaţilor şi normalizarea microclimatului care
pot fi aplicate în cadrul întreprinderii:
- Ventilarea;

Coala

UTM ….. ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 - Mecanizarea şi automatizarea proceselor tehnologice;
- Dirijarea de la distanţă;
- Răcirea utilajului;
- Termoizolarea şi încălzirea încăperilor;

7.3.2 Vibrație
Surse de vibrații intensive sunt mașinile și mecanismele cu mase neechilibrate în mișcare de
turație, nodurile în care care apar lovituri și frecare , instalațiile si aparatele în care se deplasează gaze
și lichide cu mare viteză însoțite de pulsații.
Sursele de vibrații pot fi provocate de la următoarele utilaje: macarale , pod rulant , malaxoare ,
dispozitive de dozarebuncăre de distribuție cu vibratoare electrice, vibroplatforme, scule si unelte
mecanizate de mînă acționate electric sau pneumatic.
Acțiunea vibrației provoacă ,, boala vibrației” – una din cele mai frecvent întîlnite îmbolnaviri
profesionale, se caracterizează prin afectarea sistemelor cardio-vasculare și nervos și a aparatului
locomotor.
Normarea vibrației se face în corespondență cu principalele acte legislative referitoare la
normarea igienică a vibrației sunt: Normele sanitare și regulile de lucru cu mașinile și utilajul ce
creeaza vibrație. Parametrii normați ai vibrației sunt vibroviteza și vibroaccelerașia și nivelul lor
corespunzător în decibeli (dB).
Măsuri de combatere a vibrației.
Măsuri organizatorice:
- eliminarea utilajului vibroacustic din procesul tehnologic sau înlocuirea acestuia cu
mașini și utilaje mai performante din punct de vedere vibroacustic.
- amplasarea utilajului vibroacustic în încăperi separate.
- controlul automat și dirijarea de la distanță a utilajului vibroacustic sau din cabine
izolate.
Măsuri tehnice:
- proiectarea corectă a funcțiilor sub utilajul vibroacustic.
- izolarea fundațiilor utilajului vibroacustic.
- vibroizolarea activă și pasivă a utilajului.
- Folosirea învelitorilor vibroabsorbante din cauciuc.

Mijloace individuale de protecție:

- pentru mîini: mănuși, garnituri, cuzinete.
- pentru picioare: încalțăminte specială, garnituri, pingele, genunchere.
- pentru corp: pieptare, centuri, costume speciale.

Coala

UTM ….. ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 7.4 Măsuri privind tehnica securităţii
Un rol important în asigurarea securităţii muncii şi reducerea nivelului traumatismului de
producţie îl joacă organizarea raţională a locurilor de muncă, trecerilor şi pasajelor.
Locul de muncă este zona unde îşi desfăşoară activitatea lucrătorul sau un grup de lucrători şi
este dotat cu utilaj auxiliar, instrumentele şi dispozitivele necesare.
Organizarea locului de muncă constituie un complex de măsuri, care asigură procesul raţional
de activitate şi utilizare eficace a uneltelor şi obiectelor de muncă.
aposibilităţilor de schimbare a ei, amplasarea comodă a materiei prime, instrumentelor,
dispozitivelor, ceea ce exclude mişcările de prisos, neproductive.

7.4.1. Electrosecuritatea
• Utilaje electrice utilizate în procesul tehnologic sunt motoarele electrice trifazate și bifazate ,
alimentindu-se de la o sursa de curent alternativ cu o tensiune de 380 V sau 220 V, aceste motoare sunt
utilizate în procesul tehnologic ca scop de mecanizare si automatizare a liniei tehnologice . Utilaje
electrice utilizate: conveer, malaxor, masă vibrantă, pod rulant, carucior, instalație de sudare , instalatie
de pretensionare, pulverizator, pompă, strunguri, dispozitive electrice de mîna, etc.
Curentul electric se mai utilizează la iluminarea artificială a încăperilor și a teritoriului
întreprinderii.
• Cauzele producerii electrotraumatismelor.
- încălcarea regulilor de construcție a instalațiilor electrice, regulilor de exploatare a acestora,
cerințelor, normelor și regulilor de securitate;
- organizarea incorectă a muncii;
- lucrul mașinilor și mecanismelor în zonele de producție a rețelelor electrice ;
- atingerea partilor metalice ce au nimerit sub tensiune în rezultatul unor defecte de izolație ;
- folofirea utilajului electric, conductoarelor , cablurilor, sculelor electrice defectate ;
- repararea conductorului neutru fără deconectarea rețelei monofazice ;
- executarea lucrărilor în instalațiile ce se află sub tensiune ;
- folosirea tipurilor de conductoare și cabluri ce nu corespund tensiunilor utilizate, punerea
incorectă a lor sub tensiune ;
- alimentarea mai multor consumatori de la un dispozitiv de pornire;
- executarea dispozitivului de punere la pămînt cu abateri de la normele tehnice ;
- lăsarea sub tensiune consumatorilor în timp liber ;
- executarea lucrărilor fără mijloace individuale de protecție împotriva electrocutarii ;
- instruirea necalitativă, controlul întirziat al cunoștințelor și atribuirea grupelor de calificare.

Coala

UTM ….. ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Masurile de protecție împotriva electrocutarii
Masuri tehnice de protecție împotriva electrocutarii prin atingere directă.
- Acoperiri cu materiale electroizolante ale parților active (izolarea de protecție) ale instalațiilor și
echipamentelor electrice
Materialele electroizolante folosite trebuie sa fie rezistente la solicitarile fizice si chimice din mediul în
care funcționează. Nu se asigură protecția daca acoperirile se realizează cu vopsea, lac, email, material
textil.
- Închideri în carcase sau acoperiri cu învelișuri exterioare
Carcasele și învelisurile exterioare trebuie să fie rezistente la solicitarile fizice și chimice din mediu. În
funcție de modul în care se utilizează echipamentul electric, se stabilește gradul normal de protecție
minim pe care trebuie să îl aibă, grade standardizate.
- Îngradirile pot fi fixe și mobile. Cele mobile se folosesc numai în timpul executării unor lucrări în
instalatiile electrice. Cele fixe pot fi îngradiri cu pereți și uși pline, îngradiri din plasă metalică sau cu
balustrade.
- Protecția prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate
Amplasarea parților active ale instalațiilor electrice la distante de protectie, pentru a nu fi accesibile
unei atingeri directe, se aplică de regulă în încaperile și spațiile de producție electrice. De asemenea, se
folosește la liniile electrice aeriene.
- Scoaterea de sub tensiune a instalației sau echipamentului electric la care urmează a se efectua
lucrari și verificarea lipsei de tensiune.
- Utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pămînt și în scurtcircuit
- Folosirea mijloacelor de protecție electroizolante.
- Alimentarea la tensiune foarte joasă (redusă) de protectie
- Egalizarea potențialelor și izolarea fața de pămînt a platformei de lucru

7.4.2 Securitatea la transportare

Cerinţe generale de securitate
Maşinile de construcţii, mijloacele de transport, utilajul de producţie folosit în domeniul de
producție sunt:
- pod rulant
- carucioarele
- conveerele
- motostivuitoare
- macara portal
- etc.

Coala

UTM ….. ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Maşinile, mijloacele de transport, utilajul de producţie şi alte mijloace de mecanizare trebuie să
fie utilizate după destinaţie şi doar în condiţii stabilite de uzina producătoare. Toate maşinile şi
utilajele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de frînare care să asigure oprirea rapidă a acestora.
Conectarea, pornirea şi lucrul unităţilor de transport, a maşinilor, utilajului şi a altor mijloace de
mecanizare trebuie să fie efectuate doar de persoana responsabilă de acestea şi care are permis de
conducere a mijlocului respectiv. Este interzis să se pună în funcţiune şi să se lucreze cu maşini şi
utilaje defecte.
Părţile proeminente ale elementelor în mişcare: arborii, transmisiile prin curele, lanţuri, roţi dinţate
sau de fricţiune, manşoanele, scripeţii de ghidare, rolele etc., cât şi toate piesele în mişcare ale
utilajelor şi maşinilor situate până la înălţimea de 2,5 m de la nivelul de circulaţie a muncitorilor,
trebuie prevăzute cu apărători executate şi montate în aşa fel, încât să nu permită introducerea
degetelor în zonele periculoase. Apărătorile trebuie să aibă sisteme de blocare, care să nu permită
deschiderea sau demontarea lor în timpul funcţionării utilajului.
Utilajele a căror pornire, funcţionare sau deplasare pot fi periculoase pentru cei din jur, trebuie
prevăzute cu semnalizare acustică sau luminoasă. Zonele periculoase ale utilajelor trebuie îngrădite, iar
pe utilaje sau în zona periculoasă trebuie afişate panouri vizibile de avertizare.
Nu se admite lăsarea fără supraveghere a maşinilor şi utilajelor cu motorul în funcţiune. Înainte de
a părăsi utilajul, trebuie puse toate comenzile în poziţia zero, se cuplează toate frânele, se întrerupe
curentul electric, se închid robinetele şi se asigură utilajul împotriva oricărei posibilităţi de răsturnare,
alunecare sau pornire accidentală în timpul repausului.
Amplasarea maşinilor staţionare pe sectoarele de producţie trebuie efectuată conform proiectului,
care trebuie să prevadă lăţimea minimă a trecerilor în hale:
• pentru trecerile magistrale…………………………1,5 m;
• pentru trecerile dintre utilaje………………………1,2 m;
• pentru trecerile dintre pereţi şi utilaj………………1,0 m;
• pentru trecerile destinate deservirii şi reparaţiei…...0,7 m.
Părţile în mişcare ale maşinilor staţionare, care sunt surse de pericol, trebuie să fie dotate cu
îngrădituri metalice continue sau sub formă de plase.
Cricurile folosite pentru ridicarea încărcăturilor trebuie să fie probate înainte de a fi puse în
exploatare, precum şi peste fiecare 12 luni, după reparaţii şi la transmiterea de la o echipă de lucru la
alta. Probările trebuie efectuate cu o încărcătură statică ce depăşeşte capacitatea de ridicare cu 25 %. În
timpul probării cricurilor, tijele sau vinciurile acestora trebuie să fie scoase în poziţia maximă de sus,
ce corespunde ridicării încărcăturii la înălţimea maximă prevăzută de documentaţia de exploatare.
Dispozitivele detaşabile de agăţare şi legare a sarcinii, precum şi ambalajele în procesul exploatării
trebuie supuse verificării tehnice de către persoana responsabilă de starea lor perfect funcţională, în
termenele stabilite de cerinţele regulilor de asamblare şi exploatare nepericuloasă a macaralelor, iar

Coala

UTM ….. ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 celelalte echipamente – cel puţin o dată la 6 luni, dacă nu sunt stabilite alte termene prin condiţiile
tehnice sau instrucţiunile uzinei producătoare. Rezultatele probării se înscriu în registrul lucrărilor.
Cârligele mijloacelor de agăţare folosite în construcţii trebuie să fie dotate cu dispozitive închizătoare
de siguranţă ce preîntâmpină căderea spontană a încărcăturii.

7.4.3 Securitatea la sudare și tăerea metalelor

Utilajul de sudare a plaselor și carcaselor din sîrmă și armătură sunt mecanizate și mediu
automatizate , la producerea plaselor și carcaselor pot fi dereglari sau sudare incompletă de aceea se
utilizeaza aparatul de sudat cu arc electric , de asemenea se confecționează placile de fixare a
elementelor de acoperire și elementelor mici. Pentru aceasta este nevoie de anumite cerințe de
protecție.
Organizarea locului de munca
-  Lucrarile de sudură se execută numai cu aprobarea conducatorului procesului de producție, dupa
cunoașterea documentației tehnice în legatura cu respectivele lucrari și dupa efectuarea instructajului
cu privire la modul de exploatare a echipamentului și la securitatea muncii.
-  Înainte de inceperea lucrului, persoana însarcinată cu supravegherea operațiilor va verfica dacă au
fost luate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor și îmbolnavirilor.
- La locurile de muncă permanente se vor afișa în mod obligatoriu instructiunile de folosire ale
utilajului și indicatoare de securitate, iar sudorii vor avea la dispozitie scaune reglabile în înaltime
(daca este cazul), dispozitive de fixare, rotire și înclinare a pieselor de sudat, dispozitive pentru
aprinderea arzatoarelor, dispozitive pentru agățarea arzatorului sau a portelectrodului etc., pentru a se
putea asigura o poziție cat mai comodă de lucru.
- Locurile de muncă în care se executa lucrarile de sudare pot fi permanente sau temporare, fixe sau
mobile. Locurile de muncă fixe se organizează în încăperi special dotate sau în spatii deschise.
Locurile de muncă mobile se organizează la efectuarea lucrarilor temporare de construcții - montaj și
alte lucrări cu caracter temporar
- Este interzisă staționarea și trecerea oricărei persoane în zona de lucru care va fi semnalizată prin
tablițe avertizoare.
- În vederea diminuării la minim a pericolelor datorate tensiunii de mers în gol, care apare în mod
obligatoriu pe electrod, se vor lua măsuri de prevenire a acestora. Astfel, insatalarea echipamentelor de
sudare cu arc electric se va face în asa fel să se reduca riscurile de socuri electrice care s-ar putea
datora unor tensiuni mai mari decît tensiunea de mers în gol.
- Dacă sudorul își întrerupe lucrul sau își paraseste postul de lucru, sursa pentru sudare sau circuitul
de sudare se va scoate de sub tensiune astfel încat instalația să nu poată fi pusă în mod accidental în
funcțiune de la portelectrod sau de la capul de sudare.

Coala

UTM ….. ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Amplasarea echipamentelor de munca
- Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, cu agenți hidraulici, cu acetilenă, gaze
combustibile, apă și cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi protejate împotriva acțiunilor
mecanice și termice.
/ Protectia impotriva incendiilor si exploziilor
- Locurile în care urmează a se executa lucrari de sudare sau tăiere se vor curați de materiale
inflamabile
-  Pentru evitarea răsturnării și deplasării pieselor în timpul executării lucrarilor de sudare și tăiere se
vor folosi suporturi rezistente, din materiale necombustibile.
- În spațiile și încăperile în care se prelucrează sau se depozitează substanțe usor inflamabile sau
unde există pericol de explozie, executarea lucrărilor de sudare și tăiere a metalelor nu este permisa.

Echipamente
- Îmbrăcăminte spesiala.
- Încălțăminte.
- Mănusi.
- Cască de protecție împotriva arcului electric.

7.5 Măsuri privind protecţia contra incendiilor

Problemele principale ale activităţii de profilaxie a incendiilor sunt: elaborarea şi realizarea
măsurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea în spaţiu a posibilelor
incendii şi crearea condiţiilor favorabile de evacuare a oamenilor şi bunurilor materiale în caz de
incendiu; asigurarea condiţiilor de descoperire la timp a incendiului apărut, anunţării rapide a
serviciului de combatere a incendiilor şi lichidării cu succes a incendiului.
Pentru combaterea incendiilor sunt prevăzute următoarele măsuri:
- prin ordin vor fi numite persoane responsabile de securitatea incendiară a sectoarelor,
depozitelor şi altor obiecte cu pericol sporit de incendiu;
- întreprinderea va fi asigurată cu mijloace de stingere a incendiilor şi de comunicare rapidă
despre incendiu, instrument pompieresc şi sistem de alimentare cu apă pentru lichidarea incendiilor.
Hidrantele antiincendiare vor fi plasate la o distanţă nu mai mare de 2 m de la marginea drumului, iar
distanţa dintre ele nu va depăşi 150 m;
- efectuarea instructajelor-discuţii şi instruirii speciale a angajaţilor privind problemele
protecţiei împotriva incendiilor şi alte elemente (inscripţii, semne de securitate etc.) de propagandă şi
agitaţie cu privire la combaterea incendiilor;
- la toate obiectele cu pericol de incendiu şi explozie va fi asigurat accesul maşinilor de
pompieri din cel puţin două părţi;

Coala

UTM ….. ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 - la executarea lucrărilor de sudare şi cu foc deschis materialele combustibile vor fi înlăturate
în raza a 5 m de la locul de sudare, iar cele cu pericol de explozie – în raza a 10 m;
- lichidele uşor inflamabile şi inflamabile se vor păstra în vase închise ermetic, în încăperi
bine aerisite la distanţa de cel puţin 5 m de sursele cu foc deschis;
- toate maşinile şi mecanismele, folosite la executarea lucrărilor, vor fi menţinute în stare
bună funcţională, se vor curăţi la timp, se vor regla şi unge, pentru a preveni supraîncălzirea
rulmenţilor şi pieselor ce se află în contact de frecare, precum şi formarea scânteilor, iar zonele şi
agregatele ce se află în mişcare se vor proteja de nimerirea obiectelor străine;
- la sfârşitul zilei de muncă responsabilii de securitatea incendiară vor controla minuţios toate
locurile, unde s-au executat lucrări cu foc deschis şi alte încăperi, vor deconecta instalaţiile electrice şi
sistemul de iluminat, vor încuia uşile sub lacăt.
-
7.5.1 Cerinţe de securitate la incendiu la elaborarea planului general al întreprinderii
industriale
La elaborarea planului general al întreprinderilor industriale, pe lângă asigurarea celor mai
prielnice condiţii pentru desfăşurarea procesului de producţie la întreprindere, folosirea raţională a
terenurilor şi eficacitatea maximală a investiţiilor capitale este necesar:
- de asigurat distanţe nepericuloase de la graniţele întreprinderilor industriale până la zona
locativ-socială;
- de respectat spaţiile de securitate împotriva incendiilor dintre clădiri şi instalaţii în
conformitate cu normele privind rezistenta lor la foc;
- de grupat în zone aparte clădirile şi instalaţiile înrudite după destinaţia funcţională sau
indicele de pericol de incendiu şi explozii;
- de amplasat clădirile ţinând cont de relieful localităţii şi direcţia vânturilor dominante;
- de asigurat teritoriul întreprinderii cu drumuri şi un număr suficient de intrări-ieşiri.
Zonarea funcţionala a teritoriului se înfăptuieşte ţinând cont de legăturile tehnologice, cerinţele
cu privire la securitatea împotriva incendiilor şi sanitaro-igienice, traficul de încărcături şi felul de
transport, graficul de construcţie a obiectivelor. La efectuarea zonării sunt evidenţiate clădirile şi
instalaţiile de destinaţie fundamentală, clădirile auxiliare, depozitele, clădirile administrative şi de
deservire. Clădirile şi instalaţiile cu pericol de incendii şi pericol sporit se amplasează din partea opusă
vânturilor dominante.
Întreprinderile cu suprafaţa mai mare de 5 ha lungimea mai mare de 1000 m vor avea, cel puţin,
două intri ieşiri pentru transport, amplasate la o distanţă nu mai e 1500 m. Drumurile pe teritoriul
întreprinderii se execută, de regulă, inelare. în cazul drumurilor înfundate acestea vor fi prevăzute cu
ocolişuri inelare sau cu teren de întoarcere dimensiunea nu mai mică de 12 x 12 m. Distanţa de la

Coala

UTM ….. ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 marginea părţii carosabile a drumurilor auto până la clădiri şi instalaţii se va afla în limitele 1,5...12 m,
în dependenţă de lungimea clădirii şi prezenţa porţilor de intrare în clădire pentru automobile.
Pe toată lungimea clădirilor şi instalaţiilor trebuie asigurat accesul maşinii de pompieri: dintr-o
parte - la lăţimea clădirii sau instalaţiei până la 18 m şi din două părţi, când lăţimea se află în limitele
18...100m. La clădirile cu suprafaţa de construcţie mat mare de 10 ha sau lăţimea mai mare de 100 m
accesul maşinilor de pompieri trebuie asigurat din toate părţile. Dacă din condiţii de producţie
drumurile nu sunt necesare, accesul maşinilor de pompieri se admite a fi prevăzut pe suprafeţe nivelate
cu o lăţime de 3,5 m, întărite cu materiale locale. Aceste fâşii vor avea o mică înclinaţie pentru
scurgerea apelor. Nu se prevede accesul maşinilor de pompieri către clădirile şi instalaţiile
confecţionate din materiale şi construcţii necombustibile şi în care procesele tehnologice exclud
posibilitatea aprinderilor.
Distanţa maximală de ia marginea părţii carosabile fiu suprafeţei nivelate, ce asigură accesul
maşinilor de pompieri până la pereţii clădirilor cu înălţimea până la 12 m trebuie sa fie de 25 m,
înălţimea 12 ... 8 m - 18 m, înălţimea mai mare de 28 m - 10 m. Aceste cerinţe sunt dictate de
necesitatea instalării autoscărilor pentru incendii.
În cazuri de necesitate distanţa de la marginea autodrumului până la axa marginală a clădirilor
şi instalaţiilor poate fi mărită până la 60 m cu condiţia amenajării spre ele a unor drumuri înfundate cu
terenuri de întoarcere şi amplasarea pe ele a hidrantelor de incendiu. în acest caz distanţa de la clădiri
şi instalaţii până la terenurile de întoarcere,va fi nu mai mică de 5 m şi nu mai mare de 15 m, iar
distanţa dintre .drumurile înfundate nu trebuie să depăşească 100 m (SNîP II- 89-80).
6. Măsuri privind protecţia mediului ambiant
Pentru a reduce la minimum influenţa întreprinderii de producere a elementelor din beton arm
asupra mediului proiectul prevede următoarele măsuri:
- teritoriul uzinei este asfaltat, cu organizarea colectării apelor de ploaie şi provenite din
topirea zăpezii în sistemul de canalizare şi înverzirea maximă a spaţiilor neasfaltate cu arbuşti şi
arbori;
- întreprinderile industriei materialelor de construcţii sunt grupate la clasa trei, vizând
pericolul pentru mediul înconjurător, de aceea întreprinderea este separată de zona locativă printr-o
zonă de protecţie sanitară cu dimensiunea de 300 m;
- degajările în atmosferă sunt epurate de particulele aerozolice printr-un sistem de captoare şi
filtre cu reutilizarea deşeurilor captate, iar de impurităţile sub formă de gaze prin procedee chimice;
- sistemul de alimentare cu apă prevede utilizarea repetată a apei folosită în unele procese
tehnologice şi provenită din spălarea utilajului după o curăţire prealabilă în bazinul de sedimentare;
- în coşul pentru evacuarea gazelor fierbinţi sunt amplasate serpentine pentru încălzirea apei
care este utilizată în scopuri comunale;

Coala

UTM ….. ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 - periodic se va efectua controlul concentraţiilor prafului şi substanţelor nocive sub formă de
gaze şi vapori pe teritoriul întreprinderii, la limita exterioară a zonei de protecţie şi periodic în raza a 2
km de la sursa de poluare.

Coala

UTM ….. ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Coala

UTM ….. ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data