Instructiuni Proprii de SSM Pentru Activitati Desfasurate in SAEM

Energomontaj SA
Cod Pag.
SAEM Instructiuni proprii de securitate si
sanatate in munca Rev.0/2010
1/268
Elaborate în conformitate cu:
•prevederile art. 41 alin. (2) din Constituţia din 21 noiembrie 1991, republicată;
•prevederile art. 13 lit. e) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
•prevederile art. 15 alin. (1) punctul 3 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006.
I.PREAMBUL
Prevederile acestor instrucţiuni se aplică cumulativ şi au valabilitate indiferent de forma

de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.
Structura sistemului intern de instrucţiuni de sănătate şi securitate în muncă

urmăreşte corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor
activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate şi sănătate în muncă pentru
activităţi cu pericole comune.
Structura fiecărei instrucţiuni interne de securitate şi sănătate în muncă are la bază

abordarea sistematică a aspectelor de securitate şi sănătate în muncă practicată în actele
normative aplicabile la nivel naţional. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat
ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează
reciproc:
- EXECUTANTUL – omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
- SARCINA DE MUNCĂ – totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor

de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
- ECHIPAMENTE DE MUNCĂ – totalitatea mijloacelor de muncă
( instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte, etc. ) şi a obiectelor muncii
( materii prime, materiale, etc. ) care se utilizează în procesul de muncă;
- MEDIU DE MUNCĂ – ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care

unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în cadrul instrucţiunilor

interne se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii şi sănătăţii în
muncă la nivelul fiecărui element al sistemului – executant – sarcină de muncă – echipamente
de muncă – mediu de muncă.
Energomontaj SA
Cod Pag.
2/268
II.PRESCURTARI
SSM – securitate si sanatate in munca
SU – situatii de urgenta
ITM – incapacitate temporara de munca
INV – invaliditate
D – deces
AS – atributii de serviciu
AL – autorizatie de lucru
ITI – PM – instructiuni tehnice interne de protectia muncii
DV – dispozitii verbale
PV – proces verbal
HG – Hotarire de guvern
IIS-TEL – Instructiuni interne de securitate ale Transelectrica
ANRE – Agentia nationala de reglementare pentru energie
SEN – Sistemul energetic national
MIRA – Ministerul internelor si reformei administrative
MAI – Ministerul administratiei si internelor
OH&S – securitate si sanatate ocupationala
MMSSF – Ministerul muncii,solidaritatii sociale si familiei
EM – Echipament de munca
EIP – Echipament individual de protectie
LEA – linie electrica aeriana
LES – linie electrica subterana
III.INSTRUCTIUNI PROPRII GENERALE
Art. 1.Prezentele instrucţiuni proprii cuprind cerinţele necesare pentru asigurarea securităţii şi
sănătăţii în muncă a personalului.
Art. 2.Instrucţiunile proprii au ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii

securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor.
Energomontaj SA
Cod Pag.
3/268
Art. 3.Prezentele instrucţiuni proprii se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori
este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă survenite la nivel naţional, a
schimbărilor intervenite în tehnologia de lucru şi particularităţilor metodelor de lucru care
urmează a fi reglementate din punctul de vedere al SSM.
Art. 4.În cadrul societăţii, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele
elemente ce interacţionează: executantul, sarcina de muncă, mijloacele de producţie, mediul
de muncă, locul de muncă.
Art. 5.(1) În cadrul propriilor responsabilităţi, angajatorul va lua măsurile necesare pentru
protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor
profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării
protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia.
(2) La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se va ţine seama de
următoarele principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi

alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi de producţie, în vederea atenuării, cu
precădere, a muncii monotone şi a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora
asupra sănătăţii;
e) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie

individuală;
i) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.
1.Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă
Art. 6.(1) Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică,
denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator,
persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
(2) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în forma

scrisă, în limba română.
Art. 7.O persoana poate fi angajată în cadrul S.C. ... S.A. numai în baza unui certificat
medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea muncii respective.
Energomontaj SA
Cod Pag.
4/268
Art. 8.La repartizarea în muncă a tinerilor şi a persoanelor cu diverse infirmităţi vor fi

respectate reglementările în vigoare privind angajarea acestor categorii de personal.
2.Obligaţiile angajatorului
Art. 9.Angajatorul are următoarele obligaţii:
a)să ia măsurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea

lucrătorilor;
b)să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte

primul-ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri;
Notă
Pentru aplicarea prevederilor art. 9 lit. a) şi b), angajatorul desemnează lucrătorii care
aplică măsurile de prim-ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.
c) să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui pericol
grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum şi despre măsurile luate ori
care trebuie să fie luate pentru protecţia lor;
d) sa ia măsuri şi să furnizeze instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească

lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură, în
caz de pericol grav şi iminent;
e) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol grav şi
iminent, în afara cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate.
3.Dotarea cu echipament individual de protecţie (EIP)
Art. 10.Se va face în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime
de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de
protecţie la locul de muncă (M.Of. nr. 722 din 23 august 2006).
Art. 11.Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc mărit;
b) să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;
c) să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
d) să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările necesare.
Art. 12.EIP se distribuie gratuit de către angajator, care asigură buna sa funcţionare şi o stare
de igienă satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor necesare.
Art. 13.(1) EIP este, în principiu, destinat purtării de către o singură persoană.
Energomontaj SA
Cod Pag.
5/268
(2) Dacă împrejurările impun purtarea EIP de către mai multe persoane, se iau măsuri
corespunzătoare pentru a se asigura că această utilizare nu creează diferiţilor utilizatori nicio
problemă de sănătate sau de igienă.
Art.14.Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl

protejează purtarea EIP.
Art.15.Angajatorul asigură instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează

antrenamente pentru modul de purtare a EIP.
Art.16.(1) EIP poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de

instrucţiuni, cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale.
(2) Instrucţiunile trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor.
4.Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor
Art. 17.(1) Angajatorul stabileşte, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de

organizare pentru apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, le actualizează ori de câte ori
apar modificări şi le aduce la cunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror alte persoane
interesate.
(2) Angajatorul asigură identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitate şi asigură
corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor.
Art. 18.(1) Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:
a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub

orice formă, de către administrator;
b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi

echipamentele potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator;
c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi

instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;
d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a

normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un
pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare
împotriva incendiilor;
e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, care au atribuţii în domeniul apărării

împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei

oricărui pericol iminent de incendiu;
g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă,

referitoare la producerea incendiilor.
Energomontaj SA
Cod Pag.
6/268
(2) În caz de incendiu, oricare salariat trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional
posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă ori la solicitarea
victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului
serviciilor de urgenţă.
Art. 19.Periodic, angajatorul verifică dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare
privind măsurile de apărare împotriva incendiilor.
5.Organizarea locului de muncă
Art. 20.Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort
şi libertate de mişcare şi să diminueze, în măsura maxim posibilă, riscurile de natură vizuală şi
mentală.
Art. 21.În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural, artificial sau mixt).
Art. 22.Geamurile şi piesele de cristal sau semicristal din componenţa mobilierului vor fi
întregi, fără spărturi, crăpături sau bucăţi lipsă. Marginile acestora trebuie să fie şlefuite, fără
porţiuni tăioase sau zgrunţuroase.
Art. 23.Orice obiect de mobilier va fi finisat corespunzător, pentru a nu provoca accidente.
Art. 24.Periodic va fi verificată stabilitatea pieselor de mobilier.
Art.25.Posturile de muncă trebuie concepute şi amenajate astfel încât să permită unor

persoane diferite să realizeze o gamă diversă de sarcini de muncă, într-un mod confortabil şi
eficace, la nivelul de performanţe cerut.
Art. 26.Amenajarea posturilor de muncă trebuie să permită adaptarea acestora la schimbări

de cerinţe şi situaţii.
Art.27.Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile

antropofuncţionale ale utilizatorilor şi munca lor prin asigurarea posibilităţilor de reglare a
diferitelor elemente componente ale acestuia.
Art. 28.Înainte de începerea lucrului, conducătorul locului de muncă este obligat să ia toate
măsurile necesare asigurării condiţiilor normale şi sigure privind securitatea muncii pentru
salariaţii din subordine.
Art. 29.Utilizatorii trebuie să aibă posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru, în timpul

activităţii.
Art. 30.Înaintea începerii lucrului, conducătorul locului de muncă este obligat să se asigure
dacă:
•salariaţii din subordine au instructajul de protecţie a muncii efectuat în termen,
•salariaţii sunt apţi de lucru,
•salariaţii poartă echipamentul de lucru sau de protecţie, dacă este cazul.

Energomontaj SA
Cod Pag.
7/268
Art. 31.Salariaţii vor executa numai lucrările încredinţate şi numai pe acelea pentru care sunt
calificaţi, instruiţi şi autorizaţi.
Art. 32.(1) Conductorii electrici şi cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii:
a)să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
b)să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale utilizatorilor,
inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii;
c)să asigure accesul uşor, iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea activităţii;
d)cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.
(2) Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva deteriorărilor
mecanice.
6.Obligaţiile conducătorului locului de muncă şi ale executantului
Art. 33.Conducătorul locului de muncă are următoarele obligaţii:
•să verifice vizual la începerea lucrului existenţa şi starea tehnică a protectorilor şi/sau
dispozitivelor de protecţie, a aparatelor de măsură şi control şi să ia măsuri pentru înlăturarea
eventualelor deficienţe constatate;
•să repartizeze salariaţii din subordine numai la activităţile pentru care aceştia posedă
pregătirea corespunzătoare şi numai după instruirea tehnică şi de protecţie a muncii;
•să nu permită desfăşurarea oricărei sarcini de muncă de către salariaţii aflaţi într-o stare
psiho-fiziologică necorespunzătoare;
•să ia măsuri pentru asigurarea igienei, ordinii şi curăţeniei la locul de muncă, şi să menţină
permanent libere căile de acces şi/sau circulaţie din incinta santierului;
•să urmărească pe toata durata timpului de lucru menţinerea în stare corespunzătoare a căilor
de acces şi evacuare şi a iluminatului;
•să oprească imediat procesul de muncă în cazul apariţiei unor pericole iminente de
accidentare sau de producere a avariilor;
•în cazul producerii unui accident de muncă, să ia măsuri de acordare a primului-ajutor şi să

informeze conducerea societăţii, corect şi complet, asupra celor întâmplate;
•să verifice existenţa semnalizării de securitate şi/sau sănătate la locurile de muncă, în

conformitate cu Cerinţele minime generale din HG 971/2006, pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;
•să interzică folosirea de improvizaţii la utilizarea echipamentelor tehnice, indiferent de natura

lor;
•să ia măsuri pentru menţinerea în stare de curăţenie a zonelor din jurul echipamentelor de
munca;
Energomontaj SA
Cod Pag.
8/268
•să ia orice măsuri, în cadrul activităţii sale la locul de muncă, pentru prevenirea accidentelor
şi îmbolnăvirilor profesionale.
Art. 34.Conducătorii locurilor de muncă sunt obligaţi să coordoneze activitatea, în aşa fel încât
să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât persoana proprie,
cât şi pe celelalte persoane participante la procesul de muncă conform art 22 din Legea
nr.319/2006.
Art. 35.Pentru ca salariatul să îşi desfăşoare în siguranţă activitatea la locul de muncă este
obligat să respecte dispoziţiile primite din partea conducătorului locurilor de muncă, atribuţiile
şi obligaţiile specifice postului pe care îl ocupă, cerinţele specifice fiecărui echipament tehnic
în parte, prezentate în cele ce urmează.
Art. 36.Salariaţii sunt obligaţi să îşi desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la
pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât persoana proprie, cât şi pe celelalte
persoane participante la procesul de muncă conform art 22 din Legea nr.319/2006.
Art. 37.Pentru desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de securitate şi sănătate în

muncă, salariaţii sunt obligaţi:
•să verifice înainte de începerea lucrului dacă echipamentele tehnice pe care le vor utiliza sunt
în stare tehnică corespunzătoare;
•să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă eventualele defecţiuni constatate;
•să nu părăsească locul de muncă fără aprobare, decât în cazul în care, din cauza unor
defecţiuni apărute neaşteptat, i s-ar pune in pericol viaţa sau integritatea fizică;
•să nu părăsească locul de muncă atunci când echipamentele tehnice se află în stare de
funcţionare;
•să nu utilizeze echipamentele tehnice pentru alte operaţii decât cele pentru care au fost
proiectate şi numai cu respectarea parametrilor funcţionali prevăzuţi în Cartea tehnică;
•să respecte tehnologia de lucru şi instrucţiunile de protecţie a muncii la locul de muncă;
•să utilizeze echipamentul individual de protecţie corespunzător activităţii pe care o

desfăşoară;
•să menţină curăţenia la locul de muncă;
•să nu introducă sau să consume băuturi alcoolice în incinta societăţii;
•să nu fumeze decât în locurile special amenajate;
•să respecte disciplina la locul de muncă;
•să acorde primul-ajutor în cazul producerii unui accident de muncă;

Energomontaj SA
Cod Pag.
9/268
•să înştiinţeze imediat conducătorul locurilor de muncă despre producerea unui accident de
muncă şi să nu schimbe starea de fapt a evenimentului, decât numai dacă aceasta se impune,
pentru a limita efectele produse de eveniment.
Art. 38.De asemenea, personalul angajat este obligat:
•să-şi însuşească măsurile de protecţia muncii;
•să se prezinte la lucru înaintea orei de începere a programului pentru a avea timp să-şi ia
toate măsurile necesare de verificare din punct de vedere al protecţiei muncii;
•la terminarea programului de lucru să facă ordine şi curăţenie la locul de muncă şi să aducă
la cunoştinţa conducătorului de muncă eventualele defecţiuni ale maşinilor, utilajelor si
instalaţiilor pe care le deservesc.
Art. 39.(1) Este strict interzis salariaţilor să intervină în vederea remedierii oricărei defecţiuni
apărute la instalaţia electrică, indiferent de simplitatea operaţiunii. În astfel de cazuri, au
obligaţia să anunţe superiorul direct care va lua măsurile necesare în vederea remedierii.
Art. 40.Se interzice ca salariaţii să intervină pentru remedierea defecţiunilor, curăţare sau
revizii la echipamentele tehnice aflate în funcţiune sau sub tensiune.
Art. 41.Folosirea instalaţiilor, precum şi a sculelor necorespunzătoare la deservirea utilajelor

sau maşinilor este interzisă cu desăvârşire.
Art. 42.Prezentarea la locul de muncă într-o stare fizică şi/sau psihică necorespunzătoare este
interzisă.
Art. 43.Salariaţii sunt obligaţi să păstreze în bune condiţii amenajările efectuate de angajator,
să nu le deterioreze şi să nu le descompleteze ori să sustragă componente ale acestora.
7.Efortul fizic
Art. 44.Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:
•poziţiile de muncă vicioase şi/sau fixe;
•mişcările extreme;
•mişcările bruşte;
•mişcările repetitive.
În acest sens, angajatorul asigură:
•evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor;
•respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncă şi a activităţii;
•instruirea şi formarea adecvată a angajaţilor privind modul de desfăşurare a activităţilor

profesionale, apelând la specialişti din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Energomontaj SA
Cod Pag.
10/268
De asemenea, supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către medicii specialişti

de medicină a muncii în conformitate cu prevederile H.G. nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind
supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
8.Instruirea lucrătorilor în domeniul ssm
Procedura instruirii lucrătorilor din punct de vedere al SSM s-a stabilit în conformitate cu
prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 319/2006: „Angajatorul trebuie să asigure condiţii
pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM, în
special sub forma de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului”.
Art. 45.(1) Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul societăţii
se efectuează în timpul programului de lucru.
(2) Perioada în care se desfăşoară instruirea prevăzută la alin. (1) este considerată timp de
muncă.
Art. 46.Instruirea lucrătorilor în domeniul SSM cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-generală;
b) instruirea la locul de muncă;
c) instruirea periodică.
Art. 48.La instruirea personalului în domeniul SSM vor fi folosite mijloace, metode şi tehnici de
instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diapozitive,
proiecţii, instruire asistată de calculator.
Art. 49.Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate.
Art. 50.(1) Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se

consemnează în fişa de instruire individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei
instruirii.
(2) Completarea fişei de instruire individuală se va face imediat după verificarea instruirii.
(3) După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul
instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.
(4) Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi

însoţită de o copie a fişei de aptitudini, completată de către medicul de medicină a muncii în
urma examenului medical la angajare.
Art. 51.(1) Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi
pe baza de contract de prestări de servicii în societate, angajatorul va asigura instruirea
lucrătorilor privind activităţile specifice SAEM, riscurile pentru SSM, precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul SAEM, în general.
(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) se consemnează în fişa de instruire colectivă.

Energomontaj SA
Cod Pag.
11/268
(3) Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se va
păstra de către SAEM şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi
sau, în cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului.
(4) Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei

referitoare la SSM (inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă) vor fi
însoţiţi de către un reprezentant desemnat de către conducerea santierului, fără a se întocmi
fişa de instructaj.
8.1.Instruirea introductiv-generală
Art. 52.Instruirea introductiv-generală se face la angajarea lucrătorilor.
Art. 53.Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice

SAEM, riscurile pentru SSM, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la
nivelul SAEM, în general.
Art. 54.Instruirea introductiv-generală se face de către serviciul intern de prevenire şi protecţie.
Art. 55.Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de

persoane.
Art. 56.Durata instruirii introductiv-generale este de 8 ore.
Art. 57.(1) În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, în principal, următoarele

probleme:
a) legislaţia de securitate şi sănătate în muncă;
b) consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate

în muncă;
c) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;
d) măsuri la nivelul SAEM si/sau Sucursale privind acordarea primului-ajutor, stingerea

incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.
(2) Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată

de către conducerea SAEM si/sau a Sucursalelor.
Art. 58.(1) Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe

bază de teste.
(2) Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire.
(3) Lucrătorii nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea
introductiv-generală.
Energomontaj SA
Cod Pag.
12/268
8.2.Instruirea la locul de muncă
Art. 59.(1) Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca
scop prezentarea riscurilor pentru SSM, precum şi a măsurilor şi activităţilor de prevenire şi
protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
(2) Instruirea la locul de muncă se face tuturor salariaţilor noi, precum şi la schimbarea locului
de muncă în cadrul SAEM si sau/Sucursale.
Art. 60.(1) Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de
muncă, în grupe de maximum 20 de persoane.
(2) Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă.
Art. 61.(1) Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate
în muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de
muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
(2) Durata instruirii la locul de muncă este de 8 ore.
Art. 62.(1) Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către
serviciul intern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către conducerea SAEM si/sau a
Sucursalelor, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.
(2) Instruirea la locul de muncă va cuprinde:
a) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de

muncă şi/sau postului de lucru;
b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru;
c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului-ajutor,
stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;
d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice

ale locului de muncă şi/sau postului de lucru;
e) instruirea la locul de muncă include demonstraţii practice privind activitatea pe care

persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea EIP, a mijloacelor de
alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim-ajutor.
8.3.Instruirea periodică
Art. 63.Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi
actualizarea cunoştinţelor în domeniul SSM.
Art. 64.(1) Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.
(2) Intervalul dintre două instruiri periodice va fi de 30 de zile.
(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de 12

luni.
Energomontaj SA
Cod Pag.
13/268
(4) Verificarea instruirii periodice se face de către serviciul intern de prevenire şi protecţie,
care va semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută
corespunzător.
(5) Instruirea periodică se completează cu demonstraţii practice.
Art. 65.Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:
a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
b) când au apărut modificări ale prevederilor de SSM privind activităţi specifice ale locului de
muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor
sau apariţiei de noi riscuri în unitate;
c) la reluarea activităţii după accident de muncă;
d) la executarea unor lucrări speciale;
e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului

existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Art. 66.Durata instruirii periodice este de 2 ore.
Art. 67.Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către serviciul intern
de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, tematici care vor fi păstrate la
persoana care efectuează instruirea.
9.Procedura în cazul pericolului grav şi iminent
Starea de pericol grav şi iminent de accidentare poate fi constatată de către orice lucrător din
cadrul SAEM si/sau Sucursale, precum şi de către serviciul intern de prevenire şi protecţie.
Art. 68.La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat
următoarele măsuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasă;
c) anunţarea serviciilor specializate;
d) anunţarea conducătorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent.
Art. 69.(1) În vederea realizării măsurilor prevăzute la art. 68 lit. a), conducerea SAEM si/sau a
Sucursalelor desemnează, prin decizie, lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de
muncă şi va asigura instruirea acestora.
Energomontaj SA
Cod Pag.
14/268
(2) În vederea realizării măsurilor precizate la art. 68 lit. b), se va actiona astfel:
a)se întocmeşte planul de evacuare a lucrătorilor;
b) se afişează planul de evacuare la loc vizibil;
c)se instruiesc lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi se verifică modul în care
şi-au însuşit cunoştinţele.
(3) În vederea realizării măsurilor precizate la art. 68 lit. c), se va proceda:
a)se desemnează lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi se instruiesc

în acest sens;
b)se asigură mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate.
(4) În vederea realizării măsurilor precizate la art. 68 lit. d), conducerea SAEM si/sau a
Sucursalelor stabileşte modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior.
(5) În vederea realizării măsurilor precizate la art. 68 lit. e), se va proceda astfel:
a)se desemnează lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi
iminent şi asigură se instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei;
b) se stabilesc serviciile specializate care pot interveni.
10.Comunicarea evenimentelor
Art. 70.Orice eveniment va fi comunicat de îndată conducerii SAEMsi/sau Sucursalelor , de

către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre
producerea acestuia.
Art. 71.Dacă printre victimele evenimentului se află şi lucrători ai altor angajatori, evenimentul
va fi comunicat şi angajatorilor acestora.
Art. 72.(1) Se vor lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din
producerea evenimentului, până la primirea acordului din partea organelor care efectuează
cercetarea, cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor
evenimente, ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a
celorlalţi participanţi la procesul muncii.
(2) În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea
evenimentului, se vor face, după posibilităţi, schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs,
se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului;
obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în
cercetarea evenimentului.
Energomontaj SA
Cod Pag.
15/268
IV.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU SUDAREA SI TAIEREA METALELOR
1.Prevederi generale
Conţinut.
Art.1. Instrucţiunile interne specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru sudarea si

taierea metalelor cuprind prevederile specifice pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a
îmbolnăvirilor profesionale în activităţile de sudare si taiere a metalelor.
Scop.
Art.2. Scopul acestor instrucţiuni este eliminarea, prevederilor sau diminuarea pericolelor de
accidentare sau îmbolnăvire profesională existente în cadrul acestei activităţi, proprii celor
patru componente ale sistemului de muncă (executant – sarcină de muncă – echipamente de
muncă – mediu de muncă ).
Domeniu de aplicare.
Art.3. Prezentele Instrucţiuni interne specifice de securitate şi sănătate în muncă la activităţile

de sudarea si taierea metalelor se aplică la toate activităţile de sudare a metalelor desfăşurate
de lucrătorii SAEM si/sau ai Sucursalelor.în toate şantierele şi punctele de lucru.
Art.4. Instrucţiunile interne specifice sunt valabile atât în punctele de lucru proprii SAEM, cât şi
în cele ale beneficiarilor cu care SAEM are relaţii contractuale.
Art.5. Pentru activităţile auxiliare activităţii de sudare si taiere a metalelor, se vor aplica
instrucţiunile interne specifice activităţii respective.
2. Prevederi comune tuturor procedeelor de sudare
2.1. Angajarea şi repartizarea personalului la locul de muncă.
Art.6. Angajarea personalului pentru activităţi de sudură se va face numai după efectuarea
unui examen medical şi după caz, a testării psihologice a aptitudinilor.
Art.7. Ulterior angajării, se va asigura controlul medical periodic şi, după caz, controlul
psihologic periodic care vor condiţiona repartizarea lucrătorilor la locul de muncă.
Art.8. ( 1 ) Lucrările de sudură a metalelor pot fi executate numai de persoane având vârsta
peste 18 ani, care cunosc instalaţiile, echipamentele şi procedeele de lucru şi care au fost
instruite din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă; şi au calificarea necesară.
( 2 ) Persoanele care nu sunt calificate în meseria de sudor sau nu au împlinit vârsta de 18

ani, pot fi admise la lucru în condiţiile normale ca ajutor de sudor numai sub supravegherea
directă a lucrătorilor calificaţi şi numai după însuşirea instructajului de securitate a muncii.
Art.9. ( 1 )Persoanele sub 18 ani nu vor fi admise la lucrările de sudare si taiere a metalelor a
metalelor la care pot apărea pericole grave sau iminente de accidentare sau îmbolnăvire
profesională, lucrări în spaţii închise, lucrări cu degajări puternice de căldură, lucrări asupra
unor piese zincate acoperite cu plumb cadmiu sau vopsite cu vopsele ce conţin plumb.
Energomontaj SA
Cod Pag.
16/268
( 2 ). Prin spaţii închise se înţeleg: rezervoare, cazane, portbagaje, puţuri şi similare.
( 3 ). Prin lucrări cu degajări puternice de căldură se înţeleg sudarea cu preîncălzire a pieselor.
Art.10. Nu vor fi admişi la lucru, lucrătorii care se prezintă în stare de oboseală, sub influenţa
medicamentelor sedative sau a narcoticelor, sub influenţa băuturilor alcoolice.
2.2. Instruirea personalului.
Art.11. Instructajul de securitate a muncii se va face pe faze în conformitate cu prevederile:

Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; a HG 1425/2006. Norme metodologice de
aplicare a Legii 319/2006; a Instrucţiunilor interne de securitate şi sănătate în muncă ale
SAEM.
2.3. Dotarea cu EIP
Art.12. Sudorii şi ajutoarele de sudori sunt obligaţi să utilizeze echipamentul individual de

protecţie adecvat conform “Normativului de acordare a EIP” reglementat de Procedura SAEM
Nr.8/2003.
Art.13. Lucrătorii sunt obligaţi să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat
şi să solicite înlocuirea acestuia când şi-a pierdut calităţile de protecţie.
2.4. Acordarea alimentaţiei de protecţie.
Art.14. Acordarea alimentaţiei de protecţie, categoriile de persoane care beneficiază de

aceasta şi condiţiile în care se acordă sunt reglementate de procedura SAEM 9/2003.
2.5. Acordarea materialelor igienico-sanitare.
Art.15. Materialele igienico-sanitare, cantităţile şi periodicitatea acordării acestora sunt

reglementate de Procedura SAEM 9/2003.
2.6. Organizarea locului de muncă.
Art.16. Lucrările de sudare a metalelor se execută cu aprobarea conducătorului procesului de

producţie numai după cunoaşterea documentaţiei tehnice în legătură cu respectivele lucrări şi
după efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului de muncă şi
cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă.
Art.17. Înainte de începerea lucrului, persoana însărcinată cu supravegherea activităţilor va

verifica dacă au fost luate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Art.18. La locurile de muncă se vor afişa în mod obligatoriu instrucţiuni de folosire ale utilajului
şi indicatoare de securitate conform HG 971/2006.
Art.19. ( 1 ) Vor fi stabilite şi aduse la cunoştinţa lucrătorilor căile de acces la/de la locul de
muncă şi căile de acces către ieşirile de urgenţă.
Energomontaj SA
Cod Pag.
17/268
( 2 ). Acestea vor fi menţinute în permanenţă libere şi curate şi vor fi alese de aşa natură încât
să nu expună lucrătorii la pericole de accidentare.
Art.20. Încăperile în care se execută lucrări de sudare vor fi special dotate în vederea
evacuării fumului sau a gazelor rezultate de la activitatea de sudare.
Art.21. Zona de lucru va fi îngrădită cu paravane sau panouri portabile, prevăzute cu tăbliţe
avertizoare.
Art.22. La efectuarea lucrărilor de sudare într-o încăpere în care se desfăşoară şi alte activităţi
vor fi luate măsuri care să excludă posibilitatea de acţiune a factorilor periculoşi şi nocivi
asupra lucrătorilor.
Art.23. ( 1 ) La locurile de muncă unde există pericolul de cădere de la înălţime, începerea

lucrului este permisă numai după atestarea scrisă (aptitudine medicală) că sudorul este apt
medical pentru lucru la înălţime;
( 2 ). Pentru lucrările de sudare care se execută la înălţime mai mare de 1 m., se vor folosi
schele rezistente, asigurate împotriva incendiilor;
( 3 ). Sudorii şi ajutoarele lor vor purta centuri de siguranţă pentru prevenirea căderii de la
înălţime, asigurate de elemente fixe ale construcţiei;
( 4 ). Este interzisă staţionarea şi trecerea oricărei persoane prin zona de lucru unde se
sudează la înălţime. Zona de sub locul de sudare la înălţime va fi împrejmuit şi se vor monta
tăbliţe de avertizare.
Art.24. Unde există pericolul de intoxicare cu diverse gaze sau asfixiere, începerea lucrărilor
este permisă numai după ventilaţia forţată a spaţiului.
Art.25. La toate locurile de sudare se vor respecta prevederile normelor în vigoare privind
manipularea, depozitarea transportul şi folosirea buteliilor sub presiune
( Colecţia ISCIR; norme PSI; ITI ).
2.7. Amplasarea echipamentelor de muncă.
Art.26. La locul de muncă al sudorului, gruparea şi amplasarea diverselor organe de comandă

manuală ( pârghii, întrerupătoare, etc. ) şi a mijloacelor de transmitere a informaţiei vor
satisface cerinţele de ordin ergonomic.
Art.27. Locul de muncă al sudorului va fi dotat cu:
-scaune reglabile în înălţime;
-dispozitive de fixare; rotire şi înclinare a pieselor;
-dispozitive pentru agăţarea portelectrodului;
-dispozitive pentru agăţarea arzătorului.
Art.28. Furtunurile din circuitele de alimentare cu gaze şi cablurile de

Energomontaj SA
Cod Pag.
18/268
alimentare cu energie electrică vor fi protejate împotriva acţiunilor mecanice şi termice.
Art.29. La activităţile de sudare la înălţime furtunurile şi cablurile electrice vor fi legate de

puncte fixe pentru a nu împiedica activitatea sudorului din cauza greutăţii lor proprii şi pentru a
împiedica smulgerea lor din arzător sau din cleştele portelectord.
2.8. Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor.
Art.30. Locurile în care urmează a se executa lucrări de sudare se vor curăţi de materiale
inflamabile.
Art.31. Când se sudează piese acoperite cu vopsea care prin ardere produc gaze nocive,
stratul de vopsea se va îndepărta pe o lăţime de cel puţin 100 mm. de fiecare parte a sudurii.
Art.32. Se interzice sudarea instalaţiilor aflate sub tensiune şi a recipientelor aflate sub
presiune.
Art.33. Pentru evitarea răsturnării şi deplasării pieselor în timpul executării lucrărilor de sudare
se vor folosi suporturi rezistente, din materiale necombustibile. Este interzisă folosirea
butoaielor sau altor recipiente, pline sau goale, pentru susţinerea pieselor în timpul lucrului.
Art.34 La executarea lucrărilor de sudare în apropierea elementelor de construcţie

combustibile se vor lua măsuri pentru prevenirea incendiilor:
-acoperirea acestor cu tablă;
-pregătirea unor vase cu apă;
-stingerea cu praf inert, CO2 şi spumă aeromecanică.
Locurile respective vor fi supravegheate până la scăderea temperaturii în
toate punctele la nivelul mediului ambiant.
Art.35. Este interzisă activitatea de sudare în spaţiile şi încăperile în care se prelucrează sau
se depozitează substanţe uşor inflamabile sau unde există pericol de explozii.
Art.36. Lucrările de sudare la care poate să apară pericolul de incendiu sau explozie vor fi
executate numai după ce au fost luate toate măsurile pentru prevenirea acestora şi se vor
face în baza unui program întocmit de conducătorul de lucrare, aprobat de conducătorul
unităţii şi avizat de şeful serviciului de prevenire şi protecţie. Programul va cuprinde toate
detaliile operaţiilor de execuţie şi măsurile necesare. Programul devine dispoziţie de lucru şi
va fi adus la cunoştinţă, sub semnătură, lucrătorilor şi celor cu sarcini de supraveghere şi
control.
Măsurile care se impun în astfel de cazuri sunt:
a)Sudorii, pe lângă calificarea profesională, vor fi autorizaţi intern;
b)Locul de muncă va fi supravegheat pe toată durata desfăşurării lucrărilor;
c)Se va preveni formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau pulberi;

Energomontaj SA
Cod Pag.
19/268
d)Creşterea gradului de securitate în apropierea locului de muncă;
e)Accesul persoanelor a căror prezenţă nu este absolut necesară este interzis la locul de
muncă;
f)Pregătirea unei echipe PSI cu dispozitivele de stingere necesare;
g)După terminarea lucrului, se va îndepărta din încăperi întreaga aparatură de sudură.
Art.37. Combaterea incendiului apărut în cadrul sau în apropierea unei
instalaţii electrice de sudare aflată sub tensiune se va începe numai după ce instalaţia
respectivă a fost deconectată de la reţea şi s-a primit confirmarea efectuării acesteia.
Art.38 ( 1 ) În cazul în care scânteile sau stropii de metal topit împroşcaţi pot produce incendii
sau explozii în încăperile aflate deasupra, lângă sau dedesubtul locului de muncă, se vor lua
măsuri de izolare, corespunzătoare a acestor încăperi.
( 2 ) După terminarea lucrărilor se vor supraveghea, prin salariaţi nominalizaţi încăperile, timp
de cel puţin 8 ore, pentru a preveni eventuale declanşări de incendiu.
2.9. Protecţia împotriva electrocutării.
Art.39. Echipamentul electric al instalaţiilor de sudare va respecta măsurile de protecţie

generale, din HG 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la
utilizarea echipamentelor de muncă.
Art.40. Părţile active ale echipamentului pentru sudare, aflate sub tensiune, vor fi închise în
interiorul unor carcase. Deschiderea carcaselor ( uşi, capace, etc. ) va fi făcută numai de
persoane autorizate şi pregătite profesional pentru aceasta.
Art.41. Părţile active accesibile, cu excepţia circuitelor de sudare, vor fi complet acoperite cu o
izolaţie care să reziste la eforturi mecanice, electrice şi termice în timpul funcţionării.
Art.42.Pentru protecţia împotriva electrocutării la atingerea electrodului sau a altei părţi a

circuitului de sudare, instalaţiile de sudare în CA, vor fi prevăzute cu un dispozitiv care să
întrerupă funcţionarea în gol a instalaţiei.
Art.43. Este interzis a se atinge electrodul sub tensiune, schimbarea acestuia făcându-se
numai cu utilizarea mănuşilor de sudor complet uscate.
Art.44. Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, datorată tensiunii de
alimentare, se va asigura:
a)- protecţie principală – legarea la nul;
- protecţie suplimentară – legarea la pământ;
b)- protecţie principală – legare la pământ;
- protecţie suplimentară – un dispozitiv pentru protecţia automată la curenţii de defect PACD.

Energomontaj SA
Cod Pag.
20/268
Art.45. Instalaţiile de sudare vor fi prevăzute cu cel puţin două conductoare de protecţie:
-unul cuprins în cablul de alimentare legat la borna de protecţie de lângă bornele de

alimentare;
-unul care se leagă vizibil la borna de legare la pământ aflată pe carcasă, în exterior, marcată
vizibil cu simbolul grafic
Art.46. Circuitul de sudare al instalaţiei de sudare va fi separat galvanic de
circuitul de alimentare de la reţea.
Art.47. Rezistenţa de izolaţie între circuitul de alimentare de la reţea şi
circuitul de sudare va fi de cel puţin 2MΩ.
Art.48. Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurată astfel încât să nu se desfacă sau să nu

se rotească atunci când mijloacele de prindere sunt strânse sau destrânse în mod repetat.
Art.49. Este interzisă utilizarea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţia

deteriorată. Înainte de începerea lucrului se va verifica starea izolaţiei şi a legăturilor la priza
de pământ.
Art.50. Reparaţiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comandă se vor face numai
de către electricienii de întreţinere instruiţi şi autorizaţi corespunzător.
Art.51. Se interzice executarea lucrărilor de sudare sub cerul liber, fără acoperiş, pe timp de
ploaie sau ninsoare.
2.10. Verificarea protecţiei împotriva electrocutării.
Art.52. (1 ) Pentru utilizarea în condiţii de securitate a echipamentelor de sudare se vor

efectua următoarele verificări:
-instalarea corespunzătoare a circuitului de sudare;
-izolaţia cablurilor, portelectrozilor, capetelor pentru sudare şi dispozitivele de conectare;
-clemele de contact să fie fixate sigur şi conexiunile să fie corect executate.
( 2 ). Se interzice sudorilor şi ajutorilor acestora să efectueze intervenţii, pentru repararea unor

defecţiuni de natură electrică sau mecanică. Pentru astfel de intervenţii se va apela la
personal instruit şi autorizat.
Art.53. În exploatare, periodic, se vor efectua următoarele verificări:
a)Zilnic, de către sudor, înainte de punerea sub tensiune:
-verificarea vizuală a imposibilităţii atingerii pieselor aflate sub tensiune;
-verificarea integrităţii cablurilor – atât cel de alimentare cu energie electrică, cât şi a celor de
sudare;
Energomontaj SA
Cod Pag.
21/268
-verificarea izolaţiei portelectrodului;
-verificarea integrităţii fişei cablului de alimentare;
-verificarea legării bornei de masă a circuitului de sudare;
-verificarea existenţei suportului izolant pentru portelectrod;
-verificarea, integrităţii echipamentului individual de protecţie.
b)Săptămânal, de către electricianul de întreţinere:
-verificarea legăturilor la pământ a instalaţiei electrice şi a tabloului electric;
-verificarea siguranţelor fuzibile de pe circuitul de alimentare;
-verificarea fişei cablului de alimentare;
-verificarea integrităţii cablurilor, a existenţei capacelor de borne şi a apărătoarelor instalaţiei.
c)Lunar – de către electricianul de întreţinere:
-verificarea continuităţii conductorului de protecţie din cablul de alimentare şi contact de

protecţie din fişa de alimentare;
-verificarea strângerii bornelor de protecţie;
-verificarea rezistenţei de izolaţie dintre bornele circuitului de alimentare şi bornele circuitului

de sudare. Tensiunea de încărcare este de 4.000V, 50Hz, aplicată timp de 1 min.
d)Semestrial, de către serviciul specializat-laborator electric:
-verificarea eficacităţii protecţiei prin legare la pământ – rezistenţă de dispersie;
-verificarea izolaţiei portelectrodului;
-verificarea protecţiei la electrocutare prin atingere directă sau prin atingere indirectă.
( 3 ). Verificările de la punctele b, c, d, vor fi consemnate într-un registru de
supraveghere al echipamentului de sudare care trebuie să existe la electricianul de întreţinere.
Art.54. Este interzisă punerea în funcţiune a instalaţiei de sudare dacă, după reparaţie, nu a
corespuns la una din probe.
Art.55. După reparaţie se vor efectua următoarele verificări:
-valoarea tensiunii între electrod şi masă la funcţionarea în gol;
-rezistenţa de izolaţie între circuitul de alimentare şi circuitul de sudare;
-existenţa celor două borne de protecţie – cea vizibilă în exterior pentru legarea la pământ şi
cea din interior pentru legarea conductorului de protecţie din cablul de alimentare;
Energomontaj SA
Cod Pag.
22/268
-izolaţia portelectrodului prin măsurare cu megohmetrul – rigiditate dielectrică.
2.11. Condiţii ale mediului de muncă.
Art.56. La lucrările de sudură efectuate în încăperi – ateliere, hale, etc.:
-se vor lua măsuri să nu fie depăşite concentraţiile maxime pentru gaze, vapori şi pulberi
nocive conform normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii.
Art.57. Este interzisă efectuarea lucrărilor de sudare în cazul în care instalaţiile de ventilaţie nu
funcţionează normal.
Art.58. Iluminatul natural şi artificial în secţiile de sudare trebuie să corespundă valorilor

stabilite de normele Ministerului Sănătăţii.
3. Sudarea cu arc electric
Art.59. Instalarea echipamentelor de sudare cu arc electric se vor face în aşa fel încât să se
reducă riscurile de şocuri electrice care s-ar putea datora unor tensiuni mai mari decât
tensiunea de mers în gol.
Art.60 (1 ) Se vor lua măsuri pentru reducerea pericolelor de contact accidental al circuitului
de sudare cu conductorul de protecţie sau cu pământul.
( 2 ). Dacă piesa de sudat este în mod intenţionat racordată la conductorul de protecţie sau la
pământ, legătura va fi făcută cât mai direct, cu ajutorul unui cablu având secţiunea egală cu
cea a cablului de retur.
Art.61 ( 1 ). Pentru a evita contactele electrice între circuitul de sudare şi elementele

conductoare străine de instalaţie, situate în zona de lucru şi pe care este posibil să fie pus
portelectrodul sau un cap de sudare sau pe care s-ar putea amorsa un arc electric, se vor
folosi mijloace de protecţie cum ar fi: ecrane izolante, distanţatoare, etc.
( 2 ). Este interzis ca circuitul de sudare să vină în contact cu buteliile de gaz protector, aflate
în aproprierea piesei de sudat.
Art.62. ( 1 ) La legătura electrică între echipamentul de sudare şi piesa de sudat este strict
interzisă utilizarea unor elemente conductoare străine de instalaţie ( şine, ţevi, schele, etc. )
dacă acestea nu reprezintă piesa de sudat însăşi;
( 2 ). Se vor lua toate măsurile pentru reducerea pericolelor de contact accidental al circuitului
de sudare cu conductorul de protecţie sau cu pământul;
( 3 ). Dacă piesele de sudat sunt amplasate pe o masă de sudare, cablurile de retur şi de

legături echipotenţiale vor fi racordate la masă.
Art.63. În cazul în care doi sau mai mulţi sudori lucrează aproape unii de alţii şi în mod
deosebit, pe aceeaşi piesă, vor fi luate măsuri speciale şi în ce priveşte racordarea surselor
pentru sudare la reţea şi la piesa de sudat, în scopul eliminării tensiunii de mers în gol ce
poate să apară între doi portelectrozi.
Energomontaj SA
Cod Pag.
23/268
Art.64 ( 1 ). Dacă se efectuează lucrări de întreţinere sau reparare, echipamentul de sudare va

fi deconectat atât pe partea de alimentare cât şi pe partea de utilizare.
( 2 ). Orice racordare în circuitul de sudare va fi efectuată înainte de punerea sub tensiune a

sursei pentru sudare.
Art.65. Dacă sudorul întrerupe lucrul sau părăseşte postul de lucru, sursa pentru sudare sau
circuitul de sudare se vor scoate de sub tensiune astfel încât instalaţia să nu poată fi pusă
accidental în funcţiune.
Art.66. În timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi agăţat sau aşezat pe un suport izolat,
astfel încât să nu atingă piesa sau suportul acesteia. Se interzice ţinerea portelectrodului sub
braţ, pentru a preveni scurgerea curentului electric prin corp.
Art.67. Conductorii electrici mobili folosiţi la racordarea la reţea şi cablurile pentru alimentarea
circuitului de sudare, vor fi feriţi împotriva deteriorării în timpul exploatării şi la transport şi în
mod special împotriva contactului cu stropi de metal topit, precum şi a trecerii peste ei cu
mijloacele de transport.
Art.68. La cablurile de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţia deteriorată şi care nu pot fi

imediat înlocuite zonele deteriorate vor fi reparate imediat, prin îndepărtarea zonei deteriorate.
Izolarea cu bandă izolare a zonei nu este suficientă. Este obligatorie folosirea bucşelor de
protecţie din material izolant, care să acopere zona respectivă.
Art.69 ( 1 ). Înainte de operaţia de îmbinare a cablului pentru alimentarea circuitului de sudare,

echipamentul de sudare va fi deconectat de la reţea.
( 2 ). Îmbinarea cablurilor trebuie să asigure o bună conductibilitate ( contact ferm ), securitate

la solicitări mecanice şi o izolare perfectă.
Art.70. Cablul de masă va fi racordat direct la piesă, fiind interzisă utilizarea improvizaţiilor.
Racordarea se va realiza numai cu cleme de strângere, bornă cu şurub, bine strânse.
Art.71 ( 1 ) Când portelectrozii nu sunt utilizaţi, vor fi astfel amplasaţi încât să fie izolaţi, iar
electrodul va fi scos din portelectrod.
( 2 ) Este interzisă aruncarea la întâmplare a portelectrodului chiar dacă nu este sub tensiune.
Art.72. Racordarea la reţea a circuitului de alimentare, precum şi racordarea circuitului de

sudare se va face numai de electricieni calificaţi, cu respectarea prescripţiilor în vigoare
referitoare la instalaţiile electrice.
Art.73. Dacă racordarea la reţea a unui echipament de sudare se realizează fără fişă şi priză
se va prevedea la locul de racordare un întrerupător care să scoată de sub tensiune
concomitent toţi conductorii de alimentare.
Art.74. Este interzisă sudarea concomitentă pe aceeaşi piesă cu două instalaţii de sudare cu
arc electric de curent continuu cu polarităţi opuse.
Energomontaj SA
Cod Pag.
24/268
3.1. Sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector.
Art.75. Îmbrăcămintea sudorilor care efectuează lucrări de sudare cu arc sub protecţie de
gaze ( argon, etc. ) şi a ajutoarelor acestora este deosebită de cea a sudorului care execută
sudarea cu arc electric:
-va fi confecţionată din material dens, ignifugat şi căptuşit;
-nu vor avea buzunare;
-se vor încheia cu nasturi, de preferinţă pe spate şi vor fi croite până la gât.
Art.76. Protecţia ochilor şi a feţei împotriva radiaţiilor şi a stropilor de metal
topit, se va asigura cu mască specială cu cască prevăzută cu filtru de lumină. Alegerea sticlei
filtrante se face în funcţie de gazul protector folosit – argon, heliu, bioxid de carbon, hidrogen
– şi de circuitul de sudare astfel încât radiaţiile ultraviolete şi infraroşii să fie absorbite.
Art.77. Mâinile şi antebraţele se vor proteja de arsurile provocate de stropii de metal

incandescent prin mănuşi de piele speciale cu manşete înalte.
Art.78 ( 1 ). Arsurile la picioare, provocate de stropi sau scurgeri de metal topit, vor fi evitate
prin purtarea de încălţăminte;
( 2 ). Pentru prevenirea zdrobirii degetelor sau labei piciorului prin căderea sau alunecarea
pieselor grele, încălţămintea sudorului va avea bombeu metalic;
( 3 ). Încălţămintea sudorilor care lucrează cu arc electric cu gaz protector va fi electroizolantă.
Art.79 ( 1 ) Înainte de începerea lucrului, suprafeţele materialului ce urmează a fi sudat vor fi

bine curăţate pentru a reduce degajările de fum şi gaze şi pentru a asigura condiţiile bune de
lucru.
( 2 ) La sudarea metalelor neferoase nu se admite, în nici un caz, degresarea suprafeţelor cu

tricloretilenă şi dicloretilenă.
Art.80. Este interzis să se utilizeze substanţe pentru degresare ( benzină, tricloretilenă ) în

încăperi în care se sudează.
Art.81. Pentru evitarea pericolului datorat gazului de protecţie se vor controla zilnic robinetele
şi joncţiunile buteliilor.
Art.82. Pentru evitarea degajărilor toxice datorate straturilor de acoperire, se vor curăţa perfect
piesele de sudat pe o lăţime de 10 – 15 cm. de aceste straturi ( răzuire, sablare, periere,
degresare, etc. ).
Art.83. Amplasarea recipientelor – butelie cu argon, în apropierea locurilor în care se sudează

este interzisă până la o distanţă de cel puţin 5 m.
Art.84. Atingerea sau lăsarea din mână a echipamentului de sudare la sudarea în mediu
protector de argon, atât timp cât acesta se află sub tensiunea de mers în gol, este interzisă.
Energomontaj SA
Cod Pag.
25/268
Art.85. La sudarea în mediu protector de argon, furtunul de alimentare cu apă de răcire a

echipamentului pentru sudare va fi bine racordat şi etanşeizat.
Art.86. Amplasarea posturilor de sudare în mediu protector de argon va exclude, posibilitatea

de scurgere şi pătrundere a gazului, în încăperile învecinate şi amplasate dedesubt.
4. Sudarea cu gaze(oxiacetilenica)
Art.87. Sudorii care efectuează lucrări de sudare cu gaze ( oxiacetilenică ) vor avea permis de
lucru cu foc deschis.
Art.88.( 1 ). Sunt interzise reparaţiile arzătoarelor de sudură de către persoane nespecializate

şi neautorizate;
( 2 ). Racordarea arzătoarelor se va face numai prin intermediul unui dispozitiv contra

întoarcerii flăcării.
Art.89. Deplasarea sudorului cu arzătorul aprins, în afara zonei de lucru, urcarea pe scări sau
schele sunt interzise.
Art.90. Este interzisă păstrarea arzătoarelor racordate la sursa de gaz, în sertare sau dulapuri.
Art.91. Înainte de începerea lucrului se va verifica funcţionarea şi etanşeitatea arzătorului.
Art.92. La întreruperea lucrului, arzătorul se va stinge şi se va agăţa pe un suport. Este

interzisă agăţarea arzătorului ( chiar stins ) de recipientele butelie. Arzătorul aprins nu se va
lăsa din mână nici un moment.
Art.93. La întreruperile de lungă durată, pe lângă robinetele de la arzător, se vor închide şi

robinetele cu ventil ale recipientelor butelie.
Art.94. Dacă becul arzătorului se încălzeşte excesiv în timpul lucrului, se va închide robinetul
de acetilenă şi se va introduce aparatul într-un vas cu apă rece “curată”, lăsând robinetul
pentru oxigen, puţin deschis.
Art.95. În cazul astupării duzelor arzătorului, datorită întoarcerii flăcării, la stingerea

accidentală sau din alte cauze, se va închide robinetul arzătorului. Dacă defecţiunea nu poate
fi înlăturată prin simpla curăţare a duzei, arzătorul va fi scos din uz.
Art.96. Arzătoarele de sudare vor fi prevăzute cu câte un element de închidere, pentru admisia
gazului combustibil şi pentru oxigen. La manevrarea ambelor robinete se va evita pătrunderea
unui gaz în circuitul celuilalt.
Art.97. La aprinderea arzătorului se va deschide cu ¼ tură robinetul pentru oxigen, apoi cel
pentru acetilenă ( sau alt gaz combustibil ), aprinzând imediat amestecul. Flacăra de lucru se
reglează cu ajutorul celor două robinete. Stingerea se face închizând mai întâi robinetul pentru
gaz combustibil, iar după stingerea flăcării, se închide şi cel pentru oxigen.
Energomontaj SA
Cod Pag.
26/268
4.1. Furtunuri de cauciuc.
Art.98. Pentru lucrările de sudare cu gaz se vor folosi numai furtunuri produse special în acest
scop. Se interzice folosirea furtunurilor pentru oxigen la acetilenă şi invers, folosindu-se pentru
identificare culori convenţionale diferite: roşu la acetilenă şi albastru la oxigen.
Art.99. Este interzis ca, în timpul lucrului, furtunurile să fie ţinute sub braţ sau încolăcite pe
picioare
Art.100. Este interzisă folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grăsime, La un furtun nu se
racordează derivaţii pentru mai multe arzătoare.
Art.101. Înainte de începerea lucrului, furtunurile vor fi purjate probate sub presiune şi trecute
printr-un vas cu apă pentru a depista eventuali pori sau crăpături.
Art.102. Este interzisă folosirea furtunurilor defecte, precum şi înfăşurarea lor cu bandă
izolatoare sau alte materiale.
Art.103. Lungirea minimă a unui tronson de furtun va fi de 5 m.
Art.104. Fixarea capetelor de furtun la aparate ( reductor, arzător, etc. ) se va face numai prin
coliere metalice, bine strânse, pentru a nu se desprinde sau a nu se produce scăpări de gaze.
4.2. Reductoare de presiune.
Art.105. Reductoarele de presiune vor fi ferite de lovituri, iar după o folosire îndelungată va fi
înlocuită membrana de cauciuc. Urmele de grăsime se vor îndepărta numai cu alcool,
dicloretan sau tetraclorură de carbon.
Art.106. Înainte de montarea reductoarelor, robinetul recipientului butelie va fi suflat cu o mică

cantitate de gaz sub presiune.
Art.107. Încercarea etanşeităţii robinetelor se face numai cu apă şi săpun.
Art.108. Strângerea piuliţei de racordare a reductorului se face numai cu robinetul cu ventil

închis.
Art.109. Demontarea şi repararea reductorului de presiune se face numai de persoane special

instruite.
Art.110. Dezgheţarea reductorului de presiune se face numai prin aplicarea de cârpe curate,
înmuiate în apă fierbinte.
Art.111. În cazul întreruperii mai îndelungate a lucrului, reductoarele vor fi păstrate sub cheie,
în locuri uscate, ferite de praf şi de contact cu ulei sau substanţe grase.
Art.112. Supapele de siguranţă ale reductoarelor de presiune vor avea orificiile de evacuare
orientate vertical în sus. Racordurile şi niplurile pentru furtun vor fi orientate oblic în jos, în
direcţia opusă recipientelor butelie.
Art.113. Se interzice folosirea alternativă a reductoarelor de presiune pentru gaze diferite.

Energomontaj SA
Cod Pag.
27/268
Art.114. Înainte de utilizare, reductoarele de presiune vor fi verificate. Se va urmării:
-să nu prezinte urme de ulei sau grăsimi;
-să nu aibă garnituri de etanşare defecte;
-să nu aibă filetul piuliţei olandeze defect;
-să nu aibă manometrul de presiune defect sau lipsă;
-manometrul să aibă sigiliul intact şi poanson de verificare metrologică pe sigiliu, valabil pentru
anul în curs.
4.3. Recipiente şi butelii.
Art.115. Pentru transportul, manipulare, depozitarea şi utilizarea recipientelor cu gaze tehnice

se vor respecta: Colecţia ISCIR şi ITI – PM 42.
V.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU LUCRUL LA INALTIME
Conţinut
Art.1. Instrucţiunile interne specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la

înălţime cuprind prevederi şi reglementări de securitate şi sănătate în muncă pentru
prevenirea accidentelor de muncă specifice lucrului la înălţime.
Art.2. Prin „lucrul la înălţime” se înţelege activitatea desfăşurată la minim 2 m, măsurat de la

tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referinţă artificială, bază faţă de care nu există
pericolul căderii în gol.
Art.3. Pentru locurile de muncă amplasate până la înălţimea de 2 m se consideră „lucrul la

înălţime mică”, la care se vor adopta, de la caz la caz, în funcţie de pericolele existente, toate
sau numai unele dintre măsurile de securitate a muncii prevăzute pentru lucrul la înălţime.
Scop
Art.4. Scopul instrucţiunilor interne specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la
înălţime este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici lucrului la înălţime şi accesul
la şi de la locul de muncă amplasat la înălţime, proprii celor patru componente ale sistemului
de muncă (executant – sarcină de muncă – echipamente de muncă – mediu de muncă).
Domenii de aplicare
Art.5. Prezentele instrucţiuni specifice la securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la

înălţime se aplică la toate activităţile desfăşurate de lucrătorii SAEM, în toate santierele şi
punctele de lucru.
Energomontaj SA
Cod Pag.
28/268
Art.6. Instrucţiunile interne specifice sunt valabile atât în punctele de lucru proprii SAEM, cât şi
în cele ale beneficiarilor cu care SAEM are relaţii contractuale.
Art.7. Pentru activităţile auxiliare lucrului la înălţime, se vor aplica instrucţiunile interne
specifice activităţii respective.
2.Prevederi comune pentru lucrul la inaltime
Art.8. Pentru executarea lucrărilor la înălţime, în orice domeniu de activitate, trebuie să se ţină
seama de următoarele trei principii general – valabile şi obligatorii:
1)Organizarea tehnologică prealabilă a lucrărilor la înălţime prin realizarea tuturor condiţiilor

de asigurare colective, în funcţie de specificul locului de muncă, pentru toată durata de
desfăşurare a lucrărilor;
2)Dotarea cu echipament individual de protecţie în conformitate cu condiţiile concrete ale

locului de muncă, astfel să fie asigurată securitatea executantului;
3)Obligativitatea instruirii, antrenării şi a utilizării dotărilor colective şi individuale,

corespunzătoare riscurilor de muncă şi a lucrărilor respective.
2.1. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor la locul de muncă
Art.9. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor pentru lucrul la înălţime se fac pe baza avizului
eliberat în urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile şi capacitaţile
neuropsihice necesare lucrului la înălţime.
Art.10. În cazul tehnologiilor şi a unor condiţii de muncă ce se pot schimba pe parcursul

programului de lucru a unei zile de muncă, se vor repartiza numai lucrători selecţionaţi în
condiţiile art.8. şi numai aceia care nu au încălcat anterior disciplina tehnologică şi de
securitatea muncii.
Art.11. Avizul medical la încadrare se dă numai de către medicul de medicina muncii pe baza
examenelor clinico – funcţionale şi de laborator.
Art.12. Angajatul are obligaţia de a preciza locul de muncă la care va fi angajat lucrătorul
pentru avizul medical. Lucrătorii vor fi admişi pentru lucrări la înălţime numai dacă au viza
medicală cu menţinea expresă „Apt pentru lucrul la înălţime” înscrisă în fişa de aptitudini
medicale.
Art.13. Viza medicală „Apt pentru lucrul la înălţime” va fi înscrisă în fişa individuală de
instructaj, iar acolo unde nu este posibil se va ataşa Fişa de aptitudini la fişa individuală de
instructaj.
Art.14. Toţi lucrătorii care lucrează la înălţime vor fi supuşi examenului medical periodic.
Periodicitatea si examinările clinico – funcţionale vor fi stabilite de către Ministerul Sănătăţii în
funcţie de caracteristicile locului de muncă.
Art.15. La efectuarea examinărilor medicale la angajare şi periodice se vor respecta

prevederile Procedurilor SAEM nr.6 şi nr.7.
Energomontaj SA
Cod Pag.
29/268
Art.16. Persoanele care nu au împlinit virsta de 18 ani nu vor fi admise pentru lucrul la
înălţime.
2.2. Instruirea lucrătorilor
Art.17. Instructajul de securitatea muncii se va face pe faze în conformitate cu prevederile :

Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; H.G. 1425/2006 – Norme metodologice de
aplicare a Legii 319/2006;Instrucţiunile interne de securitate şi sănătate în muncă la SAEM.
2.3. Dotarea cu EIP
Art.18. Toţi lucrătorii care lucrează în condiţiile lucrului la înălţime, indiferent de domeniul de
activitate, vor purta echipament individual de protecţie, specific eliminării pericolului de cădere
în gol.
Art.19. Componenţa echipamentului individual de protecţie pentru lucrul la înălţime,

sortimentele de echipament se vor stabili funcţie de specificul activităţii, complexitatea
tehnologiei, specificul condiţiilor de muncă şi sunt reglementate de Procedurile SAEM
nr.8/2003 – Normativ de acordare a EIP.
Art.20. Echipamentul individual de protecţie specific eliminării pericolului căderii în gol trebuie
suplimentat, de la caz la caz, cu echipament individual de protecţie pentru combaterea
riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale, specific activităţilor desfăşurate la
înălţime.
Art.21. Pentru lucrul la înălţime mică, echipamentul individual de protecţie trebuie acordat în
funcţie de gradul de periculozitate al activităţii depuse şi de condiţiile concrete de muncă.
Art.22. Lucrătorii sunt obligaţi să folosească echipamentul individual de protecţie pe timpul

lucrului precum şi la accesul la şi de la locul de muncă şi să-l păstreze în condiţii bune de
utilizare.
Art.23. Este interzisă utilizarea echipamentelor de protecţie care nu respectă prevederile

standardelor în vigoare.
2.4. Acordarea alimentaţiei de protecţie
Art.24. Acordarea alimentaţiei de protecţie, categoriile de persoane care beneficiază de

aceasta şi condiţiile în care se acordă sunt reglementate la Procedura SAEM nr.9/2004.
2.5. Acordarea materialelor igienico – sanitare
Art.25. Categoriile de materiale igienico – sanitare, cantităţile şi periodicitatea acordării

acestora sunt reglementate de Procedura SAEM nr.9/2004.
2.6. Organizarea locului de muncă la înălţime
Art.26. Lucrul la înălţime este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat şi dotat din
punct de vedere tehnic şi organizatoric astfel încât să prevină căderea de la înălţime a
lucrătorilor.
Energomontaj SA
Cod Pag.
30/268
Art.27. Accesul la şi de la locurile de muncă amplasate la înălţime trebuie asigurat împotriva

căderii în gol a lucrătorilor.
Art.28. Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de gradul de pericol existent
şi de condiţiile concrete, specifice activităţii respective, organizarea locului de muncă trebuie
să fie făcută luându-se toate sau numai o parte din măsurile tehnico – organizatorice
prevăzute pentru lucrul la înălţime, astfel ca pericolul căderii în gol să fie eliminat.
Art.29. La organizarea locului de muncă amplasat la înălţime trebuie respectate şi aplicate şi

prevederile şi reglementările de securitate şi sănătate în muncă referitoare la posibilele
pericole de accidentare specifice activităţilor desfăşurate în acel loc de muncă, altele decât
pericolul căderii lucrătorilor în gol.
Art.30. Lucrul la înălţime trebuie să se desfăşoare numai sub supraveghere. În funcţie de

complexitatea lucrărilor şi a gradului de periculozitate existent, persoana desemnată pentru
supraveghere este conducătorul locului de muncă sau conducătorul lucrărilor respective, sau
altă personaă desemnată echivalentă ca funcţie.
Art.31. Înainte de începerea lucrului, persoana desemnată cu supraveherea activităţii trebuie

să verifice dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentării şi îmbolnăvirii lucrătorilor.
Art.32. Dacă în timpul lucrului la înălţime se produc în mod neaşteptat emanaţii nocive (toxice
sau inflamabile), lucrările trebuie oprite imediat, iar lucrătorii trebuie evacuaţi, luându-se toate
măsurile de evitare a accidentelor şi a incendiilor, până la îndepărtarea cauzelor care au
provocat apariţia emanaţiilor.
Art.33. Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la aceste locuri de

muncă, trebuie marcate şi semnalizate atât ziua cât şi noaptea, în conformitate cu standardele
în vigoare. Din zona de siguranţă se vor evacua sau proteja echipamentele tehnice, care pot fi
afectate de eventualele căderi de obiecte de la înălţime.
Art.34. Cel mai potrivit mijloc de acces la locurile de muncă pentru lucrul temporar la înălţime
trebuie ales în funcţie de frecvenţa de utilizare, de înălţimea ce trebuie atinsă şi de durata
utilizării. Alegerea făcută trebuie să permită evacuarea în caz de pericol grav şi iminent de
accidentare.
Art.35. Atunci când executarea unei lucrări specifice necesită îndepărtarea temporară a unui
mijloc de protecţie colectivă împotriva căderilor, trebuie luate măsuri de securitate
compensatorii, eficiente. Lucrul nu poate fi efectuat fără aprobarea prealabilă a acestor
măsuri. Imediat după ce lucrarea specifică a fost terminată, definitiv sau temporar, trebuie
montate la loc mijloacele de protecţie colectivă împotriva căderilor.
Art.36. Lucrul temporar la înălţime trebuie efectuat numai atunci când condiţiile meteorologice
nu periclitează securitatea şi sănătatea angajaţilor.
Energomontaj SA
Cod Pag.
31/268
2.7. Manipulare, transport, depozitare
Art.37. Pentru efectuarea operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare a materialelor,

echipamentelor de muncă, sculelor, etc., în condiţiile lucrului la înălţime, trebuie numit un
conducător al locului de muncă, care conduce operaţiile, stabileşte măsurile de securitate
necesare şi supravehează permanent desfăşurarea acestora.
Art.38. Dacă în timpul efectuării operaţiilor de manipulare, transport, depozitare se produc

modificări privind condiţiile de muncă, conducătorul locului de muncă este obligat să facă
lucrătorilor un nou instructaj de lucru şi de securitatea muncii, corespunzător noilor condiţii.
Art.39. Este interzis accesul persoanelor care nu au o atribuţie legată de această activitate la
locul de manipulare a materialelor.
Art.40. Grinzile şi planele înclinate, precum şi podeţele utilizate la manipularea materialelor

trebuie să fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina manipulată să nu fie vizibilă.
Art.41. La efectuarea operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare a materialelor în

condiţiile lucrului la înălţime se va evita blocarea căilor de acces şi de circulaţie pentru a nu
pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
Art.42. Este interzisă supraîncărcarea mijloacelor de securitate colectivă pentru lucrul la

înălţime (schele, platforme, nacele, podeţe, etc.) pentru a nu se crea pericolul ruperii sau
prăbuşirii acestora, precum şi pentru a nu împiedica, din cauza aglomerării cu materiale,
activitatea lucrătorilor.
Art.43. Golurile prin care se face manipularea şi transportul materialelor şi echipamentelor la

înălţime, vor fi prevăzute cu balustrade şi semnalizate conform HG 971/2006.
Art.44. Materialele mărunte şi recipientele butelie vor fi transportate, manipulate şi depozitate,

în condiţiile lucrului la înălţime, în lăzi, containere special destinate acestui scop.
Art.45. Sculele de mână necesare desfăşurării activităţii lucrătorilor vor fi transportate şi

manipulate în genţi sau lădiţe speciale pentru a preîntâmpina căderea lor de la înălţime,
creînd pericolul accidentării altor lucrători.
Art 46. La manipularea şi transportul materialelor la înălţime cu ajutorul instalaţiilor de ridicat

(macarale, trolii etc.) se vor lua măsurile necesare ca acestea să nu cadă din balot, să nu
alunece, sau să se rostogolească.
3.Mijloace colective de prevenire
Art.47. Dacă lucrul temporar la înălţime nu poate fi efectuat în condiţii de securitate şi în

condiţii ergonomice adecvate, de pe o suprafaţă convenabilă, trebuie alese cele mai adecvate
echipamente tehnice pentru a se asigura şi menţine condiţii de lucru nepericuloase.
Art.48. Se va acorda prioritate măsurilor de securitate colectivă faţă de măsurile de securitate

individuală. Dacă toate măsurile de securitate colectivă adoptate nu reuşesc să elimine
riscurile existente se vor adopta măsurile de securitate individuală suplimentare.
Energomontaj SA
Cod Pag.
32/268
Art.49. Trecerea, într-un sens sau altul, între un mijloc de acces şi platforme, planşee sau
pasarele nu trebuie să genereze riscuri suplimentare de cădere.
Art.50. Mijloacele de protecţie colectivă trebuie să aibă o structură şi o rezistenţă

corespunzătoare care să oprească sau să împiedice căderile de la înălţime şi să prevină, în
limitele posibilului, producerea de leziuni lucrătorilor.
Art.51. Mijloacele de protecţie colectivă împotriva căderilor nu trebuie să fie întrerupte decât în
dreptul punctului de acces al unei scări mobile sau fixe.
3.1. Rampe de acces şi scări rezemate
Art.52. Pentru evitarea deplasărilor longitudinale şi transversale, rampele de acces trebuie

fixate pe reazeme special prevăzute.
Art.53. În cazul în care rampele de acces trec peste goluri, trebuie să aibă obligatoriu
balustrade solide, bine fixate pe podine, pe amble părţi ale rampei.
Art.54. Este interzisă blocarea rampelor de acces cu materiele sau alte obiecte. Rampele
trebuie întreţinute şi curăţate în permanenţă.
Art.55. Scările rezemate trebuie să fie rezistente şi uşoare, conform standardelor în vigoare.
Pentru cele executate în teren, se va utiliza lemn uscat, cu fibre drepte şi fără defecte.
Art.56. Lungimea totală a scării trebuie stabilită astfel încât să dea posibilitatea lucrătorului să
lucreze pe o treaptă care se află la o distanţă de cel puţin 1 m de la capătul superior al scării.
Art.57. Picioarele scărilor trebuie bine fixate pentru a evita alunecarea scărilor şi căderea
lucrătorului.
Art.58. În cazul în care condiţiile de lucru permit fixarea capetelor superioare ale scării, atunci
acestea se fixează cu cârlige montate la capetele superioare ale ramelor longitudinale.
Art.59. Pentru ca scara să nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie
dotate, de la caz la caz, cu saboţi metalici cu capete ascuţite sau cu saboţi de cauciuc.
Art.60. Când se lucrează la o înălţime mai mare de 2 m, în locurile cu circulaţie intensă

precum şi în cazul suprafeţelor alunecoase, la baza scării va sta un lucrător care va asigura
stabilitatea scării.
Art.61. În funcţie de înălţimea maximă de lucru, la sol se va asigura o zonă de protecţie,

avertizată vizibil, cu o suprafaţă corespunzătoare, iar accesul oricărei persoane străine în
zona de lucru va fi interzis.
Art.62. Picioarele scărilor portabile se vor amplasa pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni
corespunzătoare şi imobil astfel încât treptele să rămână în poziţie orizontală.
Art.63. Scările de acces trebuie să aibă o lungime astfel încât să depăşească în mod suficient
nivelul de acces, cu excepţia situaţiei în care au fost luate alte măsuri care să garanteze o
fixare sigură.
Energomontaj SA
Cod Pag.
33/268
Art.64. Scările trebuie utilizate astfel, încât, în orice moment, angajaţii să aibă posibilitatea de
prindere cu mână de un suport de susţinere sigur. În special, purtarea sarcinilor pe o scară nu
trebuie să împiedice menţinerea unei prinderi sigure cu mâna.
Art.65. Se interzice folosirea scărilor prelungite prin legare provizorie, a scărilor care au trepte
lipsă sau a celor reparate provizoriu.
Art.66. Se interzice executarea lucrărilor cu unelte portative acţionate electric (polizoare,

maşini de găurit etc.) de pe scări rezemate.
Art.67. Lungimea maximă a unei scări din lemn cu trepte late nu trebuie să depăşească 5 m,
dacă este folosită ca suport al locului de muncă pentru lucrător.
Art.68. Se interzice lucrul de pe primele două trepte superioare ale scărilor.
Art.69. Lucrătorii care folosesc scările trebuie să poarte încălţăminte corespunzătoare pentru
evitarea alunecării.
Art.70. Este interzisă executarea de lucrări de pe scările extensibile. Aceste scări trebuie
folosite numai la urcarea / coborârea la / de la locurile de muncă aflate la înălţime.
Art.71. Conducătorul locului de muncă are obligaţia să verifice, înainte de fiecare utilizare,
integritatea scării. Sistemul de îmbinare trebuie să fie sigur şi rigid.
Art.72. Este interzis ca pe scara extesibilă să se urce mai mult de un lucrător pentru accesul la
şi de la locul de muncă.
Art.73. Este interzisă repararea scărilor extensibile de către utilizatori. Reparaţiile trebuie
executate numai de unităţi specializate, de preferinţă de către producători.
3.2. Utilizarea schelelor pentru lucrul temporar la înălţime
Art.74. Atunci când nu este disponibil breviarul de calcul al schelei alese sau nu sunt
prevăzute în acesta configuraţiile structurale avute în vedere , trebuie efectuat un calcul de
rezistenţă şi de stabilitate, cu excepţia cazului în care această schelă este asamblată prin
respectarea unei configuraţii tip, general recunoscută.
Art.75. În funcţie de complexitatea schelei alese, trebuie întocmit, de către o persoană

competentă (proiectant de ex.), un plan de montare, utilizare şi demontare. Acest plan poate
avea forma unui plan general, completat de planuri de detalii pentru componentele schelei
respective.
Art.76. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie protejate împotriva pericolului de
alunecare, ori prin fixare pe suprafaţa de sprijin, ori prin alt procedeu de egală eficienţă
(calare), iar suprafaţa de sprijin să aiba o capacitate portantă satisfăcătoare.
Art.77. Stabilitatea schelei trebuie asigurată cu ajutorul unor dispozitive adecvate (frâne),
trebuie prevenită deplasarea neaşteptată a schelelor pe roţi, în timpul lucrului la înălţime.
Art.78. Dimensiunea, forma şi dispunerea platformelor unei schele trebuie adaptate naturii
lucrării de executat şi corespunzătoare sarcinilor pe care trebuie să le suporte şi să permită
Energomontaj SA
Cod Pag.
34/268
lucrul şi circulaţia în securitate. Grosimea minimă a platformelor de lucru ale unei schele
trebuie să fie de 6cm.
Art.79. Platformele schelelor trebuie montate astfel încât componentele lor să nu se deplaseze
în cazul utilizării normale. Între componentele platformelor şi mijloacele verticale de protecţie
colectivă împotriva căderilor nu trebuie să existe goluri periculoase.
Art.80. Atunci când unele părţi ale unei schele nu sunt gata de întrebuinţare (la montare,
demontare sau modificare) aceste părţi vor fi semnalizate prin panouri de avertizare de pericol
general şi vor fi delimitate prin obstacole fizice care să împiedice accesul în zona periculoasă.
Art.81. Acccesul pe platforma de lucru a schelei se va face pe o scară special construită pe

interiorul schelei.
Art.82. Platforma de lucru a unei schele va fi prevăzută cu balustrăzi şi tablă de bord montată
la suprafaţa platformei care să împiedice căderea de materiale de pe schelă.
Art.83. Este interzisă depozitarea de materiale pe platforma de lucru a schelei mai mult decât
strictul necesar şi fără a depăşi sarcina maximă a schelei.
Art.84(1). La utilizarea sculelor portative acţionate electric la lucrările executate de pe schele,

se va lega la pământ schela.
(2).Se interzice utilizarea sculelor ectionate electric pe timp de ploaie sau umiditate
ridicata.
Art.85. Este interzis a se schimba între ele, părţi componente aparţinând mai multor schele.
Părţile componente ale unei schele vor fi depozitate împreună în cazul demontării şi
neutilizării.
Art.86. La lucrul temporar la înălţime de pe schele se va utiliza obligatoriu echipamentul

individual de producţie adecvat.
Art.87. Schelele pot fi montate, demontate sau modificate substanţial numai sub
supravegherea unei persoane competente şi de către lucrători care au fost special instruiţi şi
autorizaţi conform operaţiilor prevăzute, referitor la riscurile specifice şi insistându-se în
special asupra :
a)Înţelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei;
b)Securităţii în timpul montării, demontării sau modificării schelei;
c)Măsurilor de prevenire a riscurilor de cădere a persoanelor sau a obiectelor;
d)Măsurilor de securitate în cazul schimbării condiţiilor meteorologice care ar putea prejudicia

securitatea schelei;
e)Condiţiilor referitoare la sarcina admisibilă;
f)Oricărui alt risc pe care îl pot include operaţiile de montare, demontare şi modificare.
Energomontaj SA
Cod Pag.
35/268
Art.88. Schela se execută pe bază de solicitare scrisă a şefului de echipă, sau a

conducătorului de lucrare. După terminarea montajului schelei se încheie un proces verbal de
recepţie semnat de executant (montator de schelă autorizat) şi şeful de echipă care a solicitat
montarea schelei.
Art.89. După montare, în fiecare zi înainte de începerea lucrului, şefii de echipă au obligaţia de
a verifica starea schelelor şi platformelor acestora urmărind : îmbinările, contravântuirile,
balustradele şi existenţa indicatoarelor de securitate.
Art.90.Demontarea schelei se efectuează tot de către personal autorizat şi instruit, în ordine

inversă montării.
Art.91. După fiecare montare o persoană competentă trebuie să verifice calitatea şi gradul de
uzură a elementelor componente cu luarea măsurilor de curăţire a acestora şi recondiţionarea
celor deteriorate.
Art.92. La alegerea locului de montare a schelei se va ţine cont de :
-Planeitatea terenului;
-Capacitatea de portanţă a terenului;
-Posibilitatea evacuării apelor superficiale.
Art.93. În timpul lucrărilor executate de pe schele se va stabili o zonă de siguranţă în jurul

acestora, zonă care va fi împrejmuită şi semnalizată corespunzător.
Art.94. Aprovizionarea cu materiale a lucrătorilor de pe schele se va face cu o frânghie de

ajutor, iar sculele de mână necesare executării lucrărilor vor fi ţinute în lădiţe sau genţi
speciale.
Art.95. Dacă o schelă deja montată nu a fost mai mult timp utilizată, înainte de o nouă utilizare
va fi verificată din punct de vedere al securităţii lucrătorilor. Verificarea va fi consemnată într-
un proces verbal.
3.3. Utilizarea platformelor de lucru FHB – 12.1
Art.96. Platforma de lucru FHB – 12.1 este universal instalabilă la lucrări temporare la
înălţime, pentru înălţimi de 1,4 m până la 12,7 m în poziţie liberă, neancorată.
Art.97. Înainte de instalarea platformei de lucru se va delimita suprafaţa de aşezare

corespunzător condiţiilor locale. Zona de închidere se va stabili în funcţie de înălţimea de
cădere.
Art.98. Beneficiarul de exploatare va trebui ca în conformitate cu locul de instalare a platformei

de lucru, în cazul pericolelor recunoscute, să stabilească măsuri speciale care să excludă
orice periculozitate. Pentru aceasta există anumite persoane în drept, ce trebuie solicitate,
având o responsabilitate în domeniul în care se întrevăd pericolele şi care prezintă măsurile
ce trebuie totodată confirmate.
Energomontaj SA
Cod Pag.
36/268
Art.99. Platforma de lucru se va deplasa manual în zona dorită a lucrărilor, după care se rabat
suporţii de rezemare (calele) în funcţie de varianta de instalare.
Art.100. Cu ajutorul manivelei se aduc la nivel şuruburile pivot ca stâlpul să se afle în poziţie
verticală. Controlul are loc pe saşiu cu ajutorul nivelei. După nivelare trebuie ca roţile
platformei să se rotească liber şi farfuriile de rezemare să stea pe pământ compact.
Art.101. Următoarele obiecte din echipament se vor asigura după cum urmează:
Panourile de balustradă se vor introduce în tilele din ţeavă începând cu accesul în nacelă şi la
partea inferioară se vor asigura cu agrafe elastice. Balustradele frontale se asigură prin însăşi
varianta de montaj;
Se agaţă scara de acces cu orificiul de siguranţă de sub partea superiaoră a balustradei să se

orienteze spre exterior.
Art.102. Pentru montajul stâlpului, la deservirea platformei de către o persoană, se pot

transporta în nacelă 6 tronsoane de stâlp. În cazul a două persoane nu se pot transporta
decât 4 tronsoane de stâlp.
Art.103. La îmbinarea tronsoanelor de stâlp în înălţime, şuruburile bolt se vor introduce în

ţevile de racordare prevăzute dinspre în jos.
Art.104. Pentru montarea pe înălţime a tronsoanelor de stâlp, nacela nu se va deplasa până la

limitatorul de cursă superior. Distanţa nacelei de capătul stâlpului trebuie să fie de minumim
200 mm.
Art.105. La înălţimea de lucru în zona tavanelor trebuie să garanteze o distanţă de minimum

1950 mm între cantul superior al grătarelor nacelei şi tavan, aşa încât distanţa de siguranţă de
la cantul superior al împrejmuirii de protecţie a stalpului la tavan să fie de 100 mm.
Art.106. Demontarea instalaţiei are loc în ordine inversă.
Art.107. O mutare a platformei este admisibilă numai în stare neâncărcată cu tronsoanele de

stâlp demontate.
Art.108. După realizarea montajului, instalaţia va fi autorizată intern de RSTVI şi apoi predată
în exploatare pe bază de proces verbal.
Art.109. Montarea şi demontarea instalaţiei se face de personal special instruit şi autorizat,

denumit montator de platformă de lucru.
Art.110. Manevrearea platformei se face de personal special instruit şi autorizat, denumit

manevrant de platformă de lucru.
Art.111. Pentru deplasarea platformei se vor respecta următoarele condiţii:
-Înălţimea maximă a platformei este de 11,1 m ce corespunde la 7 tronsoane de stâlp;
-Viteza maximală a vântului să nu depăşească 10 m/s;

Energomontaj SA
Cod Pag.
37/268
-Nacela trebuie să se afle în poziţia cea mai de jos, sarcina utilă trebuie eliminată;
-Nacela trebuie să fie lipsită de curent electric;
-Drumul de parcurs trebuie să fie marcat şi să prezinte o astfel de structură încât să nu fie
posibilă înclinarea bruscă a utilajului;
-Drumul de parcurs trebuie să prezinte, în sensul de mers o pantă de minimum 5 %;
-Platforma de lucru va fi deplasată cu ajutorul mâinilor, de către 4 persoane.
Art.112. Întreţineea şi repararea platformelor de lucru, acţionate prin motor, se face numai cu
personal calificat şi specializat în aceste activităţi.
Art.113. La platformele de lucru se vor efectua revizii periodice la intervale de timp regulate.
Luând în considerare starea modului de exploatare şi solicitarea de regim de lucru a
platformei, ca şi evaluările de accidente şi avarii, conducătorul firmei va stabili intervalele în
scris. Ca valoare de orientare se consideră 6 luni.
Art.114. Atelierele de întreţinere şi reparaţii au obligaţia de a elibera documente de verificări şi

atestări.
Art.115. Lucrătorii care execută lucrări la înălţime din platforma de lucru vor purta obligatoriu
echipamentul individual de protecţie specific lucrului la înălţime.
Art.116. Este interzis a se depozita materiale în platforma de lucru peste sarcina maximă
admisă a acesteia.
Art.117. După montarea platformei de lucru, în jurul acesteia, se va stabili o zonă de siguranţă
care va fi împrejmuită şi semnalizată confom normelor în vigoare.
Art.118. Este interzisă utilizarea balustradelor platformei ca şi suport de lucru chiar dacă se
utilizează echipament individual de protecţie adecvat.
Art.119. Repartizarea materialelor şi persoanelor în platforma de lucru se va face în aşa fel

încât să nu se modifice echilibrul platformei.
Art.120. Este interzisă depăşirea sarcinii maxime admise a platformei de lucru cu materiale
sau persoane. Sarcina maximă admisă este de 300 kg.
3.4. Utilizarea nacelelor pentru lucrul temporar la înălţime
3.4.1. – Nacele suspendate
Art.121. Nacela suspendată are destinaţia de a asigura accesul la executarea lucrărilor

temporare la înălţime acolo unde nu se pot utiliza alte mijloace de protecţie colectivă: schele,
platforme, podine de lucru, etc.
Art.122. Nacela suspendată se va confecţiona în baza unui proiect aprobat de conducerea

sucursalei, proiect care să ţină cont de:
-Breviar de calcul privind sarcina maximă admisă;

Energomontaj SA
Cod Pag.
38/268
-Spaţiu de mişcare lejer pentru lucrători;
-Dispozitive de suspendare;
-Dispozitive de securitate a lucrătorilor.
Art.123. Este interzisă suspendarea nacelei în cârligul instalaţiilor de ridicat.
Art.124. În mod excepţional, echipamentul tehnic care nu este special destinat pentru ridicarea
persoanelor (macara, troliu, etc.), poate fi utilizat în acest scop, cu condiţia să fie luate măsuri
adecvate pentrua sigurarea securităţii şi supravegherii permanente:
-Prezenţa permanentă la postul de comandă a deserventului echipamentului tehnic;
-Asigurarea nacelei împotriva balansării;
-Utilizarea unor dispozitive de prindere a nacelei sigure şi solide;
-Să se asigure evacuarea rapidă şi în siguranţă a lucrătorilor în cazul apariţiei unor pericole
grave şi iminente;
-Asigurarea de mijloace de comunicare fiabilă.
Art.125. Accesul în nacela suspendată va fi asigurat în condiţii de securitate.
Art.126. Este interzisă aplecarea peste balustradele de protecţie ale nacelei.
Art.127. Este interzisă folosirea balustradelor de protecţie ale nacelei ca şi suport de lucru.
Art.128. La lucrările executate din nacela suspendată se va utiliza obligatoriu echipamentul

individual de protecţie adecvat: centură de siguranţă complexă cu două cordoane, cască de
protecţie.
3.4.2. – Nacelă autoridicătoare tip OMME (PRB)
Art.129. Platforma de fixare a nacelei autoridicătoare se aşează întotdeauna pe suprafaţa tare

şi orizontală. Orizontalitatea se verifică cu ajutorul nivelei sferice de pe platformă.
Art.130. În timpul operării este interzisă supraîncărcarea nacelei peste limita maximă admisă.
Art.131. Urcarea şi coborârea în / din nacelă se va face numai când platforma este în poziţie
de transport.
Art.132. În timpul urcării / coborârii nacelei lucrătorii se vor asigura cu centura de siguranţă de
coşul nacelei.
Art.133. Este interzisă aplecarea peste marginea nacelei.
Art.134. Lucrările în apropierea liniilor de înaltă tensiune din nacela platformei sunt interzise.
Art.135. Este interzisă utilizarea scărilor în coşul nacelei.
Art.136. Este interzisă folosirea platformei pe post de macara.

Energomontaj SA
Cod Pag.
39/268
Art.137. Este interzisă folosirea platformei daca viteza vântului depăşeşte 10 m/s.
Art.138. Platforma de lucru la înălţime poate fi deservită numai de persoane autorizate de

personalul tehnic ISCIR al Sucursalei.
Art.139. La locul desfăşurării activităţii trebuie să fie în permanenţă persoane care pot coborâ
platforma în caz de urgenţă.
Art.140.Din raza de operare a platformei se îndepărtează persoanele a căror prezenţă nu este

necesară.
Art.141. Înainte de începerea lucrului, platforma va fi asigurată cu stabilizatori frontali (calele)

astfel încât roţile să nu atingă solul.
Art.142. După utilizarea platformei de lucru la înălţime, aceasta va fi aşezată în poziţia de

transport.
Art.143. Este interzisă operarea platformei de persoane sub 18 ani.
Art.144. În apropierea liniilor neizolate de joasă tensiune se va păstra o distanţă de minim 1,5
m între platformă şi linii.
Art.145. Încărcătura maximă permisă a nacelei este de 200 kg.
Art.146. Deplasarea utilajului de la un loc de muncă la altul este permisă numai după
coborârea coşului sau nacelei şi evacuarea lucrătorilor.
4. Utilizarea EIP
Art.147.Este interzisă utilizarea EIP nestandardizate.
Art.148. Este interzisă înlocuirea de către utilizatori a componentelor, accesoriilor sau pieselor
metalice ale EIP defecte sau repararea acestora.
Art.149. Utilizarea EIP trebuie să se facă conform instrucţiunilor de utilizare emise de

producător şi prevederile acestei instrucţiuni.
Art.150. Este interzisă utilizarea EIP care nu sunt însoţite de instrucţiuni de utilizare.
Art.151. Conducătorii locului de muncă au obligaţia să completeze instrucţiunile de utilizare a

EIP cu prevederile care se impun datorită caracteristicilor concrete ale fiecărui loc de muncă.
Art.152. Indiferent de domeniul de activitate şi de tipul EIP, locul de ancorare trebuie ales
astfel încât zona de prindere a lucrătorului de acesta să fie sub cota locului de ancorare pe
toată durata lucrului.
Art.153. Frânghiile de siguranţă denumite şi mijloace de legătură trebuie să aibă o lungime

maximă desfăşurată de 2 m.
Art.154. În cazul în care configuraţia locului de muncă prezintă o zonă în care pericolul căderii
în gol se poate manifesta prin intrarea lucrătorului în această zonă, este obligatorie purtarea
EIP ca sistem pentru limitarea deplasării.
Energomontaj SA
Cod Pag.
40/268
Art.155. În cazul în care nu există puncte de ancorare fixe, se va crea un traseu de ancorare
mobil, din cablu de tracţiune, care trebuie să aibă un traseu continuu, fără întreruperi şi cu
aceeaşi parametri de rezistenţă pe toată lungimea lui şi să asigure acelaşi grad de securitate
faţă de zona de pericol.
Art.156. În cazul în care configuraţia locului de muncă şi / sau sarcina de muncă nu elimină
pericolul de cădere în gol, EIP trebuie să aibă în sistemul de limitare al deplasării un
absorbitor de energie sau un opritor de cădere.
Art.157. Pentru lucrul pe suprafeţe înclinate sau foarte înclinate este obligatoriu ca reglarea
EIP să se facă astfel ca în cazul pierderii contactului cu suprafaţa respectivă, lucrătorul să nu
cadă mai mult de 0,5 m.
Art.158. EIP ca sistem de oprire a căderii de la înălţime trebuie să aibă centura propriu-zisă
prevăzută cu bretele pentru umăr, picioare şi şezut.
Art.159. Frânghia de siguranţă se prinde fie pe centura propriu-zisă, fie pe bretelele de umăr
de pe spatele lucrătorului şi de la locul de ancorare prin intermediul unui opritor de cădere.
Art.160. Mecanismul sistemului de oprire a căderii trebuie să acţioneze astfel ca lucrătorul să

nu cadă mai mult de 0,5 m.
Art.161. Pentru lucrul la înălţime, indiferent de domeniul de activitate, este obligatorie purtarea
căştii de siguranţă.
Persoanele care coordonează, controlează şi îndrumă procesul de muncă vor purta

obligatoriu casca de protecţie.
Art.162. Înainte de utilizare, casca de protecţie se va verifica:
-Integritatea calotei căştii;
-Integritatea sistemului de amortizare;
-Posibilitatea reglării sistemului de amortizare;
-Existenţa curelelor de prindere;
Casca defectă trebuie scoasă imediat din uz.
Art.163. Pentru lucrul la înălţime, purtarea centurilor de siguranţă este obligatorie. În

S.C.Energomontaj S.A. se utilizează numai centuri de siguranţă cu trei puncte de legare.
Art.164. Centura de siguranţă trebuie folosită:
-Ca mijloc de sprijin al corpului;
-Ca mijloc de protecţie împotriva căderii în gol;
-Ca mijloc de limitare a accesului într-o zonă periculoasă.

Energomontaj SA
Cod Pag.
41/268
Este interzisă folosirea centurii de siguranţă în alte scopuri decât cele pentru care a fost
proiectată.
Art.165. Înainte de utilizare, centura de siguranţă şi accesoriile se verifică în mod obligatoriu.

Este interzisă utilizarea centurilor de siguranţă care:
-Prezintă rupturi, destrămări, nituri lipsă sau slabite, catarame defecte, ruginirea pieselor
metalice, rosături, pete, etc.;
-Au fost solicitate dinamic (suspendarea corpului lucrătorului căzut de la înălţime);
-Au fost scurtate prin coasere (bucle).
Art.166. Centurile de siguranţă şi frânghiile acestora , trebuie păstrate la loc uscat, fără
umezeală sau temperaturi excesive, conform instrucţiunilor producătorului.
Art.167. Centurile de siguranţă şi frânghiile acestora păstrate în magazii mai mult de 1 an

înainte de folosire se supun la încercări dinamice conform instrucţiunilor producătorului.
Art.168. În funcţie de natura pericolului existent la lucrul la înălţime, altul decât cel de cădere
în gol, trebuie ales EIP în conformitate cu prevederile instrucţiunilor specifice conexe şi
Normativului de acordare şi utilizare a EIP şi EIL al SAEM.
Art.169. Lucrătorii trebuie instruiţi privind modul de purtare a EIP în condiţiile specifice lucrului
la înălţime.
VI.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU MANIPULARE,TRANSPORT SI DEPOZITARE

MATERIALE
Conţinut
Art.1.Instrucţiunile interne specifice de securitate şi de sanătate în muncă pentru manipularea,

transportul şi depozitarea materialelor cuprind prevederi şi reglementări de securitate şi
sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă specifice acestor activităţi.
Art.2.Instrucţiunile interne specifice pentru manipularea, transportul şi depozitarea materialelor

cuprind măsuri minime de prevenirea accidentării şi imbonăvirii prfesionale, luând în
considerare pericolele specifice acestor activităţi şi cerinţele desfăşurării proceselor de muncă
în condiţii de securitate.
Scop
Art.3. Scopul instrucţiunilor interne specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru

manipularea, transpotul şi depozitarea materialelor este eliminarea sau diminuarea factorilor
de risc specifici acestor acivităţi, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă
(executant – sarcină de muncă – echipamente de muncă – mediu de muncă).
Energomontaj SA
Cod Pag.
42/268
Domenii de aplicare
Art.4. Prezentele instrucţiuni specifice la securitate şi sănătate în muncă pentru

manipularea, transportul şi depozitarea materialelor se aplică la toate acivităţile desfăşurate
de lucrătorii SAEM, în toate santierele şi punctele de lucru.
Art.5. Instrucţiunile interne specifice sunt valabile atât în punctele de lucru proprii ale SAEM,
cât şi în cele ale beneficiarilor cu care SAEM are relaţii contractuale.
2. Prevederi comune pentru manipularea,transportul si depozitarea materialelor
Art.6. Pentru executarea lucrărilor manipulare, transport şi depozitarea materialelor, în orice

domeniu de activitate, trebuie să se ţină seama de următoarele trei principii general-valabile şi
obligatorii:



Art.7. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor pentru manipularea, transportul şi depozitarea

materialelor se fac pe baza avizului eliberat în urma unui examen medical prin care trebuie
verificate aptitudinile şi capacităţile neuropsihice necesare.

securitatea muncii.
examenelor clinico-funcţionale şi de laborator.
Art.10. Angajatorul are obligaţia de a preciza locul de muncă la care va fi angajat lucrătorul
pentru avizul medical. Lucrătorii vor fi admişi pentru lucrări de manipulare, transport şi
depozitarea materialelor numai dacă au viza medicală cu menţiunea expresă „Apt” înscrisă în
fişa de aptitudini medicale.
Art.11. Toţi lucrătorii care lucrează la manipularea, transportul şi depozitarea materialelor vor
fi supuşi examenului medical periodic. Periodicitatea şi examinările clinico-funcţionale vor fi
stabilite de către Ministerul Sănătăţii în funcţie de caracteristicile locului de muncă.
Art.12. La efectuarea examinărilor medicale la angajare şi periodice se vor respecta

prevederile Procedurilor SEAM nr.6 şi nr.7.
Energomontaj SA
Cod Pag.
43/268
2.2 Instruirea lucrărilor
Art.13. Instrunctajul de securitatea muncii se va face pe faze în conformitate cu prevederile:

Legii 319/ 2006 a securităţii în muncă; H.G. 1425/2006 – Norme metodologice de aplicare a
Legii 319/2006; Instrucţiunile interne de securitate şi sănătate în muncă la SAEM.
2.3 Dotarea cu EIP
Art.14. Toţi lucrătorii care lucrează la manipularea, transportul şi depozitarea materialelor,

indiferent de domeniul de activitate, vor purta echipament individual de protecţie, specific
eliminării pericolului.
Art.15. Componenţa echipamentului individual de protecţie, sortimentele de echipament se

vor stabili în funcţie de specificul activităţii, complexitatea tehnologiei, specificul condiţiilor de
muncă şi sunt reglementate de Procedurile SAEM nr.872003 – Normativ de acordare a EIP.
Art.16. Lucrătorii sunt obligaţi să folosească echipamentul individual de protecţie în timpul

lucrului precum şi la accesul de la locul de muncă şi să-l păstreze în condiţii bune de utilizare.
Art.17. Este interzisă utilizarea echipamentelor de protecţie care nu respectă prevederile

Art.18. Acordarea alimentaţiei de protecţie, categoriile de persoane care beneficiează de

aceasta şi condiţiile în care se acordă sunt reglementate la Procedura SAEM nr.9/2004.
2.5. Acordare materialelor igienico-sanitare
Art.19. Categoriile de materiale igienico-sanitare, cantităţile şi periodicitatea acordării

acestora sunt reglementate de Procedura SAEM nr.9/2004.
3. Manipularea, transportul şi depozitarea materialelor în condiţiile lucrului la înălţime
Art.20. Pentru efectuarea operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare a materialelor,

echipamentelor de muncă, sculelor, etc., în condiţiile lucrului la înălţime, trebuie numit un
conducător al locului de muncă, care conduce operaţiile,stabileşte măsurile de
securitatenecesare şi supraveghează permanent desfăşurarea acestora.
Art.21. Dacă în timpul efectuării operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare se produc

modificări privind condiţiile de muncă, conducătorul locului de muncă este obligat să facă
lucrătorilor un nou instrunctaj de lucru şi de securitatea muncii, corespunzător noilor condiţii.
Art.22. Este interzis accesul persoanelor care nu au o atribuţie legată de această activitate la
locul de manipulare a materialelor.
Art.23. Grinzile şi planele înclinate, precum si podeţele utilizate la manipularea materialelor

trebuie să fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina manipulată să nu fie vizibilă.
Energomontaj SA
Cod Pag.
44/268
Art.24. La efectuarea operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare a materialelor în

condiţiile lucrului la înălţime se va evita blocarea căilor de acces şi de circulaţie pentru a nu
pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
Art.25. Este interzisă supraîncălzirea mijloacelor de securitate colectivă pentru lucrul la

înălţime ( schele, platforme, nacele, podeţe, etc.) pentru a nu se crea pericolul ruperii sau
prăbuşirii acestora, precum şi pentru a împiedica, din cauza aglomerării cu materiale,
activitatea lucrătorilor.
Art.26. Globurile prin care se face manipularea şi transportul materialelor şi echipamentelor

la înălţime,vor fi prevăzute cu balustrade şi semnalizate conform HGR 971/2006.
Art.27. Materialele mărunte şi recipientele butelie vor fi transportate, manipulate şi

depozitate, în condiţiile lucrului la înălţime, în lăzi, containere special destinate acestui scop.
Art.28. Sculele de mână necesare desfăşurării activităţii lucrărilor vor fi transportate şi

manipulate în genţi sau lădiţe speciale pentru a preîntâmpina căderea lor de la înălţime,
creînd pericolul accidentării altor lucrători.
Art.29. La manipularea şi transportul materialelor la înălţime cu ajutorul instalaţiilor de ridicat

(macarale, trolii etc.) se vor lua măsurile necesare ca acestea să nu cadă din balot, să nu
alunece, sau să se rostogolească.
4. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor
Art.30. Prin manipulare şi transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor se
înţelege orice operaţie de transport sau susţinere a unei mase de către unul sau mai mulţi
lucrători, inclusiv ridicarea, coborârea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei
mese care, din cauza caracteristicilor sale sau a condiţiilor ergonomice nefavorabile, implică
riscuri de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Art.31. Angajatorul trebuie să ia măsuri organizatorice corespunzătoare sau să folosească

mijloace adecvate, în special echipament mecanic, pentru a evita manipularea şi transportul
prin puratrea maselor de către lucrători.
Art.32. În toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a
maselor, angajatorul trebuie să organizeze locurile de muncă astfel încât la manipularea şi
transportul prin purtare să fie eliminat sau redus riscul de accidentare sau îmbolnăvire
profesională.
Art.33. În cazurile în care manipularea şi transportul prin purtare nu pot fi evitate, angajatorul
va organiza locurile de muncă astfel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii de siguranţă
şi cu risc cât mai mic pentru sănătate şi:
a) Va evalua în prealabil, condiţiile de securitate şi sănătate pentru activitatea respectivă în

ce priveşte:
- caracteristicile mesei;
- efortul fizic depus;

Energomontaj SA
Cod Pag.
45/268
- caracteristicile mediului de muncă;
- caracteristicile activităţii.
b) Va dispune şi va urmări realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau

reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sănătăţii luînd în considerare:
1) Caracteristicile masei cum sunt:
- greutatea şi dimensiunile;
- dificultatea de apucare;
- instabilitatea sau riscul deplasării conţinutului;
- plasarea în aşa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită distanţă de

trunchi sau flexie a trunchiului;
- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorită marginilor, muchiilor,

în special în eventualitatea unei ciocniri.
2) Efortul fizic:
- prea mare;
- care nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului;
- care antrenează o mişcare bruscă a masei;
- care este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă.
3) Caracteristicile mediului de mincă:
- inexistenţa unui spaţiu suficient în special pe verticală, pentru realizarea

activităţii;
- pardoselile alunecoase şi/sau care prezintă neregularităţi;
- imposibilitatea ridicării manulale la înălţime, în siguranţă;
- manipularea maselor la mai multe niveluri;
- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale;
- condiţii climatice necorespunzătoare.
4) Cerinţele activităţii:
- efortul fizic şi prelungit;
- insuficienţa repausului fiziologic sau de recuperare;
- distanţele mari pentru transportat sarcini;

Energomontaj SA
Cod Pag.
46/268
- ritm impus de un proces de muncă care nu poate fi schimbat de lucrător.
Art.34. La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a maselor, se vor

repartiva numai lucrători care corespund din punct de vedere fizic.
Art.35. Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a sarcinilor, fără efectuareaunor

controale medicale periodice.
Art.36. Angajatorul va urmări ca lucrătorii care execută lucrări de manipulare şi transportprin

purtare a maselor să primească o înstruire adecvatăşi informaţii privind manipularea şi
transportul prin purtare şi riscurile la care se expun în cazul în care aceste activităţi nu sunt
corect executate.
Art.37. 1) Lucrătorii vor fi informaţi asupra măsurilor legate de angajator pentru asigurarea
securităţii la manipularea şi transportul prin purtare.
2) Angajatorul va urmări modul în care lucrătorii respectă indicaţiile tehnice de lucru

privind manipularea şi transportul prin purtare.
3) Angajatorul, pentru fiecare caz în parte, va indica greutatea sarcinii de ridicat şi

centrul de greutate în cazul unui ambalaj excentric.
Art.38. Angajatorul va consulta lucrătorii sau reprezentanţii acestora şi le va permite să ia

parte la discutarea problemelor referitoare la manipularea şi transportul manual al maselor
care ar putea afecta sănătatea şi securitatea în muncă.
Art.39. Lucrătorii sau reprezentanţii lor au dreptul să prezinte propuneri şi să ceară

angajatorului să ia măsuri pentru eliminarea riscurilor pentru lucrătorii folosiţi la manipulare şi
transportul prin purtare a maselor.
Art.40. Limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere şi impingere manuală a
maselor (in kg) sunt stipulate în tabelul de mai jos :
Tip de Frecventa Barbati Femei

operatiilor
manipulare Varsta(ani Varsta(ani)
16 - 19 19 - 45 peste 45 16 - 19 19 - 45 peste 45
Ridicare rar 35 55 50 13 15 13
frecvent 25 30 25 9 10 9
foarte 20 25 20 8 9 8
frecvent
Purtare rar 30 50 40 13 15 13
frecvent 20 30 25 9 10 9
foarte 15 20 15 8 10 8
frecvent
Tragere rar 15 10
Energomontaj SA
Cod Pag.
47/268
frecvent 10 7
Impingere rar 16 11
frecvent 11 7,5
Art.41. În timpul manipulării manuale a maselor, lucrătorul sau lucrătorii trebuie să aibă
vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a meselor care impiedică vizibilitatea.
Art.42. Conducătorul locului de muncă va stabili numărul de lucrători care vor efectua
manipularea ţi transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea
de către un singur lucrător a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera
dezechilibrări.
Art.43. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere

corespunzătoare.
Art.44. Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt
fixate între ele. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a maselor
care sunt instabile între ele.
Art.45. Obiectele ambalate în cutii, lăzi, etc. trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se
interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în lăzi, cutii, etc.
Art.46. Traseul pe care îl parcurge lucrătorul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să
fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
Art.47. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe
tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu
palmare.
Art.48. Se interzice manipularea manuală a maselor în/din locuri în care nu există spaţiu pe
orizontală sau pe verticală pentru realizarea acestei activităţi, dacă nu se iau măsuri
suplimentare pentru micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Art.49. Planurile înclinate utilizate de lucători pentru manipularea şi transportul manual al

maselor trebuie să aibă stabilitate şi să fie prevăzute cu parapeţi de protecţie.
Art.50. În cazul în care condiţiile climaterice (vânt, ceaţă, căldură excesivă) nu permit
manipulare şi transportul manual al maselor în condiţii de securitate, conducătorul locului de
muncă trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminare sau micşorerea riscului de
accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Art.51. Se interzice creşterea numărului de ridicări sau de coborâri pe unitate de timp dacă
nu se respectă articolul 38.
Art.52. Se interzice utilizarea lucrătorilor la manipularea şi transportul manual al maselor

dacă nu au echipament individual de protecţie şi/sau de lucru corespunzător şi în bună stare.
5. Transportul cu mijloace nemecanizate

Energomontaj SA
Cod Pag.
48/268
Art.53. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operaţiile de încălcare,

descăracre şi transport (tărgi, cărucioare, etc.) se va face în funcţie de felul şi greutatea
materialului care se manipulează, de natura terenului precum şi de modul de dotare al
angajatorului.
Art.54. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese încât să reziste condiţiilor de
exploatare şi se vor utiliza numai pentru executarea operaţiilor pentru care au fost destinate.
Art.55. Înainte de a se trece la încălcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va

controla starea lui, insistându-se asupra platformei pe care se aşează sarcina.
Art.56. Înainte de încărcare se vor examina ambalajele materialelor de către conducătorul

formaţiei de lucru. Pentru evitarea rănirilor la mâini, cuiele ieşite şi capetele parimelor trebuie
să fie îndoite. Nu se vor încălca materiale ale căror ambalaje sunt deterioarate.
Art.57. Înainte de a începe operaţiile de încărcare sau descărcare a vehiculelor la rampă,

între acestea şi vehicul se va aşeza un podeţ de trecere pentru preluarea denivelărilor
existente. Podeţele orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport
manual, vor fi rezistente, astfel încât să nu se arcuiască vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot fi
sprijinite şi dedesupt. Ele nu vor fi alunecoase şi vor şi fi prevăzute cu dispozitive de prindere
şi fixare sigure, pentru evitarea deplasării lor în timpul lucrului. Panta podeţelor înclinate va fi
maxim 20%, iar lăţimea de maximum 1 ml (pentru circulaţia într-un singur sens). Podeţele
orizontale sau înclinate, situate la înălţimi mai mari, vor fi prevăzute cu parapeţi de protecţie.
Art.58. În cazul în care operaţiile de încărcare/descărcare se execută manual, fără mijloace

ajutătoare (roabe, cărucioare,etc.), podeţe înclinate vor fi prevăzute cu şipci (nervuri)
transversale, fixate la o distanţă de 300-400 mm între ele sau cu alte mijloace care să
împiedice alunecarea lucrătorilor.
Art.59. Locurile destinate permanent pentru operaţiile de încărcare, descărcare şi depozitare,

precum şi căile de acces la aceste locuri vor fi nivelate şi amenajate pentru scurgerea apelor.
Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curăţate de zăpadă şi menţinute în dotare
nealunecoasă. În cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform
reglementărilor în vigoare.
Art.60. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare/descărcare dintr-un mijloc de transport

nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasării necontrolate, prin frânare cu mecanismul
de frânare propriu pe teren orizontal şi prin frânare cu mecanismul propriu de frânare şi cu
saboţi de oprire pe teren în pantă. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării
operaţiilor de încărcare/descărcare.
Art.61. Distanţa minimă liberă dintre dpuă mijloace de transport nemecanizate alăturate, ce
se încarcă/descarcă simultan, va fi stabilită de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în
funcţie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condiţiile
terenului etc. încăt să fie exclusă posibilitatea de accidentare.
Art.62. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat trebuie scrisă capacitatea de

transport a acestuia.
Energomontaj SA
Cod Pag.
49/268
Art.63. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezintă defecţiuni.
Art.64. Se interzice utilizarea cărucioarelor cu trei sau patru roţi care au sistemul de
autofrânare defect.
6. Încărcarea/descărcarea în/din mijloace de transport auto
Art.65. Locurile destinate pentru operaţiile de încărcare/descărcare a mijloacelor de transport

trebuie prevăzute cu cai de acces amenajate corespunzător şi spaţii de înoarcere cu o rază de
curbură care să permită o manevrare nepericuloasă. Pe timp de iarnă, căile de acces trebuie
curăţate de zăpadă şi gheaţă şi presărate cu nisip, zgură, etc. Pe timp de noapte aceste locuri
trebuie să fie bine luminate.
Art.66. Operaţiile de încărcare/descărcare trebuie executate numai sub supravegherea

permantă a conducătorului formaţiei de lucru, instruit special în acest scop, care va stabili
procedeul de lucru nepericulos. În lipsa conducătorului, operaţia va fi condusă de ajutorul
acestuia.
Dacă formaţia de lucru se împarte în două sau trei echipe, fiecare dintre ele trebuie
condusă de un responsabil numit dintre lucrătorii cu experienţă.
Art.67. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare/descărcare, conducătorul formaţiei va

întocmi un plan de lucru şi de repartizare a sarcinilor pe lucrători, arătându-i fiecăruia locul şi
obligaţiile ce-i revin, verificând totodată funcţionarea corectă a utilajelor, dispozitivelor şi
sculelor ce se vor utiliza.
În cazul executării unor operaţiuni deosebite, explicaţiile asupra modului de lucru,

trebuie însoţite de demonstrarea practică a metodelor ce urmează a fi aplicate.
Lucrările trebuie începute numai după ce conducătorul formaţiei de lucru s-a convins
că toţi lucrătorii au înţeles şi şi-au însuşit obligaţiile ce le revin.
Art.68. Dacă în timpul lucrului apar modificări privind condiţiile de manipulare, conducătorul
formaţiei de lucru trebuie să instruiască personalul din formaţie asupra noilor condiţii de lucru.
Art.69. Înainte de a trece la încărcarea unui mijloc de transport, conducătorul formaţiei de

lucru (ajutorul acestuia) trebuie să controleze starea mijlocului de transport, insistând asupra
platformei pe care se aşează sarcina obloanelor, încuietoarelor şi siguranţelor. Mijloacele de
transport necorespunzătoare nu trebuie admise la încărcare.
Art.70. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare/descărcare a unui mijloc de transport,

acesta trebuie asigurat contra deplasării necomandate prin cuplarea sistemului de frânare pe
teren orizontal şi , în plus, cu saboţi de oprire pe teren în pantă. Se interzice deplasarea
mijlocului de transport în timpul efectuării operaţiilor de încărcare/descărcare.
Art.71. Materialele încărcate în mijlocul de transport trebuie să fie uniform repartizate pe

platforma acestuia şi asigurate împotriva deplasării, răsturnării sau căderii în timpul
transportului. Aşezarea materialelor va fi făcută în aşa fel încât conducătorul mijlocului de
transport să aibă asigurată o bună vizibilitate.
Energomontaj SA
Cod Pag.
50/268
Art.72. Materialele ambalate, care depăşesc înălţimea obloanelor trebuie să fie ancorate sau
legate bine cu frânghii, lanţuri ş.a. pentru a nu cădea din autovehicul în timpul mersului.
Legarea încărcăturii care prezintă muchii tăioase se va face astfel încât în timpul
transportului să nu se producă deteriorarea sau desfacerea legăturilor.
Art.73. Materialele în vrac nu trebuie să depăşească înălţimea obloanelor autovehiculului şi

nici capacitatea acestuia de încărcare. În cazul în care încărcătura are o greutate specifică
mică, nedepăşind capacitatea de încărcare admisă, se pot utiliza înălţătoare de obloane.
Art.74. Materialele pulverulente trebuie acoperite cu prelate pentru a preveni împrăştierea lor
în timpul transportului.
Art.75. Înainte de începerea dezlegării încărcăturii, conducătorul mijlocului de transport

trebuie să se convingă personal că nu se află persoane în zona potenţial periculoasă.
Art.76. Este interzisă folosirea mijlocului de transport care produce rateuri la operaţia de
încărcare/descărcare a materialelor inflamabile. Când este cazul, mijlocul de transport trebuie
oprit imediat şi împins la o distanţă mai mare de 50 m pentru a se evita pericolul de incendiu.
Persoanele aflate în apropiere au obligaţia de a da ajutor pentru îndepărtarea mijlocului de
transport.
6.1. Încărcarea/descărcarea manuală
Art.77. Podeţele înclinate folosite la încărcarea/descărcarea manuală trebuie să fie prevăzute

cu şipci transversale fixate la distanţa de 300-400 mm între ele sau cu alte mijloace care să
împiedice alunecarea lucrătorilor.
Art.78. În cazul când accesul pe platforma mijlocului de transport nu se face pe rampă,

lucrătorii trebuie să folosească scări de acces special confecţionate, cu cîrlige de fixare pe
partea superioară şi cu armături ascuţite pe partea inferioară în vederea asigurării stabilităţii
acestora.
Art.79. Rampele de încărcare/descărcare trebuie prevăzute la cota de nivel corespunzătoare

platformei mijloacelor de transport. În cazul în care această condiţie nu poate fi respectată,
trebuie utilizate podeţe de trecere.
Art.80. În cazul în care între rampă şi mijlocul de transport rămâne un spaţiu liber, de
asemenea, trebuie folosite podeţe. Podeţele înclinate sau orizontale trebuie să fie rezistente,
nealunecoase şi prevăzute cu dispozitive de prindere şi de fixare sigure, pentru evitarea
deplasării lor în timpul lucrului. Panta podeţelor înclinate va fi de maximum 20%, iar lăţimea de
minimum 1 ml. Podeţele orizontale sau înclinate situate la înălţimi mai mari de 0,5 ml faţă de
de sol trebuie prevăzute cu balustrade înalte de 1 ml. Grosimea de rezistenţă a podeţelor
trebuie calculată în funcţie de deschiderea sa şi de marginea greutăţii care se transportă.
Art.81. Pentru operaţiile de încărcare/descărcare prin rostogolire sau alunecare a

materialelor din mijloacele de transport, trebuie folosite grinzi bine fixate şi calculate
corespunzător greutăţii materialelor respective. Se vor lua măsuri de frânare a deplasării
obiectelor manipulate (trolii, frânghii, etc.).
Energomontaj SA
Cod Pag.
51/268
Art.82. La descărcarea pe plan înclinat, se interzice întreruperea lucrului până când

materialele nu sunt complet descărcate şi aşezate la locul de depozitare. Este interzis a se sta
în faţa materialelor manipulate pe plan înclinat.
Art.83. La deschiderea obloanelor mijlocului de transport, echipa de lucru trebuie să stea

lateral la capetele obloanelor, la distanţă, pentru a nu fi atinşi de oblon sau de material în
cazul unei căderi accidentale. Lucrătorii desemnaţi pentru deschiderea obloanelor trebuie să
stea lateral faţă de acestea, fiind instruiţi asupra pericolelor ce pot apărea.
Art.84. Materialele cu forme geometrice regulate sau ambalate în forme geometrice regulate
trebuie încărcate în mijloacele de transport în stive, cu rânduri întreţesute asigurându-se o
bună stabilitate. Pentru situaţia în care se depăşeşte înălţimea obloanelor, trebuie asigurată
stabilitatea materialelor.
Art.85. Aşezarea damigenelor cu coş în vehicule trebuie să se facă pe un singur nivel. Este
interzisă aşezarea pe niveluri suprapuse.
Art.86. La încărcarea şi descărcarea mijloacelor de transport, lucrătorii trebuie astfel aşezaţi

încât să nu se lovească între ei, cu uneltele de sau cu materialul care se manipulează.
6.2. Încărcarea/descărcarea mecanizată
Art.87. Încărcarea sau descărcarea pieselor şi a materialelor grele, voluminoase sau greu de
manipulat, în sau din mijloacele de transport la locurile de depozitare neprevăzute cu rampe,
trebuie să se facă cu mijloace de ridicat mecanizate.
Art.88. În timpul operaţiilor de încărcarea sau descărcare cu ajutorul mijloacelor mecanizate

se interzice prezenţa lucrătorilor în raza de acţiune a acestor utilaje. Lucrătorii trebuie să
dirijeze sarcina de pe sol, cu ajutorul levierelor, cablurilor sau frânghiilor, până la aşezarea
acesteia în poziţia definitivă şi stabilă.
Art.89. La încărcarea/descărcarea mecanizată a mijloacelor de transport auto vor fi

respectate următoarele reguli:
-autovehiculele goale trebuie să aştepte rândul în afara razei de acţiune a instalaţiei de

încărcare, autovehiculul putând fi adus la încărcare, numai după ce a primit semnalul dat de
conducătorul utilajului de încărcare sau conducătorul formaţiei de lucru;
-înainte de începerea operaţiei de încărcare/descărcare autovehiculele trebuie asigurate

contra deplasării prin sistemul de frânare de ajutor;
-este interzisă staţionarea conducătorului autovehiculului sau a altor persoane în cabină, pe

platformă sau în zona de acţionare a utilajelor de încărcare/descărcare.
Art.90. La ridicarea materialelor cu ajutorul diverselor mijloace de ridicat trebuie utilizate

numai acelea cu o sarcină de ridicare cel puţin egală sau superioară sarcinilor de ridicat.
Art.91. Toate organele de legare utilizate la încărcarea sau descărcareamijloacelor de

transport trebuie să fie prevăzute cu sisteme de marcare sigure şi nedeteriorabile pe care se
Energomontaj SA
Cod Pag.
52/268
va scrie în mod vizibil sarcina maximă admisă. Se vor folosi numai organe de legare dintr-o
bucată, neînădite.
Art.92. Verificarea şi scoaterea de legare se face obligatoriu la fiecare schimb în conformitate

cu prescripţiile tehnice ISCIR.
Art.93. Încărcarea cu ajutorul troliilor şi macaralelor montate pe vehicule trebuie să se facă

numai de către conducătorul mijlocului de transport autorizat pentru operaţii de acest fel.
7. Încărcarea, descărcarea, depozitarea, stivuirea materialelor în bucăţi
Art.94. Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de

accidentare, incendii şi explozii.
Art.95. Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât să nu fie posibilă căderea
lor.
Art.96. Pe rafturi şi stelaje unde sunt depozitate materialele trebuie scris la loc vizibil sarcina
maximă admisă, care nu trebuie depăşită.
Art.97. La stivuirea materialelor în îcăperi, greutatea stivelor nu va depăşi sarcina maximă

admisă a planseului şi/sau pardoselii.
Art.98. Angajatorul va stabili locul de stivuire pentru fiecare material în bucăţi care se
depozitaeză.
Art.99. Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi construite din
materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi tip şi dimensiuni.
Art.100. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă.
Art.101. În cazul depozitării materialelor ambalate în cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu
forme geometrice regulate, când suprevegherea se face direct pe ambalaje, pereţii
ambalajelor trebuie să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, să nu
prezinte deformări sau deteriorări, iar înălţimea de stivuire va fi determinată de rezistenţa
mecanică a ambalajelor, stabilită prin standarde sau norme interne de fabricaţie.
Art.102. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificări după fiecare
folosire, pentru stabilirea oportunităţii folosirii în contiunuare a acestora în condiţii de
siguranţă.
Art.103. Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbuşirea stivei.
Art.104. Când încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se efectuează de doi sau
mai mulţi lucrători efortul repartizat pe o persoană nu trebuie să depăşească limitele admise
stabilite în prezentele instrucţiuni. Totodată, se va asigura ca obiectele respective, să se poată
prinde bine cu unelte de apucare sau cu mîinile.
Art.105. În cazul în care este încărcată, descărcată sau transportată, prin purtare,
concomitent de către mai mulţi lucrători, aceştia vor ridica şi coborî sarcina numai la comanda
conducătorului operaţiei.
Energomontaj SA
Cod Pag.
53/268
Art.106. Încărcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate

împotriva răsturnării sau căderii. Încărcătura va fi astfel aranjată încât conducătorul mijlocului
de transport să poată supraveghea drumul parcurs.
Art.107. Încărcătura stivuită nu va depăşi capacitatea maximă de transport nemecanizat, iar

în cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie să atingă solul în timpul mersului.
Art.108. La încărcarea şi descărcarea vehiculelor, lucrătorii trebuie astfel aşezaţi încât să nu

se lovească între ei cu unelte de lucru sau cu materialul care se manipulează.
Atr.109. Distanţa dintre doi încărcători manuali care lucrează în acelaşi timp la
încărcare/descărcare trebuie să fie cel puţin 3 m.
Art.110. Locurile periculoase, precum şi locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare
sănătăţii lucrătorilor, vor fi semnalizate prin plăci indicatoare de securitate.
Art.111. Se interzice accesul la locul de descărcare/încărcare manulaă a persoanelor care nu

au nicio atribuţie la aceste operaţii.
8. Încărcarea, descărcarea, depozitarea materialelor în vrac
Art.112. Pentru a evita împrăştierea materialelor în vrac, depozitarea lor se va face în boxe,
buncăre, silozuri, etc. În cazul în care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aşeza în
grămezi, având forma unui trunchi de piramidă cu înclinarea feţelor laterale după unghiul
talazului natural al materialului respectiv.
Art.113. Descărcarea materialelor în vrac trebuie făcută începând de la partea superioară a

grămezii. Este interzisă descărcarea acestor materiale prin săpare la baza grămezilor.
Art.114. La manipularea în vrac a materialelor pulverulente, când acestea se aruncă cu

lopata, se va evita staţionarea oamenilor în zona de propagare a prafului sau executarea de
alte lucrări în apropierea locului respectiv; lucrătorii care execută lucrarea vor purta măşti de
protecţie corespunzătoare.
Art.115. La manipularea materialelor pulverulente în vrac, lucrătorii se vor aşeza în aşa fel
încât deplasarea materialelor să se facă în direcţia vântului (vântul în spate).
Art.116. În vederea micşorării producerii prafului la manipularea materialelor caustice în vrac,

se vor folosi roabe, tărgi, jgheaburi, etc.
Art.117. Se interzice manipularea în vrac a produselor toxice.
9. Încărcarea, descărcarea, depozitarea materialelor lungi sau voluminoase
Art.118. În cazul în care pentru încărcarea şi descărcarea din mijloacele de transport a

materialelor de lungime mare nu există o instalaţie de ridicat corespunzătoare, aceste operaţii
se vor executa manual cu ajutorul unor planuri înclinate dimensionate corespunzător sarcinilor
la care sunt supuse. Planurile înclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare şi nu vor
depăşi nivelul platformelor mijlocului de transport.
Energomontaj SA
Cod Pag.
54/268
Art.119. Se interzice staţionarea lucrătorilor în dreptul materialelor care se descarcă, precum

şi oprirea cu picioarele a materialelor, cu ranga sau cu alte scule. Lucrătorii trebuie să
staţioneze lateral în timpul descărcării.
Art.120. 1) Se interzice coborârea în acelaşi timp a mai multor obiecte pe planul înclinat;
fiecare obiect se va coborî numai dacă cel precedent a fost luat de pe planul înclinat şi numai
la semnalul dat de către conducătorul formaţiei de lucru.
2) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan înclinat se va face de către

cel puţin două persoane, prin utilizarea unor funii, lucrătorii stând la partea superioară. Se va
manipula câte un singur colet sau obiect.
Art.121. Dacă unele materiale lungi se transportă pe umeri, toţi lucrătorii se aşează pe
aceeaşi parte a piesei. Coborârea în vederea depozitării pieselor de pe umeri nu se va face
prin aruncare, ci prin luare pe braţ şi apoi depunerea pe sol la comanda conducătorului
formaţiei de lucru. Mersul celor ce transportă o piesă va fi în acelaşi pas, în cadenţă
comandată.
Art.122. Se interzice descăracrea materialelor lungi prin cădere sau rostogolire liberă.
Art.123. În cazul în care nu se dispune de instalaţii de ridicat, încărcarea/descărcarea şi

deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de către o formaţie de lucru cu
experienţă şi cu respectarea următoarelor măsuri:
-terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie să fie eliberat de toate obiectele
străine ce împiedică deplasarea;
-în cazul când rezistenţa terenului este slabă sau suprafaţa nu este netedă, deplasarea se va
face pe dulapi sau pe grinzi;
-în cazul deplasării materialelor pe role, lungimea acestora trebuie să depăşească lăţimea
piesei însă nu mai mult de 300 mm;
-se interzice îndepărtarea manuală a rolelor de sub încărcătură; îndepărtarea acestora se va

face numai după ce rolele se vor elibera complet de încărcătură;
-în timpul deplasării materialelor pe teren orizontal acestea vor fi împinse numai din partea
opusă sensului de deplasare (spate) folosind răngi; în cazul când este necesar ca piesa să fie
trasă din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar lucrătorii nu vor sta în zona
periculoasă creată de cablu (1,5 ori lungimea cablului); de asemenea, ei vor păstra o distanţă
suficientă faţă de piesă pentru a nu fi surprinşi, în cazul unei deplasări sau căderi accidentale
a acesteia.
10. Manipularea şi depozitarea recipientelor – butelie cu gaze tehnice

Energomontaj SA
Cod Pag.
55/268
Art.124. Încărcarea recipientelor-butelie în vehicule se va face astfel încât robinetele lor să se

găsească în aceeaşi parte (de preferinţă pe partea dreaptă). Recipientele vor fi stivuite în cel
mult 4 rânduri şi nu vor depăşi înălţimea obloanelor.
Art.125. Se interzice transportul recipientelor-butelie în autobasculante, în autovehicule

necorespunzătoare, precum şi în autovehicule cu remorci basculante.
Art.126. Se interzice încărcarea şi transportarea recipientelor-butelie de oxigen împreună cu

materiale combustibile, explozibile, substanţe grase sau care sunt incompatibile cu oxigenul.
Art.127. În timpul transportului şi manipulării recipientelor-butelie, trebuie să se ia măsuri

împotriva căderii, lovirii sau murdăririi acestora.
Art.128. Vehiculele care transportă recipiente-butelie încărcate nu trebuie să staţioneze fără

supraveghere. Conducătorii autovehiculelor în care se transportă recipiente-butelie cu oxigen
sau azot trebuie să fie instruiţi asupra proprietăţilor şi pericolelor pe care le prezintă oxigenul şi
azotul.
Art.129. Transportul persoanelor în autovehicule încărcate cu recipiente-butelie de oxigen

sau azot este permis numai în cabina conducătorului.
Art.130. Se interzice descărcarea recipientelor-butelie din vehicule prin căderea lor pe un pat
elastic (pneuri).
Art.131. Se interzice aruncarea, târârea sau rostogolirea orizontală a recipientelor-butelie,

chiar şi pe distanţe scurte.
Art.132. Operaţiunile de încărcare şi descărcare trebuie efectuate cu deosebită atenţie,

luându-se măsurile necesare pentru prevenirea rostogolirii recipientelor şi evitându-se
ciocnirile între ele sau cu alte corpuri.
Art.133. Se permite deplasarea recipientelor-butelie pe distanţe scurte (cel puţin 5 m) de către

lucrători experimentaţi printr-o aplecare uşoară şi rostogolire a lor în această poziţie.
Art.134. Pe distanţe scurte (între locul de depozitare şi locul de utilizare) transportul

recipientelor-butelie se face pe cărucioare special construite în acest scop.
Art.135. Transportarea recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor de ridicat se permite numai

dacă sunt bine fixate în containere care permit o prindere sigură de cârligul macaralei.
Art.136. Se interzice transportul recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor de ridicat cu

electromagnet de prindere.
Art.137. Recipientele-butelie pline sau goale vor fi depozitate cu capacul la racordul

robinetului şi capacul de protecţie înşurubate.
Art.138. Recipientele-butelie vor fi depozitate în poziţie verticală şi asigurate împotriva

răsturnării.
Art.139. Este interzisă depozitarea recipientelor în locuri sau în mediu cu acţiune corozivă
asupra materialului din care este construit recipientul.
Energomontaj SA
Cod Pag.
56/268
Art.140. Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie în spaţii liber accesibile, pe scări,

culoare, ganguri sau camere cu circulaţie de persoane.
Art.141. Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie de oxigen pline sau goale împreună
cu materiale sau fluide inflamabile sau incompatibile cu oxigenul.
Art.142. Se interzice depozitarea recipientelor pline împreună cu cele goale.
Art.143. În timpul depozitării se vor feri recipientele-butelie de intemperii precum şi de

încălzirea excesivă (peste 40 grade).
Art.144. Recipientele-butelie încărcate, aflate în încăperi trebuie să fie la cel puţin 1 m

distanţă de radiatoare de încălzire sau alte aparate încălzitoare şi la o distanţă de cel puţin 10
m faţă de sursa de căldură cu foc deschis sau sobe.
Art.145. Personalul care transportă, manipuleză, depozitează şi utilizează recipiente-butelie

trebuie să fie instruit pentru aceste operaţii şi trebuie să aibă mâinile şi hainele curate (lipsite
de grăsimi).
Art.146. Depozitarea recipientelor-butelie pline sau goale se va face în încăperi sau cu aer
liber (construcţie semideschisă de tip şopron îngrădit, executat din materiale incombustibile,
care protejează recipientele-butelie împotriva razelor solare, intemperiilor şi intervenţiei
persoanelor străine).
Art.147. Depozitele trebuie să se găsească la parter, în construcţii independente neetajate şi

să fie construite din materiale necombustibile. În cazul depozitării recipientelor-butelie în
încăperi, uşile trebuie să se deschidă în afară, iar geamurile să fie mate sau vopsite în alb.
Art.148. Pardoselile din depozite trebuie să fie plane, nealunecoase şi construite din material
care să excludă posibilitatea producerii de scântei în caz de lovire.
11. Manipularea, transportul şi depozitarea vopselelor şi materialelor auxiliare
Art.149. Produsele de vopsire se vor depozita în spaţii distincte, închise, special amenajate şi
marcate corespunzător, în funcţie de natura materialelor.
Art.150. La amenajarea spaţiilor de depozitare a produselor toxice, inflamabile sau

explozibile, pe lângă revederile prezentelor instrucţiuni se vor aplica şi prevederile altor
reglementări legale în vigoare referitoare la aceste substanţe (legi, hotărâri de guvern, ordine,
norme PSI).
Art.151. Depozitarea produselor de vopsire se va face în spaţii uscate, aerisite, asigurate,

ferite de acţiunea intemperiilor şi radiaţiilor solare, de surse de foc deschis sau de alte surse
de încălzire, temperatura cuprinsă între 5 şi 25 grade Celsius.
Art.152. Clasa de inflamabilitate pentru fiecare produs, va fi consemnată în specificaţia

tehnică aferentă produsului.
Energomontaj SA
Cod Pag.
57/268
Depozitarea lichidelor combustibile din clasele I şi II se poate face în aceeaşi clădire

cu lichidele combustibile din clasele III şi IV, cu condiţia ca spaţiile pentru lichidele din clasele I
şi II să fie separate prin pereţi antifoc de cele pentru lichidele din clasele III şi IV.
Art.153. Uşile spaţiilor de depozitare vor fi inscripţionate cu indicatoare de avertizare aspura

pericolelor existente, conform standardelor în vigoare şi vor fi ţinute sub cheie de către un
gestionar. Uşile se vor deschide spre exterior.
Art.154. În spaţiile de depozitare se interzic fumatul, intrarea cu flacăra deschisă, precum şi

accesul persoanelor străine.
Art.155. Depozitarea produselor se va face în recipiente perfect etanşe, a căror integritate

iniţială va fi verificată şi menţinută prin manipulări atente, fără şocuri mecanice.
Art.156. Produsele ambalate vor fi depozitate ordonat, pe loturi şi vor fi prevăzute cu etichete
referitore la conţinutul şi denumirea chimică uzuală a produsului, data fabricării şi indicatoare
de avertizare asupra pericolului pe care îl prezintă.
Art.157. În spaţiile de depozitare se va menţine curăţenia, prin îndepărtarea imediată a

oricăror scurgeri accidentale de produs, acestea prezentând în mai multe cazuri pericol de
autoaprindere prin oxidare.
Art.158. În timpul depozitării se vor respecta indicaţiile privind incompatibilitatea diverselor

categorii de produse, conform specificaţiei tehnice şi etichetării, fiind depozitarea în aceeaşi
încăpere a produselor incompatibile.
Art.159. În spaţiile de depozitare se va asigura o circulaţie adecvată a aerului, prin ventilare

naturală organizată sau mecanică, în funcţie de caracteristicile substanţelor depozitate şi
conform specificaţiilor producătorului, pentru a fi menţinută permanent o atmosferă fără noxe
sau amestecuri explozive de vapori.
Art.160. Spaţiile de depozitare vor fi dotate cu substanţe neutralizante pentru cazurile de

scurgeri accidentale şi cu mijloace adecvate de stins incendii, în funţie de natura produselor
stocate şi de indicaţiile specificaţiilor tehnice aferente fiecărui produs privind stingerea
incendiilor.
Art.161. Dezgheţarea arăturilor, ventilelor, conductelor, pompelor etc. aferente depozitelor se

va face numai cu apă caldă, aburi, etc. fiind interzisă folosirea în acest scop a focului deschis.
Art.162. Demontările, înlocuirile, reparaţiile şi alte operaţii similare la pompe, robinete,

conducte, rezervoare etc. din dotarea depozitelor, care impun folosirea focului deschis se vor
efectua numai după obţinerea permisului de „lucru de foc”, oprirea şi curăţarea de produsele
inflamabile a instalaţiei respective şi asigurarea tuturor măsurilor ce se impun pentru
prevenirea incendiilor sau exploziilor.
Art.163. Vopselele şi diluanţii vor fi depozitate în ambalaje metalice prevăzute cu capcane

care se închid etanş şi dotate cu mânere.
Art.164. După golire, ambalaje ce au continuat materiale de vopsire vor fi depozitate în locuri
special destinate în acest scop.
Energomontaj SA
Cod Pag.
58/268
Art.165. Transportul substanţelor toxice, cuastice, inflamabile sau explozibile de la depozite la

locurile de muncă se va face cu mijloace de transport adecvate specificului substanţei
respective şi tipului de ambalaj, conduse de personal special instruit şi numit în acest scop.
Art.166. În timpul transportului, ambalajele (recipientele cu materiale de vopsire) vor fi

asigurate împotriva răsturnării.
Art.167. Se vor respecta indicaţiile privind incompatiblilitatea dintre diversele categorii de

produse peliculogene şi produse împreună, în caelşi mijloc de transport (exemple: componenţi
acizi împreună cu produse puternic alcaline, acceleratori de cobalt sau sicativi metalici
împreună cu peroxizi organici sau cu alte substanţe oxidante etc.)
Art.168. Se interzice transportul substanţelor chimice în recipiente deschise şi neprotejate.
Art.169. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport neamenajate special pentru transportul

substanţelor inflamabile şi neechipate cu mijloace adecvate de stins incendii, în funcţie de
natura produselor transportate şi de indicaţiile specificaţiilor tehnice aferente fiecărui produs
privid stingerea incendiilor.
Art.170. Toate operaţiile de manipulare a produselor de vopsire, precum şi de distrugere a

rezidurilor vor fi executate respectându-se normele de prevenire a incendiilor şi
caracteristicile produsului din specificaţia tehnică aferentă. Cisternele pentru transportul
produselor inflamabile vor fi legate la pământ.
Art.171. Personalul care execută operaţiile de manipulare, transport şi depozitare va fi instruit

cu privire la caracterul periculos al acestor produse şi la riscul de incendiu, accidentare sau
îmbolnăvire profesională în caz de nerespectare a măsurilor de prevenire stabilite prin
instrucţiunile interne specifice de securitate a muncii şi normele PSI.
Art.172. În timpul manipulării produselor de vopsire, lucrătorii vor purta echipamentul

individual de protecţie adecvat pericolelor în caz de nerespectare a măsurilor de prevenire
stabilite prin instrucţiunile interne specifice de securitate a muncii şi normele PSI.
Art.173. 1) Operaţille de travsversare a substanţelor se vor efectue cu dispozitive sociale,

astfel încât să se evite contactul lucrătorilor cu substanţele respective sau inhalarea de vapori
nocivi;
2)La utilizarea dispozitivelor de sifonare se interzice aspirarea cu gura;
3)La transversarea substanţelor inlfamabile se va asigura scurgerea sub formă de jet continuu
şi nu sub formă de ploaie, pentru eliminarea posibilităţilor de apariţie a electricităţii statice.
Art.174. Deschiderea capacelor metalice se va face cu scule care nu produc scântei.
Art.175. Colectarea rezidurilor, cârpelor, bumbacului, hârtiei îmbibate cu subsatnţe sau

produse auxiliare se va face în recipiente speciale.
Art.176.(1) Cantităţile de substanţe şi materiale de vopsire scoase din depozit nu vor depăşi
cantităţile necesare unui schimb de lucru.
Energomontaj SA
Cod Pag.
59/268
(2)In cazul în care necesităţile producţiei impun scoaterea unor cantităţi necesare pentru o zi
de lucru, în secţiile de vopsire vor fi amenajate spaţii speciale şi mijloace tehnice care să
permită depozitarea temporară în condiţii de ventilaţie mecanică proprie.
Art.177. În timpul manipularilor se vor evita deversările şi se va verifica închiderea etanşă a

ambalajelor, care vor fi depuse în spaţii special amenajate.
12. Încărcarea şi descărcarea tamburilor cu cabluri
Art.178. De regulă operaţiile de încărcare/descărcare a tamburilor cu cabluri trebuie

executate cu ajutorul automacaralelor, încărcătoarelor etc. sau al unor dispozitive (scripeţi,
palane etc.) folosind axe şi cabluri dimensionate corespunzător sarcinilor de ridicat.
Art.179. La încărcarea, descărcarea şi manipularea tamburilor cu cabluri trebuie să se

respecte următoarele reguli:
a)Înaintea oricărei manipulări se va verifica buna stare a învelişului de protecţie a tamburilor şi

se vor scoate cuiele proeminente;
b)În autocamion sau remorcă tamburii trebuie aşezaţi orizontal, cu sensul de rostogolire pe
direcţia de circulaţie. Pe platforma autocamionului sau remorcii, tamburii vor fi fixaţi prin
ancorări sau pene solide şi suficient de mari. Se interzice transportul persoanelor pe aceeaşi
platformă cu tamburii;
c)Descărcarea tamburilor se va executa fie cu automacaraua, fie manual pe un plan înclinat

rezemat pe capre. Tamburul trebuie reţinut cu frânghii sau cabluri dinspre partea opusă
mişcării, urmărindu-se deplasarea corectă a tamburului pe plan înclinat. Este interzisă
staţionarea personalului în direcţia deplasării tamburului sau în apropierea planului înclinat.
Toate operaţiile de corectare a deplasării la sol trebuie să se execute cu ajutorul unor răngi
lungi sau al unor pene cu coada lungă.
d)Manipularea tamburilor se face conform fiselor şi instrucţiunilor tehnologice specifice şi cu

instrucţiunile elaborate în acest scop de unităţile producătoare ale cablurilor, corespunzător
tipurilor de cabluri, tensiuni, izolaţiei, etc.;
e)Operaţiile de legare – dezlegare a tamburilor şi dirijarea macaragiului sau al dispozitivului de

ridicare vor fi realizate de către legătorul de sarcin.
Art.180. Rostogolirea tamburilor este admisă numai în cazuri excepţionale, pe distanţe scurte,
cu respectarea următoarelor condiţii:
-calea de rostogolire să fie netedă;
-tamburii să fie îmbrăcaţi în scânduri;
-tamburii să aibă pereţii laterali în stare bună.
Art.181. Este interzisă staţionarea executanţilor în direcţia deplasării tamburului sau în

apropierea planului înclinat, toate operaţiile de corectare a deplasării se execută cu ajutorul
unor răngi lungi sau pene cu coada lungă.
Energomontaj SA
Cod Pag.
60/268
VII.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU TRANSPORTURI RUTIERE
Conţinut
Art. 1.Instrucţiunile proprii de securitate a muncii pentru transporturi rutiere cuprind prevederi
de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă în activităţile de exploatare a
autovehiculelor.
Scop
Art. 2.Scopul prezentelor instrucţiuni proprii este eliminarea sau diminuarea pericolelor de
accidentare existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor patru componente ale sistemului
de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă).
Domeniu de aplicare
Art. 3.Se aplică salariaţilor care utilizează în activitatea desfaşurată în cadrul SAEM mijloace
auto.
Art. 4.Prevederile prezentelor instrucţiuni proprii se aplică cumulativ cu prevederile

Instrucţiunilor Proprii Generale elaborate de SAEM.
Revizuirea instrucţiunilor
Art. 5.Prezentele instrucţiuni proprii se vor revizui periodic şi vor fi modificate, ori de câte ori
este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel
naţional sau ale proceselor de muncă.
2.Prevederi comune
2.1.Încadrarea personalului
Art. 6.Conducerea autovehiculelor este permisă conducătorilor auto numai în condiţiile

prevăzute de legislaţia în vigoare în domeniul circulaţiei pe drumurile publice.
2.2.Instruirea personalului
Art. 7.Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze:
Art. 8.La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite
mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz,
vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistată de calculator.
Energomontaj SA
Cod Pag.
61/268
Art. 9.SAEM, prin serviciul intern de prevenire şi protecţie, va asigura baza materială
corespunzătoare unei instruiri adecvate.
Art. 10.Conducatorul locului de muncă va lua măsuri pentru informarea conducătorilor auto
asupra particularităţilor de conducere a autovehiculelor în caz de polei, mâzgă, ceaţă etc.
2.3.Organizarea locului de muncă
Art. 11Conducerea SAEM si/sau a Sucursalelor trebuie:
a) să stabilească traseele de acces la/de la drumurile publice, precum şi traseele interioare;
b) să asigure condiţiile de parcare a autovehiculelor;
c) să asigure condiţiile de efectuare a lucrărilor de întreţinere şi exploatare auto;
d) să asigure amenajarea şi întreţinerea în stare de circulaţie a drumurilor de acces, a

rampelor, a cheiurilor fixe şi a locurilor de încărcare-descărcare a autovehiculelor;
e) să asigure descongestionarea drumurilor de acces şi a spaţiului de manevră pentru intrarea

şi ieşirea la rampele sau la locurile de încărcare-descărcare a autovehiculelor;
f) să asigure marcarea şi semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase în care se limitează

viteza de circulaţie a mijloacelor de transport;
g) să asigure iluminatul pe timp de noapte al căilor de acces, al spaţiilor pentru încărcarea-

descărcarea şi manevrarea autovehiculelor şi al altor puncte de lucru periculoase;
h) să asigure instruirea persoanelor care pilotează autovehicule.
3.Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele
Art. 12.Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor în parcurs şi pentru a evita

defecţiunile şi accidentele, autovehiculele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
tehnice:
a) dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare;
b) volanul să nu aibă joc mai mare de 15°;
c) piesele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni şi uzuri (jocuri la articulaţie, lipsă

şplinturi etc.);
d) puntea faţă, precum şi puntea (punţile) spate să nu prezinte deformări sau alte defecţiuni la
elementele de fixare de cadrul autovehiculului;
e) elementele suspensiei (arcuri lamelare şi spirale, perne de aer, amortizoare etc.) să nu

prezinte defecţiuni;
f) rulmenţii roţilor să nu aibă jocuri care depăşesc limitele stabilite în prescripţiile tehnice de
funcţionare ale acestora;
Energomontaj SA
Cod Pag.
62/268
g) sistemul de alimentare al autovehiculelor să nu aibă scurgeri de carburant sau fisuri, fiind

interzise orice fel de improvizaţii;
h) carburatorul (pompa de injecţie) să fie bine fixat şi reglat pentru a se evita orice scurgere de
combustibil;
i) rezervorul de carburant să fie prevăzut cu capac bine fixat şi asigurat pentru a nu se

deschide în timpul mersului, iar suporturile de susţinere şi colierele de fixare ale rezervorului
să nu prezinte fisuri;
j) instalaţia electrică a autovehiculului să fie în perfectă stare – sunt interzise legăturile

improvizate, cablurile neizolate, siguranţele necalibrate, lipsa capacelor de protecţie etc. care
pot provoca scurtcircuite;
k) bateria acumulatoare să fie în bună stare, bine fixată, acoperită şi amplasată în aşa fel încât
bacurile să nu se spargă în timpul mersului;
l) releele regulatoarelor de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi izolate faţă de exterior
(capac etc.) pentru a se evita scurtcircuitele;
m) sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în perfectă stare de funcţionare;
n) compresorul de aer să fie în bună stare de funcţionare, astfel încât să asigure presiunea şi
debitul corespunzător de aer, potrivit tipului anvelopei şi autovehiculului;
o) anvelopele să fie de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni şi să nu prezinte deformaţii ce

indică dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea să fie cea prescrisă de
fabricant. Nu se vor folosi anvelope a căror bandă de rulare prezintă o uzură peste limita
prevăzută de normele tehnice. Este interzisă folosirea anvelopelor reşapate pe axa din faţă;
p) jantele şi cercurile elastice nu trebuie să prezinte deformaţii ca urmare a uzurii şi a

loviturilor. Jantele vor fi bine fixate cu piuliţele respective;
r) ţeava de evacuare a gazelor arse va fi în bună stare, fără fisuri sau garnituri defecte şi va fi
prevăzută cu amortizor de zgomot (tobă de eşapament);
s) parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculului să fie în bună stare şi curate. Se interzice
înlocuirea geamurilor cu geamuri de altă calitate decât cele prescrise de constructor, cu alte
materiale sau cu geamuri care nu sunt corect fixate. Parbrizul va fi prevăzut cu ştergătoare în
perfectă stare de funcţionare;
t) la autobuze, caroseria să nu permită pătrunderea apei, iar pentru spargerea geamurilor în

caz de nevoie, autobuzele vor fi dotate cu ciocane speciale, amplasate la locuri accesibile.
Art. 13.Pentru menţinerea stării tehnice corespunzătoare a parcului de autovehicule,

conducerea societăţii trebuie:
a) să asigure şi să controleze efectuarea lucrărilor de întreţinere a autovehiculelor în

conformitate cu prescripţiile din Cartea tehnică a autovehiculului respectiv;
Energomontaj SA
Cod Pag.
63/268
b) să organizeze baza tehnico-materială necesară efectuării în bune condiţii a lucrărilor de

întreţinere zilnică a parcului de autovehicule pe care îl deţine;
c) să asigure condiţii corespunzătoare de lucru;
d) să supravegheze operaţiile de întreţinere zilnică a autovehiculelor şi a remorcilor urmărind

executarea lor în condiţii bune de către conducătorii auto;
e) să asigure luarea măsurilor de prevenire şi de combatere a incendiilor la autovehicule şi

staţiile de alimentare din incintă;
f) să verifice prin sondaj starea tehnică la plecarea şi înapoierea din cursă, cât şi pe traseu a
autovehiculelor, precum şi a remorcilor şi semi-remorcilor;
g) să organizeze acţiunea de depanare a autovehiculelor defecte pe trasee şi să asigure

asistenţa tehnică a autovehiculelor care circulă în tranzit.
Art. 14.Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică şi estetică
necorespunzătoare sau care depăşesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau
concentraţiile maxime admise ale noxelor în gazele de evacuare.
Art. 15.Conducătorii auto au obligaţia ca, pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale
autovehiculelor, să verifice înainte de plecarea în cursă următoarele:
a) instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de evacuare a gazelor

arse (eşapate), instalaţia de încălzire, sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare care
trebuie să fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii;
b) să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil, în afara celor montate de către

uzina constructoare;
c) existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;
d) uşile care trebuie să fie în bună stare de funcţionare;
e) dacă autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic (confirmare prin semnătură pe
foaia de parcurs).
Art. 16.Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu remorci, dacă una dintre componentele
sistemului de împerechere este defectă sau deteriorată.
Art. 17.Este interzisă manevra de mers înapoi a autovehiculelor cu remorcă, dacă nu se

blochează în prealabil peridocul.
Art. 18.Conducerea SAEM si/sau a Sucursalelor trebuie să asigure ca în inventarul

autovehiculului să se găsească:
a) patru pene pentru asigurarea împotriva deplasării necomandate a mijloacelor de transport

în timpul remedierii defecţiunilor tehnice, în diferite situaţii ivite;
b) trusă medicală de prim-ajutor;

Energomontaj SA
Cod Pag.
64/268
c) trusă de scule şi unelte, în bună stare, corespunzătoare tipului de autovehicul;
d) cric corespunzător tonajului autovehiculului;
f) două triunghiuri reflectorizante;
g) stingător;
h) pe timp de iarnă, autovehiculele vor fi dotate, în plus, cu: huse pentru acoperirea măştii
radiatorului, lanţuri antiderapante, lopeţi, nisip, sare etc.
4.Parcarea
Art. 19.Este interzisă parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din incinta unităţii,
precum şi sub liniile electrice aeriene.
Art. 20.Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau împrăştieri de substanţe
grase, lichide etc. vor fi curăţate şi apoi presărate cu materiale aderente (nisip, cenuşă, zgură
etc.).
Art. 21.În timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi curăţate de
zăpadă sau de gheaţă, presărându-se rumeguş, zgură, nisip, sare etc.
Art. 22.La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducătorii auto vor
lua următoarele măsuri:
a) vor asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi

construcţii;
b) vor opri motorul;
c) vor frâna autovehiculul;
d) vor scoate cheile din contact;
e) vor închide şi vor asigura prin încuiere uşile.
Art. 23.Se interzice folosirea flăcării deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea
motorului.
Art. 24.Se interzice părăsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune.
Art. 25.La locul de parcare sunt interzise:
a) efectuarea probelor de frânare în mers. Acestea se vor efectua la standurile de încercare a

eficienţei sistemului de frânare sau în zone special amenajate;
b) alimentarea cu combustibili sau lubrifianţi;
c) aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere etc.;
d) parcarea autovehiculelor încărcate cu materiale explozive sau uşor inflamabile, cu

rezervoare de benzină fisurate sau sparte, cu buşoane lipsă sau neetanşe.
Energomontaj SA
Cod Pag.
65/268
Art. 26.Ieşirea autovehiculelor din parcare şi din incintele agenţilor economici în drumurile
publice se va face cu faţa. În cazul când nu este posibil, ieşirea pe drumurile publice se
efectuează numai prin pilotare.
5.Transportul mărfurilor
(măsuri generale de securitate a muncii privind mărfurile transportate)
Art. 27.Încărcarea autovehiculelor se va face în conformitate cu indicaţiile date de fabrica

constructoare.
Art. 28.La manevrarea, poziţionarea şi fixarea autovehiculelor pentru încărcare-descărcare,

conducătorii auto vor respecta prevederile instrucţiunilor proprii de securitate a muncii
specifice locurilor de muncă respective.
Art. 29.Conducătorii auto vor supraveghea ca încărcătura să fie repartizată uniform pe

platforma autovehiculelor, precum şi respectarea tonajului şi gabaritului.
Art. 30.Conducătorul autovehiculului care efectuează transportul va verifica la plecarea în

cursă şi în parcurs modul cum a fost legată încărcătura. Se interzice plecarea în cursă dacă
acesta constată că încărcătura nu a fost legată corespunzător.
Art. 31.Aşezarea mărfurilor în autovehicule se va face astfel încât să fie asigurată stabilitatea
lor în timpul parcursului. Responsabilitatea asupra modului de aşezare şi de ancorare a
încărcăturii revine unităţii la care se face încărcarea.
Conducătorul auto va refuza efectuarea transportului dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile de

tonaj şi/sau gabarit. În cazul încărcăturilor formate din lăzi, butoaie, cutii sau colete, se
interzice lăsarea de locuri goale între acestea. La nevoie, între rânduri se vor pune chituci sau
şipci de lemn.
Art. 32.La transportul pieselor şi materialelor cilindrice, cu volum şi greutate mare, acestea se
vor fixa de către expeditor cu juguri care se fixează de platforma caroseriei. Când rămân spaţii
pe platforma caroseriei, se va asigura încărcătura împotriva deplasării.
Art. 33.Este interzis să se transporte persoane pe părţile laterale ale caroseriei, în picioare, în
caroserie, pe scări, precum şi în remorci, sau deasupra încărcăturii.
Art. 34.Este interzis să se transporte în caroseria sau cabina autovehiculului, persoane care
se află în stare de ebrietate.
Art. 35.Se interzice urcarea sau coborârea persoanelor în timpul mersului.
Art. 36.Se interzice accesul la locul de încărcare-descărcare al autovehiculelor şi persoanelor

care nu au nicio atribuţie pentru aceste operaţii.
Art. 37.Încărcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel făcută încât conducătorul auto să

aibă vizibilitatea necesară în mers şi posibilitatea supravegherii parcursului.
Art. 38.Conducătorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului în

timpul încărcării sau descărcării acestuia.
Energomontaj SA
Cod Pag.
66/268
Art. 39.Mărfurile care ar putea să se împrăştie în timpul transportului trebuie să fie ambalate şi
acoperite cu prelată, iar caroseria autovehiculelor destinate unor astfel de transporturi nu
trebuie să permită scurgerea mărfii.
Art. 40.În funcţie de felul şi dimensiunile mărfii transportate, precum şi de lungimea

autovehiculelor în care se transportă, pentru a se efectua toate manevrele cu uşurinţă şi fără
pericol de accidentare la locurile de încărcare-descărcare, trebuie să se asigure spaţii
corespunzătoare.
5.1.Mărfuri grele şi voluminoase
Art. 41.Autovehiculele şi remorcile nu vor fi încărcate cu mărfuri ce pot depăşi gabaritul admis.
Art. 42.Mărfurile ambalate pot depăşi înălţimea obloanelor, cu condiţia de a fi asigurate prin
legare pentru a nu cădea în parcurs. Legarea mărfurilor se va face în aşa fel încât ambalajul
să nu aibă muchii tăioase care, în parcurs, să poată produce tăierea (roaderea) legăturilor sau
desfacerea acestora.
Art. 43.Caroseria autovehiculului în care se face încărcarea mărfurilor grele trebuie să fie
netedă şi rezistentă.
Art. 44.Descărcarea mărfurilor grele trebuie să se facă pe suprafeţe nivelate şi consolidate.
5.2.Obiecte cu lungime mare
Art. 45.Încărcătura de transportat nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport.

În cazul materialelor lungi, acestea nu trebuiă să atingă solul în timpul mersului.
Art. 46.Dacă încărcătura depăşeşte în lungime partea din spate a caroseriei sau a peridocului,
aceasta va fi semnalizată: ziua, cu steguleţ roşu în spate şi cu steguleţe albe în faţă, iar
noaptea cu lumină roşie, care va fi fixată în partea din spate a încărcăturii şi lumini albe în
faţă.
Art. 47.Încărcarea sau descărcarea obiectelor cu lungime mare se va face pe plan înclinat, pe
şine sau pe grinzi care vor fi fixate la capătul inferior (pe pământ) cu pene.
Art. 48.Deplasarea obiectelor pe planul înclinat se va face cu ajutorul răngilor.
Art. 49.Operaţia de descărcare a obiectelor cu lungime mare din mijloacele de transport va

începe numai după verificarea stabilităţii încărcăturii pe platformă. Descărcarea se va face
succesiv, începând cu rândul superior.
5.3.Mărfuri ambalate sau cu forme geometrice regulate
Art. 50.Încărcarea şi descărcarea mărfurilor ambalate sau cu forme geometrice regulate în şi

din autovehicule se vor face în trepte, începând de la partea superioară a stivei la descărcare
şi invers la încărcare.
Energomontaj SA
Cod Pag.
67/268
Art. 51.Manipularea mărfurilor pe platforma autovehiculelor se va face numai după ce acestea

au fost verificate să nu aibă cuie sau capete de balot ieşite, care ar putea produce tăieturi.
Art. 52.Încărcarea şi descărcarea butoaielor în şi din autovehicule se vor face prin rostogolire
pe plan înclinat sau prin folosirea obloanelor ridicătoare din dotarea autovehiculelor.
Art. 53.Mărfurile încărcate pe paleţi trebuie să fie bine fixate, în vederea prevenirii deplasării
sau răsturnării.
Art. 54.Paleţii trebuie aşezaţi în caroseria autovehiculului cu latura mică înspre cabina
mijlocului de transport.
Art. 55.Paleţii de dimensiuni mici vor fi stivuiţi în caroserie întreţesut.
5.4.Materiale în vrac
Art. 56.La încărcarea şi descărcarea materialelor pulverulente în vrac, în şi din autovehicule

se va evita staţionarea lucrătorilor în zona de propagare a prafului sau executarea de alte
lucrări în apropierea locului respectiv.
Art. 57.Se interzice transportul în vrac al materialelor toxice.
6.Circulaţia autovehiculelor
6.1.Circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice
Art. 58.La plecarea în cursă, conducătorul auto are următoarele obligaţii:
a) înainte de plecarea în cursă, să verifice starea tehnică a autovehiculului;
b) pornirea motorului să o facă fie cu ajutorul electromotorului de pornire, fie cu manivela, fie
cu mijloace auxiliare de pornire (instalaţia electrică pentru pornirea motoarelor pe timp
friguros, roboţi de pornire);
c) să nu folosească focul deschis la pornirea motoarelor diesel.
Art. 59.Se interzice manevrarea autovehiculului în spaţii lipsite de vizibilitate. În aceste cazuri,
precum şi în spaţii înguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijată de o persoană de la sol.
Art. 60.În timpul manevrării autovehiculului se interzice urcarea sau coborârea conducătorului
auto sau a altor persoane în sau din autovehicule.
Art. 61.În timpul efectuării cursei, conducătorii auto au următoarele obligaţii:
a) să respecte viteza de circulaţie stabilită de reglementarile legale în domeniul circulaţiei pe

drumurile publice şi să o adapteze la condiţiile create de starea drumurilor pe care circulă;
b) să respecte itinerariul şi mersul programat al cursei stabilite;
c) să oprească autovehiculul în parcurs după minimum 250 km şi să verifice starea pneurilor,

direcţia, buloanele de fixare a jantelor ş.a. De asemenea, să oprească autovehiculul în cazul
Energomontaj SA
Cod Pag.
68/268
apariţiei unor zgomote anormale şi ori de câte ori consideră că este necesar să se efectueze
controlul tehnic în parcurs;
d) să verifice în mers eficacitatea sistemului de frânare, luând toate măsurile necesare pentru
a nu provoca evenimente rutiere;
e) să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteze corespunzătoare.
Art. 62.După trecerea autovehiculului prin vaduri sau după spălarea lui (când frânele nu mai
funcţionează normal), conducătorul auto va verifica funcţionarea frânelor mergând pe o
anumită distanţă cu viteză redusă, acţionând uşor frânele până când acestea se încălzesc şi
apa se evaporă.
Art. 63.Dacă autovehiculul patinează, pentru a se mări aderenţa cauciucurilor faţă de sol, se
admite să se pună sub roţi:
a) nisip, pietriş etc. (în cazul unei zăpezi bătătorite);
b) scânduri (în cazul unui teren mocirlos sau cu zăpadă afânată);
c) piatră spartă, vreascuri (în cazul unui teren alunecos, dar tare).
6.2.Circulaţia pe timp nefavorabil
Art. 64.Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita evitării
oricărui pericol. De asemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de
orice fel vor fi iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora sunt obligaţi să dea semnale
sonore şi să răspundă prin aceleaşi semnale la avertizările altor autovehicule ce se apropie.
Art. 65.Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de ploaie
torenţială, de ninsoare abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care determină
reducerea vizibilităţii.
Art. 66.Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor sunt

obligaţi ca, la întâlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până la limita
evitării oricărui pericol.
Art. 67.În apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor, conducătorii auto care
vin din direcţia opusă sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a se face loc
acestora.
6.3.Circulaţia autoturismelor
Art. 68.În timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii auto au următoarele obligaţii, şi
îndeosebi:
a) să verifice, înainte de a pleca în cursă, dacă uşile sunt bine închise şi asigurate;
b) să folosească centura de siguranţă şi să atenţioneze şi persoana care călătoreşte în faţă,

pe locul din dreapta, să utilizeze centura de siguranţă;
Energomontaj SA
Cod Pag.
69/268
c) să asigure coborârea persoanelor din autoturism fără pericol de accidentare (de regulă, pe
uşa din dreapta);
d) să se asigure la coborârea pe partea stângă, atât la deschiderea uşilor, cât şi la coborârea

din autoturism, după care să circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia;
e) să se asigure la urcarea în autoturism, venind numai din faţa acestuia şi pe partea stângă.
6.4.Remorcarea autovehiculelor
Art. 69.Remorcile vor fi tractate în următoarele condiţii:
a) remorca va fi prevăzută cu sistem de frânare, iar în spate cu aceeaşi instalaţie de

semnalizare şi de iluminat ca şi autovehiculul trăgător;
b) nu se admite remorcarea simultană a mai mult de două remorci.
6.5.Transportul autovehiculelor cu bacul
Art. 70.Operaţiile de îmbarcare-debarcare a autovehiculelor pe bac se vor efectua sub directa

supraveghere şi numai la comanda organelor de deservire a bacului.
Art. 71.Este interzisă manevrarea autovehiculelor pe bac dacă acesta nu este legat de
pontoanele de acostare.
Art. 72.Viteza de circulaţie pe pasarelele de urcare-coborâre va fi redusă până la limita evitării

oricărui pericol.
Art. 73.Este interzis să se efectueze repararea sau alimentarea autovehiculelor, precum şi

reglarea motoarelor acestora pe bac, în timpul marşului.
Art. 74.Autovehiculele vor fi asigurate cu frâna de mână şi cuplate într-o treaptă de viteză
inferioară.
Art. 75.Este interzis conducătorilor auto sau pasagerilor să stea în autovehicul, în timpul
marşului cu bacul.
VIII.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU REPARATII SI INTRETINERE AUTOVEHICULE
Conţinut
Art. 1.Prezentele instrucţiuni proprii cuprind prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea
accidentelor de muncă în activitatea de întreţinere şi reparare a autovehiculelor.
Scop
Energomontaj SA
Cod Pag.
70/268
Art. 2.Scopul prezentelor instrucţiuni proprii este eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor 4 componente ale sistemului de
muncă (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă).
Domeniu de aplicare
Art. 3.Prezentele instrucţiuni proprii se aplică salariaţilor care desfăşoară activitate în cadrul
SAEM si/sau a Sucursalelor.

Instrucţiunilor proprii generale.
Art. 5.Desfăşurarea activităţilor de întreţinere şi reparaţii auto în condiţii care determină şi alte
pericole decât cele specifice acestor activităţi se vor face pe baza unor instrucţiuni aprobate
de conducerea SAEM. Societatea va stabili în funcţie de condiţiile specifice desfăşurării
acestor activităţi:
•instrucţiuni suplimentare necesare pentru desfăşurarea în condiţii de securitate a muncii;
•responsabilităţi pe funcţii pentru aplicarea si urmărirea acestora pe toată durata activităţii;
•modalităţi de întocmire documente, semnături, aprobări etc.
Revizuirea instrucţiunilor
Art. 6 .Prezentele instrucţiuni proprii se vor revizui periodic şi vor fi modificate, ori de câte ori
este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel
naţional sau la nivelul proceselor de muncă.
2.Prevederi comune
2.1.Încadrarea personalului la locul de muncă
Art. 7.Operaţiile de întreţinere şi reparaţii efectuate în halele şi atelierele societăţii se vor

executa de către salariaţi calificaţi şi instruiţi special în acest scop, respectându-se întocmai
instrucţiunile tehnice, de exploatare, protecţie a muncii şi P.S.I.
2.2.Organizarea locului de muncă
Art. 8.Întreţinerea şi repararea autovehiculelor se vor face în hale şi încăperi amenajate,

dotate cu utilaje, instalaţii şi dispozitive adecvate.
Art. 9.Executarea unor lucrări de demontare, întreţinere sau reparare a autovehiculelor este
admisă şi în spaţii amenajate în afara halelor şi atelierelor de întreţinere denumite "platforme
tehnologice". Aceste platforme vor fi delimitate, marcate, amenajate corespunzător şi
împrejmuite, dacă este necesar.
Art. 10.Căile de acces din hale, ateliere şi de pe platformele tehnologice vor fi întreţinute în
stare bună şi vor fi prevăzute cu marcaje şi indicatoare de circulaţie standardizate.
Energomontaj SA
Cod Pag.
71/268
Art. 11.Încălzirea halelor şi încăperilor de lucru va fi asigurată în perioada anotimpului rece în

funcţie de temperatura exterioară.
Art. 12.În halele de întreţinere şi reparare a autovehiculelor, canalele de revizie vor fi

menţinute curate, asigurându-se scurgerea apei, a uleiurilor şi a combustibililor.
Art. 13.Nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor în interiorul halelor, decât dacă sunt
luate măsuri în vederea aerisirii spaţiului respectiv.
Art. 14.Utilajele din hală şi ateliere (polizoare, maşini de găurit etc.) vor fi bine fixate, legate la
pământ, dotate cu dispozitive de protecţie în stare bună. De asemenea, utilajele vor avea
afişate instrucţiunile tehnice de exploatare şi de protecţie a muncii.
Art. 15.Cricurile din dotarea halelor de reparaţii sau a canalelor de revizie vor fi menţinute în
permanent în stare bună de funcţionare şi vor avea inscripţionată sarcina maximă.
Art. 16.La demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase se vor
folosi mijloace mecanice de ridicare şi manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de
ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care să asigure prinderea corectă şi
echilibrată a subansamblelor.
Art. 17.Se interzice ca la prinderea subansamblelor să se folosească lanţuri sau cabluri care
nu au inscripţionată sarcina maximă de ridicat.
Art. 18.Dispozitivele de suspendare a autovehiculelor şi stelajele pentru aşezarea pieselor

trebuie să aibă stabilitate şi rezistenţă corespunzătoare. Acestea vor fi menţinute, în
permanenţă, în stare bună de folosire.
Art. 19.Exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor de ridicat se va efectua în

conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR în vigoare şi ale cărţilor tehnice
respective.
Art. 20.În halele de reparaţii în care se execută şi lucrări de sudură la autovehicule se va

stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudură oxiacetilenică, a
transformatoarelor de sudură electrică, precum şi a paravanelor de protecţie folosite în timpul
sudurii electrice.
Transformatoarele de sudură electrică vor fi conectate la instalaţia de legare la pământ, iar

cablurile vor fi amplasate şi protejate astfel încât să nu fie deteriorate de roţile autovehiculelor
care circulă în timpul reparaţiilor (efectuate pe platforme).
Art. 21.Petele de ulei şi de combustibil de pe pardoselile halelor sau încăperilor vor fi acoperite
cu nisip, după care vor fi luate măsuri de curăţare şi evacuare a materialului rezultat in locuri
care nu prezintă pericol de incendiu.
Art. 22 .Carpele, câlţii şi alte materiale textile folosite în curăţarea şi ştergerea pieselor sau a
mâinilor vor fi depuse în cutii metalice cu capac de închidere şi evacuate în locuri stabilite în
acest scop, pentru a fi arse sau îngropate.
Energomontaj SA
Cod Pag.
72/268
Art. 23 .În halele de reparare a autovehiculelor se vor monta plăci avertizoare şi afişe
sugestive pe teme de protecţie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestată.
Art. 24.Pe uşile încăperilor în care se găsesc instalaţii prin a căror manevrare sau atingere se
pot produce accidente se vor fixa tăbliţe cu inscripţia "Intrarea interzisă persoanelor străine".
Art. 25.Lucrătorii trebuie să poarte echipamentul de lucru şi echipamentul de protecţie

corespunzător lucrărilor pe care le execută cu instalaţiile şi utilajele din dotare.
Art. 26.Sculele vor fi aşezate pe suporturi speciale, amplasate în locuri corespunzătoare şi la

înălţimi accesibile. După terminarea lucrului sculele vor fi curăţate, după care vor fi închise în
dulapuri. Ascuţirea sculelor de tăiat şi cioplit se va face de către un lucrător instruit special în
acest scop.
Art. 27.Lucrătorii sunt obligaţi ca, înainte de începerea lucrului, să verifice dacă uneltele şi
utilajele pe care le folosesc sunt în stare bună şi corespund din punctul de vedere al securităţii
muncii. Se interzice folosirea uneltelor şi utilajelor care nu corespund acestor verificări.
Art. 28.Înainte de începerea lucrului, locul de muncă trebuie să fie în perfecta ordine. Nu se
admite aglomerarea locului de muncă cu materiale, scule etc.
Art. 29.Este interzisă modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru
chei în vederea măririi cuplului.
Art. 30.Zilnic, înainte de începerea lucrului, maistrul şi şefii de echipă vor verifica starea de
sănătate şi oboseală a muncitorilor. Dacă aceştia se află sub influenţa băuturilor alcoolice vor
fi îndepărtaţi de la lucru.
Art. 31.Îmbrăcămintea personală a lucrătorilor se va păstra numai în vestiar. Alimentele se vor

consuma numai în încăperile special amenajate şi destinate de unitate în acest scop şi numai
după ce lucrătorii respectivi îşi vor spăla bine mâinile.
Art. 32.Persoanele cu atribuţii de serviciu vor urmări şi vor interzice introducerea şi consumul
băuturilor alcoolice în unitate şi la locurile de muncă, cunoscând că răspund personal de
starea şi capacitatea de muncă a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.
Art. 33.Înainte de începerea lucrului, persoanele cu atribuţii de serviciu vor verifica

funcţionarea tuturor instalaţiilor, utilajelor şi dispozitivelor din dotare. De asemenea, vor
verifica legătura la pământ a tuturor utilajelor acţionate electric. În cazul in care se constată
defecţiuni sau că legătura la pământ sau la conductorul de nul al reţelei este întreruptă:
•se va scoate utilajul de sub tensiune;
•se vor anunţa muncitorii special desemnaţi din unitate;
•se va supraveghea remedierea defecţiunii constatate.
Art. 34.La repartizarea lucrărilor pe muncitori, conducătorul locului de muncă va indica

procedeul corect de lucru (nepericulos) şi măsurile corespunzătoare privind utilizarea
instalaţiilor, utilajelor şi sculelor din dotare.
Energomontaj SA
Cod Pag.
73/268
Acesta va verifica starea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru care va fi

folosit de muncitor la lucrarea respectivă.
Art. 35.Autovehiculele aflate pe poziţiile de lucru din hale, ateliere sau platforme tehnologice
vor fi asigurate (calate) împotriva deplasărilor necomandate, în acest scop folosindu-se pene
sau cale special confecţionate. În cazul în care nu se executa lucrări la motor sau la
transmisie, autovehiculele vor fi asigurate şi cu mijloace proprii (frâna de ajutor şi cuplarea
într-o treaptă de viteză).
Art. 36.Iluminatul natural şi artificial se va realiza astfel încât să se asigure o bună vizibilitate la
locul de muncă.
Art. 37.Corpurile de iluminat trebuie să fie curăţate periodic.
3.Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor
Art. 38.În încăperile cu pericol de incendii şi explozii sunt interzise:
•fumatul;
•intrarea cu foc deschis;
•intrarea cu piese sau materiale incandescente;
•producerea de scântei;
•lovirea a două scule feroase;
•folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice.
În acest scop pe uşa de intrare se vor monta plăcuţe avertizoare.
Art. 39.Este interzis accesul în atelierele cu pericol de explozie al tuturor persoanelor străine.
Pe uşile acestor încăperi se va monta tăbliţe cu inscripţia "Intrarea oprită".
Art. 40.Este interzis fumatul în halele de întreţinere şi reparaţii. În acest scop se vor amenaja
locuri pentru fumat.
Art. 41.Este interzisă păstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu

uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanţi etc., în interiorul halelor sau atelierelor, cu excepţia
locurilor anume prevăzute prin proiectul de construcţie.
4.Repararea autovehiculelor
4.1.Revizia tehnică şi diagnosticarea
Art. 42.Autovehiculele trebuie să fie introduse în hală cu motorul in funcţiune, având in

rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesară
deplasării autonome de la un punct de lucru la altul. Fac excepţie autovehiculele care sunt
introduse în hală numai pentru reviziile tehnice periodice.
Energomontaj SA
Cod Pag.
74/268
Art. 43.Autovehiculele trebuie să fie introduse pe linia de revizie şi diagnosticare tehnica

numai după ce sunt spălate.
Art. 44.Canalul de revizie trebuie menţinut curat, asigurându-se scurgerea apei, a uleiurilor şi
a combustibililor. Introducerea autovehiculelor pe canal se va face cu viteză de maximum 5
km/h, dirijate din faţă, de la sol, de către conducătorul locului de muncă.
Art. 45.Verificarea presiunii în pneuri şi ridicarea acesteia la valorile stabilite (faţă sau spate)
pentru fiecare tip de autovehicul trebuie să se facă potrivit prevederilor din tabelul cuprinzând
presiunea admisă, care trebuie să fie afişat la locul de muncă. La umflarea pneurilor se va
folosi, în mod obligatoriu, dispozitivul de protecţie împotriva săririi cercului de la jantă. În cazul
jantelor monobloc sau din mai multe bucăţi nu se utilizează dispozitiv de protecţie.
Art. 46.Compresorul folosit la umflarea pneurilor va fi în stare bună de funcţionare, dotat şi

inscripţionat corespunzător.
Art. 47.Lucrătorul de la rampă, care efectuează verificarea, trebuie să fie instruit şi autorizat
asupra cunoaşterii caracteristicilor tehnice şi funcţionale ale compresoarelor.
Art. 48.Mişcarea autovehiculelor pe rampă trebuie să fie dirijată de persoane cu atribuţii de

serviciu şi numai după ce acestea s-au convins că echipa a ieşit din canalul de revizie şi s-a
îndepărtat de autovehicule, iar sculele şi piesele de lucru au fost înlăturate.
Art. 49.Standul unde se face verificarea bunei funcţionări a sistemului de rulare şi a motorului
trebuie să aibă montat grilajul de protecţie.
Art. 50.La verificarea sistemului de semnalizare, lucrătorul trebuie să stea pe podeţul mobil al
canalului.
Art. 51.La operaţia de verificare a mecanismului de direcţie, lucrătorul va cala roţile din spate
şi va acţiona frâna de mână, după care va proceda la suspendarea părţii din faţă a
autovehiculului.
Art. 52.În timpul verificării parametrilor dinamici ai autovehiculului, pentru a se evita

producerea de accidente prin ieşirea accidentală a autovehiculului de pe postul de încercare,
se va asigura blocarea mijlocului de transport pe post cu cale de blocare.
Art. 53.La diagnosticarea motorului în timpul funcţionarii se vor avea în vedere:
•să se evite aşezarea lucrătorului în dreptul paletelor ventilatorului;
•să se asigure evacuarea gazelor arse ale motorului folosindu-se în acest scop tubulatura de
evacuare şi sistemul de ventilate.
Art. 54.La utilizarea standurilor de testare a frânei nu se va depăşi valoarea de încercare

maximă prescrisa de uzina constructoare.
Art. 55.După terminarea operaţiilor de testare a sistemului de frânare, lucrătorul va scoate

standul de sub tensiune, va păstra distanţa prescrisă faţă de cilindrii hidraulici şi va părăsi
canalul de comandă al cilindrilor hidraulici.
Energomontaj SA
Cod Pag.
75/268
4.2.Demontarea
Art. 56.Demontarea autovehiculelor în vederea reparării se va executa în sectoare şi pe

posturi de lucru specializate pentru aceste operaţii.
Art. 57.Subansamblurile rezultate de la demontarea autovehiculelor trebuie depozitate în

spaţii special destinate acestui scop.
Art. 58.Se interzice depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea autovehiculelor

pe căile de acces.
Art. 59.Îndepărtarea subansamblurilor de pe autovehicul se va face numai după ce lucrătorul

a verificat că toate îmbinările acestora cu reperele învecinate au fost demontate.
Art. 60.Uneltele de lucru utilizate de către muncitori, precum şi instalaţiile de ridicat (cricuri,
macarale etc.) vor fi controlate înainte de începerea lucrului.
Art. 61.Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte.
Art. 62.Se interzice executarea operaţiilor de demontare a părţilor din autovehicul când
acestea sunt prinse sau/şi susţinute de mijlocul de ridicat.
Art. 63.La demontarea arcurilor se vor folosi cleşti sau scule speciale.
Art. 64.Depresarea bucşelor, inelelor de rulmenţi, cămăşilor etc. se va face numai cu prese şi
dispozitive speciale.
Art. 65.Transportul subansamblurilor demontate, grele sau voluminoase, se va face cu

mijloace de transport şi se va asigura stabilitatea acestora în timpul transportului.
Art. 66.La demontarea îmbinărilor nituite trebuie folosite paravane metalice de protecţie
împotriva proiectării de metal sau a aşchiilor de metal rezultate în timpul lucrului.
Art. 67.Demontarea părţilor componente ale instalaţiei electrice de pe autovehicul se va face

numai după decuplarea bateriei de acumulatoare.
Art. 68.Demontarea subansamblurilor de sub cadrul sau caroseria autovehiculului, pe locuri

staţionare, se va executa numai cu autovehiculul aşezat pe capre metalice prevăzute la partea
superioară cu pene de lemn, în bună stare şi dispuse în aşa fel încât să asigure stabilitatea
autovehiculului.
Art. 69.Se interzice desfundarea conductelor de benzina, motorină, încercarea conductelor

pentru aer etc. prin suflare cu gura.
Art. 70.Lucrătorii care fac probe sub presiune vor verifica buna funcţionare a manometrelor de
control, precum şi integritatea garniturilor de etanşare.
Art. 71.Spălarea şi degresarea pieselor mici se vor face numai cu detergenţi, în cuve speciale,
amplasate în locuri corespunzătoare.
Energomontaj SA
Cod Pag.
76/268
4.3.Degresarea şi dezîncrustarea
Art. 72.Piesele tratate în băi acide sau bazice, după răcire, vor fi imersate în băi cu apă curată,
pentru înlăturarea soluţiei nocive.
Art. 73.Băile cu petrol folosite la degresarea pieselor vor fi instalate la distanţă de orice sursă
de încălzire sau flacăra deschisă. Temperatura băii nu va depăşi temperatura mediului
ambiant. Se interzice utilizarea băilor cu petrol fără capace.
Art. 74.Se interzice degresarea pieselor demontate în solvenţi organici inflamabili, în

recipiente deschise, în încăperi în care se lucrează cu foc deschis sau se produc scântei
electrice.
4.4.Introducerea sau scoaterea autovehiculelor în/din halele şi atelierele de reparaţii
Art. 75.Autovehiculele vor fi introduse la operaţiile de întreţinere sau de reparare numai după
spălarea lor.
Art. 76.Introducerea autovehiculelor în halele şi atelierele pentru reparaţii se va face cu

motorul în funcţiune, numai cu respectarea următoarelor condiţii:
- cantitatea de carburanţi din rezervor să fie redusă la strictul necesar deplasării autonome a
autovehiculului pe fluxul tehnologic, fără a depăşi 10% din capacitatea rezervorului, iar
buşonul să fie montat;
- după aşezarea autovehiculului pe postul de lucru, se va scoate de sub tensiune instalaţia

electrică a acestuia.
Art. 77.Introducerea autovehiculelor în hală se va face numai cu mersul înainte cu o viteză de

maximum 5 km/h. Când spaţiul halei este mic şi nu se poate executa întoarcerea
autovehiculului, intrarea se va face şi cu mersul înapoi. În acest caz conducătorul
autovehiculului va fi ajutat la manevrare de către o altă persoană care va dirija de la sol
intrarea în hală. Această persoană va sta în raza de vizibilitate a şoferului, în afara
autovehiculului.
Art. 78.Este interzisă introducerea în hale sau ateliere a autovehiculelor încărcate cu materiale
combustibile sau uşor inflamabile sau dacă prezintă scurgeri de combustibil.
Art. 79.Manevrarea autovehiculelor în incinta halelor se va face sub directa supraveghere a

persoanelor cu atribuţii de serviciu, după ce în prealabil s-a efectuat instructajul celor ce
execută operaţia şi s-au luat toate măsurile de siguranţă în vederea evitării riscului de
accidentare a persoanelor de la locurile de muncă alăturate.
Art. 80.Suspendarea autovehiculelor se va face numai pe capre rezistente, corespunzătoare

ca înălţime tipurilor de autovehicule din dotare. Se interzice suspendarea pe materiale
improvizate (bolţari, cărămizi, pietre etc.).
Art. 81.Ridicarea şi suspendarea autovehiculului sau rabatarea cabinei se vor face numai cu
uşile închise.
Energomontaj SA
Cod Pag.
77/268
Art. 82.Pentru ridicarea autovehiculului cu cricul se va alege punctul indicat al cadrului. Cricul
se va aşeza pe teren neted. Pentru stabilitate, sub cric se vor aşeza bucăţi de scândură
rezistente şi perfect netede.
Dacă cricul nu ajunge în punctul de ridicare, între acesta şi cadru se va aşeza un butuc de
lemn din esenţă tare, cu laturi regulate. În cazul efectuării unor lucrări de suspendare în afara
halei, pe teren acoperit cu gheaţă, se va îndepărta mai întâi gheaţa de pe locul unde se pune
cricul.
Art. 83.Transportul în hală sau în ateliere a pieselor mari şi de formă complexă se va face cu
cărucioare sau alte mijloace de transport prevăzute cu suporturi adecvate, astfel încât
stabilitatea pieselor în timpul transportului sa fie asigurată.
Art. 84.Pentru executarea lucrărilor de reparaţie la motoare şi cutii de viteză, fără pericolul
răsturnării, acestea trebuie aşezate stabil pe bancurile de lucru şi calate sau prinse în
dispozitive care să permită rotirea lor în poziţii care să asigure uşurarea efortului fizic.
Art. 85.Pentru lucrările absolut necesare sub autovehicul, când înălţimea de suspendare nu
permite o poziţie de lucru în picioare sau când lucrările nu se execută pe canalul de revizie,
lucrătorii vor folosi paturi rulante adecvate. În această situaţie, lângă bara de protecţie din faţă
şi lângă cea din spate a autovehiculului se va aşeza câte o placă avertizoare cu inscripţia
"Atenţie! Se lucrează sub maşină".
Art. 86.Se interzice desfacerea cu dalta şi cu ciocanul a piuliţelor şi a prezoanelor.
Art. 87.Unsoarea consistentă folosită în procesul tehnologic se va păstra în cutii din tablă sau
lemn, prevăzute cu capac.
Art. 88.Trecerea peste canalele de revizii se va face numai pe podeţele aflate pe acestea.
Art. 89.Pornirea motorului după ieşirea de pe banda de montaj se va face de către personal
calificat, numai după ce se va constata că nu se găsesc persoane sub autovehicul sau în
apropierea lui şi după ce se va racorda ţeava de eşapament la conducta de evacuare a
gazelor arse.
Art. 90.Pornirea motoarelor în hală este interzisă fără aprobarea personalului cu atribuţii de
serviciu.
Art. 91.(1) Pornirea motorului şi manevrarea autovehiculului se va face numai după ce se

constata că nu se găsesc persoane sub maşina sau în apropierea ei.
(2) Manevrarea va fi dirijată de către o persoana aflată în afara autovehiculului în raza de

vizibilitate a şoferului.
Art. 92.Încercarea funcţionării motoarelor reparate şi montate pe autovehicule se va face

numai de către personal calificat care posedă permis de conducere de categorie
corespunzătoare.
Energomontaj SA
Cod Pag.
78/268
Art. 93.Se interzice încercarea frânelor cu autovehiculul în mers, în hale, ateliere şi pe

platformele tehnologice. Proba frânelor se va face numai la standul de încercare al frânelor
sau în locurile special amenajate în acest scop.
Art. 94.Scoaterea autovehiculelor din hale, ateliere şi de pe platformele tehnologice se va face

numai după ce sculele şi dispozitivele folosite au fost îndepărtate cu aprobarea şi sub
supravegherea maistrului sau a şefului de echipă.
Art. 95.Se interzice scoaterea din hală a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al
sistemelor de siguranţă rutieră (direcţie, frână, semnalizare luminoasă).
4.5.Sudarea
Art. 96.În activitatea de sudare la autovehicule se vor respecta Instrucţiunile proprii pentru
sudarea şi tăierea metalelor elaborate de societate.
Art. 97.Se interzice sudura în apropierea rezervoarelor de combustibil, sudarea acestora sau a
elementelor din materiale inflamabile fără eliberarea permisului de lucru cu foc.
4.6.Recondiţionarea arcurilor
Art. 98.Transportul arcurilor din foi se va face cu un cărucior special confecţionat.
Art. 99.Este interzisă retezarea la rece a elementelor de arcuri cu dalta sau ciocanul.
Art. 100.La tăierea sau retezarea la cald cu ciocanul, barele metalice trebuie ţinute cu cleştele.
Art. 101.La operaţia de retezare (tăiere) la cald, executată cu ciocanul, lucrătorul trebuie să fie
situat lateral faţă de arcul la care se executa retezarea.
Art. 102.Spaţiile de depozitare a pieselor calde trebuie să fie dotate cu paravane de protecţie
şi tăbliţe de avertizare "Metal cald".
Art. 103.Se interzice depozitarea în dreptul ferestrelor, atât în interiorul, cât şi în exteriorul
atelierului, a oricăror materiale care ar împiedica pătrunderea luminii sau
închiderea/deschiderea ferestrelor.
Art. 104.Răcirea sculelor se va face în recipiente cu apă, amplasate la locul de muncă.
4.7.Reparaţii la instalaţiile electrice
Art.105.Legăturile dintre bancul de verificare şi bornele sursei de alimentare (bornele

acumulatoarelor) vor fi prevăzute cu cleşti sau cleme tip crocodil.
Art. 106.Este interzisă spălarea (curăţarea) în atelier a pieselor introduse pentru reparaţii sau
verificări. Acestea vor fi spălate (curăţate) în locuri special amenajate.
Art. 107.Ciocanele electrice de lipit aflate în funcţiune vor fi aşezate numai pe suporturi din
materiale incombustibile, legate la pământ dacă sunt din metal.
Art. 108.Se interzice efectuarea diferitelor verificări prin utilizarea de instalaţii electrice
improvizate.
Energomontaj SA
Cod Pag.
79/268
Toate verificările trebuie să se efectueze la bancurile de probă din dotarea atelierului, numai
de către personal autorizat.
4.8.Repararea radiatoarelor şi rezervoarelor
Art. 109.La lucrul cu lampa de benzină, se vor respecta următoarele instrucţiuni:
•înaintea începerii lucrului se va controla nivelul benzinei din rezervorul lămpii, care nu trebuie
să depăşească 3/4 din capacitatea acestuia;
•dopul orificiului de alimentare va fi înşurubat pe cel puţin patru spire şi va asigura etanşarea;
•se interzice reducerea presiunii prin şurubul de aer sau prin deşurubarea capacului orificiului
de alimentare în timp ce lampa este aprinsă; aceasta se va face numai după ce lampa a fost
stinsă şi răcită;
•se interzice alimentarea lămpii în apropierea surselor de foc sau atâta timp cât arzătorul nu s-
a răcit.
Art. 110.Este interzis a se lucra cu lampa de benzină care prezintă defecţiuni.
Art. 111.Ciocanele de lipit încinse se vor păstra pe suporturi incombustibile. Mânerele

izolatoare vor fi în stare bună, confecţionate din lemn sau ebonită.
Art. 112.Lămpile cu benzină, sobiţele pentru încălzit, ciocanul de lipit etc. nu vor fi lăsate în
funcţiune fără a fi supravegheate.
Art. 113.În cazul folosirii arzătoarelor cu butelie de aragaz, se vor respecta următoarele:
•butelia de aragaz va fi păstrată în locuri ferite de sursele de căldură sau foc deschis;
•butelia va avea reductor de presiune a gazelor în perfectă stare;
•punctul de legătură dintre reductor şi arzător nu va prezenta scăpări de gaze, crăpături,

înnădituri etc.;
•furtunul nu va trece prin zone încălzite sau cu acid care ar duce la distrugerea acestuia;
•arzătoarele vor fi corespunzătoare şi robinetul se va închide etanş şi uşor;
•curăţarea duzei se va face cu fir calibrat, iar în cazul în care acesta s-a decalibrat, va fi
înlocuită cu alta nouă;
•la terminarea lucrului se vor închide mai întâi gazele de la butelie şi, după stingerea
arzătorului, robinetele;
•nu se vor lăsa arzătoarele în funcţiune fără supraveghere.
Art. 114.Degresarea, curăţarea sau spălarea pieselor pregătite pentru lipire se va face numai
cu substanţe incombustibile. Se interzice utilizarea în acest scop a benzinei, petrolului sau a
altor substanţe inflamabile.
Energomontaj SA
Cod Pag.
80/268
Art. 115.Se interzice păstrarea sau depozitarea de combustibil în atelier în cantităţi mai mari
decât necesarul pentru un schimb de lucru.
Art. 116.Radiatoarele la care se efectuează lucrări de reparaţii (sudură, lipire) vor avea o
deschidere în legătură cu atmosfera pentru eliminarea gazelor.
Art. 117.Materialele folosite la lipire (apă tare etc.) vor fi ţinute într-un dulap separat de restul
materialelor.
Art. 118.Rezervoarele de combustibil la care se execută reparaţii (sudură) vor fi umplute cu

apă, lăsându-se un spaţiu tehnologic necesar operaţiei de sudură. De asemenea, se va
solicita eliberarea permiselor de lucru cu foc.
4.9.Montarea motoarelor şi reglarea pe autovehicule
Art. 119.Lucrările de montaj (asamblare) în imediata apropiere a părţilor în mişcare ale

transmisiilor, angrenajelor sau cuplajelor se pot face numai după îngrădirea sau protejarea
acestora.
Art. 120.Operaţiile de montare, reglare, verificare a autovehiculelor se vor efectua numai în

spatii închise, iar pe timp friguros se va asigura încălzirea acestora.
Art. 121.Scoaterea autovehiculelor, aflate în reparaţii, de pe platforma de reglaje-finisări se va

face numai cu aprobarea conducătorului locului de muncă respectiv.
Art. 122.Când necesităţile impun iluminarea suplimentară a autovehiculului, aceasta se va

face folosind lămpi portative la tensiunea maximă de 24V, lămpi prevăzute cu globuri de sticlă
mată, coşuri protectoare şi cârlige de agajare.
4.10.Montarea autovehiculelor
Art. 123.Se interzice folosirea aparatelor de sudură la locurile de montare şi de asamblare a

autovehiculelor atâta timp cât acestea sunt în lucru.
Art. 124.Transportul subansamblelor la locul de asamblare al autovehiculelor se va face cu

mijloace manuale sau mecanice de transport, special amenajate.
Art. 125.Se interzice lucrul sub sau la autovehicul când acesta este suspendat într-o instalaţie
de ridicat.
Art. 126.La montarea arcurilor se vor folosi cleşti sau scule speciale.
Art. 127.Deplasarea autovehiculelor ale căror motoare nu funcţionează se face numai prin
împingerea manuală sau mecanizat.
Art. 128.Înainte de pornirea motorului, pentru verificarea finală, ţeava de eşapament a

autovehiculului va fi conectată la instalaţia de evacuare a gazelor de eşapament.
Art. 129.Înainte de a fi îndrumat în cursă, pentru probe, autovehiculului i se va verifica

eficacitatea instalaţiei de frânare, fie pe standul din dotare, fie pe pista din incinta unităţii
special amenajată în acest scop.
Energomontaj SA
Cod Pag.
81/268
Art. 130.Defecţiunile ivite la autovehicule în timpul probelor efectuate, se vor elimina numai în
atelierul de remediere.
5.Întreţinerea autovehiculelor
5.1.Umflarea pneurilor
Art. 131.În locurile pentru umflarea pneurilor trebuie să se afişeze la loc vizibil tabelul cu
presiunile admise în anvelope pe tipuri de autovehicule, precum şi instrucţiunile specifice de
securitate a muncii.
Art. 132.Este interzisă aglomerarea locului pentru umflarea pneurilor, cu piese, materiale sau
scule care nu au legătura cu operaţiile ce se efectuează la acest loc de muncă.
Art. 133.Pentru evitarea accidentelor care s-ar putea produce datorită desprinderii cercului în
timpul umflării cauciucului, se va utiliza obligatoriu dispozitivul de protecţie fix sau mobil
special confecţionat în acest scop.
Art. 134.Verificarea presiunii în pneuri in timpul umflării, în cazul în care se foloseşte

dispozitivul de protecţie fix, se va face cu manometrul care trebuie să existe la fiecare
dispozitiv în parte şi care va fi amplasat între robinetul de deschidere al sursei de aer şi
furtunul de umplere cu aer al pneului.
Art. 135.Pentru umflarea pneurilor, fără a fi demontate roţile (aceasta în cazul în care
presiunea în pneu nu a scăzut mai mult de 50%), se vor folosi dispozitivele mobile de
protecţie, special construite. În acest caz verificarea presiunii în pneuri se va face cu ajutorul
manometrului din dotarea autovehiculului.
Art. 136.Umflarea cu aer a pneurilor se va face până la presiunea admisă.
Art. 137.În cazul în care, la jantele cu cercuri, presiunea în pneu a scăzut cu mai mult de 50%
este obligatorie demontarea roţii de pe autovehicul.
Art. 138.Demontarea anvelopelor de pe jantă se va efectua numai după evacuarea completă

a aerului din camerele pneurilor. Pentru a evita accidentele şi a reduce efortul fizic, la
demontare se vor folosi dispozitive speciale confecţionate în acest scop.
Art. 139.După montarea cauciucului pe jantă, la roţile cu cerc, odată cu introducerea aerului în
cameră, conducătorul auto va urmări ca cercul de siguranţă să fie bine fixat în locaşul său pe
toată circumferinţa.
Art. 140.În cazul jantei din două sau trei bucăţi, montarea şi umflarea pneurilor se va efectua
fără dispozitiv de protecţie.
Energomontaj SA
Cod Pag.
82/268
IX.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU CONSTRUCTII SI CONFECTII METALICE
Conţinut
Art.1. Instrucţiunile interne specifice de securitate şi de sanătate în muncă pentru constructii si

confectii metalice cuprind prevederi şi reglementări de securitate şi sănătate în muncă pentru
prevenirea accidentelor de muncă specifice acestor activităţi.
Art.2. Instrucţiunile interne specifice pentru constructii si confectii metalice cuprind măsuri
minime de prevenirea accidentării şi imbolnăvirii prfesionale, luând în considerare pericolele
specifice acestor activităţi şi cerinţele desfăşurării proceselor de muncă în condiţii de
securitate.
Scop
Art.3. Scopul instrucţiunilor interne specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru

constructii si confectii metalice este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici
acestor acivităţi, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă (executant – sarcină
de muncă – echipamente de muncă – mediu de muncă).
Domenii de aplicare
Art.4. Prezentele instrucţiuni specifice la securitate şi sănătate în muncă pentru constructii si

confectii metalice se aplică la toate acivităţile desfăşurate de lucrătorii SAEM in toate
santierele şi punctele de lucru.
Art.5.Instrucţiunile interne specifice sunt valabile atât în punctele de lucru proprii ale societatii,
cât şi în cele ale beneficiarilor cu care SAEM are relaţii contractuale.
2. Prevederi comune pentru lucrari de constructii si confectii metalice
Art.6. Pentru executarea lucrărilor manipulare, transport şi depozitarea materialelor, în orice

domeniu de activitate, trebuie să se ţină seama de următoarele trei principii general-valabile şi
obligatorii:



Energomontaj SA
Cod Pag.
83/268
Art.7. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor pentru manipularea, transportul şi depozitarea

materialelor se fac pe baza avizlui eliberat în urma unui examen medical prin care trebuie
verificate aptitudinile şi capacităţile neuropsihice necesare.

securitatea muncii.
examenelor clinico-funcţionale şi de laborator.
Art.10.Angajatorul are obligaţia de a preciza locul de muncă la care va fi angajat lucrătorul

pentru avizul medical. Lucrătorii vor fi admişi pentru lucrări de manipulare, transport şi
depozitarea materialelor numai dacă au viza medicală cu menţiunea expresă „Apt” înscrisă în
fişa de aptitudini medicale.
Art.11.Toţi lucrătorii care lucrează la manipularea, transportul şi depozitarea materialelor vor fi

supuşi examenului medical periodic. Periodicitatea şi examinările clinico-funcţionale vor fi
stabilite de către Ministerul Sănătăţii în funcţie de caracteristicile locului de muncă.
Art.12.La efectuarea examinărilor medicale la angajare şi periodice se vor respecta

prevederile Procedurile SAEM nr.6 si nr.7.
2.2 Instruirea lucrărilor
Art.13.Instrunctajul de securitatea muncii se va face pe faze în conformitate cu prevederile:

Legii 319/ 2006 a securităţii în muncă; H.G. 1425/2006 – Norme metodologice de aplicare a
Legii 319/2006; Instrucţiunile interne de securitate şi sănătate în muncă.
2.3 Dotarea cu EIP
Art.14.Toţi lucrătorii care lucrează la manipularea, transportul şi depozitarea materialelor,

indiferent de domeniul de activitate, vor purta echipament individual de protecţie, specific
eliminării pericolului.
Art.15.Componenţa echipamentului individual de protecţie, sortimentele de echipament se vor

stabili în funcţie de specificul activităţii, complexitatea tehnologiei, specificul condiţiilor de
muncă şi sunt reglementate de Procedura SAEM nr.8/2004– Normativ de acordare a EIP.
Art.16.Lucrătorii sunt obligaţi să folosească echipamentul individual de protecţie în timpul

lucrului precum şi la accesul de la locul de muncă şi să-l păstreze în condiţii bune de utilizare.
Art.17.Este interzisă utilizarea echipamentelor de protecţie care nu respectă prevederile

Energomontaj SA
Cod Pag.
84/268
Art.18.Acordarea alimentaţiei de protecţie, categoriile de persoane care beneficiează de

aceasta şi condiţiile în care se acordă sunt reglementate Regulamentul intern.
2.5. Acordarea materialelor igienico-sanitare
Art.19.Categoriile de materiale igienico-sanitare, cantităţile şi periodicitatea acordării acestora

sunt reglementate de Procedura SAEM nr.9/2004.
2.6. Repartizarea sarcinii de muncă
Art.20.Repatrizarea sarcinii de muncă se va face numai în baza unui instrunctaj specific

activităţii şi locului de muncă unde urmează să se desfăşoare activitatea.
Art.21.Este interzisă utilizarea lucrărilor în activităţi pentru care nu li s-a făcut un instrunctaj
special.
2.7. Organizarea locului de muncă şi a activităţilor
Art.22. Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru în raza de acţiune a uitlajelor de ridicat,
precum şi a zonelor în care se desfăşoară activităţi cu risc ridicat de accidentare. Pasarelele,
scările şi platformele de lucru de lângă utilajele de construcţii trebuie să fie prevăzute cu
balustrade şi menţinute în stare de curăţenie.
Art.23.Pentru lucrări executate la înălţimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru
înălţimi de peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaţiilor din proiectele tehnologice.
Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scândură de bord şi vor fi executate astfel

încât să corspundă sarcinilor pe care le vor avea de suportat.
Se interzice utilizarea de schele improvizate şi circulaţia personalului muncitor sub

schele pe care se lucrează. Balustradele ( parapetele) vor fi executate conform prevederilor
Art.24.La toate locurile de muncă vor fi utilizate indicatoare de securitate, vizibile atât ziua cât
şi noaptea.
Art.25.Dacă în timpul transportului elementelor de construcţie utilajul se defectează sau dacă

una din prinderi cedează, elementul va fi coborât; dacă acest lucru nu e posibil, până la
înlăturarea defecţiunii locul de sub încărcătură va fi împrejmuit şi se vor organiza posturi de
pază pentru interzicerea pătrunderii lucrătorilor în zona respectivă. Locul respectiv va fi marcat
cu indicatoare de marcat.
Aceste măsuri vor fi îndepărtate numai după intrarea în normal.
Art.26.Primirea încărcăturilor pe construcţie se va face numai după oprirea completă a

instalaţiilor de ridicat.
Energomontaj SA
Cod Pag.
85/268
Art.27.Se interzice aplecarea lucrătorilor în afara construcţiei pentru a desprinde elementele

din cârligul insatalaţiei de ridicat. Apropierea încărcăturii se va face cu cârlige de tragere sau
frânghii ajutătoare.
Art.28.Ridicarea încărcăturilor se va face pe pe verticală. Nu se admite poziţia oblică a

dispozitivelor de prindere sau a încărcăturilor.
Art.29.Se interzice executarea lucrărilor la înălţime în perioade de timp nefavorabil – vânt

puternic de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusă etc.
Art.30.Este interzis a se executa lucrări de sudură sub temperaturile minim admise de

prescripţiile tehnice, atât în exterior cât şi în interior.
Art.31.Orice lucrare de construcţii metalice va putea începe numai în baza unui ordin scris,
emis de conducerea şantierului. Această obligaţie trebuie respectată şi la terminarea lucrării.
În cazul în care lucrarea se execută în mai multe etape, prin ordin, persoana cu atribuţii
de organizare şi conducere va stabili atât data începerii cât şi a reînceperii ei.
Art.32.In cazul în care lucrările de construcţii metalice se execută în zone poluate sau cu
obiective în exploatare se vor stabili căile de acces atât pentru circulaţia muncitorilor cât şi
pentru circulaţia publicului.
Art.33.Lucrările de construcţii metalice vor fi conduse şi supravegheate numai de către

persoane care posedă pregătire tehnică corespunzătoare şi numai dacă au fost numite prin
decizie de conducerea şantierului.
Art.34.Conducerea tehnică a şantierului şi lotului este răspunzătoare (fiecare la nivelul

respectiv) pentru respectarea prevederilor din proiectul de execuţie, tehnologie de lucru şi a
prevederilor din normele de protecţie a muncii.
Art.35.Se interzice intrarea în zona de activitate precum şi accesul pe construcţie a

personalului fără sarcini de serviciu şi neinstruit în acest scop. Organele de îndrumare şi
control vor putea să-şi desfăşoare activitatea numai însoţite de conducătorul lucrării, care
trebuie să fie cel puţin în grad de maistru.
Art.36.Se consideră zonă periculoasă spaţiul din jurul construcţiei metalice pe o rază egală cu
cel puţin înălţimea definitivă a construcţiei care va fi împrjmuită cu gard de sârmă. Materialele
şi utilajele vor fi depozitate în afara zonei periculoase.
Art.37.Împrejmuirea zonei cât şi a locurilor periculoase şi luarea măsurilor pentru prevenirea

accidentelor trebuie executate înainte de începerea lucrărilor de construcţii metalice.
Art.38.Transportul pe verticală al persoanelor se poate face pe scările metalice ale construcţiei

definitive care se montează odata cu transoanele sau instalaţiile mecanice de ridicat
persoane.
Art.39.În cazul în care ridicarea elementelor de construcţii metalice se face concomitent cu

două trolii, acestea trebuie astfel alese, încât viteza lor de ridicare să corespundă.
Energomontaj SA
Cod Pag.
86/268
Conducătorul lucrării va coordona personal mişcarea celor două trolii pentru a nu se produce
diferenţe de nivel la ridicare.
3. Încărcarea, descărcarea, manipularea, transportul şi depozitarea materialelor

specifice lucrărilor de construcţii şi confecţii metalice
Art.40. Operaţiile de încărcare, descărcare, transport, manipulare şi depozitare se vor

executa numai sub supravegherea unui conducător al procesului de muncă, instruit special în
acest scop, care va stabili procedeul de lucru nepericulos pentru operaşia respectivă, cu
respectarea prescripţiilor ISCIR.
Art.41. Responsabilul cu conducerea lucrărilor pentru încărcarea, descărcarea şi transportul

materialelor este obligat să instruiască personalul muncitor asupra metodelor de lucru, pentru
ca operaţiile respective să nu genereze riscuri de accidentare.
Art.42. Căile de circulaţie vor fi amenajate în aşa fel încăt lăţimea, declivitatea, curbele,
ramificaţiile etc. să permită circulaţia mijloacelor de transport în condiţii de siguranţă. Căile de
circulaţie vor fi marcate vizibil pe margini şi vor fi menţinute în bună stare şi libere.
3.1. Încărcarea, descărcarea şi manipularea grinzilor şi ansamblurilor metalice
Art.43. Încărcarea şi descărcarea grinzilor metalice trebuie să se facă pe grinzi sau pe bârne
înclinate, cu ajutorul frânghiilor trase manual sau cu trolii. Capetele grinzilor înclinate trebuie
să fie bine fixate şi asigurate împotriva deplasării. Împotriva balansării se vor folosi frânghii de
siguranţă legate în centrul de greutate.
Art.44. La descărcarea riglelor, laminatelor, ansamblurilor metalice, fiecare piesă se împinge

cu ajutorul lomurilor, spre marginea platformei şi se coboară pe grinzile înclinate. Nu se
începe descărcarea piesei următoare decât după ce piesa, care a fost descărcată anterior, a
ajuns pe sol şi s-a oprit.
Art.45. Este interzisă staţionarea lucrărilor în faţa încărcăturii, inclusiv a celor ce iau marfa şi
o aşează în stive.
Art.46. La transportul pieselor lungi, manipularea acestora se face cu cleşti speciali, iar
operaţiile de ridicare, de coborâre şi de transport se vor face în acelaşi timp de către toţi
lucrătorii. La fel se va proceda şi la ridicarea pieselor, folosind răngi de fier cu rezistenţa
adecvată. În cazul în care unele dintre aceste piese, mai uşoare, se transportă pe umăr, toţi
lucrătorii vor fi aşezaţi de aceeaşi parte a piesei şi vor folosi simultan acelaşi număr.
Deplasarea lucrătorilor în aceste cazuri se va face cu paşi dirijaţi de către persoana care
dirijează activitatea. Descărcarea se va face la comandă, în acelaşi timp, prin preluarea piesei
subraţ şi apoi ducera ei pe teren la locul indicat.
Art.47. Este interzisă aruncarea pieselor transportate, de pe umăr, direct pe sol.
Art.48. La operaţiile de descărcare – încărcare a grinzilor, laminatelor, ansamblurilor etc., cu

mijloace mecanizate, maşini şi instalaţii de ridicat, se vor respecta prevederile prescripţiilor
ISCIR.
Energomontaj SA
Cod Pag.
87/268
3.2. Încărcarea şi descărcarea pieselor grele
Art.49. Încărcarea, descărcarea şi celelalte operaţii de deplasare a pieselor grele se vor

executa de către echipaje instruite în mod special, sub conducerea directă a unei persoane
competente.
Art.50. Operaţiile de încărcare şi descărcare a pieselor grele trebuie să se facă cu ajutorul

instalaţiilor de ridicat.
Art.51. În cazul lipsei maşinilor sau a instalaţiilor de ridicat, încărcarea şi descărcarea trebuie
să se facă cu ajutorul cricurilor, al troliilor sau al rolelor.
La încărcarea şi descărcarea pieselor grele se vor respecta următoarele condiţii:
a)terenul pe care se prevede a se efectua transportul pieselor grele trebuie să fie eliberat de
toate obiectele străine care ar împiedica operaţia de transport;
b)în cazul în care rezistenţa terenului este slabă sau suprafaţa nu este netedă, deplasarea se
va face pe scânduri sau pe grinzi.
Art.52. Deplasarea pieselor grele trebuie să se facă cu respectarea următoarelor condiţii:
a)în cazul deplasării pieselor grele pe role, lungimea acestora trebuie în aşa fel aleasă încât
capetele lor să nu iasă mai mult de 30 cm de sub încărcătură;
b)în timpul deplasării pieselor, lucrătorii trebuie să păstreze o distanţă suficientă de la piesă la
locul de tragere pentru a nu fi surprinşi de piese, în cazul scăpării sau al deplasării accidentale
a acestora;
c)pentru urcarea şi coborârea pieselor grele pe plan înclinat se vor folosi trolii, iar muncitorii
trebuie să stea la distanţă suficientă, pentru a nu fi surprinşi de piese în cazul scăpării,
răsturnării sau deplasării accidentale a acestora;
d)este interzisă îndepărtarea rolelor de sub încărcături. Îndepărtarea acestora se va face

numai după ce rolele se vor elibera complet de încărcătură.
4.Masuri tehnice si organizatorice privind executarea sarcinii de munca
Art.53.Sarcina de munca va fi executata conform tehnologiei stabilite,prin utilizarea obligatorie

a mijloacelor de protectie prevazute,atit cele din dotarea EM,cit si cele prevazute ca EIP.
Art.54.Toate procesele de munca vor fi conduse si supravegheate de lucratori care poseda

pregatirea tehnica corespunzatoare si care au fost desemnati in acest scop.
Art.55.Manipularea pieselor,semifabricatelor si scoaterea din zona de lucru a utilajului,in lipsa

existentei unor dispozitive adecvate de protectie,se va face numai cu ajutorul unor scule
ajutatoare(cirlige,clesti,pensete etc.) care sa excluda introducerea miinilor in zona periculoasa.
Energomontaj SA
Cod Pag.
88/268
Art.56.Inaintea inceperii lucrului se va verifica obligatoriu starea de integritate si functionare a

EM respectiv:
-constatarea existentei si fixarii corespunzatoare a protectorilor si a sculei de lucru
-functionarea utilajului si a mecanismelor sale
-functionarea mijloacelor tehnice de protectie,prin efectuarea unor curse in gol
Art.57.In cazul utilizarii ecranelor de protectie mobile,acestea trebuie sa inchida complet zona
periculoasa inaintea declansarii miscarii elementului mobil al EM si sa ramina in aceasta
pozitie pina la terminarea cursei de coborire.
Art.58.La aparitia unor defectiuni sau dereglari in functionarea EM,a sculelor folosite sau a
protectorilor,utilajul trebuie oprit imediat fiind interzisa functionarea sa in continuare;se
raporteaza conducatorului locului de munca,care va lua masurile corespunzatoare de
remediere.
Art.59.Este interzisa asezarea sau modificarea pozitiei piesei,dupa ce a fost actionata

comanda utilajului.
Art.60.Este interzisa blocarea uneia dintre comenzi la utilajul prevazut cu dubla comanda.
Art.61.In cazul in care utilajul este deservit concomitent de doi sau mai multi operatori,pornirea
acestuia se va realiza numai prin declansarea concomitenta a comenzilor de catre toti
operatorii.Pentru a se putea realiza acest lucru,declansarea comenzii va fi coordonata de o
persoana desemnata special in acest scop.
Art.62.Reglajele masinilor privind caracteristicile de lucru,stabilirea sistemului de

comanda(manual sau la pedala),montarea si reglarea sculelor,vor fi executate numai de catre
persoana desemnata in acest scop.
Art.63.In timpul reglajelor sau al reparatiilor,partea mobila a masinii va fi asigurata impotriva

coboririi involuntare,prin sprijinire suplimentara(blocare,fixare)
Art.64.Interventiile asupra instalatiilor unei

masini(mecanice,electrice,pneumatice,hidraulice),necesitate de aparitia unor dereglari sau
defectari vor fi executate numai de salariati desemnati in acest
scop(reglor,mecanic,electrician,maistru)
Art.65.Accesul persoanelor in zona locurilor de munca cu pericol temporar sau permanent,in

afara sarcinilor de munca,este interzis;aceste zone vor fi semnalate corespunzator prin
mijloace de avertizare adecvate.
Art.66.La operatiile de munca desfasurate in conditii de zgomot excesiv si a caror executie

implica comunicari si receptionari de comenzi de lucru intre doua sau mai multe persoane
participante se vor lua masuri pentru intelegerea clara a comenzilor.
Energomontaj SA
Cod Pag.
89/268
Art.67.La executarea operatiilor generatoare de zgomot se vor lua masuri de protectie pentru
reducerea nivelului de zgomot sub limitele maxime admise,precum si masuri de protectie
individuala(antifoane).
Art.68.Este interzisa depozitarea la intimplare(neordonata) a pieselor sau semifabricatelor la

locul de munca prin aglomerarea acestora.
In acest scop vor fi folosite containere(lazi metalice).La terminarea lucrului,locul de

munca va fi lasat curat.
Art.69.Pentru accesul si interventiile la partile inalte ale utilajelor se vor folosi scari,platforme
adecvate dimensional si ca rezistenta,in stare corespunzatoare de utilizare si fixate sau
asigurate impotriva rasturnarii.
Art.70.Este interzisa transmiterea unei sarcini de munca unui executant aflat in stare
fiziologica necorespunzatoare;acestuia i se va refuza accesul la locul de munca pina la
remedierea starii necorespunzatoare.
Art.71.Utilajele,protectorii si sculele realizate prin autodotare pentru nevoile productiei vor fi

admise in exploatare numai dupa certificarea acestora conform prevederilor legale in vigoare.
Art.72.Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta,se vor lua
masuri tehnice si organizatorice corespunzatoare:carcasele metalice ale utilajelor actionate
electric,precum si ale tablourilor si aparatelor electrice vor fi protejate prin legare la nul si la
pamant.
5. Activităţi desfăşurate în atelierele pentru construcţii metalice
5.1.Condiţii generale
Art.73. Iluminatul atelierelor de construcţii metalice va corespunde prevederilor Normelor

generale de protecţie a muncii.
Pentru iluminatul suplimentar la locul de muncă se vor folosi lămpi alimentate la

tensiunea de 24V.
Art.74. Toate atelierele de construcţii metalice vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare

naturală sau mecanică, respectându-se prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
Art.75. Amplasarea utilajelor din atelierele de construcţii metalice se va face conform

prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii şi a standardelor în vigoare
5.2. Confecţionarea elementelor construcţiilor metalice
A. Îndreptare, debitare
Art.76. Profilele şi tablele care urmează a se introduce în procesul tehnologic de execuţie se

vor îndrepta în funcţie de dimensiuni, manual, pe prese sau maşini de îndreptat.
Energomontaj SA
Cod Pag.
90/268
Art.77. La operaţiile de îndreptare manuală se va urmări ca sculele cu care se lucrează să fie

în stare tehnică corespunzătoare pentru a nu pune în pericol lucrătorii care execută operaţia şi
nici pe cei de la locurile de muncă învecunate.
Art.78. În cazul în care îndreptarea profilelor şi tablelor se execută pe maşini de îndreptat se

vor respecta următoarele:
1)manevrarea materialului se va face astfel încât introducerea să nu se facă oblic.
2)este interzisă introducerea mâini în zona organelor active ale maşinii, precum şi înlăturarea
deşeurilor sau a pieselor în timpul funcţiomânării maşinii;
3)în timpul îndreptării, profilele şi tablele vor fi sprijinite pe mese cu role sau capre metalice;
4)acţionarea comenzilor maşinii se va face numai de către lucrătorul special desemnat pentru
executarea acestei operaţii.
Art.79. Operaţia de trasare se va executa pe mese de trasaj. Înălţime mesei împreună cu

înălţimea pachetului de tablă va fi astfel stabilită încât să asigure lucrătorului o poziţie de lucru
comodă. Se va urmări ca greutatea foilor de tablă să fie uniform distribuită pe suprafaţa mesei
de trasaj.
Art.80. La debitarea cu flacără oxigaz, prin metoda arc-aer se vor respecta prevederile
„Instructiunilor proprii de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor”.
Art.81. La debitarea profilelor şi tablelor cu maşini de debitat se interzice susţinerea cu mâna

a materialului. Susţinerea se va face cu dispozitive de prindere pe mese cu role sau cu bile,
care uşurează mişcarea în avans.
Art.82. Operaţia de tăiere se va executa numai după ce s-a verificat fixarea materialului şi
îndepărtarea lucrătorilor din zona de lucru.
Art.83. Accesul în spatele maşinilor de debitat în timpul funcţionării acestora este interzis;
locul se va îngrădi cu o balustradă demontabilă de protecţie.
Art.84. Se interzice tăierea mai multor table suprapuse sau a tablelor cu o grosime mai mare
decât cea înscrisă în caracteristicile maşinii.
Art.85. Îndepărtarea deşeurilor sau a pieselor tăiate se va face numai după oprirea maşinii.
Aceasta se va face numai cu ajutorul cârligelor metalice folosind echipamentul individual de
protecţie adecvat.
Art.86. La maşinile de îndoit table sau profile (abkant, prese), acţionarea se va face numai de
către lucrătorii instruiţi în vederea executării unor astfel de operaţii.
Acţonarea maşinii se va face numai după asigurarea că lucrătorii care susţin

materialul sunt în afara oricărui pericol de accidentare.
Art.87. În timpul vălţuirii nu sunt permise:
-atingerea cu mâna a valţurilor în rotaţie;

Energomontaj SA
Cod Pag.
91/268
-ungerea sau curăţarea valţurilor în timpul rotirii;
-urcarea lucrătorilor pe tablă.
Art.88. În cazul operaţiilor de tăiere, de decupare, îndoire, ştanţarea, vălţuire, personalul

muncitor va respecta prevederile „Instructiunile proprii de securitate a muncii pentru
prelucrarea metalelor prin deformarea plastică la rece şi ştanţare”.
Art.89. Dacă în procesul tehnologic de execuţie a elementelor construcţiilor se prevăd şi

operaţii de prelucrare prin aşchiere (frezări şi şamfrenări, găuriri, alezări, filetări) se vor
respecta „ Instructiunile proprii de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin
aşchiere”.
B. Indepartarea(planarea) semifabricatelor
Art.90.Foarfecele tip ghilotina trebuie reglate astfel incit sa nu permita caderea

involuntara(necomandata) a cutitului mobil superior,indiferent de pozitia acestuia.
In acest scop,contragreutatile trebuie reglate corespunzator si asigurate impotriva

dereglarii.
Art.91.Linia de taiere trebuie sa fie protejata pe toata lungimea ei prin grinda de presare(rigla
sau grilaj de protectie) reglata astfel incit sa impiedice patrunderea degetelor intre
cutite,asigurindu-se insa o vizibilitate suficienta asupra liniei de taiere.
Art.92.Este interzisa interventia asupra foarfecelor in scop de reparatii sau schimbare a

cutitelor fara blocarea prealabila a sistemului de comanda(mecanic,de la pedala etc.),care sa
impiedice coborirea traversei cu cutitul mobil.
Art.93.Pentru prevenirea comenzii involuntare prin pedala,elementele mecanice ale

mecanismului de actionare(amplasate sub nivelul mesei) trebuie sa fie protejate
corespunzator.
Art.94.Foarfecele circulare(cu cutite disc,cu role) trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv de

protectie care sa previna introducerea degetelor sub discul sau rola taietoare in masura in
care protectia nu este asigurata in alt mod;acesta nu trebuie sa reduca vizibilitatea zonei de
taiere.
Art.95.La foarfecele combinate cu actionare mecanica prevazute a functiona concomitent cu

mai multe scule,sculele neutilizate trebuie sa fie protejate sau scoase din functiune.
Art.96.Tablele si profilele care urmeaza sa se introduca in lucru si care prezinta abateri de la

planeitate si rectilinitate trebuie,in prealabil,indreptate manual pe prese sau pe masini de
indreptat.
Art.97.La indreptarea manuala se va acorda o atentie deosebita sculelor cu care se

lucreaza,pentru a nu pune in pericol executantii sau pe cei de la locurile de munca invecinate.
C.Indoirea
Energomontaj SA
Cod Pag.
92/268
Art.98.La indoirea tablelor sau a profilelor pe masini de indoit(abkant,prese) actionarea masinii

se va face numai de catre lucratorul insarcinat cu aceasta operatie si numai dupa asigurarea
ca lucratorii care sustin materialul sunt in afara de orice pericol de accidentare.
Art.99.In cazul in care masina este cu dubla comanda,sistemul de pornire trebuie sa intre in
functiune numai daca ambele comenzi sunt date simultan.
Art.100.Montarea si introducerea sculelor,a matritelor la masinile de indoit se va face cu un

mijloc de ridicare corespunzator;inainte de montarea pe masina de indoit,se va verifica starea
sculei,precum si a dispozitivelor de siguranta.
D.Stantare – matritare
Art.101.Operatiile de prelucrare prin stantare-matritare vor fi executate numai prin metoda

specifica tipului de presa folosit,stabilita prin tehnologia de lucru sau indicata de catre
conducatorul procesului tehnologic.
Art.102.Presele,indiferent de tip,trebuie sa fie deservite de catre lucratori instruiti asupra

modului de lucru,al tipului de presa folosit,pentru fiecare operatie pe care o executa.
Art.103.Inainte de inceperea lucrului se va controla starea de functionare a masinii prin

executarea a 3-4 curse in gol,verificindu-se functionarea instalatiilor electrice si
mecanice(comanda,frina,ambreiaj,ungere) sau in functie de tipul presei,si cele hidraulice si
pneumatice.
Art.104.Este interzis a se lucra pe masini care prezinta defectiuni tehnice sau protectori
demontati(aparatori,dispozitive de protectie),precum si curatarea masinii in timpul functionarii.
Art.105.Este interzisa efectuarea de reparatii de orice fel sau modificarea reglajului si a

comenzilor preselor de catre operatori,precum si blocarea elementelor de declansare pentru a
se lucra numai cu un singur buton.
Art.106.La presele cu comanda multipla,comanda va fi reglata pentru pozitia de lucru

corespunzatoare numarului de oameni ai echipei deservente pentru ca acestia sa aiba miinile
concomitent ocupate pe comenzile bimanuale.
Art.107.Fiecare membru al echipei va fi instruit pentru faza de lucru pe care o executa,astfel

incit sa fie exclusa posibilitatea de accidentare.
Art.108.Asezarea semifabricatului in matrita,masurarea sau corectarea pozitiei acestuia este

permisa numai cind masina este oprita,interventiile dupa pornirea berbecului fiind interzise.
Art.109.Schimbarea matritelor,respectiv montarea si demontarea lor pe masina,se va executa

numai dupa deconectarea motorului electric de actionare si asigurarea berbecului impotriva
caderii.
Art.110.Schimbarea matritelor la prese functie de masa si complexitatea acestora si de tipul

presei va fi efectuata de catre o echipa special instruita,asistata si controlata de catre
persoane care au ca sarcina de serviciu aceste atributii,respectindu-se masurile tehnice si de
securitate impuse pentru fiecare tip de operatie executata.
Energomontaj SA
Cod Pag.
93/268
Art.111.Piesele stantate,indoite,ambutisate se vor aseza,dupa caz,in lazi container sau se vor

stivui in spatii corespunzatoare,fara pericol de rasturnare si fara aglomerarea cailor de scces.
Art.112.Presele trebuie prevazute cu dispozitive de siguranta care sa impiedice caderea

berbecului sau reluarea cursei la intreruperea curentului electric sau la scaderea presiunii in
circuitul de lucru.
Art.113.Presele vor fi dotate cu dispozitive de protectie pentru prevenirea accidentarii

miinilor,adecvate sculelor si modului de lucru aplicat.
Art.114.Pentru a preveni actionarea involuntara a pedalei de actionare,aceasta va fi protejata

lateral si deasupra,lasindu-se loc numai pentru accesul labei piciorului.
Art.115.Sistemul de comutare a comenzilor din pozitie “bimanuala” sau “manuala” la pozitia cu

piciorul si invers va fi prevazut cu sistem de asigurare si cheie,avind acces la el numai reglorul
si conducatorul locului de munca.
Art.116.La presele unde exista posibilitatea lucrului in pozitie sezinda,lucratorul trebuie sa aiba
la dispozitie un scaun ergonomic,reglabil in inaltime,fiind interzise improvizatiile.
Art.117.Matritele trebuie sa fie astfel dispuse si fixate pe masa presei incit lucratorul sa poata
introduce si scoate comod piesa de prelucrat,si sa aiba o buna vizibilitate.
Art.118.Alimentarea manuala,piesa cu piesa,la presele cu functionare continua este permisa

numai daca acestea sunt prevazute cu dispozitive de alimentare de la distanta,stfel incit
lucratorul sa nu ajunga cu miinile in zona de actiune a matritelor.
Art.119.Alimentarea manuala este permisa la presele cu functionare intermitenta.
E. Paturi de lucru
Art.120. Paturile de lucru vor fi aşezate în flux şi cât mai aproape de liniile de transport.
Art.121. Amplasarea paturilor de lucru şi a subansamblurilor ce se confecţionează se va face

în aşa fel încât să nu se blocheze căile de acces sau trecerea de la un loc de muncă la altul.
Art.122. În cazul în care gabaritul subansamlurulor metalice este mai mare decât al paturilor
de lucru, colţurile sau muchiile confecţiilor vor fi prevăzute cu platbande de protecţie vopsite în
alb.
Art.123. Dacă în cazul subansamlurulor metalice cu gabarite mari sunt necesare două
instalaţii de ridicat în vederea aşezării subansamblurilor în poziţii noi de lucru, se vor lua
următoarele măsuri:
1)se va interzice accesul persoanelor în zona de lucru;
2)coordonatorul lucrării va comanda ambele instalaţii de ridicat;
3)dispozitivele de legare vor fi în prealabil verificate şi vor fi în număr suficient;

Energomontaj SA
Cod Pag.
94/268
4)în cazurile necesare se vor executa consolidări provizorii cu ajutorul unor plăci, scânduri,
rigle etc.;
5)sarcina de ridicat se va repartiza egal celor două instalaţii de ridicat.
F. Montarea subansamblurilor
Art.124. Montarea subansamblurilor elementelor de construcţii metalice se va face conform

fişei procesului tehnologic, respectându-se numărul de prinderi prin puncte de sudură, nituri,
şuruburi, evitând fixarea forţată a elementelor.
Art.125. Dispozitivele folosite la asamblare (balansoare rotative, dispozitive cu role,

dispozitive pentru aducere cap la cap sau alinierea generatoarelor etc.) vor fi executate în
baza unui proiect de execuţie obligatoriu, omologat.
Art.126. Este interzisă folosirea dispozitivelor care prezintă defecte precum şi a celor
improvizate.
Art.127. În funcţie de condiţiile locale, de dotarea cu mijloace de ridicat, de suprafaţa

productivă, ca şi de procesul tehnologic folosit, se vor stabili instrucţiuni proprii.
G. Scule, dispozitive, bancuri de lucru
Art.128. Sculele, uneltele şi dispozitivele de orice categorie şi pentru orice întrebuinţare

trebuie să fie în perfectă stare şi să corespundă specificului lucrării.
Art.129. Zilnic, înainte de începerea lucrului, fiecare lucrător va controla dacă uneltele şi
sculele din dotare sunt în stare tehnică corespunzătoare. Cele care nu corespund din punctul
de vedere al tehnicii securităţii muncii se vor scoate din uz, repara (cele care se pot
recondiţiona) sau casa.
Art.130. Menghinele şi nicovalele trebuie să fie bine fixate de bancul de lucru şi montate
astfel încât lucrătorii care le utilizează să potă avea în timpul lucrului o poziţie corectă,
normală şi neobositoare. La menghine se va verifica paralelismul fălcilor, continuitatea
şpinglului şi modul de fixare a pieselor.
Art.131. Scule şi unelte de mână vor fi confecţionate conform standardelor în vigoare, din
materiale corespunzătoare operaţiilor care se execută, fără să se permită deformări, fisuri sau
desprinderi de aşchii, bavuri.
Art.132. Este interzisă folosirea sculelor şi uneltelor fără mâner, precum şi la folosirea
aceluiaşi mâner la mai multe scule.
Art.133. Este interzisă folosirea uneltelor de mână cu suprafeţe de percuţie deformate,

înflorite sau ştirbite, precum şi a uneltelor de mână improvizate.
Art.134. În timpul transportului, părţile periculoase ale sculelor sau uneltelor de mână cu
tăişuri, vârfuri etc. vor fi protejate cu apărători sau teci adecvate.
Art.135. Sculele şi uneltele de tăiat vor fi verificate dacă sunt bine ascuţite şi dacă au profilul
corect în raport cu operaţia de executat.
Energomontaj SA
Cod Pag.
95/268
Ele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
-să nu fie degradate, cu crăpături sau ruginite;
-foarfecele pentru tăiat vor avea lamele strânse astfel încât să preseze una peste alta, fără joc
în axul de fixare;
-dălţile vor avea o lungime de cel puţin 150 mm şi vor fi bine ascuţite.
Art.136. În cazul strângerilor controlate se vor folosi chei dinamometrice, respectându-se

instrucţiunile prevăzute în fişa tehnologică întocmită de proiectant.
Art.137. Cheile mecanice vor fi calibrate astfel încât să corespundă exact dimensiunilor
piuliţelor. Suprafeţele de lucru ale acestora nu vor prezenta rupturi sau fisuri, iar lăcaşurile de
prindere nu vor fi demontate. Este interzisă strângerea sau deşurubarea piuliţelor prin
interpunerea între piuliţe şi cheie de plăcuţe metalice, precum şi prelungirea cheilor.
Art.138. Sculele şi uneltele de mână vor fi păstrate - după caz – în dulapuri, lăzi, rastele sau
suporturi speciale şi orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu părţile active
ale acestora.
Art.139. Uneltele acţionate electric sau pneumatic vor fi folosite numai de lucrătorii care
cunosc bine atât metodele de lucru cât şi pe cele de protecţie a muncii.
Art.140. Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze unelte pe treptele scărilor mobile,
schele, tablouri etc.
Art.141. Conductele flexibile de aer comprimat trebuie să corespundă debitului de presiuni de

lucru, iar fixarea lor pe racorduri se va face cu cliere metalice.
H. Forjarea, nituirea
Art.142. La executarea lucrărilor de forjare şi de nituire, personalul muncitor va avea

calificarea profesională corespunzătoare acestei meserii.
Art.143. În cazul în care operaţia de nituire se execută în atelierul de forjă, acesta va fi

prevăzut cu instalaţii locale de ventilaţie.
Art.144. Rezervorul de motorină trebuie bine fixat pe corpul forjei şi se va încărca numai
atunci când forja este oprită. În cazul în care forja se opreşte accidental, se vor închide
robinetele de admisie ale combustibilului şi aerului, iar reaprinderea se va face numai după
înlăturarea defectului. Robinetele de admisie se vor verifica zilnic înaintea începerii lucrului.
Art.145. La oprirea cuptorului se va închide mai întâi robinetul de admisie a combustibilului şi

apoi cel de întreţinere a arderii.
Art.146. Distanţa dintre forjă şi locul de muncă al nituitorului va fi astfel aleasă încât
transportul niturilor să se poată face cât mai uşor, asigurându-se panta corespunzătoare.
Transportul la distanţă se va face cu ajutorul unei ţevi metalice prevăzută la partea

superioară cu o pâlnie, iar la cea inferioară cu o cutie metalică în care vor cădea niturile.
Energomontaj SA
Cod Pag.
96/268
Art.147. Scoaterea şi manipularea niturilor din forjă se va face numai cu cleşti speciali, fiind
interzisă aruncarea acestora, chiar şi neîncălzite.
Art.148. Nituirea pieselor metalice se va face numai de pe schele executate în mod

corespunzător şi recepţionate de comisia şantierului, iar lucrătorii vor fi dotaţi cu echipamentul
de protecţie adecvat.
Art.149. Dacă în apropierea forjei lucrează şi alţi lucrători sau sunt locuri de trecere, zona din
jurul forjei va fi protejată cu paravane de protecţie.
Art.150. Uneltele de lucru (buterole, dălţi, dornuri etc.) se vor monta în dispozitivul ciocanului
pneumatic nuami când acesta nu este alimentat cu aer comprimat.
Art.151. Ridicarea ciocanului de pe pisa metalică se va face numai după oprirea alimentării cu
aer comprimat.
Art.152. Pornirea ciocanului de nituit se va face numai când acesta este pus în poziţie de
lucru şi când capătul opus al nitului este bine sprijinit în contrabuterolă.
Contrabuterolele se vor fixa şi centra cu multă atenţie pe construcţia metalică cu

ajutorul unui dispozitiv mecanic.
Art.153. Nituitorul şi ajutorul lui vor avea spaţiu suficient pentru a se executa operaţia de
nituire, nestânjeniţi şi în deplină siguranţă.
Art.154. Dalta pentru tăiat nituri şi dalta pentru crăiţuit se vor prinde în dispozitive speciale
care să împiedice proiectarea lor atunci când ciocanul pneumatic este ridicat de pe piesă sau
capul de nit s-a rupt din greşală nu a fost oprită alimentarea cu aer comprimat.
Art.105. Tăierea capetelor de nit şi a bavurilor se va face în aşa fel, încât capul de nit dislocat
sau aşchiile să nu accidenteze muncitorii din apropiere.
Este indicat ca operaţia să nu se facă în imediata apropiere a locurilor de montaj.

Dacă acest lucru nu este posibil, se vor lua măsuri de protecţie a lucrătorilor care lucrează în
apropierea locurilor de nituire, prin împrejmuirea acestora din urmă cu paravane, îngrădiri de
plasă cu ochiuri mărunte etc.
Art.106. Având în vedere zgomotul de mare intesitate de la lovul de nituire, se va stabili un

cod de semnale acustice cu ajutorul căruia să se poată comunica.
Este indicat să se folosească sirene cu aer comprimat.
Art.107. Înainte de începerea lucrului, lucrătorii vor verifica starea uneltelor, sculelor,
dispozitivelor de nituit şi crăiţuit, fiind interzisă folosirea lor dacă nu sunt în stare tehnică
corespunzătoare.
Art.108. Se interzice staţionarea lucrătorilor în planul de lovire a cicanului pneumatic, când se

execută lucrarea de nituire.
Art.109. În cazul în care găurile pieselor care trebuie nituite nu sunt coaxiale şi nituirea nu se
poate executa, acestea se vor recondiţiona prin operaţii de găurire şi alezare.
Energomontaj SA
Cod Pag.
97/268
6. Executarea podurilor
Art.110. La executarea lucrărilor la înălţime se vor respecta prevederile „Normelor specifice

de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.”
Art.111. Rampele de montaj fixe sau mobile, inclusiv calajele din lemn vor fi rezistente şi vor
avea asigurată stabilitatea. Ele trebuie să asigure o aşezare orizontală a pieselor şi a
subansamblurilor.
Art.112. Piesele mărunte vor fi depozitate pe rafturi sau în containere, aşezate la locurile
stabilite. Este interzisă depozitarea pieselor sub rampe sau pe căile de acces.
Art.113. Dispozitivele utilizate la prinderea şi ridicarea pieselor grele trebuie verificate şi

autorizate din punct de vedere ISCIR, fiind folosirea celor deteriorate sau folosirea unor
improvizaţii.
Art.114. Cablurile de ridicat care vin în contact cu muchiile ascuţite ale pieselor se vor proteja
împotriva degradării.
Art.115. La manipularea pieselor grele cu instalaţii şi maşini de ridicat, lucrătorii vor fi instruiţi
şi vor respecta prevederile privind expoatarea acestora.
Art.116. Ridicarea pieselor cu instalaţii şi maşini de ridicat, lucrătorii vor fi instruiţi şi vor
respecta prevederile privind expoatarea acestora.
Art.117. La manipularea pieselor cu instalaţiile şi maşinile de ridicat, se va respecta o distanţă

corespunzătoare de siguranţă faţă de celelalte piese, instalaţii, construcţii fixe sau mobile, fiind
interzisă balansarea sau rotirea acestora.
Art.118. Mecanicii care lucrează la instalaţiile şi mşinile de ridicat, au obligaţia să avertizeze

prin semnal acustic sau optic atât la începerea manipulării, cât şi pe parcursul operaţiei, în
scopul retragerii lucrătorilor din zona periculoasă.
Art.119. Se interzice manipularea sau ridicarea pieselor la înălţime până când nu au fost
înlăturate sculele, obiectele mărunte etc. de pe acestea.
Art.120. La operaţiile de montaj este interzisă desprinderea sarcinii din cârligul instalaţiei de
ridicat, înainte de fixarea piesei în ansamblul construcţiei sau de aşezarea ei într-o poziţie
stabilă.
Art.121. Pentru executarea lucrărilor la înălţime cu unelte portative acţionate electric sau
pneumatic, numărul lucrătorilor se va stabili în funcţie de condiţiile de muncă, de către
conducătorul lucrării.
Art.122. Găurirea sau alezarea de jos în sus se va face luând măsuri de protecţie
corespunzătoare.
7. Executarea turnurilor şi pilonilor metalici

Energomontaj SA
Cod Pag.
98/268
Art.123. Este interzis a se executa lucrări de montaj şi orice alt gen de lucrări la înălţime în
timp ce se efectuează transport de piese şi materiale pe verticală.
Art.124. Este interzisă staţionarea sub construcţia metalică (pilon) în timpul ridicării unei pise.
Orice piesă care va fi ridicată pe pilon sau turn cu ajutorul macaralei, granicului etc. va fi fixată
cu grijă de responsabilul echipei sau înlocuitorul acestuia.
Art.125. Fiecare punct de lucru va fi dotat cu aparatura necesară:
-determinarea temperaturii mediului înconjurător;
-determinarea vitezei vântului;
-alarmă în caz de pericol;
-realizarea comunicaţiilor între sol şi punctul de lucru de pe pilon sau turn.
Art.126. Zilnic înainte de începerea lucrului, conducătorul lucrării, formaţiei va verifica

dispozitivele de legare cabluri, lanţuri pentru fiecare tip de produs sau container, fiind interzisă
folosirea acestora dacă nu corespund prevederilor ISCIR.
Art.127. Este interzisă cu desăvârşire executarea de lucrări la înălţime fără echipamentul de

protecţie corespunzător. Înaintea oricărei lucrări pe turn, pilon etc. muncitorii vor verifica
centurile de siguranţă şi modul lor de prindere.
Art.128. Este interzis muncitorilor să execute alte operaţii în afara celor stabilite prin program.
În cazul în care este nevoie să se execute şi alte lucrări (operaţii), se va înştiinţa

conducătorul lucrării.
Art.129. Muncitorii care lucrează la înălţime vor transporta sculele numai în saci, special
confecţionaţi, fiind interzis a se arunca sculele sau alte piese de la un muncitor la altul.
Art.130. Toate sculele mari care nu pot fi introduse în sacul de scule vor fi prevăzute cu
cârlige pentru a fi legate de centura de siguranţă sau aruncate cu ajutorul instalaţiilor de
ridicat.
Este interzis să le lase sculele după terminarea lucrului pe construcţia metalică.
Art.131. Aşezarea materialelor, sculelor sau altor piese pe elemente de construcţii care nu
sunt montate definitiv, este interzisă.
Art.132. La executarea lucrărilor de construcţii-montaj la înălţime – tunuri şi piloni – formaţia

va avea minimum doi muncitori care în cursul operaţiilor de montaj se vor ajuta şi controla
reciproc.
La asamblarea pieselor la care este necesar să lucreze concomitent mai mult de doi
muncitori, se vor lua măsuri de asigurare a sincronizării mişcărilor şi manevrelor ce se impun a
fi făcute pentru a se evita accidentele.
Unul din muncitorii formaţiei trebuie să coordoneze operaţiile de montaj.

Energomontaj SA
Cod Pag.
99/268
Art.133. În locurile periculoase, vor fi fixate indicatoare de securitate corespunzătoare

pericolelor. Acestea se vor planta atât în zonele de la sol cât şi pe construcţia metalică.
Art.134. Platformele de lucru se vor realiza astfel încât să permită accesul lipsit de pericole, la
toate subansamblurile de la nivelul respectiv.
Art.135. Platformele de lucru, podinele, schelele, scările vor fi curăţate de materialele

rezultate în timpul lucrului de către cei care le folosesc.
Acestea trebuie să fie în permanenţă libere de orice materiale.
Art.136. Urcarea şi coborârea persoanelor pe platformele de lucru se vor face numai pe

scările de acces, iar numărul de persoane va fi stabilit prin documentaţia de construcţie a
acesteia, fiind interzisă depăşirea sarcinii admise.
Art.137. Prin proiect vor fi prevăzute pe montat trepte din metal pentru urcarea şi coborârea
muncitorilor ce execută montarea şi întreţinerea elementelor. Acestea vor fi uzinate odată cu
construcţia metalică.
Art.138. În cazul în care este necesară intervenţia montatorilor pentru dezlegarea cablului de
prindere, aceştia vor urca şi coborî numai pe treptele de metal ale montantului.
Această operaţie se va executa numai sub supravegherea unei persoane cu atribuţii

în acest sens.
Art.139. este interzisă folosirea de dispozitive, legături şi cabluri necorespunzătoare

elementelor ce se ridică.
Art.140. Elementul de construcţie (montant, stâlp etc.) trebuie verificat înainte de ridicare
pentru a constata eventualele deformări la sarcină sau alte defecţiuni de execuţie, care ar
putea împiedica montajul în condiţii normale de lucru, inclusiv curăţarea lui.
Art.141. Este interzis a se executa dezlegarea montantului (elementului) până când acesta nu
a fost fixat definitiv în buloane sau şuruburi. De asemenea, este interzisă executarea altor
operaţii la montanţi şi elementele de construcţii, dacă acestea nu au fost montate definitiv.
Art.142. Pentru evitarea oricărui pericol din cauza aglomerării de piese pe platforme şi schele,
la locurile de montaj la înălţime transportul acestora se face treptat, în funcţie de succesiunea
montajului. Înainte de a fi transportate la înălţime, toate elementele componente ale pilonului
turnului, antenei etc. se vor revizui şi aranja la sol în ordinea montării lor.
Art.143. Se interzice ridicarea lucrătorilor pe elementele de construcţii sau utilaje în timpul

transportului acestora la locul de montaj.
Art.144. Dacă după ridicarea sa din diferite cauze, elementul de construcţie nu poate fi
montat, el va fi coborât în poziţia iniţială, pentru îndepărtarea cauzelor care au împiedicat
montajul şi apoi repus în poziţia iniţială.
Nu este permisă ţinerea sarcinii în cârligul macaralei sau sprijinirea ei pe alte

elemente de construcţie până la înlăturarea defecţiunilor.
Energomontaj SA
Cod Pag.
100/268
Art.145. La prinderea elementelor de construcţii cu buloane sau şuruburi, verificarea

coincidenţei găurilor pentru buloane sau şuruburi se va face numai cu domuri speciale.
Se interzice efectuarea acestei verificări prin introducerea degetelor în găurile

respective.
Art.146. Lucrul se consideră terminat numai după montarea elementului în poziţie definitivă.
Art.147. Este interzis a se sprijini scări, schele etc. de elementul metalic aflat în curs de
montare.
Art.148. În cazul în care montatorii se găsesc în situaţii de echilibru periculoase sau grele la
nivelul acestui loc de muncă, precum şi la acele locuri de muncă unde se produc zgomote,
sunete etc. se va opri temporar orice activitate pentru a nu distrage atenţia monatorilor de la
menţinerea echilibrului.
Dispozitiile de serviciu vor fi date către conducătorul lucrării în mod calm şi fără
sunete stridente pentru evitarea emoţiilor, distragerea atenţiei şi a oricărei situaţii care ar
putea pune în pericol securitatea montatorului.
Art.149. Se interzice urcarea sau aplecarea muncitorilor în afara parapetelor pentru a prinde
elementele din cârligul macaralei sau alte operaţii.
Art.150. Vopsirea tunurilor şi pilonilor se vs face de regulă pe elemente, la sol.
În cazul în care vopsirea se execută după montare, această operaţie se va executa

respectându-se tehnologia de montaj, fiind interzisă executarea lucrării de pe platforme
improvizate şi fără centuri de siguranţă.
Art.151. Pardoselile locurilor de muncă vor fi plane, nealunecoase şi în bună stare, fără gropi
sau denivelări.
Art.152. Platformele de lucru pentru persoane vor fi executate în baza unei documentaţii
tehnice întocmite de proiectant. În acest scop se va avea în vedere tipul construcţiei metalice,
cu podină de dulapi şi parapet de protecţie.
Art.153. Pentru prinderea montanţilor, stâlpilor etc., în vederea ridicării, trebuie să se utilizeze
un sistem de agăţare prevăzut cu dispozitive care să permită desprinderea ochiurilor din
cârligul macaralei, fără ca montatorii să fie nevoiţi să se urce pe cârlig.
Art.154. Maşinile de vălţuit vor fi prevăzute cu role sau dispozitive de susţinere şi de asigurare
a avansului tablei.
Art.155. Bancurile de lucru trebuie să fie bine fixate pe pardoseală, stabile, să aibă
dimensiunile corespunzătoare operaţiilor care se execută. Distanţele minime dintre bancuri,
pentru locurile de lucru, vor fi cuprinse între 400-1200 mm.
Art.156. Sculele de mână vor avea mânerele confecţionate din lemn de esenţă tare (carpen,
frasin, arţar, fag etc.) fără noduri sau crăpături. Dimensiunile mânerelor trebuie să fie
Energomontaj SA
Cod Pag.
101/268
corespunzătoare pentru a rezista eforturilor mari şi continue la care sunt supuse şi să permită
prinderea lor sigură şi comodă.
Art.157. Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu dispozitive
sigure pentru fixarea sculei.
8. Prevederi de proiectare
Art.158. Sculele şi uneltele de mână prevăzute cu articulaţii (foarfece, cleşti, patent etc.) vor
avea o construcţie robustă, care să nu prezinte frecări mari sau joc, în articulaţii, fapt care ar
conduce la un efort suplimentar pentru acţionare.
Art.159. Fălcile de prindere vor avea forme şi dimensiuni corespunzătoare operaţiilor ce se

execută (plane, paralele, striate, cu muchii de prindere etc.).
Art.160. Dispozitivele de comandă vor fi astfel concepute încât după oprirea acţionării lor,
acţionarea uneltei să se oprească imediat.
Art.161. Dacă uneltele de mână cu acţionare electrică sau pneumatică sunt dotate cu scule
ce prezintă pericol de accidentare (pietre de polizor, perii, pânze cu ferăstrău, dălţi etc.),
acestea vor fi protejate împotriva atingerii.
Art.162. Uneltele de mână cu acţionare pneumatică vor fi dotate cu supape de reglare şi

limitare a presiunii şi debitului în vederea limitării turaţiei.
Art.163. Prin proiect va fi prevăzut modul de semnalizare, care va asigura securitatea.
X.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU ACTIVITATI DE VOPSITORIE
1.1. Continut. Scop. Domeniu de aplicare
Art.1. Instructiunile proprii de securitate a muncii pentru activitati de vopsire cuprind masuri de
prevenire a accidentarii in munca si imbolnavirii profesionale, luand in considerare pericolele
specifice acestor activitati si cerintele desfasurarii proceselor de munca in conditii de
securitate,in cadrul SAEM.
Art.2. Prevederile prezentelor instructiuni se aplica activitatilor specifice de vopsire din

domeniul constructii-montaj si constructiilor industriale sau civile, care se executa pe suprafete
metalice, lemn, beton sau zidarie, indiferent de forma de proprietate sau de modul de
organizare a acestor activitati
1 .2. Conexiunea cu alte acte normative
Art.3. Instructiunile proprii de securitate a muncii pentru activitati de vopsire se aplica

cumulativ cu prevederile legislatiei de securitatea si sanatatea in munca in vigoare.
Energomontaj SA
Cod Pag.
102/268
Art.4. Organizarea si desfasurarea activitatilor de vopsire, inclusiv depozitarea, manipularea si

transportul materialelor de vopsire, se vor efectua pe baza respectarii stricte a normelor de
aparare impotriva incendiilor in vigoare.
Art.5. Pentru activitatile nespecifice care intervin in desfasurarea activitatilor de vopsire dar
care nu constituie obiect de reglementare a prezentelor instructiuni, se vor aplica prevederile
instructiunilor proprii de securitate a muncii pentru respectivele activitati .
1.3. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
Art.6.(l)La efectuarea operatiilor de vopsire vor fi repartizati numai lucratori care au corespuns
controlului medical solicitat prin prevederile MMSSF, pentru lucrul in medii cu substante
toxice.
(2)Se interzice repartizarea pentru efectuarea de operatii cu substante toxice a

persoanelar sub varsta de 18 ani, a femeilor gravide si a celor aflate in perioada de alaptare.
Art.7.Se interzice lucrul persoanelor care prezinta alergii la unele substante. Acestea vor fi
repartizate la alte operatii sau activitati.
Art.8.Toate persoanele care lucreaza in contact cu substantele toxice vor fi examinate medical
periodic, conform instructiunilor MMSSF.
Art.9.Se interzice lucratorilor care prezinta leziuni ale pielii, mucoaselor etc. sa desfasoare
activitati in prezenta substantelor toxice.
Art.10. Se interzice contactul prelungit sau frecvent al produselor de vopsire cu pielea sau
mucoasele, inhalarea frecventa sau prelungita a vaporilor acestor produse, precum si
ingerarea produselor.
1.4. Instruirea personalului
Art.11. Organizarea si desfasurarea activitatilor de instruire a lucratorilor in domeniul securitatii

muncii se vor realiza conform prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii
securitatii si sanatatii in munca.
Art.12. Lucratorii vor fi instruiti asupra pericolelor pe care le prezinta pentru propria securitate
si sanatate, substantele si instalatiile cu care lucreaza, precum si asupra masurilor de
prevenire stabilite.
Art.13. Conducatorii locurilor de munca vor elabora instructiuni de lucru, cuprinzand masurile
concrete de securitate ce urmeaza a fi respectate in timpul efectuarii sarcinii de muncii,
precum si instructiuni pentru functionarea in deplina securitate a utilajelor si instalatiilor din
exploatare care vor fi aduse la cunostinta lucratorilor.
Art.14. Lucratorii vor fi instruiti si asupra masurilor de autoprotectie pe care trebuie sa le aplice
pentru a evita accidentarea si imbolnavirea profesionaia, precum si pentru acordarea primului
ajutor in cazul intoxicarii cu substante nocive.
Energomontaj SA
Cod Pag.
103/268
Art.15. Masurile de prim ajutor se vor stabili, in functie de substantele utilizate, cu avizul
medicului de specialitate, prin instructiuni proprii.
1.5. Dotarea cu EIP
Art.16. (1)Dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor

adecvate, in raport cu riscurile existente se vor realiza in conformitate cu prevederile
Normativului - cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie aprobat
de conducerea societatii.
(2)Acordarea sortimentelor de echipament individual de protectie se va face astfel incat

acestea sa asigure protectia concomitenta a lucratorilor contra tuturor riscurilor existente in
procesele concrete de vopsire.
(3)Sortimentele de echipament individual de protectie trebuie sa asigure si prevenirea unor

accidente cu consecinte grave in caz de incendiu, prin respectarea urmatoarelor cerinte:
-sa nu formeze topitura;
-sa nu intretina arderea.
Art.17.Imbracamintea si incaltamintea utilizata in timpul lucrului vor fi antistatice; se interzice

utilizarea îmbrăcămintei sintetice sau de lână, generatoare de sarcini electrice.
Art.18. Se interzice executarea lucrărilor cu substanţe nocive fără purtarea echipamentului

individual de protecţie adecvat, specific fiecărei categorii de lucrări sau substanţe.
Art.19. Se interzice purtarea echipamentului individual de protecţie în locurile amenajate

pentru servirea mesei.
Art.20.(1)Echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiare special amenajate. Se

interzice scoaterea din unitate a echipamentului individual de protecţie în vederea curăţării.
(2)La curăţarea echipamentului individual de protecţie, persoanele juridice sau fizice care
defăşoară activităţi de vopsire vor lua măsuri de neutralizare a substanţelor toxice aflate vizibil
sau invizibil pe echipament.
1.6. Organizarea locului de muncă şi a activităţilor
Art.21. In încăperile în care se desfăşoară activităţi de preparare a vopselelor sau de vopsire

propriu-zisă sunt interzise depozitarea alimentelor şi servirea mesei.
Art.22.In spaţiile de lucru în care se desfăşoară activităţi de vopsire se va menţine permanent

curăţenia.
Energomontaj SA
Cod Pag.
104/268
Art.23.Substanţele folosite în activităţi de vopsire, căzute pe pardoseală, vor fi neutralizate cu

materiale specifice fiecărei substanţe în parte, indicate de producător, după care vor fi
evacuate şi depozitate în spaţii special amenajate.
Art.24.Pentru eliminarea posibilităţii de apariţie a electricităţii statice, pardoselile vor fi realizate

din materiale antistatice.
Art.25.La locurile de muncă, unde sunt posibile contaminări cu substanţe nocive se vor
prevedea grupuri sanitare dotate cu duşuri prevăzute cu apă rece şi caldă şi după caz cu
substanţe neutralizante.
Art.26.In toate cazurile efectuării de lucrări cu substanţe care acţionează asupra pielii şi
mucoaselor, lucrătorii vor beneficia de substanţe neutralizante ale acţiunii nocive, care se vor
stabili, de la caz la caz, cu avizul medicului de specialitate. De asemenea, locurile de muncă
vor fi dotate cu truse de prim ajutor, al căror conţinut va fi stabilit cu avizul medicului de
specialitate.
Art.27.Pentru servirea mesei şi fumat se vor amenaja încăperi separate, prevăzute cu surse
de apă şi substanţe neutralizante adecvate.
Art.28.Inainte de servirea mesei sau fumat, lucrătorii se vor spăla pe mâini şi pe faţă şi, în
funcţie de caz, vor utiliza soluţii neutralizante.
Art.29.Pentru evitarea surselor de aprindere, este interzisă folosirea flăcării deschise şi a

sculelor care produc scântei.
2.Depozitarea,transportul si manipularea vopselelor si a materialelor auxiliare
2.1. Depozitarea
Art.30.Produsele de vopsire se vor depozita în spaţii distincte, închise, îngrădite, special

amenajate şi marcate corespuzător, în funcţie de natura materialelor.
Art.31.La amenajrea spaţiilor de depozitare a produselor toxice, inflamabile sau explozibile, pe

lângă prevederile prezentelor norme se vor aplica şi prevederile altor reglementări legale în
vigoare referitoare Ia aceste substanţe (legi, HG,Ordine, norme PSI etc).
Art.32.Depozitarea produselor de vopsire se va face în spaţii uscate, aerisite, asigurate, ferite

de acţiunea intemperiilor şi radiaţiilor solare, de sursele de foc deschis sau de alte surse de
încălzire, temperatură cuprinsă între 5° C şi 25° C.
Art.33.Uşile spaţiilor de depozitare vor fi inscripţionate cu indicatoare de avertizare asupra

pericolelor existente, conform standardelor în vigoare şi vor fi ţinute sub cheie de către un
gestionar. Uşile se vor deschide spre exterior.
Art.34. In spaţiile de depozitare se interzic fumatul, intrarea cu flacără deschisă, precum şi

accesul persoanelor străine.
Art.35. La depozitele de substanţe inflamabile, instalaţiile electrice vor fi în construcţie antiex.

Energomontaj SA
Cod Pag.
105/268
Art.36. Depozitarea produselor se va face în recipiente perfect etanşe, a căror integritate

iniţială va fi verificată şi menţinută prin manipulări atente, fără şocuri mecanice.
Art.37. Produsele ambalate vor fi depozitate ordonat, pe loturi, şi vor fi prevăzute cu etichete
referitoare la conţinutul şi denumirea chimică uzuală a produsului»data fabricării şi indicatoare
de avertizare asupfa pericolului pe care îl prezintă.
Art.38. In spaţiile de depozitare se va menţine curăţenia, prin îndepărtarea imediată a oricăror

scurgeri accidentale de produs, acestea prezentând în multe cazuri pericol de autoaprindere
prin oxidare-
Art.39. In timpul depozitării se vor respecta indicaţiile privind incompatibilitatea diverselor

categorii de produse, conform specificaţiei tehnice si etichetării, fiind interzisă depozitarea în
aceeaşi încăpere a produselor incompatibile.
Art.40. In spaţiile de depozitare se va asigura o circulaţie adecvată a aerului, prin ventilare

naturala organizată sau mecanică, în funcţie de caracteristicile substanţelor depozitate şi
conform specificaţiilor producătorului, pentru a fi menţinută permanent o atmosferă fără noxe
sau amestecuri explozive de vapori.
Art.41. Spaţiile de depozitare vor fi dotate cu substanţe neutralizante pentru cazurile de

scurgeri accidentale şi cu mijloace adecvate de stins incendii, în funcţie de natura produselor
stocate şi de indicaţiile specificaţiilor tehnice aferente fiecărui produs privind stingerea
incendiilor.
Art.42. Dezgheţarea armăturilor, ventilelor, conductelor, pompelor etc. aferente depozitelor se

va face numai cu apă caldă, aburi etc, fiind interzisă folosirea în acest scop a focului deschis.
Art.43. Demontările, înlocuirile, reparaţiile şi alte operaţii similare la pompe, robinete,

conducte, rezervoare etc. din dotarea depozitelor, care impun folosirea focului deschis se vor
efectua numai după obţinerea permisului de " lucru cu foc", oprirea şi curăţarea de produsele
inflamabile a instalaţiei respective şi asigurarea tuturor măsurilor ce se impun pentru
prevenirea incendiilor sau exploziilor.
Art.44. Vopselele şi diluanţii vor fi depozitate în ambalaje metalice prevăzute cu capace care
se închid etanş şi dotate cu mânere.
Art.45. După golire, ambalajele ce au conţinut materiale de vopsire vor fi depozitate în locuri
spe¬cial destinate în acest scop.
2.2.Transportul
Art.46. Transportul substanţelor toxice, caustice, inflamabile sau explozibile de la depozite la

locurile de muncă se va face cu mijloace de transport adecvate specificului substanţei
respective şi tipului de ambalaj, conduse de personal special instruit şi numit în acest scop.
Art.47. In timpul transportului, ambalajele (recipientele cu materiale de vopsire) vor fi asigurate

împotriva răsturnării.
Energomontaj SA
Cod Pag.
106/268
Art.48. Se vor respecta indicaţiile privind incompatibilitatea dintre diversele categorii de

produse peliculogene şi produse auxiliare, conform specificaţiilor tehnice şi etichetărilor, fiind
interzis transportul acestor produse împreună, în acelaşi mijloc de transport (exemple:
componenţi acizi împreună cu produse puternic alcaline, acceleratori de cobalt sau sicativi
metalici împreună cu peroxizi organici sau cu alte substanţe oxidante etc).
Art.49. Se interzice transportul substanţelor chimice în recipiente deschise şi neprotejate.
Art.50. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport neamenajate special, pentru transportul

substanţelor inflamabile şi neechipate cu mijloace adecvate de stins incendii, în funcţie de
natura produselor transportate şi de indicaţiile specificaţiilor tehnice aferente fiecărui produs,
privind stingerea incendiilor.
Art.51. Toate operaţiile de manipulare a produselor de vopsire, precum şi de distrugere a

reziduurilor vor fi executate respectându-se normele de prevenire a incendiilor şi
caracteristicile produsului din specificaţia tehnică aferentă. Cisternele pentru transportul
produselor inflamabile vor fi legate la pământ.
Art.52. Personalul care execută operaţiile de manipulare, transport şi depozitare va fi instruit

cu privire la caracterul periculos al acestor produse şi la riscul de incendiu, accidentare sau
îmbolnăvire profesională în caz de nerespectare a măsurilor de prevenire stabilite prin
normele PSI şi instrucţiunile proprii.
Art.53. în timpul manipulării produselor de vopsire, lucrătorii vor purta echipamentul individual
de protecţie adecvat pericolelor existente şi stabilit prin instrucţiunile proprii.
Art.54. (l)Operaţiile de transvazare a substanţelor se vor efectua cu dispozitive speciale, astfel

încât să se evite contacul lucrătorilor cu substanţele respective sau inhalarea de vapori nocivi.
(2)La utilizarea dispozitivelor de sifonare se interzice aspirarea cu gura.
(3)La transvazarea substanţelor inflamabile se va asigura scurgerea sub formă de jet continuu
şi nu sub formă de ploaie, pentru eliminarea posibilităţilor de apariţie a electricităţii statice.
Art.55. Deschiderea capacelor metalice se va face cu scule care nu produc scântei.
Art.56. Colectarea reziduurilor, cârpelor, bumbacului, hârtiei îmbibate cu substanţe sau cu

produse auxiliare se va face în recipiente speciale.
Art.57. (l)Cantităţile de substanţe şi materiale de vopsire scoase din depozit nu vor depăşi
cantităţile necesare unui schimb de lucru.
Art.58. In timpul manipulărilor se vor evita deversările şi se va verifica închiderea etanşă a

ambalajelor, care vor fi depuse în spaţii special amenajate.
3. Prepararea materialelor pentru vopsire
Art.59. Prepararea materialelor de vopsire (lacuri, vopsele etc.) se va efectua numai în spatii
special amenajate, în funcţie de natura produselor şi de tehnologia aplicată, cu respectarea
normelor PSI în vigoare.
Energomontaj SA
Cod Pag.
107/268
Art.60. Se interzice prepararea materialelor de vopsire în spaţiile de depozitare ale acestora

sau în alte spaţii neamenajate pentru aceasta.
Art.61. Se interzice folosirea surselor incandescente, a focului deschis, fumatului etc. în

încăperile în care se prepară vopselele.
Art.62. Uşile încăperilor în care se prepară vopselele vor fi inscripţionate cu indicatoare de

avertizare şi de interdicţie corespunzătoare.
Art.63. Incăperile în care se efectuează prepararea şi omogenizarea materialelor de vopsire

vor fi prevăzute cu instalaţie de ventilare mecanică generală sau locală pentru captarea,
filtrarea, neutralizarea si evacuarea noxelor precum şi cu instalaţie de ventilare mecanică
generală pentru introducerea aerului proaspăt (de compensare). încăperile vor fi dotate cu
instalaţii proprii de stins incendii.
Art.64. Materialele pentru vopsire se vor păstra numai în vase închise. După golire, acestea
vor fi evacuate imediat din secţie, spălate şi depozitate în locuri destinate acestui scop şi care
nu prezintă pericol de incendiu.
Art.65. La prepararea soluţiilor se vor respecta instrucţiunile producătorului, privind

proprietăţile şi toxicitatea substanţelor utilizate.
Art.66. La prepararea oricăror soluţii, prin simpla diluare sau prin amestec de mai multe
substanţe, se va respecta ordinea stabilită prin tehnologie.
Art.67. Se interzice folosirea pigmenţilor albi pe bază de plumb drept componenţi ai

vopselelor, precum şi a benzenului şi a benzinei etilate ca diluanţi.
Art.68. In cazul în care se mai utilizează ulei de in, ceară, colofoniu, se vor lua măsuri
împotriva împrăştierii acestora prin stropire.
Art.69. La prepararea emailurilor de aluminiu, pulberea de aluminiu se va manipula cu

precauţie, pentru a nu se degaja în atmosferă.
Art.70. Recipientele, vasele, conductele, rezervoarele şi instalaţiile pentru substanţe

inflamabile vor fi legate la pământ şi legate între ele prin legături echipotenţiale, pentru
prevenirea apariţiei electricităţii statice.
Art.71. Se interzice orice improvizaţie la instalaţiile mecanice şi electrice.
Art.72. Executarea, exploatarea şi verificarea instalaţiilor electrice se vor face conform

standardelor de securitate a muncii în vigoare, privind funcţionarea în zone cu pericol de
explozie.
Art.73. In cazul în care, accidental, se produc scurgeri de soluţii se va efectua imediat

curăţarea şi, după caz, neutralizarea şi deversarea reziduurilor în canalele racordate la staţia
de neutralizare.
4. Pregatirea suprafetelor in vederea vopsirii
4.1. Procedee mecanice

Energomontaj SA
Cod Pag.
108/268
4.1.1. Şlefuirea şi polizarea
Art.74. Operaţiile de şlefuire, polizare şi lustruire mecanică se vor efectua în încăperi separate.
Art.75(l)Maşinile sau instalaţiile de şlefuire, polizare şi lustruire mecanică vor fi prevăzute cu

instalaţii de ventilare mecanică locală.
(2)Dispozitivele de protecţie (carcase) a zonelor de degajare a particulelor rezultate

din procesele de lucru vor îndeplini concomitent funcţia de protecţie a lucrătorilor contra
particulelor din zona de lucru; dispozitivele de aspiraţie locală vor fi racordate la instalaţia de
ventilare mecanică locală.
Art.76. Carcasele de protecţie vor lăsa liberă numai partea de disc strict necesară lucrului,
orientată într-o direcţie nepericuloasă pentru operator.
Art.77. La maşinile cu mai multe viteze de rotaţie se interzice depăşirea vitezei admise, în
funcţie de dimensiunile discului sau şaibei de polizat şi a pieselor de prelucrat.
Art.78. Se interzic fumatul, focul deschis şi utilizarea surselor de căldură care pot provoca
incendii, întrucât scamele degajate din procesele de prelucrare sunt inflamabile.
4.2. Procedee chimice
4.2.1. Degresarea în solvenţi organici şi în produse petroliere
Art.79.Se interzice utilizarea solvenţilor organici inflamabili în încăperi neamenajate, în

conformitate cu prevederile normelor PSI în vigoare.
Art.80.Operaţiile de degresare cu solvenţi organici se vor efectua în locuri special amenajate

pentru aceasta.
Art.81.Se interzice efectuarea operaţiilor de degresare în atmosferă umedă sau în apropierea

surselor de lumină, foc şi căldură puternică.
Art.82.Spălarea manuală a pieselor mari, în afara instalaţiilor speciale de degresare este

permisă numai în condiţiile în care se folosesc cantităţi reduse de soluţii combustibile
(maximum 5 1), cu asigurarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor
4.2.2. Degresarea chimică
Art.83.Se interzice degresarea chimică fără funcţionarea instalaţiilor de ventilare mecanică

locală aferente băilor.
Art.84.In cazul agitării băilor cu aer, debitul de aer va fi astfel reglat încât să se evite stropirea
lucrătorilor cu soluţii alcaline.
Art.85.Introducerea şi scoaterea pieselor din băi se vor face lent, pentru a evita stropirea
lucrătorilor cu substanţe alcaline.
Art.86.Golirea băilor fierbinţi la staţia de neutralizare a apelor se va face numai după răcire.
5. Procedee de vopsire
Energomontaj SA
Cod Pag.
109/268
5.1. Prevederi comune tuturor procedeelor de vopsire
Art.87.Punerea în funcţiune a secţiilor sau atelierelor de vopsire se va realiza numai după

efectuarea probelor de recepţie, în cursul cărora se va verifica funcţionarea tuturor mijloacelor
şi dispozitivelor prevăzute prin proiectele respective.
Art.88.Se interzice punerea în funcţiune a utilajelor de vopsire fără funcţionarea staţiei de

neutralizare, indiferent de capacitatea sau volumul acestora sau de natura produselor de
tratai.
Art.89.Se interzice desfăşurarea proceselor tehnologice fără funcţionarea instalaţiilor de

ventilare.
Art.90.Cel puţin o dată pe lună se va face o verificare completă a instalaţiilor de ventilare,

urmărindu-se eficienţa acestora şi respectarea parametrilor prevăzuţi prin cartea tehnică a
instalaţiilor.
Art.91.In cazul în care se constată scăderea "eficienţei instalaţiilor de ventilare, se vor efectua
curăţarea adecvată, repararea sau înlocuirea, după caz, a unor elemente ale acestora.
Art.92.In încăperile de lucru se interzice accesul persoanelor care nu au atribuţii în cadrul

procesului respectiv.
Art.93.Se interzice depozitarea materialelor combustibile pe o rază de 10 m de la accesul la

utilajele de vopsire.
Art.94.Uşile încăperilor de lucru vor fi prevăzute cu indicatoare de avertizare contra pericolului

exist¬ent, conform standardelor în vigoare şi se vor deschide spre exterior.
Art.95.Căile de acces şi circulaţie vor fi menţinute permanet libere şi curate.
Art.96.Se interzice începerea lucrului precum şi reluarea lucrului după orice întrerupere, fără
ventilarea completă timp de cel puţin 15 minute a încăperilor în care se desfăşoară procesele
tehnologice.
Art.97.Ori de câte ori survin scurgeri, stropiri sau vărsări de soluţii pe pardoseală, se va
proceda imediat la îndenărtarea acestora cu mijloace adecvate substanţelor respective.
Art.98.In atelierele de vopsire se vor respecta toate măsurile de electrosecuritate prevăzute

prin standardele în vigoare.
Art.99.In încăperile de lucru şi la operaţiile tehnologice care prezintă pericol de incendiu sau
explozie, se interzic fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente,
precum şi producerea de scântei. în acest scop se vor instala indicatoare de interdicţie.
Art.100.Instalaţia electrică de semnalizare în caz de incendiu, aferentă atelierelor de vopsire,

va fi racordată la remiza PSI.
Art.101. Pentru lucrările de vopsitorie ce se execută la înălţimi mai mari de 2 m, unde nu sunt
scări şi platforme cu balustradă, lucrătorii se vor asigura împotriva căderii cu centuri de
siguranţă leg¬ate de elementele fixe ale construcţiei.
Energomontaj SA
Cod Pag.
110/268
Art.102. Scările şi schelele de pe care se execută operaţiile de vopsire, vor fi asigurate

împotriva alunecării sau deplasării şi vor fi construite din materiale rezistente la foc.
Art.103. Utilajele de vopsire vor fi prevăzute cu mijloace de stins incendiul,amplasate în zone

uşor accesibile.
Art.104.In apropierea locului de muncă se vor afla pături din material necombustibil, pentru
stingere, în cazul aprinderii echipamentului de lucru. Păturile se vor păstra în ambalaje care le
vor proteja împotriva îmbibării cu praf şi vapori inflamabili.
Art.105. Materialele pentru vopsire vor fi păstrate în vase bine închise; deschiderea capacelor
metalice se va face cu scule care nu provoacă scântei.
Art.106. Materialele reziduale rezultate din operaţiile de vopsire, sub formă de vopsea uscată,
materialele rezultate de la curăţarea sculelor, reziduurile de vopsea de la hidrofiltre etc, vor fi
colectate în recipiente etanşe, care vor fi amplasate în locuri special amenajate.
Art.107. La locurile de muncă se admite păstrarea numai a unor cantităţi de lacuri, vopsele,
solvenţi etc, necesare unui schimb de lucru.
Art.108. Se interzice lucrul fără echipamentul individual de protecţie prevăzut pentru fiecare
categorie de lucrări, prin instrucţiunile proprii.
Art.109. Se interzice lucrul cu hainele îmbibate cu substanţe inflamabile.
5.2. Vopsirea prin pulverizare
Art.110. Vopsirea prin pulverizare în scopuri industriale se va executa în cabine sau pe

platforme prevăzute cu ventilare mecanică pentru eliminarea vaporilor de solvenţi.
Art.111.Vopsirea prin pulverizare in afara utilajelor speciale este admisă numai dacă se
execută ocazional şi cu un consum de materiale mai mic de 10 1 pe schimb şi 20 gr/h/mc de
încăpere, asigurându-se în timpul vopsirii o ventilare corespunzătoare.
Art.112. Vopsirea în interiorul clădirilor sau halelor, prin pulverizare se va efectua astfel încât
să nu se creeze acumulări periculoase de reziduuri dispersate, asigurându-se o circulaţie a
curenţilor de aer prin ventilare naturală sau mecanică, după caz.
Art.113.Se interzice vopsirea prin pulverizare, fără funcţionarea integrală a utilajelor şi

instalaţiilor conexe (perdele de apă, filtre, ventilatoare etc.)
Art.114. Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă, utilajele electrice trebuie să fie în
construcţie închisă cu gradul de protecţie de cel puţin IP 2X, folosirea celor în construcţie
deschisă fiind admisă numai dacă s-au luat toate măsurile pentru ca toate piesele aflate sub
tensiune să fie inaccesibile unei atingeri neintenţionate.
Art.115. La executarea operaţiilor la care există pericolul de atingere directă, trebuie să se

utilizeze mijloace individuale de protecţie verificate
Energomontaj SA
Cod Pag.
111/268
Art.116.Pentru evitarea electrocutării prin atingere circuitele curenţilor de lucru, dar care
accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie să fie conectate la instalaţia de protecţie prin
legare la pământ.
Art.117. La executarea tuturor operaţiilor la care există pericolul de atingere indirectă,

echipamentele sau instalaţiile electrice vor fi legate la pământ.
Art.118. Se interzice lucrătorilor care lucrează cu pistoale de pulverizare, să îndrepte jetul

asupra altor persoane.
Art.119. Furtunurile de înaltă presiune, utilizate pentru materialele inflamabile şi combustibile,

la pulverizarea fără aer, vor fi verificate înainte de fiecare pulverizare şi întreţinute
corespunzător.
Art.120. Furtunurile şi echipamentele de vopsire vor fi depozitate astfel încât, în eventualitatea

unor scurgeri sau distrugeri, materialul de aplicat să nu curgă într-un spaţiu unde să constituie
sursă de aprindere.
Art.121. Ori de câte ori este nevoie, se va face curăţenia completă a atelierului de vopsitorie.
Sculele şi dispozitivele utilizate pentru curăţenie vor fi confecţionate din materiale care nu
produc scântei.
Art.122.Ori de câte ori se constată îmbâcsirea filtrului de la utilajul de vopsire, acesta va fi

înlocuit, fiind interzisă înlocuirea materialului de filtrare cu un alt material decât cel prevăzut în
cartea tehnică.
Art.123.La executarea tuturor operaţiilor la care există pericolul de atingere indirectă,

echipamentele sau instalaţiile electrice vor fi legate la pământ.
5.3. Vopsirea cu pensula
Art.124. Vopsirea cu pensula se poate executa şi în hale de lucru cu alt specific, cu condiţia ca
în apropiere să nu existe surse de aprindere, iar ventilarea generală a halei să asigure
respectarea concentraţiei admisibile în zona de lucru.
6. Uscarea pieselor vopsite
Art.125.Uscarea naturală a pieselor vopsite în atmosfera atelierului de vopsire, se poate face

numai dacă instalaţia de ventilare asigură nedepăşirea concentraţiei admise a vaporilor de
solvent în atmosfera zonei de lucru.
Art.126.In activitatea de concepţie şi proiectare a proceselor tehnologice de vopsire se vor

respecta prevederile legislatiei de securitatea muncii, normelor PSI în vigoare, instructiunilor
proprii de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire, precum şi prevederile standardelor
de securitate a muncii.
Art.127. Prevederile din acest capitol constituie cerinţe minime de proiectare în vederea
asigurării nivelului de securitate necesar în cadrul activităţii de vopsire, luând în considerare
Energomontaj SA
Cod Pag.
112/268
pericolele existente şi nu exclud prevederea oricăror altor soluţii, pe baza evoluţiei ştiinţei şi
tehnologiei în domeniu, pentru îmbunătăţirea nivelului de securitate în activitatea de vopsire.
7.1.Cerinţe privind amplasarea, construcţia şi amenajarea încăperilor destinate

desfăşurării proceselor de vopsire
Art.128. Incăperile destinate activităţilor de vopsire vor fi prevăzute cu acoperiş de tip uşor.
Art.129. La amplasarea încăperilor în care se desfăşoară procese de vopsire se vor respecta

următoarele prevederi:
a)se interzice amplasarea acestor încăperi la subsolul clădirilor;
b)amplasarea se va face, în cazul clădirilor cu un singur nivel, spre partea exterioară a clădirii,
iar în cazul clădirilor cu mai multe nivele, la ultimul etaj.
Art.130. Pardoselile din vopsitorii şi din subsecţiile auxiliare vor fi construite din materiale care
nu produc scântei prin frecare sau lovire şi sunt rezistente la acţiunea solvenţilor organici,
acizilor, şi alcaliilor, precum şi materiale nealunecoase, care se curăţă uşor.
Art.131. Drumurile şi căile de acces vor fi dimensionate în funcţie de procesul tehnologic şi de

mijloacele de transport utilizate.
Art.132. Atelierele de vopsire vor fi separate faţă de depozite sau alte hale prin pereţi rezistenţi
la foc.
Art.133. In cazul în care sistemul de conveioare aferent liniei de vopsire se extinde şi în alte
hale, trecerea se va realiza printr-un tunel de legătură prevăzut cu sprinklere, de o parte şi de
alta a peretelui.
Art.134. încăperile de lucru vor fi prevăzute cu spaţii pentru depozitarea pieselor de vopsit în
vederea încărcării sau descărcării acestora.
Art.135. Staţia de neutralizare aferentă atelierului de vopsire se va amplasa, de obicei, la

subsolul halei de vopsire.
7.2. Cerinţe privind proiectarea utilajelor
Art.136. Utilajele electrice vor fi în construcţie antiexplozivă.
Art.137.In cadrul liniilor tehnologice, utilajele vor fi dispuse în sensul fluxului tehnologic, astfel
încât să se evite mişcările inutile de deplasare a pieselor de vopsit.
Art.138. Utilajele de vopsire vor fi prevăzute cu mijloace de stins incendii, amplasate în locuri
uşor accesibile.
7.3. Vopsirea prin pulverizare
Art.139. Standurile, cabinele şi platformele de vopsire vor li executate din materiale

necombustibile si usor de curatat si vor fi dotate cu mijloace de stingere a incendiilor ,
corespunzatoare procesului tehnologic si substantelor utilizate.
Energomontaj SA
Cod Pag.
113/268
Art.140. Locul de lucru în cabină va avea o lăţime j minimă de 1500 mm (distanţa de la

peretele cabinei din spatele lucrătorului până la suprafaţa piesei)
Art.141. Captarea vaporilor de solvent şi a particulelor de vopsea formate în timpul pulverizării

se va efectua la partea inferioară, prin grătarele amenajate în pardoseala standului cabinei
sau platformei.
7.4. Uscarea pieselor vopsite
Art.142. Uscarea artificială a pieselor vopsite se va face în camere sau tunele de uscare
prevăzute cu sistem de ventilare de evacuare a solvenţilor evaporaţi în timpul uscării.
7.5. Cerinţe privind proiectarea instalaţiilor de ventilare
7.5.1. Cerinţe generale
Art.143. Pentru evacuarea substanţelor nocive sau a celor care formează amestecuri
explozive cu aerul, se vor utiliza instalaţii de ventilare mecanică generală sau locală, astfel
încât concentraţiile de noxe să se încadreze în limitele admise.
Art .144. Instalaţiile de ventilare mecanică locală vor asigura captarea, filtrarea - neutralizarea
aerului poluat cu gaze, vapori sau aerosoli, înainte de evacuarea lui în atmosferă, pentru
evitarea poluării mediului înconjurător, în toate cazurile în care se depăşesc concentraţiile
admise.
Art.145. Pentru compensarea aerului evacuat se vor utiliza instalaţii de ventilare mecanică
generală de introducere a aerului proaspăt, atât în perioada caldă, cât şi rece a anului. Aerul
introdus va fi încălzit, respectiv răcit, conform procesului tehnologic desfăşurat în spaţiul de
lucru respectiv.
Art.146. Nu se admite recircularea aerului în secţiile de vopsire sau în cabinele de vopsire.
Art.147. Pentru toate instalaţiile de ventilare mecanică - evacuare noxe şi introducere de aer
proaspăt (pentru diluţie şi compensare) – este obligatorie prevederea sistemelor electrice de
avertizare optică şi acustică a opririi ventilatoarelor.
7.5.2. Cerinţe privind instalaţiile de ventilare în cadrul proceselor de vopsire prin

pulverizare
Art.148. Toate zonele de vopsire vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare mecanică adecvată,
pentru îndepărtarea sigură a vaporilor inflamabili, a amestecurilor sau pulberilor şi pentru
limitarea şi controlul reziduurilor combustibile, astfel încât să se asigure securitatea lucrătorilor
şi a echipamentelor tehnice.
7.6. Cerinţe privind proiectarea instalaţiilor electrice
Art.149. Elementele metalice ale echipamentelor de ventilare vor fi legate la pământ.
Art.150. Echipamentul de forţă şi comandă -transformatoarele, tabloul de forţă, aparatajul de

comandă şi toate celelalte părţi componente ale echipamentului se vor instala în exteriorul
zonelor cu atmosferă potenţial explozivă.
Energomontaj SA
Cod Pag.
114/268
Art.151. Conductoarele de înaltă tensiune vor fi izolate corespunzător şi protejate contra

loviturilor mecanice sau contra acţiunii chimice distructive.
Art.152. Orice element expus la înaltă tensiune va fi bine ancorat şi protejat împotriva
atingerilor directe de către orice persoană.
Art.153. Se va prevedea un sistem de legare la pămînt al electrozilor atunci când primarul este
scos de sub înaltă tensiune, indiferent de cauză.
Art.154. (l)Toate părţile conductoare de curent din zona de încărcare (ionizare), cu excepţia
celor impuse de procesul tehnologic care cer tensiune înaltă, vor fi legate la pământ.
(2)Condiţia de la punctul (1) se va aplica dispozitivelor de susţinere a pieselor de vopsire,

paravanelor de separare şi oricăror altor obiecte sau dispozitive conductoare de curent electric
din zona respectivă.
(3)Echipamentul va avea un sistem de avertizare vizibil, permanent, al necesităţii legării la

pământ a obiectelor menţionate la punctul (2).
Art.155. La echipamentul electrostatic manual de pulverizare, circuitele de înaltă tensiune

trebuie proiectate, astfel încât să nu se producă scântei care să conducă la aprinderea
amestecurilor de vapori -aer sau să rezulte şocuri periculoase în contact cu obiectele legate la
pământ.
Art.156. Elementele expuse şi încărcate electrostatic ale pistolului manual, vor fi alimentate
electric numai condiţionat de un sesizor care controlează alimentarea cu vopsea.
Art.157. Echipamentul de forţă, transformatoarele bloc, aparatura de comandă şi toate

celelalte părţi electronice ale echipamentului de forţă, vor fi amplasate în afara zonelor
periculoase.
Art.158. Mânerul pistolului de pulverizare va fi legat la pământ printr-o legătură metalică şi va fi

astfel construit, încât să prevină formarea de sarcini electrostatice pe corpul operatorului.
Art.159. Echipamentul electrostatic şi oricare alte obiecte şi dispozitive conductoare de curent

electric vor fi legate la pământ.
Art.160. Piesele care se vopsesc vor fi menţinute în contact metalic cu conveiorul sau alt
suport legat la pământ.
XI.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU PRELUCRAREA AUTOMATA A DATELOR
1. Prevederi generale
1.1. Conţinut. Scop
Art. 1. (1) Instructiunile proprii de securitate a muncii pentru prelucrarea automată a datelor
cuprind măsuri de prevenire a accidentării şi îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare
riscurile specifice la care este expus personalul lucrător în cadrul acestor activităţi.
Energomontaj SA
Cod Pag.
115/268
(2)Scopul prezentelor norme este de a reglementa organizarea şi desfăşurarea activităţilor de

prelucrare automată a datelor în condiţii de securitate şi sănătate.
1.2. Domeniu de aplicare
Art.2. Prezentele instructiuni se aplica activităţilor de birou ce presupun lucrul cu echipamente

electronice pentru prelucrarea automată a datelor, inclusiv activităţilor desfăşurate la
videoterminale.
Art.3. Lucrătorii din unităţile de informatică, ce se deplasează la diferiţi agenţi economici

pentru lucrări de analiză, programare, implementare sau orice alte lucrări legate de realizarea
prevederilor contractelor încheiate, vor respecta, în afara prezentelor norme şi normele de
securitate a muncii sau instrucţiunile proprii, specifice pentru activitatea agentului economic
respectiv.
1.3. Conexiunea cu alte acte normative
Art.4. (l)Instructiunile proprii de securitate a muncii pentru prelucrarea automată a datelor se

aplică cumulativ cu legislatia in domeniul ssm şi cu Instructiunile proprii de securitate a muncii
pentru utilizarea energiei electrice.
(2)Organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor se vor realiza

potrivit normelor aparare impotriva incendiilor în vigoare.
(3)Dotarea cu echipament individual de protecţie se va realiza în funcţie de riscurile specifice,

potrivit prevederilor Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de
protecţie, aprobat de conducerea societatii.
Art.5. Conducerea santierelor/proiectelor, care au în dotare echipamente de prelucrare

automată a datelor, vor elabora instrucţiuni de lucru cuprinzând măsuri suplimentare de
protecţie a muncii faţă de prevederile prezentelor instructiuni, în conformitate cu specificul
locurilor de muncă şi al activităţilor desfăşurate.
1.4. Incadrarea şi repartizarea lucrătorilor
Art.6. (1)Lucrătorii care urmează să desfăşoare activităţi la echipamentele de calcul, vor fi

încadraţi şi repartizaţi la posturile de lucru numai după efectuarea examenelor medicale
obligatorii prevăzute de reglementările în vigoare ale MMSSF, inclusiv a examenului medical
oftalmologic.
(2)Examenul medical se va realiza periodic, în conformitate cu prevederile Ordinului MMSSF

şi ori de câte ori lucrătorii acuză simptome vizuale sau generale posibil a fi determinate de
exercitarea profesiunii.
1.5. Protecţia vederii

Energomontaj SA
Cod Pag.
116/268
Art.7. (1)In cazul în care, la controlul medical oftalmologic se constată că nu pot fi utilizati
ochelari de corecţie obişnuiţi, lucrătorii vor fi dotaţi cu mijloace de corecţie speciale, adecvate
sarcinii de muncă.
(2)Plata mijloacelor de corecţie speciale va fi suportată de unitatea de informatică sau agentul

economic respectiv.
1.6. Informarea şi instruirea lucrătorilor
Art.8. Conducerea unităţii de informatică sau a agentului economic respectiv va asigura

informarea lucrătorilor asupra tuturor aspectelor de securitate şi sănătate derivate din cerinţele
desfăşurării activităţilor, precum şi asupra măsurilor aplicabile la locul de muncă.
Art.9. Lucrătorii vor fi instruiti în utilizarea echipamentului de calcul înainte de începerea

activităţii şi ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă.
Art.10. Lucrătorii vor fi instruiţi special asupra necesităţii amenajării ergonomice a locului de
muncă şi asupra poziţiilor corecte pe care trebuie să le adopte în timpul lucrului.
Art.11. Organizarea şi desfăşurarea instructajului de protecţie a muncii se vor realiza în

conformitate cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.
1.7. Organizarea activităţii
Art.12. Conducerea unităţilor de informatică sau a agenţilor economici vor planifica şi organiza
activităţile de prelucrare automată a datelor astfel încât activitatea zilnică în faţa ecranului să
alterneze cu alte activităţi.
Art.13. (l)In cazul în care alternarea activităţilor nu este posibilă, iar sarcina de muncă impune
utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze
suplimentare faţă de cele obişnuite.
(2)Durata şi periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa prin instrucţiuni proprii, cu

consultarea unor instituţii specializate sau specialişti, în funcţie de modul de organizare a
activităţii şi de caracteristicile sarcinii de muncă (complexitate, ritm, durată, repetitivitate etc.)
şi vor fi incluse în timpul de lucru
3)Timpul de aşteptare a răspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauză în activitatea

lucrătorilor.
2.Amenajarea locului de munca
Art.14. Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort
şi libertate de mişcare şi să diminueze în măsură maxim posibilă riscurile de natură vizuală,
mentală şi posturală.
Art.15. Posturile de muncă trebuie concepute şi amenajate astfel încât să permită unor
persoane diferite să realizeze o gamă diversă de sarcini de muncă, într-un mod confortabil şi
eficace, la nivelul de performanţe cerut.
Energomontaj SA
Cod Pag.
117/268
Art.16. Amenajarea posturilor de muncă trebuie să permită adaptarea acestora la schimbări

de cerinţe şi situaţii.
Art. 17. Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile
antropofuncţionale ale utilizatorilor şi munca lor prin asigurarea posibilităţilor de reglare a
diferitelor elemente componente ale acestuia.
Art.18. Utilizatorii trebuie să aibă posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru, în timpul

activităţii
Art.19. Dacă utilizatorii se deplasează de la un punct de lucru la altuL este indicat să se

prevadă elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a uşura mişcarea (de ex. o canelură
sub birou cu adâncime suficientă pentru prindere).
Art.20. Distanţele şi unghiurile de vedere trebuie să fie în raport cu cerinţele sarcinii de muncă
şi în conformitate cu poziţia de lucru standard.
Art.21. (l)Pentru a păstra o poziţie de lucru confortabilă şi pentru a evita reflexiile şi efectul de
orbire, utilizatorul trebuie să .încline, să basculeze sau să rotească ecranul , oricare ar fi
înălţimea ochilor deasupra planului de lucru.
(2)Inălţimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcţii de privire înclinate
între 10 şi 20° sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
Art.22. Inălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ şi antebraţ
de minimum 90°.
Art.23. In poziţie aşezat, distanţa dintre planul de lucru şi suprafaţa de şedere trebuie să fie
cuprinsă între 200 şi 260 mm.
Art.24. Ecranul,suportul de documente şi tastatura trebuie amplasate la distanţe aproximativ

egale faţă de ochii utilizatorului, respectiv 600 ± 150 mm.
Art.25. Videoterminalele vor fi astfel amplasate încât direcţia de privire să fie paralelă cu
sursele de lumină (naturală şi artificială).
Art.26. Posturile de muncă la videoterminale vor fi amplasate între şirurile de corpuri de

iluminat din încăperea de lucru
Art.27. (1 )Videoterminalele vor fi amplasate la distanţă faţă de ferestre.
(2)In cazul în care videoterminalele sunt amplasate în încăperi în care se desfăşoară şi alte
activităţi, în apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu necesită activitate
la ecran.
(3)Suprafeţele vitrate nu trebuie să fie situate în faţa sau în spatele utilizatorului.
Art.28. Se va evita, pe cât posibil, amplasarea videoterminalelor în încăperi cu suprafeţe

vitrate de mari dimensiuni. Dacă acest lucru nu este posibil, în cazul încăperilor mari, cu
suprafeţe vitrate importante, dispuse pe mai mulţi pereţi, se vor lua măsuri adecvate pentru
Energomontaj SA
Cod Pag.
118/268
mascarea zonelor cu luminanţă ridicată (pereţi mobili, storuri cu lamele orizontale la ferestre
etc).
Art.29. Pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi stabilitate, la locul de muncă trebuie:
a)să se reducă la minimum vibraţiile inerente sau transmise:
b)să se elimine posibilitatea basculării planului de lucru;
c)să fie posibilă reglarea înălţimii mesei fără risc de coborâre bruscă şi deci, de rănire;
d)să nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.
Art.30. Amenajarea posturilor de muncă într-o încăpere trebuie realizată asrfel încât să se
asigure:
a)accesul uşor şi rapid al utilizatorilor la locul lor de muncă;
b)accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentului, la poziţiile

cablurilor şi la prizele electrice, fară întreruperea activităţii în desfăşurare sau cu o întrerupere
minimă;
c)un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare între indivizi
şi de intimitate.
Art.31. (1)Conductorii electrici şi cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii:
a)să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
b să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale utilizatorilor,
inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii;
c)să asigure accesul uşor iar întreţinerea să se efectueze fară întreruperea activităţii;
d)cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.
(2)Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva

deteriorărilor mecanice.
3. Exploatarea echipamentelor de calcul
Art.32. Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi

pentru care nu au instruirea necesară.
Art.33. (l)Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie va fi efectuată numai de către

personalul autorizat în acest scop.
(2)Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la tablouri

electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de
climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice.
Art.34. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, în ordine,

următoarele prevederi:
Energomontaj SA
Cod Pag.
119/268
a)verificarea temperaturii şi umidităţii din sală;
b)verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c)punerea sub tensiune a unităţii centrale, prin acţionarea butonului corespunzător de pe

panoul unităţii centrale;
d)punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acţionarea butoanelor

corespunzătoare de pe panourile de comandă, în succesiunea indicată în documentaţia
tehnică a calculatorului.
Art.35. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza în succesiunea

inversă celei prevăzute la punerea sub tensiune.
Art.36. Punerea în funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai
după ce personalul autorizat să efectueze revizia sau reparaţia confirmă în scris că
echipamentul respectiv este în bună stare de funcţionare.
Art.37. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
Art.38. Se interzice efectuarea oricărei intervenţii în timpul funcţionării echipamentului de

calcul.
Art.39. (l)Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată pentru a se

putea interveni imediat ce se produce o defecţiune.
(2)Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constata o

defecţiune a acestuia.
(3)Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de întreţinere autorizat.
Art.40. Dacă în timpul funcţionării echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta
va fi oprit şi se va anunţa personalul de întreţinere pentru control şi remediere.
Art.41. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură ia
pământ.
Art.42. Inlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul

autorizat în acest scop.
Art.43. (l)La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraîncălzirile care pot duce
la incendii.
(2)In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingătoare cu praf şi dioxid de carbon.
(3)In timpul funcţionării, capacul superior al imprimantelor va fi menţinut închis; deschiderea

capacului imprimantelor, pentru diverse reglaje se va realiza numai după deconectarea
acestora de la sursă.
Art.44. (1) La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea părţilor fierbinţi.

Energomontaj SA
Cod Pag.
120/268
(2) Orice intervenţie în timpul funcţionării imprimantelor, permisă în documentaţia tehnică ,se
va realiza cu luarea măsurilor de evitare a antrenării părţilor corpului de către imprimantă.
Art.45. In timpul funcţionarii calculatorului, uşile de acces la sala calculatorului nu se vor bloca
sau încuia, pentru a permite evacuarea rapidă, în caz de pericol, a personalului de deservire.
Art.46. Se interzice fumatul în încăperile cu volum mare de documente.
Art.47. (l)In cazul unui început de incendiu în sala calculatoarelor, se va acţiona cu stingătorul
cu praf şi dioxid de carbon.
(2)Reluarea lucrului în zonele de acţiune a dioxidului de carbon se va face numai după

ventilarea spaţiilor respective cu instalaţia de climatizare în funcţiune, în circuit deschis, un
timp stabilit în funcţie de capacitatea ventilatoarelor şi volumul încăperilor, dar nu mai puţin de
o oră.
Art.48. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra

tastaturii.
Art.49. (l)In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor coloraţi.
(2)Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii (sub formă de
reţea, aplica pe pe suprafaţa ecranului)
Art.50. (1 )Utilizatorii echipamentelor de calcul prevăzute cu ecran de vizualizare trebuie să

cunoască necesitatea şi posibilităţile de reglare a echipamentului şi mobilierului de lucru.
(2)Reglările se vor efectua în raport cu cerinţele sarcinii de muncă, condiţiile de mediu şi cu

caracteristicile antropofuncţionale şi psihofiziologice individuale.
(3)Se vor regla în principal:
-luminanţa ecranului, contrastul între caractere şi fond. poziţia ecranului (înălţime, orientare,
înclinare);
-înălţimea şi înclinarea suportului pentru documente;
-înălţimea mesei de lucru (dacă este reglabilă);
-înălţimea suprafeţei de şedere a scaunului, înclinarea şi înălţimea spătarului scaunului.
4. Întretinerea echipamentelor de calcul
Art.51. Se interzice accesul personalului de întreţinere la echipamentele de calcul pe care nu

le cunosc şi pentru care nu au fost instruiţi.
Art.52. Orice reparaţie a echipamentelor de calcul se va efectua în conformitate cu prevederile

din documentaţia tehnică a calculatorului.
Art.53. Pentru fiecare echipament de calcul se vor întocmi grafice de control periodic pentru
semnalizarea deficienţelor şi remedierea acestora.
Energomontaj SA
Cod Pag.
121/268
Art.54. Personalul de întreţinere va verifica existenţa dispozitivelor de protecţie şi a carcaselor

şi nu va autoriza punerea în funcţiune a echipamentului respectiv decît după montarea
dispozitivelor şi carcaselor de protecţie.
Art.55. Se interzice curătarea sau ungerea echipamentelor în timpul funcţionării acestora.
Art.56. (l)Suprafeţele ecranelor videoterrninalelor se vor curăţa periodic de depunerile de praf

sau amprente digitale, pentru a nu se reduce lizibilitatea.
(2)Curăţarea se va face numai cu produsele prescrise de producătorul echipamentului.
Art.57. Conducătorul locului de muncă împreună cu personalul care lucrează la echipamentele

electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune
(carcase intacte şi la locul lor, capace închise, izolaţia cablurilor nedeteriorată etc).
Art.58. Mijloacele şi instalaţiile de protecţie împotriva pericolului de electrocutare vor fi

verificate pe baza unui plan de verificări aprobat de conducerea unităţii de informatică sau
agentului economic respectiv.
Art.59 Se interzice intervenţia la instalaţiile electrice a persoanelor necalificate în meseria de

electrician şi neautorizate
Art.60. La proiectarea activităţilor de prelucrare automată a datelor se vor respecta prevederile

legislatiei de securitate a muncii,Instructiunilor proprii de securitate a muncii pentru
prelucrarea automată a datelor precum şi prevederile standardelor de ergonomie şi securitate
a muncii astfel încât fiecare echipament sau componentă a acestuia să fie prevăzute cu
sisteme de protecţie şi să îndeplinească cerinţele ergonomice.pentru a nu constitui un pericol
pentm sănătatea sau securitatea lucrătorilor
5.1. Cerinţe pentru echipamentele electronice de calcul şi instalaţiile electrice(cf.HG

1146/2006)
Art.61. Echipamentele electronice de calcul şi instalaţiile electrice care le alimentează cu

energie electrică trebuie astfel proiectate şi realizate încât să fie asigurată protecţia împotriva
electrocutării prin atingere directă şi indirectă.
Art.62. Echipamentele electronice şi instalaţiile electrice care le alimentează cu energie

electrică trebuie să corespundă mediului în care sunt utilizate.
Art.63.Tensiunea de alimentare a echipamentelor electronice de calcul trebuie să fie de

maximum 220 V.
Art.64. Echipamentele electronice de calcul trebuie să corespundă cel putin gradului 1P2X.
Art.65. Echipamentele electrice de clasa I de protecţie trebuie să fie alimentate cu energie

electrică printr-un cablu care, pe lângă conductoarele de lucru, trebuie să conţină şi un
conductor de protecţie prin care să se lege masa echipamentelor la nul de protecţie, în cazul
Energomontaj SA
Cod Pag.
122/268
alimentării dintr-o reţea electrică legată la pământ (reţea TN) sau la pământ, în cazul
alimentării dintr-o reţea izolată faţă de pământ (reţea IT).
Art.66. Ca protecţie suplimentară împotriva electrocutării, pe circuitul de alimentare cu energie

electrică a echipamentelor electrice de clasa I de protecţie trebuie să fie prevăzut un
întreruptor de curent de defect care să deconecteze echipamentul la un curent de defect de
30 mA.
Art.68. Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice de calcul trebuie
să fie protejate la curenţi de scurtcircuit prin siguranţe fuzibile, siguranţe automate sau
întreruptoare automate.
Art.69. Siguranţele fuzibile trebuie să fie originale şi calibrate la curentul nominal indicat de
proiectant.
Art.70. Curentii de scurtcircuit la care deconectează siguranţele fuzibile şi întreruptoarele

automate trebuie să aibă valoarea indicată de proiectant.
Art.71. Echipamentele electrice de clasa II de protecţie sunt construite cu izolaţie suplimentară

sau întărită şi nu necesită nici o altă măsură de protecţie împotriva electrocutării prin atingere
indirectă.
Art.72. (l)Echipamentele de clasa III de protecţie sunt construite pentru a fi alimentate la o

tensiune foarte joasă.
(2)Sursa de tensiune foarte joasă trebuie să fie realizată astfel încât să nu poată apărea în
circuitul de tensiune foarte joasă o tensiune mai mare.
Art.73. Circuitele de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de calcul trebuie să fie

separate de cele care alimentează alte instalaţii şi prevăzute cu posibilitatea de alimentare
încă cel puţin 5 minute de la întreruperea tensiunii reţelei electrice şi semnalizarea acestui
defect
Art.74. Orice dispozitiv periferic al calculatorului va fi prevăzut cu un întreruptor care să

permită operatorului deconectarea dispozitivului respectiv,in caz de necesitate.
5.2. Cerinţe pentru ecrane de vizualizare
Art.75. Ecranul nu trebuie să prezinte reflexii care să provoace disconfort utilizatorului. Este de
preferat ca el să fie tratat din fabricaţie împotriva reflexiilor.
Art.76. (l)Ecranul trebuie să poată fi orientat şi înclinat uşor şi liber pentru a putea fi adaptat
nevoilor utilizatorilor
(2)Ecranul trebuie să fie vizibil sub orice unghi de vedere mai mic de 40° (unghi
măsurat în raport cu perpendiculara la suprafaţa ecranului într-un plan oarecare).
(3)Se va prevedea posibilitatea poziţionării ecranului astfel încât acele zone ale sale
care trebuie privite în mod continuu să poată fi văzute sub un unghi al liniei de vedere cuprins
între orizontală şi 60° sub orizont.
Energomontaj SA
Cod Pag.
123/268
5.3. Cerinţe pentru mobilierul de lucru
Art. 77. Mobilierul de lucru trebuie conceput şi realizat în funcţie de caracteristicile

antropofuncţionale ale utilizatorilor şi de caracteristicile sarcinii de lucru, astfel încât să asigure
acestora libertatea mişcărilor, o poziţie de lucru corectă, confortabilă şi o performanţă ridicată.
Masa (planul) de lucru
Art.78. Planul de lucru va avea o suprafaţă suficientă pentru o amplasare flexibilă a ecranului,
tastaturii, documentelor şi echipamentului auxiliar.
Art.79. Lăţimea minimă a mesei va fi de 800 mm.
Art.80. Suprafaţa de lucru trebuie să fie mată pentru a evita reflexiile. Simt contraindicate
culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanţă.
Art. 81 (1) Mesele nereglabile vor avea o înălţime de 730 ± 10 mm.
(2)In condiţiile în care echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai multe
persoane, mesele vor fi reglabile în înălţime, cu posibilităţi de reglare între 650 şi 740 mm.
Scaunul de lucru
Art. 82. Scaunul trebuie să fie stabil şi să-i permită utilizatorului libertate de mişcare şi o poziţie
confortabilă
Art.83. (l)Inălţimea scaunului trebuie să poată fi reglabilă.
(2)Mecanismele de reglare a înălţimii scaunului trebuie să poată fi acţionate cu

uşurinţă şi concepute astfel încăt să nu fie posibilă o modificare involuntară a înălţimii
scaunului.
Art.84. (l)Scaunul trebuie prevăzut cu mecanism de basculare astfel încât să fie posibilă o
basculare de câteva grade spre înainte a suprafeţei de şedere şi să poată fi adoptate poziţii
de lucru înclinate (caz in care bascularea scaunului trebuie să funcţioneze sincronizat cu
înclinarea spătarului).
(2)Mişcările scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie să modifice înălţimea

marginii anterioare a scaunului.
Art. 85. (1 )Spătarul scaunului trebuie să fie reglabil atât ca înălţime cât şi ca înclinare.
(2)Spătarul trebuie să sprijine zona lombară, umerii şi partea superioară a toracelui şi

trebuie să fie convex în regiunea lombară pentru a deveni plat sau concav mai sus.
Art.86. (l)Dacă este necesar, locul de muncă va fi prevăzut cu reazem pentru picioare.
(2)Reazemul trebuie poziţionat pe sol şi trebuie să prezinte stabilitate.
5.4. Cerinţe privind mediul de muncă
5.4.1. Iluminat
Energomontaj SA
Cod Pag.
124/268
Art.87. Iluminatul încăperilor de lucru va fi proiectat în funcţie de caracteristicile sarcinii de

muncă şi cerinţele vizuale ale utilizatorilor, astfel încât să se asigure niveluri de iluminare şi
um contrast adecvat între ecran şi mediu, pentru obţinerea unei performanţe vizuale ridicate.
Art.88. Ferestrele vor fi prevăzute cu un sistem corespunzător de protecţie reglabil.
Art.89. Posibilele reflexii şi străluciri pe ecran sau pe alte elemente ale postului de muncă, vor
fi evitate corelând caracteristicile tehnice şi amplasarea surselor de lumină cu amenajarea
încăperilor şi posturilor de muncă.
5.4.2.Microclimat
Art.90. In încăperile în care se desfăşoară activităţi de prelucrare automată a datelor, se vor

asigura condiţii de confort termic.
Art 91. Atunci când este necesar un microclimat strict controlat, se va urmări să nu se creeze
curenţi de aer supărători.
Art. 92. Echipamentul aparţinând postului de lucru nu va produce o căldură excesivă, care să
producă disconfortul lucrătorilor.
5.4.3.Zgomot
Art. 93. (1)Zgomotul emis de echipamentele care aparţin postului de muncă nu trebuie să
distragă atenţia şi să perturbe comunicarea verbală.
(2)Nivelurile de zgomot vor fi cele prevăzute în HG 493/2006.
Art.94. Imprimantele de mare viteză, care constituie surse de zgomot, vor fi aşezate în
încăperi separate de sala calculatoarelor, izolate fonic şi prevăzute cu geamuri transparente
pentru a facilita vizualizarea procesului de imprimare.
Art.95. Instalaţiile de ventilare nu trebuie să antreneze prin funcţionarea lor o creştere

semnificativă (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste încăperi.
5.4.4.Radiaţii
Art. 96. Toate radiaţiile, exceptând părţile vizibile ale spectrului electromagnetic trebuie să fie
reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor,
în conformitate cu prevederile HG 1028/2006.
5.4.5.Substanţe periculoase
Art.97. Emisiile de ozon (O3) de la imprimantele laser trebuie reduse la niveluri neglijabile din
punct de vedere al protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.
XII.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU ACTIVITATI DE TELECOMUNICATII
Energomontaj SA
Cod Pag.
125/268
Continut
Art.1.Instructiunile interne specifice de securitate a muncii pentru telecomunicatii cuprind

prevederi pentru prevenirea accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale în activitatea
de telecomunicatii.
Scop
Art.2.Scopul prezentelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare

si îmbolnavire profesionala existente în cadrul acestei activitati proprii celor patru elemente
componente ale sistemului de munca (executant-sarcina de munca -mijloace de productie-
mediu de munca ).
Domeniu de aplicare
Art.3.Prezentele instructiuni interne specifice se aplica personalului SAEM, care executa

lucrari de telecomunicatii pe baza de contract,comanda de executie sau sub alta forma
legala .Art.4.Prevederile prezentelor instructiuni se aplica cumulativ cu prevederile legislatiei in
domeniu in vigoare,precum si cu alte instructiuni interne pe diferite domenii de activitate ale
SAEM.
Revizuirea normelor
Art.5.Prezentele instructiuni se vor revizui periodic si vor fi modificate, ori de câte ori este
necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislativa , tehnica etc., survenite la nivel
national sau la modificarea proceselor de munca .
2.Prevederi comune tuturor proceselor de munca din activitatea de telecomunicatii
2.1.Încadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
Art.6.Toate procesele de munca vor fi conduse si supravegheate de persoane care poseda

pregatire tehnica corespunzatoare si care au fost desemnate în acest scop.
Art.7.Repartizarea la locurile de munca la înaltime se va face numai dupa atestarea scrisa ca

persoana respectiva este apta din punct de vedere medical pentru lucrul la înaltime.
Art.8.Instructajul de protectie a muncii se va face pe faze, în conformitate cu prevederile

legislatiei in domeniul ssm in vigoare,precum si in conformitate cu instructiunile proprii.
Art.9.Personalul muncitor calificat si necalificat trebuie sa posede cunostinte generale cu

privire la lucrul în conditii de protectie a muncii, precum si cele specifice lucrarilor ce urmeaza
a le executa.
Art.10.Instructajul de protectie a muncii se efectueaza tuturor persoanelor care depun o

activitate cu caracter direct productiv, de manipulare, transport, întretinere, reparatii etc.,
precum si celor care prin natura obligatiilor profesionale conduc aceste activitati.
Energomontaj SA
Cod Pag.
126/268
Art.11.(1)Personalul muncitor care îsi desfasoara activitatea în incinta statiilor de cale ferata
va fi instruit si examinat în afara prevederilor din prezentele norme si asupra prevederilor
specifice lucrului în statiile de cale ferata , cuprinse în "Instructiunile specifice de securitate a
muncii pentru transporturi pe calea ferata ".
(2)Personalul care îsi desfasoara activitatea în zona cailor ferate electrificate va fi instruit,
examinat si autorizat pentru lucru în zona .
Art.12.Personalul muncitor care îsi desfasoara activitatea în statiile de electroalimentare

(instalatii electrice, tablouri de distributie, statii de energie, baterii de acumulatoare) va fi
instruit si examinat în afara prevederilor din prezentele norme si asupra prevederilor cuprinse
în Instructiunile interne specifice privind utilizarea energiei electrice.
2.3.Dotarea cu EIP
Art.13.Toti lucratorii din activitatea de telecomunicatii sunt obligati sa utilizeze echipamentul

individual de protectie adecvat, conform "Normativului - cadru de acordare si utilizare a
echipamentului individual de protectie" emis si aprobat de conducerea SC Energomontaj SA.
2.4.Organizarea locului de munca si a activitatilor
Art.14.Înainte de începerea lucrului, persoanele special desemnate în acest scop vor verifica
starea si functionarea uneltelor, sculelor, utilajelor si dispozitivelor ce urmeaza sa fie utilizate
si vor lua masuri pentru a nu fi folosite decât cele corespunzatoare din punctul de vedere al
protectiei muncii.
Art.15.Este interzisa utilizarea sculelor sau uneltelor care prezinta defectiuni.
Art.16.Este interzisa modificarea sculelor sau oricarui alt echipament tehnic prin improvizatii.
Art.17.Este interzisa schimbarea locului de munca fara avizul sefului de formatie.
Art.18.În locurile de munca din incinte unde exista riscul de intoxicare cu diferite gaze sau de
asfixiere, începerea lucrarilor este permisa numai dupa ventilarea spatiului si verificarea prin
probe a atmosferei din spatiul respectiv.
Art.19.În salile de echipamente de telecomunicatii, locurile de trecere si spatiile din jurul

echipamentelor vor fi complet libere; este interzisa ocuparea lor cu materiale sau cu aparataj
inutil. Locurile de munca vor fi mentinute în stare de curatenie.
Art.20.Este interzis sa se execute operatii de înlocuiri,interventii de orice fel la echipamentele

de telecomunicatii sau la alte echipamente tehnice folosite în procesul de munca de catre
persoane care nu au aceasta sarcina de serviciu.
Art.21.Încalzirea spatiilor de munca din cladiri va fi asigurata în perioada rece, în functie de

temperatura exterioara , în limitele stabilite de normele legale in vigoare.
Art.22.Instalatiile de ventilare si climatizare vor fi mentinute în buna stare, urmarindu-se

functionarea lor la parametrii proiectati.
Energomontaj SA
Cod Pag.
127/268
Art.23.La toate locurile de munca permanente din spatii închise unde exista riscuri de
incendiu, explozii, intoxicatii si surse de zgomot sau vibratii, se vor efectua masuratori în
vederea depistarii concentratiilor/nivelurilor maxim admisibile si a anihilarii surselor acestora.
Art.24.Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel încât sa asigure o buna vizibilitate la

locurile de munca .
Art.25.În încaperile de lucru se vor monta placi avertizoare si afise sugestive pe teme de
protectie a muncii, referitoare la activitatile efectiv prestate în spatiul respectiv.
Art.26.În cazul încaperilor de lucru în care se gasesc instalatii prin a caror manevrare sau
atingere se pot produce accidente, pe usile acestora se vor afisa indicatoare de avertizare
(conform standardelor în vigoare). Aceste tablite se vor fixa si pe usile încaperilor în care sunt
instalatii de înalta tensiune, instalatii sub presiune, transformatoare, sali de relee, centrale de
telecomunicatii.
Art.27.Zilnic, înaintea începerii lucrului, seful de formatie va verifica starea de sanatate si

oboseala a lucratorilor. Daca în urma examinarii se constata ca unele persoane prezinta stari
maladive sau de oboseala , sau se afla sub influenta bauturilor alcoolice, a unor medicamente
sau droguri, nu vor fi admise la lucru.
Art.28.La repartizarea lucrarilor pe muncitori, seful de formatie va indica procedeul corect de

lucru (neriscant) si masurile corespunzatoare, va verifica starea echipamentului individual de
protectie si a echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitori la lucrarea respectiva .
2.5.Protectia împotriva electrocutarii
Art.29.La exploatarea si întretinerea instalatiilor electrice trebuie sa se respecte prevederile

cuprinse în Instructiunile interne specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei
electrice.
Art.30.Lucrarile fara întreruperea tensiunii se vor executa numai în cazurile speciale, când
instalatia nu poate fi întrerupta fara sa fie afectate instalatii importante de telecomunicatii, cu
luarea tuturor masurilor de protectie, muncitorul care executa lucrarea fiind asistat de alt
lucrator, instruit pentru supravegherea lucrarii si interventie urgenta în caz de accident.
Art.31.Lucrarile pe stâlpii folositi în comun (circuite de telecomunicatii si de energie electrica )

se vor face numai dupa ce toate circuitele au fost scoase de sub tensiune si s-a confirmat în
scris scoaterea de sub tensiune.
Art.32.La traversarea strazilor sau a drumurilor cu conductori izolati sau neizolati, acestia nu
vor fi lasati sa atârne pe jos, ci se vor ridica destul de sus, în asa fel încât sa nu constituie
obstacole pentru circulatia normala a vehiculelor si pietonilor.
Art.33.Este interzis sa se atinga în mod simultan doi conductori ai unui circuit de

telecomunicatii.
Art.34.Lucrarile care prezinta pericol de electrocutare se vor executa sub supravegherea

sefului de echipa
Energomontaj SA
Cod Pag.
128/268
Art.35.Este interzisa nerespectarea distantelor minime admise fata de elementele care sunt
sub tensiune sau care pot fi puse accidental sub tensiune.
Art.36.Saparea gropilor sau santurilor pentru diferite lucrari la cablurile existente se face
numai cu cizme (galosi) si manusi de cauciuc.Începând de la 0,4 m adâncime, se va sapa
numai cu ajutorul lopetilor, nefolosindu-se nici un fel de alte unelte, pentru a evita pericolul de
electrocutare.
2.6.Protectia împotriva incendiilor si exploziilor
Art.37.În încaperile cu pericol de incendiu si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc
deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scântei, lovirea a doua scule
feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice. În acest scop, pe usa de
acces se vor monta placute avertizoare.
Art.38.Este interzis accesul în spatiile cu pericol de explozie al tuturor persoanelor straine. Pe

usile de acces ale acestor spatii se vor afisa indicatoare de avertizare.
Art.39.Este interzis fumatul in alte locuri decat cele stabilite prin normele tehnice PSI.
Art.40.Fiecare încapere în care exista echipamente de telecomunicatii va fi dotata cu

extinctoare cu bioxid de carbon.
3.Instalarea retelelor urbane si interurbane de telecomunicatii
3.1.Prevederi generale
Art.41.Pentru lucrarile executate la înaltime sau în canalizari de adâncime este obligatorie

verificarea zilnica , înainte de începerea lucrului, a centurilor si cordoanelor de siguranta , a
scarilor (extensibile, de catarat pe stâlpii de beton), a ghearelor (scaritelor) de catarat pe
stâlpii de lemn.
Art.42.Este interzisa folosirea echipamentelor defecte sau a scarilor de înaltime

necorespunzatoare în comparatie cu înaltimea de lucru.
Art.43.În cazul utilizarii scarilor extensibile, lucrarea se va executa în echipa formata din doua
persoane, dintre care una va sprijini scara.
Art.44.Sculele nu vor fi purtate în buzunarele salopetei, ele vor fi transportate în cutii sau genti
de lucru.
Art.45.În timpul lucrului la înaltime aparatele si sculele trebuie asigurate contra caderii.
Art.46.Este interzisa stationarea oamenilor, vehiculelor etc., sub locul de munca situat la
înaltime.
Art.47.Pentru lucrarile la înaltime se vor respecta si celelalte masuri prevazute de Normele

specifice de protectie a muncii pentru lucrul la înaltime.
Energomontaj SA
Cod Pag.
129/268
Art.48.La transportul si manipularea materialelor necesare pentru instalarea retelelor urbane si

interurbane de telecomunicatii se vor respecta prevederile cuprinse în Instructiunile interne
specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace
mecanizate si depozitarea materialelor.
Art.49.În cazul utilizarii mijloacelor mecanice de ridicare si manipulare, prinderea materialelor,

pieselor de ridicat se va face cu dispozitive speciale, certificate, care sa asigure prinderea
corecta si echilibrata a acestora.
Art.50.Se interzice ca la prinderea subansamblelor sa se foloseasca lanturi sau cabluri care

nu au poansonate sarcina maxima de ridicat.
Art.51.La traversarea strazilor sau drumurilor cu conductori izolati sau neizolati, acestia nu vor
fi lasati sa atârne pe jos. Conductorii se vor tine cu mâna, fiind interzisa legarea lor de centura
sau înfasurarea în jurul corpului.
Art.52.În cazul lucrarilor de instalare a retelelor de telecomunicatii în zone situate pe drumurile

publice se vor lua masuri de acoperire a locurilor de munca cu indicatoare de protectie (de
interzicere a accesului si de avertizare) si de dirijare a circulatiei pietonilor si vehiculelor pe
trasee ocolitoare, cu respectarea prevederilor Normelor specifice de protectie a muncii pentru
lucrari de drumuri, poduri si constructii caiferate.
Art.53.Este interzisa traversarea cu circuite de telecomunicatii peste LEA (exclusiv

bransamentele cu fire izolate sau circuite de alimentare a mijloacelor de transport în comun -
tramvai, troleibuze); Lucrarile se vor realiza numai prin subtraversari.
Art.54.Executarea lucrarilor pe trasee comune cu LEA sau cu retelele de radioficare este

permisa numai dupa scoaterea lor de sub tensiune.
Art.55.La utilizarea pompelor submersibile, acestea se vor porni numai dupa scufundarea în
apa .
Art.56.La utilizarea dispozitivului de forat orizontal, tractorul care îi asigura manevrarea va fi

amplasat la cel putin 2 m de groapa unde lucreaza dispozitivul.
Art.57.Burghiul elicoidal sau tijele dispozitivului de foraj nu se vor schimba în timpul

functionarii acestuia.
3.2.Lucrul pe stalpi
Art.58.Lucrul pe stâlp va începe numai dupa ce lucratorul a verificat fixarea scaritelor si a

cordonului centurii de siguranta .
Art.59.Este interzis ca lucratorul sa se sprijine pe o singura scarita .
Art.60.Înainte de a Începe urcarea pe stalp, lucratorul trebuie sa verifice rezistenta si

stabilitatea stâlpului.
Art.61.În cazul stâlpilor care nu au fost plantati definitiv sau care nu prezinta siguranta , se vor
lua urmatoarele masuri:
Energomontaj SA
Cod Pag.
130/268
a)sprijinirea stâlpului cu furci sau tapine, prin legarea de un alt stâlp nou (la înlocuirea stâlpilor
dintr-o linie existenta ), sau prin plantarea unui stâlp ajutator, executându-se o ancorare
provizorie, dupa caz;
b)supravegherea si dirijarea operatiilor de fixare si urcare de catre seful de formatie.
Art.62.Se interzice urcarea si lucrul pe stâlpii de colt în interiorul unghiului de tragere a firelor
(în partea dinauntrul coltului).
Art.63.Se interzice lucratorilor sa aseze sculele si uneltele pe traverse sau sa înfiga toporasul
în stâlp sau traverse.
Art.64.Ajutorul celui care lucreaza pe stâlp va sta la o distanta de minimum 2 m de la baza

stâlpului pe care se lucreaza.
Art.65.Sculele sau materialele se vor trimite la lucratorul aflat pe stâlp numai cu ajutorul
frânghiei si numai dupa ce s-a verificat corecta lor legare; este interzisa aruncarea lor.
Art.66.Se interzice modificarea dimensiunilor scarilor de catarat pe stâlpii de beton, marind

sau micsorând deschiderea acestora.
Art.67.(1)Pe timp umed (ceata, ploaie sau ninsoare) si atunci când stâlpii din beton sunt
acoperiti cu polei se interzice folosirea scaritelor de catarat.
(2)Se admite lucrul în cazul când stâlpii sunt acoperiti de polei numai cu conditia utiliza rii
scarilor extensibile: ultima treapta a scarii se va lega obligatoriu de stâlp cu franghia.
Art.68.Este interzis lucrul pe stâlpi pe timp de ploaie, furtuna, descarcari electrice în zona de
lucru.
Art.69.În cazul stâlpilor de beton folositi în comun, muncitorii nu vor începe lucrul decât dupa
ce au verificat cu instrumente indicatoare de tensiune absenta tensiunii de defect.
Art.70.Daca lucratorul, prin natura sarcinii de munca, este obligat sa se urce într-un pom, se
va asigura prin legarea de copac cu cordonul centurii de siguranta .
Art.71.La trecerea peste liniile de cale ferata neelectrificata se vor respecta prevederile
cuprinse în Instructiunile specifice de securitate a muncii pentru lucrari de drumuri, poduri si
constructii cai ferate.
Art.72.La executarea sapaturilor pentru canalizatiile telefonice se vor respecta prevederile

corespunzatoare din Instructiunile specifice de securitate a muncii pentru lucrari geotehnice de
excavatii, fundatii, terasamente, nivelari si consolidari de teren.
3.3.Lucrari pentru executarea canalizatiilor telefonice
Art.73.Se interzice depozitarea materialelor, a utilajelor, a conductelor sau a blocurilor de

beton pe lizierele de protectie sau pe platformele de lucru.
Art.74.Pe timpul noptii este obligatorie iluminarea drumurilor, trecerilor si punctelor de acces
sau de depozitare, precum si toate locurile de munca .
Energomontaj SA
Cod Pag.
131/268
Art.75.În anotimpurile reci, locurile de trecere peste santurile de canalizatie (podete, punti de
trecere, trepte, rampe de acces etc.) se vor curata de noroi, zapada, resturi de materiale si se
vor presara cu materiale antiderapante.
Art.76.Caile de acces între punctele periculoase (pericol de surpare, alunecare, atingere de

conductori electrici sub tensiune etc.) vor fi prevazute cu îngradiri, balustrade de protectie,
sageti indicatoare si alte indicatoare de protectie.
Art.77.Înaintea inceperii sapaturilor este obligatorie identificarea amplasamentului instalatiilor

subterane.
Art.78.La lucrarile unde urmeaza sa fie întâlnite instalatii subterane de forta sau de transport
gaze este obligatoriu sa asiste un delegat din partea unitatilor de profil.
Art.79.Daca în timp ce se executa sapatura se descopera constructii si instalatii subterane

neprevazute, Lucrarile se vor întrerupe imediat, iar muncitorii vor fi evacuati pâna la
identificarea instalatiilor si luarea masurilor de protectie corespunzatoare.
Art.80.În apropierea conductelor de apa si a celor de gaz trebuie sa se evite utilizarea

mijloacelor mecanice.
Art.81.În apropierea cablurilor electrice subterane, executarea sapaturilor se va realiza numai

dupa scoaterea lor de sub tensiune. Daca acest lucru nu este posibil, se vor respecta
prevederile Instructiunilor interne specifice pentru transportul si distributia energiei electrice si
a Instructiunilor interne specifice pentru utilizarea energiei electrice.
Art.82.În cazul în care pe traseul canalizatiei ramân portiuni de conductori electrici

descoperite, acestea se vor proteja cu folii de PVC.
Art.83.Daca în timpul executarii sapaturilor apar infiltratii de gaz se va opri imediat lucrul si nu
se va relua decât dupa înlaturarea cauzelor infiltrarii.
Art.84.Înainte de începerea lucrarilor de sapatura se vor îndeparta de pe amplasament apele

de suprafata .
Art.85.La saparea santurilor pentru canalizatia principala este obligatoriu sa se lase, la

distante de circa 10 m, punti de 1 m latime, în zona carora nu se desface nici pavajul. Tunelul
de subtraversare se va sapa din ambele parti, fara ca lucratorul sa intre sub punte.
Art.86.Stationarea muncitorilor în santuri, în gropile de sub maluri sau pe marginea gropilor,

este interzisa .
Art.87.La prepararea betoanelor, montarea si demontarea cofrajelor si turnarea betoanelor, se

vor respecta prevederile Instructiunilor specifice de securitate a muncii pentru prepararea,
transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
precomprimat.
Art.88.Demontarea sustinerilor planseelor camerelor de tragere dupa turnare, ca si a

cofrajelor, sau eliberarea pentru circulatie, se vor face numai cu aprobarea conducatorului de
lucrare.
Energomontaj SA
Cod Pag.
132/268
Art.89.Dupa demontarea cofrajelor camerelor de tragere, pâna la finisarea si refacerea

pavajului in jurul acestora, se vor monta bariere sau panouri de avertizare.
3.4.Lucrari de cabluri si conductoare
Art.90.La tragerea cablurilor de pe tamburi de mari dimensiuni si greutati, în special în

canalizatie, se va evita coborârea si ridicarea din nou a tamburului pe circuitele speciale
pentru derulare, aflate pe sol.
Art.91.În cazul cand tragerea se efectueaza de pe tamburul fixat pe cricuri, acestea din urma
trebuie sa fie bine fixate, iar operatia nu se va derula decât dupa verificarea orizontalitatii
axului ce suporta tamburul.
Art.92.Lucratorul care asista la tragere în camera de tragere trebuie sa fie atent sa nu intre în
zona de pericol a scripetelui ajutator.
Art.93.În cazul în care pe conducte sunt dopuri, înainte de tragerea cablului se scot dopurile si
se aeriseste.
Art.94.La pozarea cablului în sapaturi, toti muncitorii se vor plasa de aceeasi parte a cablului
si a santului si vor lua cablul la sold (direct sau cu sablonul).
Art.95.La executarea lucrarilor de cabluri pe stalpii cu cutii terminale este obligatorie

verificarea in prealabil a treptelor de fier.
Art.96.(1)La urcarea pe ferestre si pe acoperis lucratorii vor purta centura de siguranta , al

carui cordon îl vor prinde de un obiect fix si rezistent.
(2)Scarile se vor sprijini pe fatada cu ambele parti în dreptul locului unde se va lucra.
Art.97.La intrarea în poduri, pivnite, subsoluri întunecoase, pentru iluminarea traseului se vor
utiliza fie instalatiile existente, fie în lipsa acestora, lanterne electrice.
Art.98.Pentru executarea lucrarilor în subsolurile cladirilor unde pot apare infiltratii de gaze se
vor obtura toate conductele de acces ale cablurilor, fie libere, fie ocupate.
Art.99.La stâlpii folositi în comun, se vor respecta distantele între circuitele de telecomunicatii
si cele de energie electrica stabilite prin standardele în vigoare. Este interzisa atingerea
ambelor fire telefonice simultan.
Art.100.Se interzice scoaterea din functiune a clichetelor de la troliile mecanice si de mâna

folosite la tragerea cablurilor.
Înainte de a pune în functiune troliul se va verifica:
a)daca agatarea sarcinii este corect facuta ;

Energomontaj SA
Cod Pag.
133/268
b)daca sarcina nu depaseste capacitatea troliului;
c)daca cablul nu este agatat de vreun obstacol.
Art.101.Personalul de deservire nu va parasi troliul în timpul functionarii.
Art.102.La intreruperea lucrului, troliul electric va fi deconectat de la retea.
Art.103.Se interzice sa se tracteze cu troliul alte obiecte decât acelea pentru care a fost
destinat.
Art.104.Folosirea troliilor electrice se va face numai dupa punerea la pamânt a tuturor partilor
metalice ale utilajului.
Art.105.La utilizarea lansatorului de cabluri, muncitorii care rotesc tamburul se vor asigura
impotriva caderii.
Art.106.La manipularea tamburului se va verifica sa nu existe cuie sau aschii de lemn.
Art.107.Este interzisa derularea cablului în timpul ridicarii tamburului si a deplasarii

lansatorului de cablu.
Art.108.Se interzice lucratorilor care deruleaza cablul sa stea pe tractor.
Art.109.Este interzisa folosirea lansatorului de cablu pe partea laterala cu înclinare mai mare
de 50º.
3.5.Jonctionarea cablurilor
Art.110.La jonctiunea cablurilor la înaltime sunt interzise: îndreptarea flacarii lampii de benzina
spre frânghia de sustinere a platformei, spre cort sau spre streang; asezarea oalei cu parafina
topita pe platforma .
Art.111.În cazul utilizarii scarii extensibile la jonctionarea cablului aerian la cutia terminala ,
scara va fi fixata astfel încât sa depaseasca cel putin cu 1 m înaltimea streangului; treapta
scarii din dreptul streangului va fi legata de acesta cu frânghia.
Art.112.Este interzisa montarea si executarea lucrarilor la cutiile terminale pe timp de ploaie,

furtuna si descarcari electrice atmosferice.
Art.113.Pentru lucrarile realizate în zone unde exista retele de gaze, echipele vor fi dotate
obligatoriu cu aparate detectoare si vor fi instruite asupra utilizarii lor.
Art.114.Este interzisa folosirea tensiunilor mai mari de 24 V în interiorul camerelor de tragere.
Art.115.(1)La iluminarea camerelor de tragere se vor folosi numai lampi electrice portative cu
mâner izolat, alimentate de la acumulatoare speciale sau de la transformatoare electrice
coborâtoare de tensiune, conectate la cofretele electrice prin cordoane izolate in cauciuc.
(2)Este interzisa folosirea autotransformatoarelor electrice.

Energomontaj SA
Cod Pag.
134/268
Art.116.Este interzisa amplasarea transformatoarelor de coborâre pentru iluminat sau pentru

ventilare în camin sau imediat lânga gura caminului.
Art.117.(1)Înainte de a se trimite jonctorului tuciul cu aliaj topit sau oala cu parafina topita ,
ajutorul va verifica daca frânghia macaralei sau frânghia de ajutor nu prezinta defectiuni.
(2)Este interzisa prezenta oricarei persoane sub locul de munca al jonctorului sau in zona de
manevrare a tuciului.
Art.118.Lucrarile executate în camerele de tragere se vor executa numai în echipa de doua

persoane; cel de al doilea jonctor va sta permanent la gura caminului si va supraveghea
desfasurarea operatiilor.
Art.119.În jurul caminului se vor monta panouri sau garduri de protectie; se interzice marcarea
camerelor de tragere deschise numai cu scara introdusa înauntru.
Art.120.Pe timp de ploaie se vor fixa la gura camerelor de tragere capacele de protectie.
Art.121.În cazul lucrarilor realizate noaptea, camerele de tragere deschise vor fi marcate cu
indicatoare de protectie luminoase.
Art.122.În timpul lucrului în camere de tragere situate între sinele de tramvai, camerele vor fi
acoperite cu gratare de protectie.
Art.123.Camerele de tragere situate în zone unde nu exista pericolul infiltratiilor de gaze se

vor ventila prin tinerea capacelor deschise.
Art.124.Daca exista pericolul infiltratiilor de gaze, înainte de coborâre în camera de tragere se

vor lua urmatoarele masuri:
a)se va efectua aerisirea naturala a camerei timp de 20 de minute, deschizându-se si doua

camere adiacente;
b)se va controla atmosfera din camera cu ajutorul detectoarelor de gaze.
Art.125.Daca se constata prezenta unor emanatii de gaze, se efectueaza obturarea tuturor ga

urilor de acces în camera de tragere si nu se vor continua lucrarile decât dupa avizul dat de
organele în drept.
Art.126.În zonele unde exista instalatii de gaze este obligatorie obturarea tuturor orificiilor de
acces în camera de tragere.
Art.127.Sunt interzise introducerea de materiale inflamabile si fumatul in camerele de tragere.
Art.128.În cazul obturarii conductelor sau daca este necesara o aerisire mai eficienta , se va
utiliza ventilarea mecanica în timpul lucrului; ajutorul de jonctor va pune în functiune
ventilatorul câte 10 - 15 minute la fiecare ora .
3.6.Masuri ssm pentru lucrarile ce se executa în zona LEA, LES

Energomontaj SA
Cod Pag.
135/268
Art.129.(1)Înainte de începerea lucrului la liniile existente, toate circuitele vor fi legate la

pamânt atât în punctele de sectionare conductiva (sau la ambele parti ale locului de lucru), cât
si de o parte si alta a stâlpului pe care se lucreaza .
(2)Unul din fire va fi legat la pamânt printr-o sonerie polarizata sau o lampa cu neon. Legarea
la pamânt se va realiza cu ajutorul dispozitivelor mobile de scurtcircuitare si legare la pamânt,
legând mai întâi aceste dispozitive la priza de pamânt.
Art.130.Ridicarea si întinderea conductorilor pe stâlpi, în zonele expuse permanent la inductie,

se va face numai prin intermediul funiilor textile.
Art.131.Ridicarea si întinderea conductelor de telecomunicatii, a funiilor de suspensie

(streanguri) si a cablurilor pe stâlpi în zonele expuse tensiunilor se va face numai prin
intermediul funiilor din textile uscate.
Art.132.Liniile si instalatiile de telecomunicatii aflate în zona de influenta a LEA de înalta

tensiune vor fi marcate cu un semn distinctiv. Se vor marca stâlpii din doi în doi, precum si toti
stâlpii care au conductori de punere la pamânt.
Art.133.Când se executa orice fel de lucrari la liniile de telecomunicatii în punctele de

încrucisare cu LEA de înalta tensiune, se va solicita în prealabil întreprinderii furnizoare de
energie electrica întreruperea alimentarii LEA. În cazul când aceasta întrerupere nu este
posibila , se vor lua masurile de protectie corespunzatoare, conform Instructiunilor interne
specifice pentru utilizarea energiei electrice si a reglementarilor emise de Regia de
Electricitate.
Art.134.Este interzis sa se depoziteze materialele necesare construirii liniilor de

telecomunicatii sub liniile electrice de înalta tensiune.
Art.135.Se vor lua masuri speciale în timpul lucrului pentru a se evita micsorarea spatiilor între
linia electrica de înalta tensiune si conductoarele liniei de telecomunicatii ce se monteaza .
Art.136.Este interzis ca lucratorii sa execute lucrari la liniile de telecomunicatii în deschiderea

de încrucisare cu LEA - I.T. pe timp de furtuna , ploaie, descarcari electrice, ceata sau
ninsoare.
Art.137.La executarea lucrarilor din imediata apropiere a caii ferate electrificate sau în
punctele de subtraversare a acestora se vor respecta Instructiunile specifice pentru transportul
pe calea ferata si Instructiunile specifice pentru lucrari de drumuri, poduri si constructii cai
ferate.
Art.138.Muncitorii trebuie sa fie instruiti asupra locului de refugiu fixat în prealabil de catre
conducatorul echipei pentru cazul apropierii unui tren, care trebuie sa fie de regula pe partea
dreapta a sensului de mers al trenului.
Art.139.(1)La trecerea trenului sau la apropierea unei locomotive, lucratorii vor sta la o
distanta corespunzatoare de sina de cale ferata pentru eliminarea pericolului de accidentari.
Energomontaj SA
Cod Pag.
136/268
(2)Dupa trecerea trenului, este interzisa reînceperea lucrului pâna ce conducatorul echipei nu
se va convinge ca imediat dupa tren nu mai circula alte vehicule ca: drezine, vagoane cu
motor etc.
Art.140.În apropierea caii ferate este interzisa folosirea semnalelor (ca fanioane etc.) care ar
putea fi confundate cu semnalele feroviare de circulatie.
Art.141.(1)În cazul lucrarilor în zona sau pe terasamentul caii ferate conducatorul echipei va
numi un observator care sa anunte prin fluier apropierea unui tren.
(2)În cazul liniilor de cale ferata cu vizibilitatea redusa (ex. în curbe pronuntate sau pe un teren
în panta ), observatorul va fi dublat prin unul sau doua ajutoare asezate la distante
convenabile înainte si dupa locul de munca , astfel încât, sa poata anunta supraveghetorul în
timp util despre apropierea unui tren.
Art.142.Este interzisa asezarea pe sine a obiectelor metalice, tragerea sinelor sau a panglicii
de masurat etc., care ar putea scurtcircuita cele doua sine ale unei linii, provocand deranjarea
semnalelor feroviare.
Art.143.Este interzisa circulatia de-a lungul caii ferate electrificate sau traversarea acesteia de
catre muncitori purtând pe umar obiecte lungi, acestea vor fi purtate numai în mâna , în pozitie
orizontala .
Art.144.Liniile si instalatiile de telecomunicatii aflate în zona de influenta a cailor ferate

electrificate vor fi marcate cu un semn distinctiv, de avertizare asupra pericolului de
electrocutare. Se vor marca stâlpii din doi în doi, precum si toti stâlpii care au condensatori de
punere la pamânt.
Art.145.(1)La începerea lucrului se va anunta masa de verificare de care apartine linia de

telecomunicatii în cauza , sau statia de radioficare respectiva , spre a nu lega la pamânt
vreunul din firele la care se lucreaza sau sa deconecteze legatura la pamânt de pe
conductorul de control.
(2)La terminarea zilnica a lucrului si la reînceperea lucrului a doua zi, se va anunta din nou
masa de verificare sau statia de radioficare respectiva .
Art.146.Se interzice executarea lucrarilor pe liniile de telecomunicatii care se gasesc în zona

de influenta a liniei ferate electrificate înainte de a fi realizata (de ambele parti ale locului)
legarea la pamânt a conductorilor liniei de telecomunicatii la priza de pamânt de protectie.
Art.147.Lucrarile la liniile de telecomunicatii expuse inductiei se vor executa în echipe de cel

putin doi lucratori .
Art.148.În galeriile de cabluri sau înaintea intrarii în statii, toate mantalele metalice de protectie
ale cablurilor, care servesc si ca ecran, vor fi conectate între ele si la priza de legare la
pamânt.
Art.149.În timpul când se executa orice fel de lucrari la liniile de telecomunicatii în deschiderea
de încrucisare cu liniile electrice aeriene de înalta tensiune (L.E.A. - I.T.), conducatorul
formatiei de lucru va fi prezent în permanenta .
Energomontaj SA
Cod Pag.
137/268
Art.150.Lucratorii care executa orice fel de lucrari la liniile de telecomunicatii în portiunea de

încrucisare a acestora cu L.E.A. - I.T. vor purta echipamentul individual de protectie adecvat.
Art.151.Orice lucrare de cabluri expuse la tensiuni periculoase, inclusiv jonctionarea cablurilor,

se executa de cel putin doi muncitori, din care unul are rol de supraveghere.
Art.152.La saparea gropilor pentru diferite lucrari la cablurile existente, începând de la 0,40 m
adâncime, se vor folosi numai lopeti.
Art.153.Instrumentele folosite la jonctionarea cablurilor (cutit de taiat cablu, cleste, surubelnite

etc.) trebuie sa aiba mânere electroizolante (dielectrice), care sa reziste la o tensiune de 3000
V c.a. timp de un minut si sa nu prezinte asperitati.
Art.154.În vederea realizarii jonctiunilor de cabluri în gropi, se vor lua masuri de izolare
electrica a lucratorului în raport cu pamântul. În cazul infiltratiilor de apa , se evacueaza mai
întâi aceasta, dupa care se monteaza panourile de lemn si alte materiale electroizolante.
Panoul de lemn de pe peretele gropii trebuie sa ramâna în orice situatie la cel putin 10 cm
deasupra nivelului maxim al apei.
Art.155.În groapa (sau în imediata ei apropiere) se va amenaja o priza de pamânt, conform

standardelor în vigoare, la care se executa legarea la pamânt a mantalei (învelisul metalic de
protectie al cablului de telecomunicatii), respectiv dispozitivele de scurtcircuitare si legare la
pamânt.
Art.156.La lucrarile de jonctionare, nu se vor atinge peretii gropii sau camerei de tragere cu
nici o parte a corpului.
Art.157.Este obligatorie legarea la pamânt atât a armaturii, cât si a mantalei capetelor de

cablu de jonctionat.
Art.158.În cazul cablurilor în functiune este interzis sa se taie armatura pâna ce nu s-a
asigurat continuitatea galvanica a acesteia. Aceeasi masura se va aplica si în cazul taierii
mantalei cablului sau a firelor de ecranare, precum si la scoaterea mansonului de jonctionare
al cablului în functiune.
Art.159.Capetele armaturii si ale mantalei cablului, inclusiv clema de legare la pamânt, se vor
înfasura cu banda (fasa ) de cauciuc sau de P.V.C. si se vor mentine astfel pâna la terminarea
jonctionarii tuturor firelor.
Art.160.Locul de munca din groapa al jonctorului se va curata periodic de capetele de fire

taiate sau de alte obiecte metalice.
Art.161.Înainte de instalarea cutiei de protectie a jonctiunilor subterane se va executa punerea

la pamânt a armaturii cablurilor (care nu au învelisul din mase plastice).
Art.162.În cazul cablurilor coaxiale sau ale circuitelor ecranate din cabluri simetrice se va lega
la pamânt si ecranul respectiv.
Energomontaj SA
Cod Pag.
138/268
Art.163.La repararea cablurilor aeriene unde este necesara instalarea unui manson sau
deschiderea unui manson existent, se va verifica mai întâi integritatea conductelor de legare la
pamânt si lipsa tensiunii periculoase.
3.7.Desfiintarea liniilor de telecomunicatii
Art.164.La lucrarile de desfiintare a liniilor de telecomunicatii, nu se va folosi decât personal

special instruit în acest scop.
Art.165.(1)Lucrarile de desfiintare a liniilor aeriene de telecomunicatii se vor efectua numai în

prezenta conducatorului locului de munca , care raspunde de toate aspectele legate de
executarea si terminarea în bune conditii a lucrarilor.
(2)Lucrarile de complexitate deosebita , vor fi conduse de catre seful serviciului retele sau
conducatorul tehnic, dupa caz.
Art.166.Lucrul pe stâlpul supus dezafectarii va începe numai dupa ce lucratorul a verificat

atent daca scarita are coltii bine fixati în stâlp si dupa ce fixeaza sigur cordonul si centura de
siguranta , pentru a preveni alunecarea.
Art.167.Este interzisa desfiintarea stâlpilor prin taiere la baza .
Art.168.La lucrarile de desfiintari linii aeriene de telecomunicatii, transportul stâlpilor se va face

cu cârlige de transportat stâlpi. Daca conditiile o impun, stâlpii se pot transporta si pe umar, în
acest caz conducatorul lucrarii având grija ca toti lucratorii sa ia stâlpul pe acelasi umar.
Stâlpul se va ridica, transporta si arunca la pamânt la comanda conducatorului lucrarii .
Lucratorii vor fi asezati în ordinea înaltimii.
Art.169.La desfiintarea ancorelor se vor folosi ancore ajutatoare, prevazute cu scripeti.

Ancorele vechi se vor demonta numai dupa întinderea cu ajutorul scripetilor a ancorelor
ajutatoare, care apoi vor fi slabite pâna la scoaterea stâlpului din linie, dupa care se
demonteaza si ancorele ajutatoare.
Art.170.Desfiintarea liniilor de telecomunicatii ce sunt montate sub liniile electrice de înalta

tensiune se va face începând cu panoul care subtraverseaza .
Art.171.Conductorul care se desfiinteaza va fi prins cu o legatura - cheie la stâlpii vecini cu cei

adiacenti liniei electrice de înalta tensiune.
Art.172.Taierea conductorului este permisa numai dupa executarea lucrarilor de consolidare a

stâlpilor si de fixare a conductorului.
Art.173.Lucratorul care tine de funie nu va lasa firul sa se miste liber.
4.Prevederi de proiectare
Proiectare retele
Energomontaj SA
Cod Pag.
139/268
Art.174.(1)Pentru cablurile noi, la întocmirea proiectului, pe lânga valoarea tensiunilor

longitudinale induse în întreg cablul, se va indica si valoarea probabila a tensiunilor
longitudinale ce ar putea fi induse în cablu pe lungimi de fabricatie, sau pe lungimi de 100 m
de cablu pe diferite portiuni mai expuse ale traseului cablului.
(2)În cazul când aceste tensiuni însumate pe o lungime de fabricatie vor depasi valoarea de
40 V, operatiile de instalare a cablului se vor efectua cu folosirea echipamentului individual de
protectie.
Art.175.Subtraversarile de linii de cale ferata electrificata se vor executa în conducte de PVC ,

beton sau azbociment care sa depaseasca cu cel putin 5 m sinele exterioare ale caii ferate.
Art.176.(1)La orice subtraversare de cale ferata electrificata se va executa de ambele parti ale
caii ferate o legare la pamânt a mantalei si a armaturii, prin priza de pamânt.
(2)Aceste prize se vor amplasa la cel mult 100 m, de calea ferata , dar în nici un caz sub 20 m
de la axa liniei ferate electrificate. Adâncimea de îngropare, precum si amplasamentele
executate ale subtraversarii si prizelor de legare la pamânt vor fi precizate cu exactitate în
proiecte.
(3)Se interzice legarea cablurilor de telecomunicatii direct de partile metalice ale podurilor,
viaductelor si ale celorlalte parti metalice ale caii ferate, fara o izolare perfecta a cablului fata
de aceste parti metalice.
(4)În cazul în care cablul subteran trebuie sa traverseze aerian anumite obstacole, toate
partile metalice ale traversarii vor fi legate la pamânt la ambele capete ale portiunii aeriene,
prin prize de pamânt.
Art.177.Este interzisa amplasarea cablurilor de telecomunicatii în imediata apropiere a

stâlpilor retelei de contact, a prizelor si a altor elemente ale liniei de tractiune. Distantele
minime vor fi indicate concret în proiecte.
Art.178.(1)În cazul când pe acelasi traseu exista mai multe cabluri, în punctele de ramificare
se va executa o interconectare a învelisurilor cablurilor pentru echipotentierea lor si legarea lor
la pamânt printr-o priza comuna .
(2)Mantaua si armatura metalica a cablurilor aeriene, ca si funia de suspensie a cablului, vor fi

legate la pamânt la capatul dinspre linia cu fibre goale si în punctele intermediare indicate în
proiecte.
Art.179.La proiectare se va da o deosebita atentie amplasarii si prevenirii numarului de prize

de pamânt în zona de influenta a caii ferate electrificate, astfel încât sa nu se creeze diferente
de potential periculoase, iar la executie se vor respecta cu strictete prevederile proiectelor.
Art.180.(1)La subtraversarea cu cabluri de telecomunicatii a LEA atunci când nu exista plase

de protectie, cablurile de telecomunicatii vor fi prevazute de ambele parti ale LEA cu prize de
pamânt la care se leaga mantaua si armatura.
(2)În cazul ca deasupra cablului subteran de telecomunicatii se va instala o plasa de protectie,

acesta va fi legata la pamânt prin prize situate la capete numai pentru aceasta plasa .
Energomontaj SA
Cod Pag.
140/268
(3)La lucrarile de instalare a cablurilor în zona situata la mai putin de 100 m de linia ferata sau
de LEA în functiune, sau în timpul lucrarilor de întretinere, se vor lua masuri contra tensiunilor
provocate de câmpul electric al LEA sau al retelei de contact.
XIV.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU ACTIVITATI DE BIROU
Art. 1.Prezentele instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie privind activităţile de birou

desfăşurate la sediul social, sedii secundare sau puncte de lucru ale SAEM, au aplicativitate
în cadrul activităţilor desfăşurate de santiere/proiecte si puncte de lucru.
Art. 2.Realizarea efectivă a măsurilor dispuse revine atât lucrătorilor, cât şi persoanelor cu
atribuţii în organizarea şi conducerea procesului de muncă, în baza prevederilor art. 22 si 23
din Legea nr. 319/2006, pentru a nu expune la pericol de accidentare propria persoană, alţi
lucrători sau alţi participanţi la procesul de muncă care pot fi afectaţi de acţiunile sau
omisiunile lucrătorului în timpul procesului de muncă.
Art. 3.Informarea lucrătorilor se realizează prin procedura de informare care cuprinde:

informarea iniţială, materialele necesare de informare din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi comunicările făcute de conducerea societăţii.
Art. 4.Consultarea lucrătorilor se realizează prin intermediul procedurii de consultare stabilite

la nivelul SAEM, conform căruia orice lucrător, reprezentant al acestuia sau, după caz,
membru în comitetul de securitate şi sănătate în muncă îşi poate aduce contribuţia la
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi la creşterea gradului de asigurare a securităţii şi sănătăţii
în muncă, prin propuneri concrete formulate în scris, adresate conducerii societăţii, aplicabile
condiţiilor specifice de desfăşurare a activităţii în cadrul societăţii.
1.Dispoziţii generale
Art. 5.Întreg personalul este obligat să respecte prevederile prezentelor Instrucţiuni proprii de
prevenire şi protecţie pentru activităţile de birou desfăşurate la sediul social, sedii secundare
sau puncte de lucru ale SAEM.
Art. 6.Activitatea de prevenire şi protecţie reprezintă un ansamblu de activităţi care are ca

scop:
•asigurarea condiţiilor optime de muncă;
•prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale;
•acordarea primului-ajutor;
•stingerea incendiilor;
•evacuarea lucrătorilor;
Energomontaj SA
Cod Pag.
141/268
•stabilirea legăturilor necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte primul-

ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri, printr-un sistem unitar de măsuri şi
reguli, realizat şi prin informarea şi consultarea lucrătorilor, care acoperă activităţile
desfăşurate în procesul muncii şi toate categoriile de persoane fizice şi juridice angrenate în
acesta.
Art. 7.Instrucţiunile proprii de prevenire şi protecţie pentru activităţile de birou sunt

reglementări cu aplicabilitate internă care cuprind prevederi obligatorii pentru desfăşurarea
activităţilor în condiţii de securitate a muncii.
Art. 8.Adecvat condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţilor se pot prevedea şi asigura

ulterior şi alte măsuri de securitate a muncii, în completarea celor existente, funcţie de
condiţiile specifice de lucru.
Art. 9.Structura acestei instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie pentru activităţile de birou
are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate şi sănătate în muncă, conform
legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în munca în vigoare.
Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat,
compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc:
•lucrătorul – persoana implicată nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;
•sarcina de muncă – totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul echipamentelor

de muncă şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;
•echipamente de muncă – orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosita în muncă;
•mediul de muncă – ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul
sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Art. 10.Reglementarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în cadrul prezentelor

instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor
activităţi, în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, se realizează prin tratarea tuturor
aspectelor de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul fiecărui element al
sistemului executant – sarcină de muncă – echipament de munca – mediu de muncă propriu
proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiectul activităţii de prevenire şi
protecţie.
Art. 11.În contextul general prezentat, instrucţiunile proprii de prevenire şi protecţie pentru
activităţile de birou desfăşurate la sediul social, sedii secundare sau puncte de lucru ale
societăţii, au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă pentru aceste activităţi, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă,
identificării şi evaluării riscurilor existente la fiecare loc de muncă, astfel încât, pentru fiecare
pericol să existe cel puţin o măsură de prevedere la nivelul fiecărui element component al
procesului de muncă.
Energomontaj SA
Cod Pag.
142/268
Art. 12.Structurarea acestei instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie pentru activităţile de

birou este făcută pentru fiecare activitate, prevederile urmând o succesiune logică,
corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de muncă.
2.Reguli generale
Art. 13.Conducerea sucursalei va face o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile
de securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri
pentru vedere, probleme fizice şi solicitare mentală.
Art. 14.Participarea la instructajele de SSM, însuşirea instrucţiunilor proprii de prevenire şi

protecţie şi aplicarea corespunzătoare a prevederilor acestora reprezintă o obligaţie de
serviciu.
Art. 15.Pentru desfăşurarea activităţilor în condiţii optime, personalul are obligaţia ca la

începerea programului de lucru să se prezinte apt pentru lucru.
Art. 16.În timpul programului de lucru exploatarea echipamentelor de muncă se va face numai
conform instrucţiunilor de utilizare de către personalul care le are în dotare.
Art. 17.Personalul sucursalei îşi va desfăşura activitatea în aşa fel încât să prevină accesul
neautorizat al altor persoane la echipamentul pe care îl are în dotare, în special în cazurile în
care prin accesul neautorizat s-ar putea crea prejudicii, de orice natură, celorlalte persoane
sau chiar societăţii.
Art. 18.În cazul în care se constată anomalii în funcţionarea echipamentului de muncă din
dotare sau care pot împiedica buna funcţionare a acestuia, personalul este obligat să
întrerupă activitatea, să anunţe persoana desemnată pentru astfel de situaţii şi pe superiorul
ierarhic, fără ca prin aceasta să pună în pericol sănătatea şi securitatea în muncă a propriei
persoane, a celorlalţi lucrători sau a altor participanţi la procesul de muncă.
Art. 19.Intervenţia altor persoane, decât a celor autorizate pentru întreţinerea şi repararea
echipamentelor de muncă, sau utilizarea echipamentelor de muncă care prezintă improvizaţii
constituie abatere gravă de la prezentele instrucţiuni proprii de prevenire şi protecţie.
Art. 20.Blocarea căilor de acces/evacuare cu materiale, mobilier, aparatură sau orice alte
obiecte, chiar şi temporar, este interzisă.
Art. 21.Lucrătorii au obligaţia să-şi însuşească măsurile de prim-ajutor şi să acorde primul-

ajutor în caz de accidentare a unui alt lucrător sau a altui participant la procesul de muncă şi
să pună în aplicare măsurile stabilite pentru astfel de situaţii.
Art. 22.În cazul în care în incinta sediului au loc lucrări de amenajare sau reparaţii a spaţiilor
aferente, se interzice deplasarea lucrătorilor în interiorul zonei de lucru, delimitată sau
semnalizată corespunzător.
Art. 23.Cu excepţia cazurilor fortuite, deplasarea în cadrul sediului se va face într-un ritm
normal, în special în zona scărilor si a uşilor.
Energomontaj SA
Cod Pag.
143/268
Art. 24.În caz de necesitate, părăsirea locului de muncă se va face conform măsurilor stabilite
şi pe cât posibil fără panică, cunoscut fiind faptul că panica conduce la o creştere exponenţială
a consecinţelor unor evenimente deosebite.
Art. 25.Regula generală, pentru toate categoriile de personal, este aceea de a nu interveni în
activităţi pentru care nu sunt instruiţi sau care necesită instruire specială.
3.Utilizarea echipamentelor de calcul
Art. 26.Utilizarea echipamentelor de prelucrare automată a datelor se va face în conformitate

cu prevederile H.G. nr. 1.028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare.
Art. 27.Lucrătorul va fi instruit de către conducătorul locului de muncă în utilizarea

echipamentului de calcul înainte de începerea activităţii şi ori de câte ori se modifică
organizarea sau dotarea locurilor de muncă.
Art. 28.Amenajarea posturilor de lucru într-o încăpere se va realiza astfel încât sa se asigure:
•accesul facil al lucrătorului la locul de muncă;
•accesul rapid al lucrătorilor de întreţinere la toate părţile echipamentului de muncă, pe cât

posibil fără întreruperea celorlalte activităţi aflate în desfăşurare;
•spaţiul de lucru necesar facilitării comunicării între persoane şi asigurării confidenţialităţii

lucrărilor executate.
Art. 29.Punerea în funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai
după ce personalul autorizat să efectueze revizia sau reparaţia confirmă în scris că
echipamentul respectiv este în stare bună de funcţionare.
Art. 30.Cordoanele de alimentare trebuie să respecte următoarele condiţii:
•să nu prezinte risc de electrocutare prin atingere directă, la trecerea pe planul de lucru sau pe
pardoseală;
•să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta nevoilor reale şi previzibile ale utilizatorilor,
fără a fi supus la eforturi de întindere nejustificate;
•să asigure accesul uşor pentru întreţinere sau verificare.
Art. 31.Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul:
•să intervină la tablouri electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare sau la orice alte
instalaţii auxiliare specifice;
•să îndepărteze dispozitivele de protecţie;
•să permită intervenţia neautorizată asupra echipamentului de muncă;
•continuarea lucrului, atunci când constată o defecţiune.

Energomontaj SA
Cod Pag.
144/268
Art. 32.Înaintea începerii lucrului se verifică starea tehnică a echipamentelor din dotare,
precum şi existenţa şi funcţionabilitatea mijloacelor de stingere a incendiilor.
Art. 33.Nu se permite nici unui lucrător să acţioneze echipamentele de muncă din dotare fără
a respecta instrucţiunile de folosire ale acestora şi prezentele instrucţiuni proprii de prevenire
şi protecţie.
Art. 34.Este interzisă efectuarea de către lucrători a altor activităţi în afara sarcinilor de muncă
(de ex.: schimbarea becurilor arse de către personal neautorizat).
Art. 35.Remedierea eventualelor defecţiuni depistate va fi executată de către persoane

calificate.
Art. 36.(1) Este interzisă efectuarea de improvizaţii pentru fixarea echipamentelor.
(2) Se interzice conectarea echipamentelor la prize defecte sau fără împământare.
(3) Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces.
(4) Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
Art. 37.Se va crea unui spaţiu de muncă ce permite accesul sau/şi evacuarea rapidă la/de la
locul de muncă al utilizatorilor şi al personalului de întreţinere.
Art. 38.Nu este permisă prezenţa animalelor şi a copiilor în cadrul birourilor.
Art. 39.Se interzice fumatul în sălile cu volum mare de documente.
Art. 40.Se interzice consumul de alimente pe masă, pe suportul calculatorului sau deasupra
tastaturii.
Art. 41.În timpul folosirii videoterminalelor se va evita folosirea ochelarilor coloraţi pentru
evitarea reflexiilor.
Art. 42.Lucrătorul are obligaţia de a cunoaşte necesitatea şi posibilităţile de reglare a

echipamentului de muncă şi a mobilierului de lucru în funcţie de caracteristicile psihofiziologice
individuale. Se vor regla de către lucrător, în principal:
1)luminozitatea ecranului, contrastul dintre caractere şi fond, poziţia ecranului (înălţime,

orientare, înclinare);
2)înălţimea şi înclinaţia suportului pentru documente.
Art. 43.Transportul manual al maselor, atunci când este cazul, nu va depăşi 25-30 kg (funcţie
de vârstă) pentru bărbaţi şi 12 kg pentru femei.
Art. 44.Suprafeţele căilor de circulaţie pentru lucrători trebuie să fie netede şi nealunecoase.
3.1.Ecranul de vizualizare
Energomontaj SA
Cod Pag.
145/268
Art. 45.Caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite şi distincte, de dimensiuni

corespunzătoare şi cu spaţiu suficient între caractere şi între rânduri. Imaginea de pe ecran
trebuie să fie stabilă, fără fenomene de scânteiere sau alte forme de instabilitate.
Art. 46.Strălucirea şi/sau contrastul dintre caractere şi fondul ecranului trebuie să poată fi uşor
de reglat de către operator şi uşor de adaptat condiţiilor ambiante. Pentru a se adapta nevoilor
operatorului, ecranul trebuie să poată fi orientat şi înclinat cu uşurinţă.
Art. 47.Trebuie să fie posibilă utilizarea unui postament separat sau a unei mese reglabile
pentru ecran. Ecranul nu trebuie să prezinte străluciri supărătoare sau reflexii care ar putea
deranja utilizatorul.
3.2.Tastatura
Art. 48.Tastatura trebuie să fie înclinabilă şi separată de ecran, astfel încât să permită
lucrătorului găsirea unei poziţii de lucru confortabile, care să evite oboseala braţelor şi a
mâinilor.
Art. 49.Spaţiul din faţa tastaturii trebuie să fie suficient pentru a permite sprijinirea mâinilor şi
braţelor operatorului. Pentru a evita reflexiile, suprafaţa tastaturii trebuie să fie mată.
Art. 50.Poziţia tastaturii şi caracteristicile tastelor trebuie să faciliteze utilizarea tastaturii.

Simbolurile tastelor trebuie să prezinte contrast suficient şi să fie lizibile din poziţia normală de
lucru.
3.3.Masa sau suprafaţa de lucru
Art. 51.Masa sau suprafaţa de lucru trebuie să aibă o suprafaţă puţin reflectantă, să aibă
dimensiuni suficiente şi să permită o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii, documentelor şi
a echipamentului auxiliar.
Art. 52.Reglarea înălţimii biroului trebuie să se facă fără risc de coborâre bruscă sau de
basculare pentru evitarea riscurilor de accidentare. Suprafaţa de lucru trebuie să fie mată
pentru a se evita reflexiile şi pentru a nu antrena o conductivitate excesivă a căldurii sau
frigului către corpul utilizatorului.
Art. 53.Suportul pentru documente trebuie să fie stabil şi uşor de reglat şi trebuie poziţionat
astfel încât să diminueze mişcările incomode ale capului şi ochilor.
Art. 54.Trebuie să existe spaţiu suficient pentru a permite lucrătorilor o poziţie confortabilă.
3.4.Scaunul de lucru
Art. 55.(1) Scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să asigure operatorului libertate de mişcare
şi o poziţie confortabilă.
(2) Scaunul trebuie să poată fi reglat pe verticală.

Energomontaj SA
Cod Pag.
146/268
(3) Spătarul scaunului trebuie să poată fi înclinat şi reglat pe verticală.
(4) Spătarul trebuie sa fie convex şi să sprijine zona lombară, pentru a deveni plat sau concav
în zona umerilor şi în partea superioară a toracelui. Suprafaţa de şedere trebuie să fie
antiderapantă şi să aibă o mărime suficientă (minimum 45 cm lăţime şi adâncime de minimum
35 cm).
(5) Un reazem pentru picioare va fi pus la dispoziţia celor care îl doresc.
3.5.Mediul de muncă
Art. 56.Instalaţiile de ventilare a aerului nu trebuie să antreneze o creştere peste 3 dB a

nivelurilor sonore din încăpere.
Art. 57.Resturile menajere sau rezultate în urma operaţiilor de igienizare a spaţiilor se vor
colecta în saci din material plastic, în recipiente etanşe, confecţionate din materiale rezistente,
evacuarea făcându-se de o unitate de specialitate, agreată de Primărie, înainte ca acestea să
depăşească capacitatea de depozitare şi să intre în descompunere.
UTIL
Spaţiu – prin dimensiunile şi amenajarea sa, postul de lucru trebuie să asigure utilizatorului un
spaţiu suficient, care să îi permită să îşi schimbe poziţia şi să varieze mişcările.
Iluminat – iluminatul general şi iluminatul local (lămpi de lucru) trebuie să asigure condiţii de
iluminat satisfăcătoare şi un contrast corespunzător între ecran şi mediul înconjurător, ţinând
seama de tipul de activitate si de necesitatile vizuale ale utilizatorului.
Art. 58.Strălucirile şi reflexiile supărătoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie
evitate prin amenajarea locului de muncă şi a postului de lucru în funcţie de amplasarea şi
caracteristicile tehnice ale surselor de lumină artificială.
Reflexiile şi strălucirile
Art. 59.(1) Posturile de lucru vor fi amenajate astfel încât sursele de lumină, cum ar fi
ferestrele şi alte deschideri, pereţii transparenţi sau translucizi, precum şi echipamentele şi
pereţii de culori deschise, să nu provoace străluciri orbitoare directe şi să antreneze cât mai
puţin posibil reflexii pe ecran.
(2) Ferestrele trebuie prevăzute cu un sistem adecvat de acoperire, cu posibilităţi de reglare

pentru a atenua lumina naturală la postul de lucru.
Zgomotul
Art. 60.La amenajarea postului/posturilor de lucru trebuie să se ţină seama de zgomotul emis
de echipamentul care aparţine postului/posturilor de lucru, în special pentru a se evita
distragerea atenţiei sau perturbarea comunicării verbale.
Căldura
Energomontaj SA
Cod Pag.
147/268
Art. 61.Echipamentele care aparţin postului/posturilor de lucru nu trebuie să creeze disconfort

lucrătorilor prin producerea de căldură în exces.
Radiaţiile
Art. 62.Toate radiaţiile, cu excepţia părţii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie reduse
la niveluri neglijabile în ceea ce priveşte protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor.
Umiditatea
Art. 63.Trebuie să fie atins şi menţinut un nivel de umiditate corespunzător. Microclimatul va fi

strict controlat (să nu se creeze curenţi de aer supărători, umiditate mai mare de 40% pentru
evitarea uscării mucoaselor). În cazul în care în spatiile de lucru, temperatura depăşeşte
valoarea de 25º C, se va asigura o viteză de mişcare a aerului de cel puţin 0,5 m/s, indiferent
de intensitatea efortului fizic.
4.Interfaţa operator – computer
Art. 64.La elaborarea, alegerea, achiziţionarea şi modificarea programelor, precum şi pentru

definirea sarcinilor care implică utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, angajatorul
trebuie să ţină seama de următoarele principii:
a) programul trebuie adaptat sarcinii de muncă;
b) programul trebuie să fie uşor de folosit şi, dacă este cazul, să poată fi adaptat nivelului de
cunoştinţe sau experienţei operatorului; niciun dispozitiv de verificare calitativă sau cantitativă
nu poate fi folosit fără ştirea lucrătorilor;
c) sistemele trebuie să furnizeze lucrătorilor indicaţii cu privire la derularea operaţiunilor;
d) sistemele trebuie să afişeze informaţiile într-un format şi într-un ritm adaptate operatorilor;
e) trebuie aplicate principii de ergonomie informatică, în special în cazul operaţiilor de

prelucrare a datelor de către operator.
XV.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU ACTIVITATI DE CURATENIE
Conţinut
Art. 1.Instrucţiunile proprii de prevenire şi protecţie pentru activităţile de curăţenie cuprind

măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
Scop
Art. 2.Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare
existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă
(executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă).
Energomontaj SA
Cod Pag.
148/268
Domeniu de aplicare
Art. 3.Prezentele instrucţiuni proprii se aplică tuturor salariaţilor SAEM.
Legătura cu alte normative

instrucţiunilor proprii generale si ale instructiunilor proprii pe domenii de activitate.
Art. 5.Prezentele instrucţiuni proprii se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori
este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică şi de standardizare etc.,
survenite la nivel naţional.
Art. 6.Pentru procesele tehnologice noi sau pentru utilajele pentru care prezentele instrucţiuni
proprii nu conţin prevederi, vor fi întocmite instrucţiuni proprii specifice.
2.Instruirea personalului
Art. 7.Instruirea personalului care desfăşoară activităţi în cadrul Sucursalei IEA se va face
conform HG nr.1425/2006 si a prevederilor Instructiunilor proprii generale..
Art. 8.Personalul care manipulează şi utilizează în activitate substanţe insecticide va fi instruit

asupra modului de folosire şi a pericolului ce îl prezintă pentru organismul uman.
3.Dotarea cu EIP
Art. 9.Acordarea echipamentului individual de protecţie se va face în conformitate cu

prevederile H.G. nr.1048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
si a Normativului intern de acordare a EIP.
4.Repartizarea sarcinii de muncă
Art. 10.La repartizarea sarcinii de muncă, conducătorul locului de muncă va indica procedeul
corect de lucru (nepericulos) şi măsurile de securitate a muncii ce trebuie respectate. De
asemenea, va verifica starea echipamentului individual de protecţie şi a echipamentului de
lucru care va fi folosit de muncitori la lucrarea respectivă.
Art. 11.Deservirea aparatelor şi a dispozitivelor se va face de către personal specializat.
5.Măsuri organizatorice
Art. 12.Se interzice aplicarea unui proces tehnologic sau introducerea în lucru a unor utilaje
pentru care nu există cărţi tehnice sau instrucţiuni proprii de securitate a muncii.
Art. 13.În cazul prestărilor de servicii (construcţii, montaj instalaţii etc.) de către diferiţi agenţi
economici, în contract se pot stabili clauze referitoare la obligaţiile şi răspunderile privind
securitatea şi sanatatea în muncă.
Energomontaj SA
Cod Pag.
149/268
Art. 14.Pe căile de acces unde se circulă cu mijloace auto sau alte mijloace, precum şi în
locurile periculoase se vor pune panouri cu semne de interzicere şi avertizare, potrivit
reglementărilor în vigoare.
Art. 15.Pe uşile de intrare în încăperile în care sunt montate instalaţii prin a căror manevrare
sau atingere se pot produce accidente, se vor fixa tăbliţe cu inscripţia "Intrarea interzisă
persoanelor străine".
6.Operaţii şi activităţi desfăşurate zilnic
Art. 16.Personalul de administraţie şi salariaţii cu atribuţii de control vor efectua zilnic:
•verificarea stării ferestrelor şi a geamurilor;
•verificarea stării mobilierului;
•verificarea instalaţiilor sanitare.
Art. 17.Curăţenia şi aranjamentul sălilor comune, a culoarelor şi a anexelor, schimbarea

prosoapelor şi aprovizionarea zilnică cu materiale consumabile (săpun, hârtie igienică, becuri,
pahare etc.) se va efectua de către personalul instruit în acest scop.
Art. 18.Substanţele folosite la curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza

conform reglementărilor organelor sanitare şi instrucţiunilor emise de furnizori.
Art. 19.Este interzisă curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare fără utilizarea

echipamentului de protecţie şi de lucru din dotare (mănuşi din cauciuc, halate etc.).
Art. 20.Este interzisă spălarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor, parchetului etc.,
precum şi uscarea lor în interiorul spaţiilor ce nu sunt destinate acestui scop.
Art. 21.Substanţele inflamabile şi combustibile se păstreză în bidoane închise indicându-se

prin etichete conţinutul acestora, asigurând respectarea normelor PSI.
Art. 22.Materialele inflamabile de întreţinere şi curăţenie (neofalină, benzină, ceară de

parchet) vor fi păstrate în boxe separate cu respectarea normelor PSI.
Art. 23.Utilizarea substanţelor insecticide se va face de către personalul de la firmele

specializate sau de către personalul propriu specializat în acest scop.
Art. 24.Este interzisă folosirea substanţelor insecticide necunoscute.
Art. 25.Substanţele insecticide se vor păstra într-un spaţiu special amenajat, ventilat natural,
în recipiente sau cutii cu etichete care să semnalizeze pericolul pe care îl prezintă.
Art. 26.Este interzisă amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul ferestrelor, lângă balustradele
scărilor sau pe căile de evacuare.
Art. 27.Covoarele care acoperă scările vor fi bine fixate pe trepte pentru a se evita alunecarea
accidentală a personalului.
7.Folosirea aparatelor şi a dispozitivelor – aspiratorul de praf

Energomontaj SA
Cod Pag.
150/268
Art. 28.Aspiratorul de praf, indiferent de tip şi de capacitate, trebuie să fie dotat cu cordon
electric care să aibă conductor de nul.
Art. 29.Este interzisă folosirea aspiratorului cu defecţiuni de funcţionare a motorului sau

cordonul de alimentare cu izolaţia deteriorată.
Art. 30.Utilizarea aspiratorului se va face după o verificare a funcţionării motorului, a stării

furtunului, a anexelor şi a cordonului de alimentare cu energie electrică. Dacă se constată
defecţiuni în funcţionare, se va solicita intervenţia persoanelor cu calificare (electrician,
mecanic).
Art. 31.Folosirea aspiratoarelor care efectuează şi alte operaţii, pentru care sunt prevăzute o
serie de dispozitive, se va face cu respectarea prevederilor de exploatare, elaborate de către
firma producătoare.
Art. 32.Este interzisă utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substanţelor insecticide sau
a substanţelor explozive.
XVI.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU ACTIVITATI DE PAZA CU PERSONAL PROPRIU
Art. 1.Prezentele instrucţiuni interne specifice cuprind cerinţele necesare pentru asigurarea
securităţii şi sănătăţii în muncă a personalului propriu care asigura paza obiectivelor apartinind
SAEM.
Art. 2.Instrucţiunile interne specifice au ca scop instituirea de măsuri privind promovarea

îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor angajati ca personal de paza.
Art. 3.Prezentele instrucţiuni interne specifice se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de
câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă survenite la nivel naţional,
a schimbărilor intervenite în tehnologia de lucru şi particularităţilor metodelor de lucru care
urmează a fi reglementate din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Art. 4.În cadrul SAEM, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele
elemente ce interacţionează: executantul, sarcina de muncă, mijloacele de producţie, mediul
de muncă, locul de muncă.
Art. 5.(1) În cadrul propriilor responsabilităţi, angajatorul va lua măsurile necesare pentru
protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor
profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării
protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia.
(2) La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se va ţine seama de
următoarele principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;

Energomontaj SA
Cod Pag.
151/268
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi

alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi de producţie, în vederea atenuării, cu
precădere, a muncii monotone şi a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora
asupra sănătăţii;
e) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie

individuală;
i) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.
2.Organizarea locului de munca
Art. 6.Obiectivul care face obiectul activităţii de pază va fi bine delimitat, personalul cunoscând
cu precizie perimetrul ce trebuie păzit, în conformitate cu prevederile planului de pază al
unităţii.
Art. 7.Obiectivul trebuie să fie prevăzut cu post telefonic în vederea alarmării organelor de
poliţie şi a solicitării sprijinului în cazul atacării obiectivului.
Art. 8.Perimetrul avut în primire trebuie să fie iluminat corespunzător în timpul nopţii, fără a
exista zone lipsite de vizibilitate, care să favorizeze infiltrarea persoanelor rău-intenţionate.
Art. 9.Personalul de pază va fi dotat cu lanternă,baston de cauciuc si spray paralizant.
Art. 10.Personalul de pază va fi dotat cu trusă de prim-ajutor.
Art. 11.Personalul destinat activităţii de pază nu va interveni pentru remedierea defecţiunilor

apărute la instalaţiile electrice sau sanitare, solicitând în acest sens intervenţia personalului
calificat.
Art. 12.În cabina de pază nu va fi permis accesul persoanelor străine şi nu va fi permisă

depozitarea de substanţe toxice, caustice, inflamabile sau explozive.
Art. 13.Încălzirea spaţiului din interiorul postului de pază pentru asigurarea confortului termic
se va realiza cu sisteme de încălzire locală (cu sau fără acumulare de căldură) verificate
periodic şi care să confere siguranţă în exploatare. Sunt strict interzise orice fel de
improvizaţii!
Art. 14.Se interzice folosirea motorinei sau benzinei pentru aprinderea focului.
3.Măsuri de ssm în desfăşurarea activităţii de pază
Art. 15.Persoanele care vor fi angajate ca paznici vor îndeplini următoarele condiţii:
•aptitudini fizice şi psihice adecvate funcţiei;

Energomontaj SA
Cod Pag.
152/268
•corectitudine, conduită cetăţenească bună, fără antecedente penale pentru infracţiuni comise
cu intenţie;
•pregătire şcolară corespunzătoare (minimum şcoala generală).
Art. 16.Persoanele ce urmează a fi angajate ca paznici vor fi supuse unui riguros control
medical privind starea de sănătate fizică şi mentală, care să confirme că vor face faţă
condiţiilor de izolare, în perimetrul păzit desfăşurându-şi activitatea solitar.
Art. 17.La preluarea funcţiei, personalul de pază va fi instruit în legătură cu natura obiectivelor
ce urmează a fi păzite, amplasarea, întinderea şi vulnerabilitatea lor, punctele de acces şi alte
criterii specifice.
Art. 18.Este interzis consumul de alcool de către personalul de pază în timpul exercitării
funcţiei, prezentarea la locul de munca sub influenţa alcoolului sau accesul persoanelor aflate
în stare de ebrietate în incinta obiectivelor păzite.
Art. 19.Este interzis fumatul sau utilizarea focului deschis în locurile în care acestea pot
provoca incendii sau explozii.
Art. 20.Personalul de pază va solicita conducătorului obiectivului de pază nominalizarea

locurilor în care fumatul este permis.
Art. 21.Personalul de pază va încunoştinţa conducerea SAEM si/sau a Sucursalelor şi

superiorul ierarhic despre producerea oricărui eveniment în timpul executării serviciului şi
despre măsurile luate.
Art. 22.În cazul apariţiei în zona obiectivului păzit a unor persoane cu intenţii incerte, se va
verifica natura acestor intenţii fără a se apela la intervenţii ce pot pune integritatea fizică în
pericol, soluţia agreată fiind alarmarea forţelor de intervenţie.
Art. 23.În timpul activităţii de pază este interzisă implicarea fizică a paznicilor cu persoane
prezente în zona obiectivului păzit.
Art. 24.În caz de avarii produse la instalaţiile din perimetrul obiectivului păzit, personalul va
informa de îndată conducerea SAEM si/sau a Sucursalelor şi va lua (în limita cunoştinţelor şi
posibilităţilor unei intervenţii fără risc) primele măsuri ce se impun după constatare.
Art. 25.În caz de incendiu, se vor lua imediat măsuri de stingere şi salvare a persoanelor,
bunurilor şi valorilor din incinta obiectivului de pază, va fi anunţată conducerea şi, în funcţie de
amploarea evenimentului, vor fi anunţaţi pompierii militari la tel. 112.
Art. 26.Conducătorul locului de muncă va efectua instruirea temeinică a salariaţilor cu privire

la regulile de securitate şi sănătate în muncă pe timp nefavorabil şi cu descărcări electrice în
atmosferă, şi anume:
(1)nu se rămâne în câmp deschis decât dacă este absolută nevoie;
(2)nu se va alerga pe câmp deschis spre cel mai apropiat adăpost după ce a început furtuna,
ci se va alege poziţia ghemuit cu mâinile între genunchii lipiţi şi degetele îndreptate în jos;
Energomontaj SA
Cod Pag.
153/268
(3)nu se aleg copaci izolaţi în câmp pentru adăpostire;
(4)nu se aleg căpiţe de paie, stoguri de fân etc.;
(5)nu se aleg stâlpii de înaltă tensiune, mai ales cei pe care sunt montate transformatoare,
garduri metalice şi nici construcţii aflate în locuri expuse;
(6)se alege, dacă există posibilitatea, pădurea deasă sau un şanţ, gropi, văi, poalele unui
deal;
(7)în interiorul clădirilor:
•nu se părăseşte încăperea;
•toată lumea se îndepărtează de sobe, coşuri, mase metalice;
(8) dacă există posibilitatea alegerii între clădiri, adăpostirea se va face:
•în case cu paratrăznet;
•în clădiri mari cu armături metalice;
•în clădiri cu etaj şi alte clădiri.
Art. 27.Este interzis persoanelor angajate ca paznici să se apropie de agregatul tractor-

maşină sau să intervină în vederea efectuării de remedieri sau reglări ale maşinilor.
Art. 28.Toţi angajaţii care desfăşoară activităţi de pază vor fi dotaţi cu echipament individual
de protecţie şi lucru adecvat mediului de muncă, în concordanţă cu factorii de risc de la
punctul de lucru.
XVII.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE
Conţinut. Scop
Art. 1.(1) Prezentele instrucţiuni proprii cuprind prevederi obligatorii de securitate şi sănătate a
muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă, specifice acţiunii curentului electric, cu
efectele sale (electrocutare şi arsuri).
(2) Prevederile prezentelor instrucţiuni proprii au în vedere, în principal, măsuri de securitate

pe care trebuie să le respecte conducătorul locului de muncă şi executanţii.
(3) Conţinutul prezentelor instrucţiuni proprii face referire la activitatea care se desfăşoară în
instalaţiile de utilizare a energiei electrice şi asupra acestora.
Art. 2.(1) Instrucţiunile proprii la utilizarea energiei electrice aplică principiul diviziunii muncii în
desfăşurarea unei activităţi, desemnarea concretă, bine delimitată, a participării executanţilor
la aceasta şi stabilirea răspunderii individuale pe tot parcursul activităţii, de la dispunerea
acţiunii la organizarea ei, executarea şi recepţia lucrărilor.
Energomontaj SA
Cod Pag.
154/268
(2) Activităţile specifice utilizării energiei electrice se vor desfăşura pe baza instrucţiunilor
tehnice de lucru, însuşite de executanţi.
Art. 3.Instrucţiunile proprii pentru utilizarea energiei electrice au scopul stabilirii prevederilor
care, aplicate şi respectate, constituie măsuri preventive de evitare a riscului electric, respectiv
de evitare a accidentării celor implicaţi în sistemul de muncă.
Domeniu de aplicare
Art. 4.Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea prezentelor instrucţiuni proprii de SSM este

obligatorie pentru întregul personal angrenat în activităţile de exploatare, întreţinere, reparaţii,
construcţii-montaj pentru instalaţii electrice de utilizare, conform atribuţiilor ce-i revin.
2.Executantul
Art. 5.(1) Instalaţiile electrice de utilizare pot fi exploatate, întreţinute, reparate sau modificate
de către electricieni conform Ordinului ANRE nr.90/2009 şi autorizaţi din punct de vedere al
SSM, care îşi desfăşoară activitatea ca personal de servire operativă în instalaţiile de înaltă şi
joasă tensiune, pe baza atribuţiilor de serviciu.
(2) Tinerii sub 18 ani nu vor fi introduşi în formaţii şi/sau nu vor primi sarcina executării unor
lucrări cu risc electric.
Art. 6.Personalul este obligat să execute dispoziţiile superiorilor ierarhici în condiţiile

prezentelor instrucţiuni proprii şi trebuie să prevină sau să oprească orice acţiune care ar
putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.
Art. 7.(1) Orice electrician care constată o stare de pericol care poate conduce la accidente
umane sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a acestora.
(2) Orice lucrare sau manevră care prezintă un pericol de accidentare nu trebuie întreprinsă,
chiar dacă nexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente şi/sau pagube materiale.
(3) Orice dispoziţie dată contrar prevederilor prezentelor instrucţiuni proprii se refuză şi se
aduce la cunoştinţa superiorului ierarhic al celui care a emis-o.
(4) Conducătorul locului de muncă şi executanţii sunt răspunzători pentru nerespectarea

prevederilor din instrucţiunile proprii în cadrul lucrării la care participă.
Art. 8.Fiecare lucrător este obligat ca, la constatarea unor abateri de la prevederile
instrucţiunilor proprii,ale fişelor tehnologice sau ale instrucţiunilor tehnice interne, să ia măsuri
în limita competenţei sale şi să comunice cele constatate superiorului direct sau ierarhic.
Art. 9.Personalul care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţiile electrice sub tensiune
trebuie să fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţie. La joasă tensiune,
trebuie utilizat cel puţin un mijloc de protecţie electroizolant, iar la înaltă tensiune, cel puţin
două mijloace de protecţie electroizolante.
Art. 10.(1) Personalul care beneficiază de echipament şi dispozitive individuale de protecţie

trebuie să fie instruit asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să le prezinte la
Energomontaj SA
Cod Pag.
155/268
verificările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea sau completarea lor, când nu mai
asigură funcţia de protecţie.
(2) Pentru echipamentele şi dispozitivele individuale de protecţie, nenominalizate pe

persoane, obligaţia de prezentare la verificare şi înlocuire sau completare, în situaţiile care
impun acest lucru, revine conducătorului locului de muncă.
Art. 11.(1) Fiecare electrician sau/şi deservent al instalaţiilor şi echipamentelor electrice

trebuie să verifice vizual înainte şi în timpul lucrului: integritatea carcasei, a izolaţiei
conductoarelor exterioare şi existenţa îngrădirilor de protecţie sau menţinerea distanţelor de
inaccesibilitate în limita zonei de manipulare.
(2)De asemenea, electricianul sau/şi deserventul trebuie să verifice vizual legătura de

protecţie la pământ a instalaţiei, echipamentului sau utilajului cu care lucrează. Este interzis a
se lucra dacă bornele de legare la pământ sunt rupte, defecte sau dacă circuitul de protecţie
este întrerupt.
3.Sarcina de munca
3.1.Măsuri tehnice de ssm la executarea lucrărilor în instalaţiile electrice din exploatare,

cu scoatere de sub tensiune
Art. 12.Măsurile tehnice pentru realizarea unei lucrări în instalaţiile electrice de utilizare sunt:
a) separarea electrică a instalaţiei, respectiv:
•întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei/părţii de instalaţie, după caz, la care

urmează a se lucra;
•blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de comutaţie prin care
s-a făcut separarea vizibilă şi montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere
pe aceste dispozitive;
b) identificarea instalaţiei/părţii din instalaţie în care urmează a se lucra;
c) verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a instalaţiei/părţii de instalaţie la pământ şi în

scurtcircuit;
d) delimitarea materială a zonei de lucru;
e) asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.
Art. 13.(1) După scoaterea instalaţiei de sub tensiune sau, atunci când tehnic aceasta nu este
posibilă, după separarea electrică, trebuie realizată zona de lucru (conform art. 12 punctele b),
c), d), e).
Art. 14.(1) Pentru executarea lucrărilor trebuie scoase de sub tensiune, după caz:
a)instalaţiile sau părţile instalaţiei la care urmează a se lucra;

Energomontaj SA
Cod Pag.
156/268
b)instalaţiile învecinate sau părţile instalaţiilor învecinate neîngrădite care se găsesc la o

distanţă mai mică decât distanţa de vecinătate la care se pot apropia, fără pericol, în timpul
executării lucrărilor executanţii, utilajele, materialele sau uneltele acestora;
c)instalaţiile sau părţile instalaţiei care sunt situate la distanţe mai mari decât distanţele de
vecinătate, dar la care natura lucrărilor impune scoaterea lor de sub tensiune (traversări,
paralelisme etc.).
(2) Mărimile distanţelor de vecinătate sunt în funcţie de tensiunea nominală a instalaţiilor ce

rămân sub tensiune şi de felul instalaţiilor.
(3) În cazul instalaţiilor de joasă tensiune (inclusiv linii electrice aeriene), distanţa de
vecinătate nu se normează, dar este interzisă atingerea directă a părţilor aflate sub tensiune
ale acestora.
(4) În cazul instalaţiilor sau părţilor de instalaţie având izolaţii electrice solide, lichide sau
gazoase, acoperite cu ecrane (învelişuri metalice), legate la pământ (cabluri, bare capsulate,
echipamente cu hexafluorură etc.) sau având plăci electroizolante de separaţie special
destinate acestui scop, distanţa de vecinătate nu se normează, ecranele legate la pământ sau
plăcile electroizolante putând fi atinse direct în timpul lucrului.
3.2.Separarea electrică
Art. 15.(1) Întreruperea tensiunii trebuie să se realizeze după anularea automatizărilor care
conduc la reconectarea întreruptoarelor, prin manevrarea aparatelor de comutaţie (de ex.:
întreruptoare, separatoare, siguranţe) ce separă instalaţia/partea din instalaţie la care
urmează a se lucra de restul instalaţiilor rămase sub tensiune.
(2) După întreruperea tensiunii, în cazul în care, prin manevrarea aparatelor de comutaţie cu
care s-a realizat întreruperea acesteia, nu s-a efectuat şi separarea vizibilă, trebuie să se
efectueze separări vizibile faţă de toate părţile de unde ar putea să apară tensiune în
instalaţia/partea de instalaţie la care urmează a se lucra.
Art. 16.(1) Separarea vizibilă se realizează prin: deschiderea separatoarelor, heblurilor,

scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile, debroşarea întreruptoarelor, dezlegarea
cordoanelor la liniile electrice aeriene sau demontarea unor părţi active ale instalaţiei electrice,
dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj.
(2) În mod excepţional, se admite ca, în cazul instalaţiilor de joasă tensiune, când partea din
instalaţie la care urmează a se lucra este prevăzută numai cu întrerupător cu contacte a căror
deschidere nu este vizibilă, separarea vizibilă să se realizeze numai prin deconectarea
întrerupătorului şi verificarea lipsei tensiunii în locul cel mai apropiat ieşirii din acesta.
(3) Separarea vizibilă în cazul aparatajului în construcţie capsulată se consideră realizată pe

baza indicaţiilor elementelor mecanice, proprii aparatajului, de semnalizare a acestei poziţii.
(4) Separarea vizibilă în cazul aparatelor telecomandate se consideră realizată pe baza

indicaţiilor elementelor electronice (electrice) de semnalizare a poziţiei acestora la punctul de
telecomandă.
Energomontaj SA
Cod Pag.
157/268
(5) În cazul instalaţiilor cu mai multe derivaţii, separarea vizibilă trebuie să se realizeze către
toate acestea (orice derivaţie poate deveni sursă accidentală de tensiune).
(6) Pentru evitarea tensiunii inverse prin transformatoarele de măsură, acestea trebuie
separate vizibil şi pe partea de joasă tensiune, după caz, prin debroşarea întrerupătoarelor,
scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întrerupătoarelor nedebroşabile
şi verificarea lipsei de tensiune..
Art. 17.În instalaţia separată electric din care se alimentează motoare electrice care
antrenează pompe, ventilatoare, compresoare sau la care sunt racordate generatoare ori
compensatoare ce nu pot fi separate electric, trebuie supusă şi următoarelor măsuri
suplimentare:
a) blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare pentru evitarea închiderii circuitelor

şi producerii tensiunii de către generator sau compensator, chiar la viteze reduse;
b) blocarea căilor de pătrundere a fluidelor în pompe, ventilatoare şi compresoare, pentru

evitarea funcţionării în regim de generator a motoarelor ce le antrenează.
Art. 18.(1) Mijloacele individuale de protecţie cu care trebuie să se echipeze personalul care
execută întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei/părţilor de instalaţie electrică
sunt:
a) casca de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei, încălţămintea electroizolantă sau

covoraş electroizolant şi mâner cu manşon de protecţie a braţului pentru acţionarea
siguranţelor de joasă tensiune tip MPR (mare putere de rupere);
b) casca de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei, încălţăminte electroizolantă,

covoraş electroizolant portabil sau platformă electroizolantă şi mănuşi electroizolante pentru
acţionarea dispozitivelor manuale ale aparatelor de comutaţie;
c) casca de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei şi încălţăminte electroizolantă sau

covoraş electroizolant portabil pentru acţionarea întrerupătoarelor debroşabile de joasă
tensiune.
(2) Siguranţele cu filet se pot deşuruba/înşuruba fără mănuşi electroizolante, în cazul în care
buşonul sau capacul suportului nu este deteriorat.
Art. 19.Blocarea în poziţie deschis a dispozitivelor de acţionare a aparatelor prin care s-a
realizat separarea vizibilă a instalaţiei/părţii de instalaţie în care urmează a se lucra trebuie să
se realizeze prin:
a) blocarea directă, după caz, prin unul dintre următoarele procedee:
•blocarea dispozitivelor de acţionare manuală ale separatoarelor sau heblurilor, prin lacăte
sau mijloace special destinate acestui scop;
•blocarea pe poziţie „scos” a căruciorului ori sertarului, în cazul celulelor cu întrerupătoare

debroşabile, fără separatoare. Această blocare constă în închiderea uşii celulei după
scoaterea căruciorului sau sertarului. Dacă celula nu este prevăzută cu uşă, căruciorul sau
Energomontaj SA
Cod Pag.
158/268
sertarul realizând el însuşi închiderea celulei când întrerupătorul sau sertarul este broşat,
după scoaterea căruciorului sau a sertarului, se va monta pe partea frontală a celulei un
paravan mobil sau o bandă roşie;
•montarea unor capace sau mânere electroizolante, colorate în roşu în locul patroanelor
siguranţelor fuzibile de joasă tensiune;
•montarea unor plăci sau teci electroizolante, rezistente din punct de vedere mecanic, între
sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau întrerupătoarelor atunci când acestea sunt
accesibile.
b) blocarea indirectă, după caz, prin unul dintre următoarele procedee:
•scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întrerupătorului de pe circuitul

de alimentare a motorului dispozitivului de acţionare al separatorului, respectiv, al
întrerupătorului;
•dezlegarea conductoarelor de la bobinele de acţionare prin comandă de la distanţă a

dispozitivelor de acţionare ale separatoarelor, respectiv, ale întrerupătoarelor.
3.3.Identificarea instalaţiei/părţii din instalaţie la care urmează a se lucra
Art. 20.(1) Identificarea instalaţiei sau a unei părţi a acesteia trebuie să se realizeze de către
admitent şi/sau şeful de lucrare şi constă în localizarea ei pentru a avea certitudinea că
măsurile tehnice ce urmează a fi realizate pentru crearea „zonei de lucru” se vor aplica asupra
instalaţiei la care urmează a se lucra şi la care se vede, sau s-a confirmat prin mesaj, că a fost
scoasă de sub tensiune sau numai separată electric.
(2) Identificarea se realizează vizual, numai la faţa locului şi se face având la bază
următoarele:
a) schema electrică a instalaţiei;
b) schema electrică de traseu a liniei (aeriene sau cablu);
c) schema electrică a fluxurilor de cabluri (circuite);
d) caietul de marcaje şi etichetări;
e) inscripţii, numerotări, denumiri;
f) planuri, hărţi, planşe;
g) dispunerea în teren a instalaţiilor;
h) aparate sau instalaţii de detecţie;
i) aparate de măsură;
j) alte elemente.
Energomontaj SA
Cod Pag.
159/268
(3) Pe durata identificării, este interzisă deschiderea sau îndepărtarea oricărui tip de îngrădire
şi verificarea, prin acţionare, a oricărei componente a instalaţiei.
(4) Personalul care urmează să execute încercări cu tensiune mărită de la o sursă

independentă, lucrări de defectoscopie sau identificări de cabluri, trebuie să fie calificat şi, în
prealabil, pregătit special printr-o practică corespunzătoare, în cadrul formaţiilor de lucru care
execută acest gen de lucrări. După efectuarea stagiului de practică menţionat, personalul
respectiv va fi supus unei examinări, pentru a fi autorizat.
3.4.Verificarea lipsei tensiunii urmată imediat de legarea la pământ şi în scurtcircuit
(aceasta este singura măsură sigură de protecţie preventivă a personalului împotriva riscului
electric la existenţa sau apariţia accidentală a tensiunii în zona de lucru)
Art. 21.Verificarea lipsei tensiunii şi legarea la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se facă la

toate fazele instalaţiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene existente pe
coronament, inclusiv pe nul. În cazul întrerupătoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se
facă la toate cele şase borne accesibile ale acestora.
Art. 22.Verificarea lipsei tensiunii în instalaţiile de joasă tensiune trebuie să se facă cu ajutorul
aparatelor portabile de măsurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune. În
instalaţiile de înaltă tensiune, verificarea trebuie să se facă cu ajutorul detectoarelor de
tensiune, corespunzătoare tensiunii nominale a acestor instalaţii.
Art. 23.Verificarea lipsei tensiunii cu detectoare de tensiune nu este admisă pe timp de

precipitaţii atmosferice în instalaţiile de tip exterior, decât în cazul în care detectoarele şi
prăjinile electroizolante suport al acestora sunt realizate şi certificate pentru a fi utilizate în
aceste condiţii.
Art. 24.În cazul echipamentelor şi elementelor capsulate sau protejate, la care nu se pot utiliza
detectoarele de tensiune, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă potrivit instrucţiunilor
furnizorilor echipamentelor sau elementelor respective.
Art. 25.Verificarea lipsei tensiunii, în vederea închiderii cuţitelor de legare la pământ montate
pe stâlpii liniilor electrice aeriene, se admite a fi înlocuită prin verificarea vizuală a poziţiei
deschis a separatorului prin care s-a realizat separarea electrică.
Art. 26.(1) Înainte de fiecare utilizare a detectorului de tensiune şi imediat după aceasta,
trebuie să se verifice buna funcţionare a acestuia, prin metoda indicată de producător, în
cartea tehnică.
(2) În toate instalaţiile, apropierea de acestea a detectorului de tensiune se face lent, iar
atingerea directă se va face numai după constatarea lipsei avertizării luminoase şi sonore a
detectorului.
Energomontaj SA
Cod Pag.
160/268
Art. 27.(1) Verificarea lipsei tensiunii trebuie să se efectueze considerând că instalaţia este
sub tensiune.
(2) Persoana care verifică lipsa tensiunii în instalaţiile de înaltă tensiune trebuie să deţină
minimum grupa a III-a de autorizare.
(3) În cazul în care pentru verificarea lipsei tensiunii este necesară deschiderea uşilor celulelor
sau îndepărtarea îngrădirilor este interzisă depăşirea cu vreo parte a corpului a planului
delimitat de acestea.
Art. 28.În staţiile de transformare de 750 kV, verificarea lipsei tensiunii se înlocuieşte prin
următoarele măsuri, luate cumulat:
a)verificarea realizării separaţiilor vizibile;
b)verificarea indicaţiilor asupra lipsei tensiunii date de către aparatele de măsură şi control
montate pe panourile aferente.
Art. 29.Pe liniile electrice aeriene de 750 kV, verificarea lipsei tensiunii se înlocuieşte prin
constatarea lipsei semnalului sonor dat de avertizoarele fonice de tensiune portabile, această
constatare făcându-se de către şeful de lucrare şi un membru al formaţiei de lucru,
independent, confruntându-şi reciproc observaţiile.
Art. 30.(1) Legarea la pământ şi în scurtcircuit se aplică pe toate fazele instalaţiei sau părţii din
instalaţie, precum şi pe conductorul de nul al liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, prin
montarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ (scurtcircuitoare) sau prin
închiderea cuţitelor de legare la pământ.
(2) Operaţiile de montare a scurtcircuitoarelor trebuie să se realizeze obligatoriu de către doi

electricieni. Succesiunea operaţiilor trebuie să fie următoarea:
a)legarea la pământ a scurtcircuitorului;
b)verificarea lipsei tensiunii;
c)montarea clemelor scurtcircuitorului pe nul şi pe fiecare fază.
(3) Alegerea punctului de legare la pământ trebuie realizată cu următoarea prioritate:
a) priza artificială a instalaţiei sau stâlpului reţelei electrice;
b) priza naturală a stâlpului reţelei electrice;
c) ţăruşul scurtcircuitorului.
(4) Demontarea scurtcircuitorului se execută în ordinea inversă a montării.
(5) În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, verificarea lipsei tensiunii, respectiv
montarea clemelor scurtcircuitorului, se va face începând cu conductorul de nul, cu excepţia
cazurilor în care conductorul de nul este montat pe partea superioară a coronamentului.
Energomontaj SA
Cod Pag.
161/268
Art. 31.Legarea la pământ şi în scurtcircuit a instalaţiilor electrice de 110 – 750 kV, se va

realiza în următoarea ordine:
a)se leagă la pământ clema scurtcircuitorului monopolar;
b)se verifică lipsa tensiunii pe o fază;
c)se montează clema scurtcircuitorului monopolar pe faza respectivă;
d)operaţiile de mai sus se repetă, în acelaşi mod, pentru celelalte faze.
Art. 32.Se interzice secţionarea nulului liniilor electrice aeriene de joasă tensiune aflate sub
tensiune dacă nu s-a realizat, în prealabil, continuitatea prin şuntare directă sau prin legare la
pământ a celor două părţi lângă secţionare.
Art. 33.(1) Verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată la pământ şi în scurtcircuit trebuie să
se realizeze cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a)cât mai aproape de zona de lucru, de o parte şi de alta a acesteia, cu excepţia cablurilor
electrice;
b)către derivaţiile care se racordează la zona de lucru, cu excepţia branşamentelor electrice

de joasă tensiune;
c)cel puţin o legătură la pământ şi în scurtcircuit să fie vizibilă din zona de lucru (prezenta
condiţie nu se aplică în cazul lucrărilor din staţii, posturi zidite şi la cablurile electrice şi la liniile
electrice aeriene cu conductoare izolate).
(2) În zona de lucru partea din instalaţie la care se lucrează trebuie să fie permanent legată la
pământ şi în scurtcircuit, cu excepţia zonelor de lucru din instalaţiile de joasă tensiune la care
condiţiile tehnice nu fac posibilă montarea scurtircuitoarelor mobile, a zonelor de lucru de pe
traseul cablurilor electrice şi al conductoarelor izolate aferente
Art. 34.Electricienii care execută măsurile tehnice de scoatere de sub tensiune a instalaţiilor
(separarea electrică, verificarea lipsei tensiunii, legarea la pământ şi în scurtcircuit) trebuie să
utilizeze, după caz, următoarele echipamente individuale de protecţie: cască de protecţie a
capului cu vizieră de protecţie a feţei, mănuşi electroizolante, mâner cu manşon de protecţie a
braţului pentru manevrarea siguranţelor de joasă tensiune, costum din ţesătură
termorezistentă, încălţăminte electroizolantă sau covor electroizolant.
3.5.Delimitarea materială a zonei de lucru
Art. 35.Delimitarea materială a zonei de lucru trebuie să asigure prevenirea accidentării

membrilor formaţiei de lucru, dar şi a persoanelor care ar putea pătrunde accidental în zona
de lucru. Delimitarea materială se realizează prin îngrădiri provizorii mobile, care să
evidenţieze clar zona de lucru.
Îngrădirile provizorii mobile se vor fixa sigur, pentru a nu cădea peste părţile aflate sub
tensiune ale instalaţiei. Pe îngrădirile provizorii mobile se vor monta indicatoare de securitate.
Energomontaj SA
Cod Pag.
162/268
Art. 36.(1) Îngrădirile provizorii mobile trebuie să se monteze la o distanţă egală sau mai mare
decât cea de vecinătate, faţă de părţile rămase sub tensiune. Dacă aceste distanţe nu pot fi
respectate, părţile instalaţiilor situate la distanţe mai mici, vor fi scoase de sub tensiune.
(2) Îngrădirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot amplasa la distanţe mai
mici decât cele menţionate, chiar în atingere directă cu părţile aflate sub tensiune, în
următoarele condiţii:
a)tensiunea nominală a instalaţiei să fie de cel mult 27 kV;
b)părţile instalaţiei să fie situate în interior, iar în cazul în care sunt situate în exterior,
montarea, demontarea şi utilizarea să se facă pe timp uscat;
c)montarea şi demontarea să se realizeze cu supraveghetor de lucrare.
(3) În cazul în care nu se pot monta îngrădiri electroizolante mobile, conform prevederilor alin.
precedent, unitatea de exploatare trebuie să stabilească modul de lucru, în condiţii de
securitate.
3.6.Asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică
Art. 37.Aceste măsuri au rolul de a evita accidentarea de natură neelectrică a membrilor

formaţiei de lucru şi a altor persoane care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru, ele
aplicându-se conform instrucţiunilor proprii, pe genuri de lucrări şi instalaţii.
3.7.Îndeplinirea formalităţilor la terminarea lucrului
Art. 38.La terminarea lucrării, executantul trebuie să asigure în succesiune, strângerea tuturor
materialelor şi uneltelor, executarea curăţeniei, demontarea mijloacelor de protecţie montate
împreună cu formaţia sa în zona de lucru şi evacuarea tuturor membrilor formaţiei din
instalaţie.
Executantul trebuie să predea instalaţia admitentului, executând împreună cu acesta probele

funcţionale ale aparatelor revizuite, posibil a fi executate înainte de punerea sub tensiune.
Art. 39.În cazuri deosebite, este permis ca instalaţia sau partea din instalaţie să fie pusă sub
tensiune, înaintea terminării normale a lucrării. În aceste situaţii, personalul de comandă
operativă sau de coordonare, se adresează conducătorului locului de muncă, singura
persoană care are dreptul să confirme posibilitatea punerii instalaţiei sau părţii din instalaţie
sub tensiune.
3.8.Controlul instalaţiilor electrice
Art. 40.(1) Controlul instalaţiilor electrice se efectuează de către una sau două persoane.
(2) În următoarele situaţii controlul trebuie să se efectueze de către două persoane:
a)instalaţii subterane la care accesul se face prin trape;
b) instalaţii electrice exterioare pe timp de noapte sau vizibilitate redusă (viscol, furtună, ceaţă,
ploi torenţiale).
Energomontaj SA
Cod Pag.
163/268
Art. 41.(1) La controlul instalaţiilor electrice de înaltă tensiune aflate într-o incintă, interioară
sau exterioară, uşa (poarta) de intrare în incinta respectivă trebuie să fie închisă şi încuiată din
interior de către cel ce execută controlul, în aşa fel încât să nu se permită accesul unor
persoane neavizate, dar să se permită în schimb ieşirea rapidă în caz de necesitate.
La efectuarea controlului în condiţii de întuneric şi noaptea, este obligatorie aprinderea luminii

din incintă sau folosirea unei surse independente de lumină.
(2) În instalaţiile electrice cu supraveghere, se pot da dispoziţii pentru control în situaţii

deosebite (furtună, ploaie, viscol etc.). În aceste situaţii conducătorului locului de munca îi
revin responsabilităţile emitentului.
Art. 42.În cazul în care la control se constată o punere la pământ (atingerea unei părţi din
instalaţie care se află sub tensiune cu îngrădirea permanentă, carcasa, stelajul, pereţii,
pardoseala sau un conductor căzut la pământ), persoana care execută controlul nu trebuie să
se apropie de locul de defect, înainte de scoaterea instalaţiei de sub tensiune şi anunţă
imediat pe conducătorul locului de muncă.
Art. 43.(1) În timpul controlului, în instalaţiile electrice cu tensiuni sub 220 kV inclusiv,
personalul va utiliza casca de protecţie a capului şi încălţăminte de protecţie electroizolantă.
(2) În instalaţiile electrice cu tensiuni mai mari de 220 kV, încălţămintea de protecţie va fi de tip
electroconductoare.
4.Măsuri de ssm la executarea lucrărilor în cazul incidentelor (deranjamentelor) din

instalaţiile electrice
Art. 44.Lucrările pentru prevenirea şi remedierea urmărilor incidentelor (deranjamentelor) în

instalaţiile electrice trebuie să se execute de către personalul de servire operativă a
instalaţiilor respective, în baza atribuţiilor de serviciu sau de către personalul autorizat, după
caz.
Art. 45.La executarea lucrărilor de prevenire şi remediere a urmărilor incidentelor

(deranjamentelor) se vor respecta măsurile tehnice specifice acestora, conform prevederilor
prezentelor instrucţiuni.
Art. 46.În următoarele cazuri, lucrările trebuie executate cu scoaterea de sub tensiune a liniei:
a)elementele la care se lucrează sunt amplasate între fazele liniei de joasă tensiune;
b)nu se pot respecta distanţele de vecinătate minime admise faţă de liniile de înaltă tensiune,
pe stâlpi comuni;
c)existenţa altor condiţii periculoase pentru personalul care execută lucrarea.
Art. 47.Înlocuirea patroanelor siguranţelor de înaltă tensiune de la posturile de transformare

pe stâlpi trebuie să se execute conform instrucţiunilor proprii, elaborate de unitate,
corespunzător tipurilor constructive ale acestora şi dotării cu echipamente tehnice.
Energomontaj SA
Cod Pag.
164/268
Art. 48.La executarea lucrărilor noaptea sau în condiţii de vizibilitate redusă, locul unde se
lucrează trebuie iluminat corespunzător.
Art. 49.În instalaţiile exterioare, pe timp de ploaie torenţială, viscol, ceaţă, temperaturi scăzute,
este permisă executarea lucrărilor necesare pentru remedierea urmărilor
incidentelor(deranjamentelor). Aceste lucrări nu se vor executa pe durata descărcărilor
atmosferice.
Art. 50.(1) Racordarea grupurilor electrogene mobile la instalaţii de joasă tensiune trebuie să
se realizeze numai după separarea instalaţiei ce urmează a fi alimentată de restul reţelei
electrice.
(2) Remedierea defecţiunilor la grupul electrogen trebuie să se execute numai după separarea
vizibilă faţă de instalaţia de joasă tensiune pe care o alimentează şi cu motorul primar oprit,
având pornirea blocată prin cheie.
5.Executarea lucrărilor în instalaţiile electrice din exploatare de către personalul delegat
Art. 51.Activităţile desfăşurate de către personalul delegat în instalaţiile electrice ale unei
unităţi trebuie să se încadreze în una dintre următoarele situaţii:
a) personalul delegat aparţine altei unităţi;
b) personalul delegat aparţine unei unităţi specializate în lucrări la instalaţiile electrice;
c) personalul delegat aparţine unei unităţi specializate în executarea unor lucrări de service,
probe pentru puneri în funcţiune, modernizări în instalaţii, experimentări;
d) personalul delegat aparţine unei unităţi şi execută lucrări şi manevre la unităţi ce au

instalaţii electrice în gestiune, dar nu au organizate activităţi de exploatare;
e) personalul delegat aparţine unei unităţi nespecializate pentru lucrări în instalaţiile electrice.
Art. 52.Executarea lucrărilor sau manevrelor de către personalul delegat aparţinând unei
unităţi în instalaţiile altei unităţi de exploatare se poate datora faptului că:
a) punctul de delimitare a gestiunii mijloacelor fixe se află în incinta celei de-a doua unităţi;
b) echipamentele de măsurare pentru decontarea energiei electrice se află în incinta celei de-
a doua unităţi;
c) echipamentele exploatate sunt în gestiunea unei unităţi şi amplasate în incinta acesteia, dar
sunt în exploatarea unei alte unităţi;
d) instalaţiile electrice au fost construite sau amenajate în aşa fel încât manevrarea unor
aparate să se poată face şi de către personalul celei de-a doua unităţi de exploatare;
e) s-a convenit în acest fel prin convenţii de exploatare.

Energomontaj SA
Cod Pag.
165/268
Art. 53.Lucrările efectuate de către personalul delegat aparţinând unei unităţi specializate
trebuie să se execute pe bază de autorizaţie de lucru, proces-verbal şi se încadrează în una
dintre următoarele situaţii:
a) lucrări de construcţii-montaj, în vederea extinderii sau modernizării instalaţiilor electrice în

exploatare, inclusiv lucrări de întreţinere-reparaţii;
b) lucrări de intervenţii pentru lichidarea urmărilor unor incidente (deranjamente), la care

unitatea de exploatare nu poate face faţă operativ numai cu forţele proprii.
Art. 54.(1) Lucrările menţionate la art. 22. lit. a) trebuie să se execute în conformitate cu
convenţiile de lucrări încheiate între unitatea specializată şi unitatea de exploatare, înainte de
începerea lucrărilor ca anexe la contractul de execuţie. Aceste convenţii trebuie să conţină,
după caz:
a)delimitările dintre instalaţiile în care se va lucra şi cele rămase sub tensiune;
b)responsabilităţile privind măsurile de SSM;
c)obligaţiile unităţii de exploatare a instalaţiei de a instrui personalul delegat asupra condiţiilor

specifice de SSM proprii instalaţiei în care urmează a se executa lucrările;
d)obligaţiile reciproce la executarea lucrărilor;
e)realizarea împrejmuirilor;
f)respectarea zonei de lucru şi, când este cazul, condiţiile de acces a personalului;
g)modul de lucru cu foc deschis;
h)depozitarea materialelor;
i)programe de lucrări;
j)alte prevederi.
(2) Prin convenţiile de lucrări încheiate la nivelul conducătorilor de unităţi se admite

prevederea unor condiţii în care personalul delegat este împuternicit să execute manevrele de
scoatere şi repunere sub tensiune în instalaţii electrice.
Împuternicirea este în competenţa unităţii de exploatare şi trebuie să fie acordată numai în

condiţiile respectării de către executanţi a nivelului de autorizare, aşa cum este prevăzut în
prezentele norme specifice.
Art. 55.Pentru cazurile în care se lucrează pe bază de proces-verbal, în zonele de lucru din
incintele centralelor electrice, staţiilor sau posturilor de transformare, trebuie luate următoarele
măsuri:
a)asigurarea împrejmuirilor faţă de instalaţiile rămase sub tensiune, astfel încât să fie
împiedicată accidentarea de natură electrică;
Energomontaj SA
Cod Pag.
166/268
b)asigurarea accesului separat, fără a se parcurge teritoriul pe care se află instalaţiile în

exploatare. Dacă nu este posibilă asigurarea accesului separat, formaţia de lucru şi utilajele
trebuie să intre şi să iasă din zona de lucru împrejmuită numai însoţite de personalul de
exploatare, care va menţine încuiată poarta de comunicaţie a acestei zone către teritoriul cu
instalaţiile în exploatare;
c)se interzice, în orice punct al zonei de lucru, menţinerea instalaţiilor electrice de înaltă
tensiune sub tensiune (la sol sau la înălţime). Este permis a se menţine sub tensiune numai
instalaţiile de joasă tensiune necesare lucrărilor. Circuitele secundare care nu pot fi tehnologic
scoase de sub tensiune vor fi protejate pentru a se împiedica atingerea directă a acestora;
d)repunerea în funcţiune a instalaţiei încredinţate personalului delegat trebuie să se facă după

verificarea, de către unitatea de exploatare, a integrităţii, precum şi a concordanţei acesteia cu
starea iniţială, respectiv cu prevederile proiectului în baza căruia s-au executat lucrările.
Art. 56.(1) Lucrările executate de către personalul delegat aparţinând unei unităţi (subunităţi)
specializate în lucrări de service, probe pentru puneri în funcţiune etc. trebuie să se încadreze
în una dintre următoarele categorii:
a)lucrări de service, ce implică formaţii de lucru specializate sau dotări speciale;
b)efectuarea probelor de punere în funcţiune a unor echipamente;
c)lucrări de modernizări în instalaţii (protecţie, telemecanică, telecomunicaţii etc.);
d)experimentări în instalaţii privind echipamente, produse sau tehnologii noi.
(2) Aceste lucrări trebuie să se execute în conformitate cu convenţiile de lucrări, încheiate la

nivelul conducătorilor de unităţi între unitatea specializată şi unitatea de exploatare a
instalaţiilor în care urmează a se lucra.
Art. 57.Pentru a se executa lucrări programate de către personalul delegat la instalaţiile

electrice în exploatare sau în vecinătatea acestora, trebuie ca unitatea (subunitatea) de care
aparţine personalul delegat să se adreseze în scris unităţii/subunităţii de exploatare a
instalaţiilor respective, solicitând aprobarea de executare a lucrărilor.
Art. 58.Mijloacele de protecţie necesare executării lucrărilor, delimitării materiale a zonei de

lucru şi asigurării împotriva accidentelor de natură neelectrică trebuie să fie asigurate de către
unitatea de care aparţine personalul delegat sau, în cazul unor înţelegeri prealabile, de către
unitatea de exploatare. În acest sens, se vor face precizările de rigoare în convenţiile de
exploatare sau de lucrări.
Art. 59.(1) Electricienii care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţiile electrice trebuie să fie
dotaţi şi să utilizeze echipamentul individual de protecţie şi mijloacele de protecţie respectând
principiul „cel puţin două mijloace electroizolante de protecţie înseriate pe calea de curent,
posibil a fi parcursă, ca urmare a atingerii accidentale directe”.
(2) EIP electroizolant şi mijloacele de protecţie electroizolante trebuie alese, verificate şi

întreţinute utilizând casca de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei, mâner pentru
Energomontaj SA
Cod Pag.
167/268
acţionarea siguranţelor cu manşon de protecţie a braţului şi echipament individual de lucru

confecţionat numai din bumbac (fire naturale 100%).
Art. 60.(1) Personalul salariat care beneficiază de echipament şi dispozitive individuale de

protecţie trebuie să fie instruit asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să le
prezinte la verificările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea sau completarea lor, când
nu mai asigură funcţia de protecţie.
(2)Pentru restul echipamentului şi dispozitivelor de protecţie, prezentarea la verificare şi

înlocuire sau completare, în situaţiile care o impun, revine persoanei responsabile cu SSM din
unitate desemnate de serviciul extern.
6.Instruirea lucrătorilor în domeniul ssm
Procedura instruirii lucrătorilor din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în munca se va

stabili în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 319/2006 a securităţii şi
sănătăţii în muncă: „Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să
primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM, în special sub formă de
informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului”.
Art. 61.(1) Instruirea lucrătorilor în domeniul SSM la nivelul societăţii se efectuează în timpul
programului de lucru.
(2) Perioada în care se desfăşoară instruirea prevăzută la alin. (1) este considerată timp de
muncă.
Art. 62.Instruirea lucrătorilor în domeniul SSM cuprinde 3 faze:
Art. 63.La instruirea personalului în domeniul SSM vor fi folosite mijloace, metode şi tehnici de
instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diapozitive,
proiecţii, instruire asistată de calculator.
Art. 64.Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate.
Art. 65.(1) Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul SSM se consemnează în fişa de instruire
individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii.
(2) Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou, imediat
după verificarea instruirii.
(3) După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul
instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.
Energomontaj SA
Cod Pag.
168/268
(4) Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi

însoţită de o copie a fişei de aptitudini, completată de către medicul de medicină a muncii în
urma examenului medical la angajare.
Art. 66.(1) Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi
pe bază de contract de prestări de servicii în societate, angajatorul va asigura instruirea
privind activităţile specifice societăţii, riscurile pentru SSM, precum şi măsurile şi activităţile de
prevenire şi protecţie la nivelul societăţii, în general.
(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) se consemnează în fişa de instruire colectivă.
(3) Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în doua exemplare, din care un exemplar se va
păstra de către angajator şi un exemplar de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau, în cazul
vizitatorilor, de către conducătorul grupului.
(4) Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei

SSM (inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă) vor fi insoţiţi de
către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a se întocmi fişa de instructaj.
XVIII.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU ACTIVITATI DE MASURARI ELECTRICE SI

INCERCARI CU TENSIUNE MARITA
Art.1. În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorul are obligaţia să

elaboreze instrucţiuni interne de securitate şi sănătate în muncă, pentru completarea şi/sau
aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile
activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lui - Lega 319/2006 art.13 lit.e.
Conţinut
Art.2. Prezentele instrucţiuni interne specifice cuprind prevederi specifice de
securitate şi sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor

profesionale la efectuarea activităţilor de măsurări electrice, defectoscopie şi încercări cu
tensiune mărită desfăşurate de lucrătorii SAEM.
Art.3. Pentru activităţile auxiliare activităţilor de măsurări electrice, defectoscopie şi încercări

cu tensiune mărită se vor respecta instrucţiunile interne specifice activităţilor respective.
Art.4. Instrucţiunile interne specifice de securitate şi sănătate în muncă cuprind prevederi

minimale obligatorii pentru prevenirea accidentelor de muncă, specifice acţiunii curentului
electric, cu efectele sale: electrocutare, arsuri.
Energomontaj SA
Cod Pag.
169/268
Art.5. Prevederile instrucţiunilor interne specifice de securitate şi sănătate în muncă la

activităţile de măsurări electrice, defectoscopie şi încercări cu tensiune mărită vor fi respectate
împreună cu instrucţiunile specifice ale partenerilor de contract, pe care aceştia au obligaţia să
le pună la dispoziţie executantului şi vor fi stipulate în Convenţiile de lucrări.
Scop
Art.6. Instrucţiunile interne specifice de securitate şi sănătate în muncă
pentru lucrările de măsurări electrice, defectoscopie şi încercări cu tensiune mărită au scopul

stabilirii prevederilor care, aplicate şi respectate, constituie măsuri preventive de evitare a
riscului electric, respectiv de evitare a accidentării celor implicaţi în sistemul de muncă cu
specific electric.
Domeniul de aplicare
Art.7. Prezentele instrucţiuni specifice au caracter intern şi trebuie aplicate şi
respectate de toţi lucrătorii SAEM care proiectează, execută, gestionează şi exploatează

instalaţii electrice de curent alternativ şi curent continuu din medii normale, strict delimitate:
a) instalaţii electrice de transport şi distribuţie urbană, rurală sau locală în exploatare, servite
de personal care asigură exploatarea, întreţinerea şi repararea acestora sau numai o parte din
aceste activităţi;
b) instalaţii electrice de transport şi distribuţie în curs de execuţie ori reconstrucţie, dacă

acestea sunt amplasate în incinta unităţii sau subunităţii de exploatare ori pe suporţi comuni
sau trasee comune cu alte instalaţii aflate în exploatare;
c) instalaţii electrice de transformare, redresoare şi invertoare;
d) instalaţii electrice de producere a energiei electrice;
e) instalaţii pentru transport electric;
f) instalaţii electrice de iluminat;
g) instalaţii electrice de alimentare cu energie electrică a consumatorilor; etc.
Art.8. Pentru prevenirea riscului electric din domeniul instalaţiilor electrice
de curent alternativ şi continuu, situate în medii diferite de cele normale ( în apă, în pământ, cu
gaze inflamabile sau explozive, în aer ş.a. ), trebuie aplicate prevederile prezentelor
instrucţiuni, corelate cu măsurile de prevenire a accidentelor specifice mediilor de lucru
respective.
Art.9. Prevederile instrucţiunilor interne specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru

activităţi de măsurări electrice, defectoscopie şi încercări cu tensiune mărită sunt aplicabile
tuturor lucrătorilor SAEM, atât în instalaţiile proprii cât şi în cele ale partenerilor de contracte,
însoţite de Convenţii de securitatea muncii, situaţii de urgenţă şi Mediu.
Energomontaj SA
Cod Pag.
170/268
2.Prevederi comune
2.1.Angajarea şi repartizarea personalului la locul de muncă.
Art.10. Electricienii care îşi desfăşoară activitatea în instalaţiile electrice
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)Să fie apţi din punct de vedere fizic şi psihic şi să nu aibă infirmităţi care
ar stânjeni activitatea specifică sau care ar putea conduce la accidentarea lor sau a altor
persoane;
b)Să aibă aptitudinile necesare pentru ocupaţia sau funcţia ce urmează a le
fi încredinţate, corelat cu complexitatea şi nivelul de tehnicitate a instalaţiilor în care urmează

să-şi desfăşoare activitatea;
c) Să posede calificarea profesională şi îndemânarea necesara pentru lucrările ce li se

încredinţează;
d) Să cunoască, să-şi însuşească şi să respecte prevederile instrucţiunilor de securitate şi

sănătate în muncă, tehnologiile şi procedurile care privesc funcţia lor şi locul de muncă în care
îşi desfăşoară activitatea;
e) Să cunoască procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate şi de

acordare a primului ajutor.
Art.11. Tinerii sub 18 ani şi lucrătorii fără calificare corespunzătoare nu vor fi introduşi în
formaţii sau nu vor primi sarcina executării unor lucrări cu risc electric.
Art.12. Starea sănătăţii ( fizică şi psihică ) se constată prin examen medical, efectuat în unităţi
sanitare de specialitate la angajare şi periodic, în conformitate cu Procedura SAEM nr.6/2003
şi Procedura SAEM nr.7/2003.
Art.13. Examinarea psihologică se efectuează obligatoriu la angajare şi periodic cu

respectarea Proceduri SAEM nr.10/2004.
Art.14. Examinarea psihologică trebuie să stabilească aptitudinile, temperamentul şi caracterul

persoanei în cauză, respectiv capacitatea acestuia de a corespunde specificului activităţii,
nivelului de tehnicitate şi complexităţii instalaţiilor.
Art.15. Nivelul de calificare profesională şi de cunoaştere a instrucţiunilor de securitate şi

sănătate în muncă, inclusiv de acordare a primului ajutor în caz de electrocutare, se constată
prin examen la angajare şi se verifică prin examen anual cu ocazia autorizării, conform
Procedurii SAEM nr.10/2004 şi a Legii 319/2006 art.13 lit.i.
Art.16.(1) Personalul de altă specialitate ( deservenţi de utilaje, sudori, lăcătuşi, zugravi,

vopsitori, tinichigii, dulgheri, zidari, etc. ) precum şi personalul necalificat, a cărui prezenţă în
instalaţiile electrice este necesară la executarea unor lucrări, nu trebuie autorizat ca atare.
Energomontaj SA
Cod Pag.
171/268
(2). Personalul mai sus menţionat va fi inclus în formaţii de lucru, ca executanţi,

subordonându-se şefului de lucrare sau supraveghetorului.
(3). Practicanţii ( elevi şi studenţi ) nu vor fi supuşi procedurii de autorizare, ei participând la

lucrări în condiţiile prevăzute al al.2.
Art.17. Pentru exercitarea şi a funcţiei de conducător de autovehicule sau autoutilaje

(electrician-şofer, electrician-macaragiu, etc. ) examenele medicale vor fi efectuate şi cu
reglementările circulaţiei pe drumurile publice şi a normelor ISCIR.
Art.18. Instructajul de securitate şi sănătate în muncă se face pe faze în
conformitate cu prevederile HGR 1425/2006 – Norme metodologice de aplicare a Legii

319/2006, precum şi a Instrucţiunilor proprii SAEM – 2002.
2.3. Alimentaţia de protecţie.
Art.19. Acordarea alimentaţiei de protecţie, acolo unde este cazul, se va face cu respectarea
Procedurii SAEM nr.9/2004.
2.4. Dotarea cu materiale igienico – sanitare.
Art.20. Acordarea materialelor igienico-sanitare se va face conform prevederilor Procedurii

SAEM nr.9/2004.
2.5. Dotarea cu EIP
Art.21. Dotarea cu echipament individual de protecţie a lucrărilor se va face conform

Procedurii SAEM nr.8/2004.
Art.22. Electricienii care execută lucrări în instalaţii electrice trebuie să fie dotaţi şi să utilizeze
echipamentul individual de protecţie şi mijloacele de protecţie respectând principiul “cel puţin
două mijloace electroizolante de protecţie înseriate pe calea de curent, posibil a fi parcursă, ca
urmare a atingerii accidentale directe”.
Art.23. Echipamentul individual de protecţie electroizolant şi mijloacele de protecţie

electroizolante vor fi întreţinute şi verificate periodic astfel:
1. Mănuşi electroizolante 1 dată/6 luni
2. Încălţăminte electroizolantă 1 dată/6 luni
3. Covor electroizolant portabil 1 dată/3 ani
4. Platformă ( podeţ ) electroizolant 1 dată/3 ani

Energomontaj SA
Cod Pag.
172/268
Art.24. Personalul care beneficiază de echipament şi dispozitive individuale de protecţie

trebuie să fie instruit asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să le prezinte la
verificările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea acestora când nu mai asigură funcţia
de protecţie.
2.6. Executarea lucrărilor în instalaţii electrice de către personalul delegat.
Art.25. Personalul SAEM este personal delegat pentru lucrările de construcţii-montaj,

întreţinere – reparaţii, probe pentru puneri în funcţiune, modernizări, efectuate în instalaţiile
electrice aflate în exploatare.
Art.26. Personalul delegat aparţinând Sucursalei I.E.A. poate să execute lucrări în instalaţii
electrice aflate în exploatare pe bază de autorizaţie de lucru (AL), proces – verbal ( PV ) sau
ITI – PM.
Art.27. La lucrările de construcţii – montaj, în vederea extinderii sau modernizării instalaţiilor

electrice în exploatare, inclusiv lucrări de întreţinere – reparaţii, efectuate pe bază de AL, PV
sau ITI – PM, se vor încheia Convenţii de lucrări înainte de începerea lucrărilor, ca anexe la
contractul de execuţie. Aceste convenţii trebuie să conţină:
a)delimitările dintre instalaţiile în care se va lucra şi cele rămase sub tensiune;
b)responsabilităţile privind măsurile de securitate şi sănătate în muncă;
c)obligaţiile unităţii de exploatare de a instrui personalul delegat asupra condiţiilor specifice

proprii instalaţiei;
d)obligaţiile reciproce la executarea lucrărilor;
e)realizarea împrejmuirilor;
f)respectarea zonei de lucru şi condiţiile de acces;
g)lucrul cu foc deschis;
h)depozitarea materialelor;
i)programe de lucrări;
j)alte prevederi.
Art.28. Prin Convenţiile de lucrări, care se încheie la nivelul conducătorilor
de unităţi, se admite prevederea unor condiţii în care personalul delegat poate executa
manevre de scoatere şi repunere sub tensiune în instalaţii electrice, ştiut fiind faptul că
personalul delegat nu are dreptul să efectueze manevre în instalaţiile electrice aflate în
exploatare.
Art.29. La lucrările executate în baza AL şi PV emise de unitatea de exploatare, unitatea de

care aparţine personalul delegat va întocmi un program de lucrări care va fi aprobat de
unitatea de exploatare şi care va conţine:
Energomontaj SA
Cod Pag.
173/268
a)locul unde urmează a se executa lucrarea;
b)lucrările ce urmează a se executa;
c)instalaţia care trebuie separată electric sau scoasă de sub tensiune;
d)data începerii execuţiei şi durata lucrărilor;
e)numele şi prenumele şefului de lucrare şi durata lucrărilor;
f)numele şi prenumele coordonatorului lucrării;
Art.30. Mijloacele de protecţie necesare, delimitarea materială a zonei de
lucru şi asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică, trebuie să fie asigurate de

executant sau, în cazul unor înţelegeri prealabile de unitatea de exploatare. În acest sens se
vor face precizările de rigoare în convenţiile de lucrări.
3.Masuri de ssm la executarea masurarilor electrice cu aparate portabile
Art.31. Măsurările cu aparate portabile în instalaţiile electrice de joasă tensiune se execută în

mod direct sau indirect, pe secundarul transformatoarelor existente în instalaţii.
Art.32.Se permite executarea unor măsurări folosind transformatoarele de măsură montate

provizoriu, dar numai cu stabilirea măsurilor concrete de securitatea muncii ce trebuie luate şi
consemnarea acestora în AL.
Art.33. Măsurările directe în instalaţiile de joasă tensiune cu aparate portabile ( ampermetrul,

voltmetrul, trusă wattmetrică, contorul etalon şi cleşte ampermetric ) se pot executa pe bază
de ITI-PM. Formaţia minimă pentru aceste măsurări trebuie să fie de doi electricieni, şeful de
lucrare având cel puţin grupa a III-a de autorizare.
Art.34. Măsurările privind continuitatea siguranţelor la circuitele de tensiune şi măsurările de

tensiune la consumatori se pot executa de către un electrician cu minimum grupa a III-a de
autorizare. Electricianul trebuie să fie echipat, pe durata realizării legăturilor la circuitul primar
sau secundar, cu mănuşi electroizolante “clasa 0 sau 00”, cască de protecţie a capului şi
vizieră de protecţie a feţei şi să utilizeze unelte electroizolante şi izolate.
Art.35. Este interzisă folosirea clemelor crocodil la circuitele de curent.
Art.36. Măsurările directe cu megohmetrul asupra instalaţiilor ( aparataj
electric, cabluri, etc. ), se execută pe bază de ITI-PM, în următoarele condiţii:
a)instalaţia respectivă trebuie să fie separată electric şi descărcată de sarcina capacitivă

înaintea fiecărei măsurări;
b)alte lucrări asupra instalaţiei respective vor fi întrerupte şi personalul evacuat, în zonă
rămânând numai executanţii măsurării;
c)în punctele accesibile ale instalaţiilor asupra cărora se efectuează măsurările şi care nu sunt
îngrădite, în incinte neîncuiate, se va posta personal de pază;
Energomontaj SA
Cod Pag.
174/268
d)formaţia de lucru va fi formată din cel puţin doi electricieni dintre care unul având minimum
grupa a III-a de autorizare;
e)electricianul care aplică conductoarele megohmetrului pe elementul de încercat trebuie să

utilizeze mănuşi electroizolante şi încălţăminte electroizolantă sau covor electroizolant;
f)este interzisă atingerea bornelor aparatului, cordoanelor sau instalaţiei încercate, înainte de
descărcarea de sarcina capacitivă.
Art.37. Măsurările directe în instalaţiile de înaltă tensiune, cu cleştele
ampermetric şi verificările cu indicatorul de corespondenţă a fazelor, trebuie să se execute de

către doi electricieni, dintre care unul are minimum grupa a III-a de autorizare, cărora li s-a
făcut instructajul în acest scop.
Art.38. Măsurile de securitate ce trebuiesc luate la măsurările de la art.37 sunt:
a)folosirea de mănuşi electroizolante, “clasa 1 – 4”, încălţăminte izolantă sau covor

electroizolant, cască de protecţie a capului şi vizieră de protecţie a feţei;
b)păstrarea distanţelor minime de vecinătate între electricienii care execută măsurările şi

părţile aflate sub tensiune;
c)manevrarea cleştelui sau indicatorului, fără a depăşi limitatorul şi fără sprijinirea acestor
aparate de îngrădiri sau părţi metalice ale instalaţiei;
d)asigurarea unui echilibru stabil executantului şi unei poziţii comode, în timpul executării
măsurării.
Art.39. Distanţele minime de vecinătate reglementate de art.38 lit. “b” sunt:
a)în staţii interioare şi exterioare
U nominal(kV) 1-20 27-60 110 220 400 750
Distanţa(m)  0,8 1 1,5 2,4 3,7 6,25
b)în celelalte instalaţii exterioare
U nominal(kV) 1-20 27-60 110 220 400 750
Distanţa(m)  2 2,5 3 4 5 8
Art.40. Înainte de începerea activităţii de măsurare, aparatele portabile sunt
controlate asupra stării lor, a integrităţii, a verificării metrologice şi a tensiunii nominale pentru
care sunt construite.
Art.41. La efectuarea măsurărilor în instalaţii de medie şi înaltă tensiune cu transformatoare

de măsură portabile, întreaga instalaţie va fi împrejmuită şi semnalizată conform
HG.971/2006.
4.Masuri de ssm la executarea incercarilor cu tensiune marita

Energomontaj SA
Cod Pag.
175/268
Art.42. În cazul în care la lucrările de încercări cu tensiune mărită se folosesc
autolaboratoare, formaţia de lucru trebuie alcătuită din minimum două persoane, având
grupele de autorizare a IV-a şi a III-a, lucrările executându-se pe bază de autorizaţie de lucru
(AL ) sau ITI-PM.
Art.43. Încercările cu tensiune mărită efectuate la standuri de probe, când echipamentul supus
încercării se află în acelaşi perimetru îngrădit cu echipamentul de înaltă tensiune, iar pupitrul
de comandă şi executanţii sunt în afara perimetrului respectiv, se pot face de către o singură
persoană având minimum grupa a IV-a de autorizare, pe bază de ITI-PM.
Art.44. Încercările cu tensiune mărită sau defectoscopie ale căror scheme utilizează aparate
dispersate ( întrerupătoare, variatoare de tensiune, transformatoare ridicătoare, etc.) trebuie
executate de minimum două persoane având grupele a IV-a respectiv a III-a de autorizare, pe
bază de AL sau ITI-PM.
Art.45. Încercările cu tensiune mărită a mijloacelor electroizolante se vor executa în

conformitate cu instrucţiunile tehnice de lucru, elaborate în acest scop.
Art.46. Amplasarea, respectiv, dispunerea executării lucrărilor de identificare a cablurilor, de

defectoscopie şi de încercare cu tensiune mărită, este de competenţa subunităţii de
exploatare.
Art.47. (1) Echipamentul sau aparatajul din instalaţii cu pereţi despărţitori între celule care
urmează a fi supus încercărilor cu tensiune mărită, trebuie separat de instalaţiile rămase sub
tensiune prin două spaţii de întrerupere, din care cel puţin unul vizibil:
a)separator şi întrerupător;
b)separator şi demontarea unei porţiuni din barele de legătură dintre separator şi

echipamentul ( aparatajul ) supus încercării.
(2) Se admite un singur spaţiu de întrerupere cu condiţia ca pe cuţitele
separatorului să se monteze teci sau plăci electroizolante, iar separatorul să nu fie montat
orizontal, astfel încât să nu se poată închide singur, în cazul unei deblocări mecanice.
Art.48. În instalaţiile de interior, în care nu există pereţi despărţitori faţă de celulele vecine,
trebuie să se monteze poduri sau paravane mobile sau să se scoată de sub tensiune
instalaţiile învecinate, pe toată durata încercărilor cu tensiune mărită a echipamentelor sau
aparatajului din acestea.
Art.49. În cazul în care un capăt al unui cablu sau al instalaţiei, în care urmează a se efectua
încercări, se află în afara incintei instalaţiei, trebuie să se ia măsuri de îngrădire a zonei
respective cu benzi de împrejmuire şi indicatoare de securitate. În tot timpul încercărilor,
îngrădirile astfel realizate vor fi supravegheate de către o persoană cu cel puţin grupa I-a de
autorizare, având instructaj special în acest scop.
Energomontaj SA
Cod Pag.
176/268
Art.50. În cazul în care celălalt capăt al cablului care se încearcă cu tensiune mărită se află în
incinta unei staţii, a unui punct de alimentare sau a unui post de transformare, trebuie să se
monteze indicatoare de securitate:
a)pe uşa celulei ( pe îngrădirea permanentă ), când capătul cablului se află în celulă;
b)pe îngrădirea provizorie mobilă, realizată în acest scop, când capătul cablului este scos din
celulă (această având îngrădirile permanente montate ).
Art.51. În cazul în care un capăt al cablului se află pe un stâlp al unei LEA,
se admite ca la acest capăt să se realizeze un singur spaţiu de întrerupere vizibilă, prin

dezlegarea cordoanelor de la capătul terminal şi legarea lor rigidă la conductoarele liniei.
Dacă linia trebuie repusă sub tensiune, se pot executa încercări numai când între bornele
capătului terminal şi conductoarele liniei se realizează distanţele minime de vecinătate
prevăzute la art.39.
Art.52. În cazul reţelelor de cabluri de JT, se admite realizarea unui spaţiu de întrerupere
vizibilă, prin scoaterea siguranţelor de la tablourile de distribuţie şi montarea în locul acestora
a capacelor electroizolante colorate în roşu şi a indicatoarelor de securitate.
Art.53. În cazul în care zona unde urmează a se efectua încercări cu tensiune mărită sau
lucrări de defectoscopie la cabluri, lucrează şi alte formaţii de lucru, acestea trebuie să fie
retrase, la cererea conducătorului de lucrare pentru încercări, întreruperea lucrărilor fiind
consemnată în AL ale formaţiilor respective.
Art.54. ( 1 ) Personalul de servire operativă, în calitate de admitent, trebuie să ceară şefului de

lucrare întreruperea lucrării, în instalaţia în care se lucrează, când sunt necesare probe,
încercări sau revenirea la schema normală.
( 2 ) În instalaţiile fără personal de supraveghere, solicitarea întreruperii lucrării poate fi dată

de o persoană cu drept de admitent sau emitent ori de către un coordonator împuternicit de
conducătorul unităţii ( subunităţii ).
( 3 ) Persoana cu drept de admitent, emitent sau coordonator trebuie să dispună tuturor şefilor
de lucrare evacuarea personalului şi dacă situaţia o cere, demontarea mijloacelor de protecţie
din zonele de lucru.
( 4 ) Şefii de lucrări sunt obligaţi să respecte dispoziţiile admitentului, emitentului sau

coordonatorului, referitoare la întreruperea lucrărilor şi demontarea mijloacelor de protecţie din
zonele de lucru, dacă situaţia o cere şi să retragă membrii formaţiei din aceste zone,
confirmând aceasta prin completarea AL la partea “Întreruperea şi reluarea lucrării”.
( 5 ) În timpul efectuării probelor, încercărilor, etc. care se fac de către o altă formaţie, cu AL
proprie, şeful de lucrare a cărui lucrare a fost întreruptă trebuie să supravegheze în mod
deosebit membrii formaţiei proprii, pentru a nu pătrunde în zona respectivă, atât timp cât
durează întreruperea lucrării.
( 6 ) Reluarea lucrării este admisă numai după primirea aprobării în acest sens de la admitent,
emitent sau coordonator şi după completarea AL la partea rezervată în acest scop.
Energomontaj SA
Cod Pag.
177/268
( 7 ) În instalaţiile electrice cu supraveghere, şeful de lucrare trebuie să ia măsuri de asigurare

împotriva accidentelor de natură neelectrică.
( 8 ) Şeful de lucrare este obligat ca la reluarea lucrării să ia toate măsurile tehnice necesare
în zona de lucru, confirmând aceasta prin semnarea în AL.
( 9 ) În instalaţiile electrice cu supraveghere, demontarea şi remontarea mijloacelor de

protecţie în zona de lucru, ca urmare a întreruperii lucrării, trebuie să fie executate de către
personalul de servire operativă.
Art.55. ( 1 ) Se admite ca în instalaţiile electrice fără supraveghere, şeful de lucrare care

execută lucrări de defectoscopie sau încercări cu tensiune mărită în baza AL, să demonteze şi
să remonteze mijloacele de protecţie din zona de lucru proprie.
( 2 ) Emitentul trebuie să consemneze în AL lucrările ce trebuie întrerupte pe timpul

încercărilor şi numele şefilor de lucrare.
( 3 ) Şeful de lucrare de încercări şi defectoscopie trebuie să solicite şefilor de lucrări din

instalaţia ce urmează a fi supusă încercărilor întreruperea lucrărilor şi demontarea mijloacelor
de protecţie în zonele de lucru, dacă situaţia o cere.
( 4 ) Şefii de lucrări ai formaţiilor de lucru care se retrag trebuie să consemneze întreruperea

lucrărilor în AL aflate asupra lor, iar şeful de lucrare de încercări şi defectoscopie va reţine
aceste AL. Efectuarea încercărilor este permisă numai după ce s-a făcut întreruperea
lucrărilor la toate formaţiile de lucru ce lucrează la instalaţia supusă încercărilor.
( 5 ) După terminarea încercărilor, demontarea instalaţiilor utilizate la încercări şi descărcarea

de sarcina capacitivă, şeful de lucrare pentru încercări şi defectoscopie va permite reluarea
lucrărilor de către formaţiile de lucru ale căror lucrări au fost întrerupte, înapoindu-le AL
reţinute anterior.
( 6 ) Şefii de lucrări trebuie să verifice din nou toate măsurile tehnice necesare în zonele de
lucru proprii, confirmând aceasta prin semnarea în AL, în partea rezervată în acest scop, la
reluarea lucrării.
Art.56. În cazul în care identificarea sau arderea se fac din exteriorul instalaţiilor,
autolaboratorul trebuie îngrădit cu benzi de împrejmuire, pe care se vor monta, cu faţa spre
exterior, indicatoare de securitate cu inscripţia “STAI PERICOL DE ELECTORCUTARE.
ÎNCERCĂRI CU TENSIUNE MĂRITĂ”.
Art.57. ( 1 ) Conductorul sau conductoarele scurtcircuitoarelor care împiedică operaţiile de

identificare sau defectoscopie a locului defect, de măsurare a rezistenţei de izolaţie sau de
încercare cu tensiune mărită, trebuie demontate pe perioada lucrării, numai după conectarea
conductorului ( conductoarelor ) prin care se aplică tensiunea cablului în cauză şi numai cu
instalaţia de încercare nealimentată.
( 2 ). Comutarea pe alte faze să se facă după ce, în prealabil, faza pe care s-a aplicat
tensiunea a fost descărcată de sarcina capacitivă şi legată la pământ. Descărcarea de sarcină
capacitivă se face prin remontarea fazelor scurtcircuitorului, numai cu ajutorul prăjinii
Energomontaj SA
Cod Pag.
178/268
electroizolante. Se admite ca în cazul instalaţiilor cu capacităţi mari faţă de pământ sau în

cazul cablurilor dezlegate de la instalaţii să se folosească o prăjină electroizolantă de
descărcare, corespunzătoare ca dimensiuni tensiunii aplicate, legată la pământ şi având la
capătul activ o rezistenţă de limitare a curentului de descărcare. Descărcarea se face atingând
instalaţia încărcată capacitiv cu prăjina, întâi prin rezistenţă şi apoi direct, prăjina rămânând
conectată pentru descărcare până după montarea scurticuitorului.
( 3 ). După terminarea încercărilor, scurtcircuitorul se va monta la loc.
( 4 ). Demontarea şi remontarea scurtcircuitorului trebuie să se facă de către:
a)personalul de servire operativă;
b)şeful de lucrare, în cazul în care scurtcircuitoarele delimitează zona de lucru şi au fost

montate de acesta şi pentru cazurile prevăzute la art.55.
Art.58 ( 1 ) Conductoarele de legătură între bornele de înaltă tensiune şi echipamentul sau

aparatajul care se supune încercării, de la o sursă independentă, trebuie să fie bine fixate,
astfel încât să se evite balansarea şi apropierea de instalaţiile vecine, aflate sub tensiune.
Distanţele între conductoarele de legătură şi instalaţiile vecine trebuie să fie cel puţin egale cu
cele considerate ca nepericuloase, conform art.39.
( 2 ). În cazul în care conductorul are izolaţia corespunzătoare tensiunii de încercare şi este

ecranat cu tresă metalică, acesta poate fi lăsat la sol, cu condiţia ca tresa metalică să fie
legată la pământ la un capăt.
Art.59. Distanţele dintre părţile conductoare de curent ale echipamentului sau aparatajului ce
urmează a fi supus unei tensiuni mărite de la o sursă independentă şi instalaţiile învecinate
rămase sub tensiune, trebuie să fie cel puţin egale cu cele prevăzute la art.39 pentru
tensiunea imediat superioară tensiunii aplicate. Se pot admite distanţe mai mici în condiţiile
menţionate la art.47 şi 48.
Art.60. ( 1 ). Zona în care se execută arderea defectelor pe cabluri sau încercarea cu tensiune
mărită şi care cuprinde autolaboratorul, conductorul de legătură şi echipamentul sau
aparatajul supus arderii sau încercării, trebuie îngrădite şi supravegheate de către una sau
mai multe persoane, care vor ave numai această însărcinare.
( 2 ). Îngrădirile se montează de către formaţia de lucru care execută arderea sau încercarea.
Pe îngrădiri, pe fiecare latură, se vor monta, cu faţa spre exterior, indicatoare de securitate cu
inscripţia “STAI! PERICOL DE ELECTROCUTARE. ÎNCERCĂRI CU TENSIUNE MĂRITĂ”.
4.1.Procedura de lucru.
Art.61. Înainte de începerea arderilor defectelor pe cabluri sau a încercării cu tensiune marita
şeful de lucrare trebuie să verifice personal dacă s-au luat măsurile de securitate şi sănătate
în muncă necesare lucrărilor, dacă personalul care execută lucrări a fost evacuat, dacă
persoanele însărcinate cu supravegherea zonei de încercare se află la locul lor, dacă
persoana de la capătul opus al cablului sau din altă încăpere se află la locul său şi ştie că vor
începe lucrările. După ce membrii formaţiei de lucru care execută arderea sau încercarea şi-
Energomontaj SA
Cod Pag.
179/268
au ocupat locurile, şeful de lucrare va face apel nominal şi va întreba dacă sunt gata pentru
începerea lucrării, îi va avertiza cu cuvintele “APLIC TENSIUNE!” rostite cu voce tare şi va
închide sau va dispune închiderea întrerupătorului sau heblului prin care alimentează
instalaţia de ardere – încercare.
Art.62. După terminarea definitivă a arderii sau încercării, se separă vizibil instalaţia de la
sursa de alimentare, se descarcă de sarcina capacitivă instalaţia încercată sau cablul pe care
s-a ars defectul şi se montează la loc scurticircuitorul. După aceste operaţii şeful de lucrare
avertizează cu voce tare “S-A SCOS DE SUB TENSIUNE!”.
Art.63. În timpul operaţiilor de ardere-încercare, personalul nu va sta lângă priza de legare la

pământ sau lângă conductoarele conectate la acestea.
Art.64. Pentru cazurile în care personalul de supraveghere şi pază este dispersat la distanţe
mari şi nu pot fi receptate avertizările de mai sus ale şefului de lucrare, vor fi utilizate staţii
radio de emisie – recepţie.
Art.65. În timpul identificării traseelor de cabluri sau de determinare a locului de defect pe

cablu, personalul care execută operaţiile pe traseul acestuia îşi va lua toate măsurile pentru
evitarea accidentelor de natură neelectrică şi a accidentelor de circulaţie. Acesta va fi dotat cu
echipament de vizualizare în traseu.
4.2.Condiţii de mediu.
Art.66. Instalaţiile care se folosesc pentru încercări cu tensiune mărită de la o
sursă independentă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)autolaboratoarele şi standurile de încercări să fie prevăzute cu două compartimente,

separate fie prin îngrădiri fixe, unul pentru pupitrul de comandă şi celălalt pentru instalaţiile de
înaltă tensiune;
b)uşile de acces în compartimentul de înaltă tensiune al standurilor de încercări trebuie să fie

prevăzute cu dispozitive de blocaj electric ( astfel ca instalaţia să nu poată fi pusă sub
tensiune când uşile nu sunt corect închise), precum şi cu semnalizare optică de avertizare;
c)carcasele metalice, îngrădirile metalice fixe de protecţie, pupitrele de comandă să fie legate
la pământ prin conductoare având secţiuni corespunzătoare;
d)circuitul de alimentare trebuie să fie prevăzut cu două spaţii de întrerupere, din care cel
puţin unul să constituie separare vizibilă, iar al doilea să poată întrerupe rapid alimentarea. Se
recomandă ca alimentarea să se facă prin intermediul unei chei de contact, tip auto, în
exemplar unic, care să se afle în permanenţă la şeful de lucrare;
e)manetele, pârghiile, butoanele pupitrelor de comandă trebuie prevăzute cu inscripţii care să

indice destinaţia şi felul comenzilor;
f)compartimentul în care se află pupitrul de comandă trebuie să fie prevăzut cu covor

electroizolant;
Energomontaj SA
Cod Pag.
180/268
g)compartimentul în care se află pupitrul de comandă trebuie să fie astfel conceput încât, în
timpul reglajului tensiunii standului de probe, să-i permită şefului de lucrare să supravegheze
operaţiile de încercări, iar la autolaboratoare, amplasarea acestora să-i permită să
supravegheze zona cuprinsă între autolaborator şi echipamentul supus încercării. În caz
contrar trebuie să-i permită observarea persoanei celei mai apropiate, care asigură
supraveghere acestei zone, astfel încât să acţioneze prompt în caz de necesitate
( deconectarea sursei de alimentare );
h)compartimentul cu instalaţiile de înaltă tensiune în care se află şi echipamentul supus

încercării, din cadrul standului de încercări, trebuie îngrădit cu plase de sârmă, având
înălţimea minimă de 2 m.;
i)pe toate laturile îngrădirilor, precum şi pe uşile de acces în standurile de încercări, vor fi
montate indicatoare de securitate de avertizare.
Art.67. Este interzisă efectuarea lucrărilor de măsurări electrice exterioare pe timp nefavorabil
– ploaie, ninsori, descărcări electrice atmosferice, etc.
Art.68. Este interzisă efectuarea lucrărilor de măsurări electrice, încercare cu tensiune mărită
şi defectoscopie în zonele cu pericol de incendiu sau explozie.
XIX.MASURI DE SSM LA EXECUTAREA LUCRARILOR IN STATII ELECTRICE
Art. 1 (1) Lucrările la întrerupătoarele debroşabile montate pe cărucior trebuie să se execute

numai cu căruciorul scos din celulă (cu excepţia lucrărilor la dispozitivele de acţionare, când
există separatoare, prin care s-a realizat separarea vizibilă).
(2)După scoaterea căruciorului din celulă, uşile acesteia trebuie închise, iar pe sistemul de
închidere trebuie montat un panou de semnalizare adecvat.
(3)În cazul în care celula nu este prevăzută cu uşi, căruciorul realizând el însuşi închiderea
celulei când întreruptorul este broşat, după scoaterea căruciorului, trebuie montată pe partea
frontală a celulei un paravan mobil ,bariera mobila, sau bandă roşie, pe care se va fixa panoul
de semnalizare adecvat.
(4)În cazul în care scoaterea căruciorului din celulă constituie o separare vizibilă şi pentru
lucrări la alte elemente decât întreruptorul celulei respective, pe uşile celulei, paravanul mobil,
bariera mobila sau banda roşie, după caz, se va monta panoul de semnalizare adecvat.
Art. 2 (1) Pentru executarea lucrărilor la cablurile de ieşire din celulele camerelor de conexiuni
sau la alte aparate montate în partea fixă a celulelor cu întreruptoare debroşabile, separarea
vizibilă trebuie realizată prin scoaterea completă a căruciorului din celulă. În cazurile în care
scoaterea din celulă a căruciorului nu este impusă de natura lucrării, separarea vizibilă trebuie
realizată prin separatorul de bare, dacă celula este prevăzută cu acest separator. În caz
contrar, separarea vizibilă trebuie realizată prin scoaterea completă a căruciorului din celulă.
Energomontaj SA
Cod Pag.
181/268
(2)Şeful de lucrare trebuie să verifice vizual, la lucrările executate în compartimentul celulei cu

cărucior debroşabil din care s-a scos căruciorul, că s-au închis complet clapetele din tablă
care acoperă orificiile de trecere a contactelor mobile ale întreruptorului către contactele fixe.
(3)Pe partea frontală a celulei trebuie să se monteze un panou de semnalizare adecvat, uşile
celulei (în cazul în care acestea există) rămânând deschise.
(4)Se interzic accesul şi executarea lucrărilor în interiorul compartimentelor celulelor cu

întreruptoare debroşabile, fără separator de bare, când întreruptorul este debroşat, barele
colectoare sunt sub tensiune şi nu există un perete despărţitor care să împiedice accesul
persoanelor sau uneltelor la acestea. Se admite accesul în compartimentul întreruptorului
numai după scoaterea de sub tensiune a barelor colectoare sau montarea unor paravane (sau
plăci electroizolante după caz).
Art. 3 (1) În cazul în care se execută lucrări în compartimentele celulelor cu întreruptor

debroşabil, prevăzute cu pereţi continui, care împiedică accesul persoanelor sau uneltelor la
elementele conductoare legate la barele colectoare (când întreruptorul este debroşat), se
permite a nu se monta scurtcircuitor în celulă lângă separarea vizibilă pe partea spre barele
colectoare.
(2)În cazul celulelor metalice la care pereţii laterali ai compartimentelor nu asigură protecţia
împotriva apropierii sub limitele admise (distanţe de vecinătate) faţă de părţile aflate sub
tensiune din compartimentele vecine, prevăzute la art. 49 alin. (2), trebuie să se ia cel puţin
una din următoarele măsuri, în vederea executării lucrării:
a)obturarea orificiilor, prin montarea de plăci electroizolante sau covoare electroizolante

mobile;
b)scoaterea de sub tensiune a părţilor respective din compartimentele vecine.
Art.4. În cazul lucrărilor care se execută în celule cu întreruptor debroşabil, în porţiunea din
celulă între întreruptor şi racordarea la linie, legarea la pământ şi în scurtcircuit se va executa
prin închiderea cuţitelor de legare la pământ a celulei. În cazul în care acestea lipsesc, se va
monta un scurtcircuitor pe porţiunea de bară la care este racordată linia în celulă. În ambele
cazuri, se va bloca în poziţie deschis maneta dispozitivului de acţionare al separatorului de
secţionare a liniei cel mai apropiat de celulă şi pe care se va monta indicator de securitate,
fără a fi necesară montarea şi a unui scurtcircuitor lângă această separare vizibila.
Art.5. În cazul lucrărilor ce se execută la cablurile de ieşire din staţie, ce fac legătura cu liniile
electrice aeriene, inclusiv la cutiile terminale ale acestora, aflate în celule (de orice fel),
realizarea separării electrice către linie se face la separatorul cel mai apropiat de staţie, unde
se iau toate măsurile tehnice prevăzute în prezenta instrucţiune proprie.
Art.6. În vederea executării unor lucrări la întrerupătoare sau separatoare, dispozitivele lor de
acţionare trebuie blocate în poziţia deconectat sau deschis (cu excepţia cazurilor în care la
unele operaţii este necesară poziţia conectat sau închis a acestora), prin întreruperea
circuitelor de comandă. De asemenea, trebuie luate prin grija admitentului sau a şefului de
lucrare, după caz, următoarele măsuri:
Energomontaj SA
Cod Pag.
182/268
a)la întreruptoarele şi separatoarele acţionate cu aer comprimat, se va închide admisia aerului

comprimat şi se vor bloca mecanic electroventilele prin care se face admisia aerului
comprimat la dispozitivul de acţionare al acestora, descărcându-se de presiune circuitul din
aval faţă de robinetul de izolare. În cazul în care nu se poate executa blocarea mecanică a
electroventilelor, este obligatorie golirea de aer comprimat a rezervoarelor proprii, robinetul de
evacuare a aerului comprimat rămânând deschis;
b)la întreruptoarele şi separatoarele acţionate electric, se vor scoate siguranţele prin

intermediul cărora se alimentează motoarele, bobinele de acţionare etc.;
c)la întreruptoarele cu dispozitive de acţionare cu lichide sub presiune (MOP etc.) se vor
întrerupe circuitele de alimentare ale electropompelor şi în cazul în care se lucrează la piese,
elemente sau părţi, în mişcare sau sub presiune, se va descărca de presiune circuitul de
comandă. În cazul în care dispozitivul de acţionare cu fluid nu se descarcă de presiune,
lucrarea se va executa în baza instrucţiunii proprii acestui caz, întocmită de fabricant sau
beneficiar;
d)la întreruptoarele acţionate de dispozitive cu resorturi, se vor detensiona resorturile

respective;
e)pe cheile sau ventilele de comandă şi pe robinetele de admisie a aerului comprimat se vor
monta panouri de semnalizare;
f)dacă în cazul lucrării la întreruptor sau separator este necesar ca acesta să fie manevrat, se
va restabili agentul de acţionare sau circuitul curentului operativ, interzicându-se staţionarea
lângă întreruptorul sau separatorul al cărui reglaj se probează a oricărei persoane în afara
celor care execută nemijlocit proba şi care s-au asigurat că manevra se poate efectua fără
risc;
g)în cazul în care simultan cu lucrările la întreruptor sau separator se lucrează şi în circuitul
de comandă, scoaterea siguranţelor de pe circuitul de comandă se înlocuieşte cu întreruperea
circuitului de la bobinele de acţionare, prin dezlegarea acestora sau prin dispozitive de
deconectare, special prevăzute în acest scop. Această măsură se va lua în comun, atât de
către şeful de lucrare de la întreruptor sau separator, cât şi de şeful de lucrare de la circuitele
secundare;
h)în cazul întreruptoarelor sau separatoarelor telecomandate, se va monta un panou de

semnalizare adecvat, la punctul de telecomandă, când acest lucru este posibil.
Art.7. Folosirea flăcării deschise este permisă numai cu condiţia ca distanţa de la aceasta
până la părţile aflate sub înaltă tensiune să fie mai mare decât limita admisă (distanţele de
vecinătate), plus 0,8 m.
Art.8.(1) În cazul izbucnirii unui incendiu în instalaţiile electrice aflate în incinte, interioare sau
exterioare, personalul de servire operativă este obligat a interveni, cu respectarea
instrucţiunilor specifice pentru stingerea incendiilor.
Energomontaj SA
Cod Pag.
183/268
(2)Pentru prevenirea producerii unor accidente de natură electrică în timpul intervenţiei cu

mijloace mobile (portabile) pentru stingerea incendiilor, se va întrerupe tensiunea la partea de
instalaţie la care urmează a se interveni şi la alte instalaţii, după caz.
(3)Partea de instalaţie de joasă tensiune la care se intervine poate să rămână sub tensiune,
dar personalul de intervenţie trebuie să folosească mănuşi electroizolante, încălţăminte
electroizolantă, cască de protecţie cu vizieră sau mască contra gazelor în caz de necesitate.
(4)Trebuie să se evite apropierea stingătorului de instalaţia electrică de joasă tensiune rămasă

sub tensiune.
(5)În cazul intervenţiilor pentru stingerea incendiilor în instalaţiile interioare trebuie utilizată
masca de gaze din dotare.
Art.9. În staţiile de transformare şi/sau de conexiuni unde sunt locuri în care se constată prin
măsurări ca intensitatea câmpului electric depăşeşte 10 kV/m şi schimb (locuri stabilite de
subunitatea de exploatare), personalul de servire operativă, precum şi cel care execută lucrări
de întreţinere - reparaţii sau montaj trebuie să folosească mijloace de protecţie specifice, sau
să reducă timpul de expunere.
Art.10. La executarea controalelor sau lucrărilor în gospodăriile de cabluri (tunele, puţuri) din
staţiile şi din posturile de transformare subterane, trebuie luate preventiv următoarele măsuri:
a)aerisirea, ventilarea şi verificarea obligatorie a lipsei gazelor. Verificarea lipsei gazelor

combustibile (din infiltraţie) sau nocive şi a pericolului de emanaţii (sau acumulare a acestora)
trebuie să se facă cu ajutorul detectoarelor mobile de gaze, menţinute în funcţiune pe toată
durata executării lucrărilor. În cazul în care se constată prezenţa gazelor nocive (oxid de
carbon) sau gaze naturale cu concentraţie apropiată de limita inferioară de explozie , se
interzice orice activitate şi se vor lua măsuri conform instrucţiunilor proprii specifice;
b)interzicerea folosirii lămpilor portative şi a flăcării deschise până la constatarea, prin

determinări, a lipsei gazelor combustibile;
c)îngrădirea şi montarea panourilor de semnalizare sau postarea unui supraveghetor din

cadrul formaţiei de lucru, la gurile deschise (de vizitare) ale încăperilor, puţurilor, tunelelor,
canalelor sau posturilor de transformare subterane.
Art.11. În timpul efectuării controlului şi/sau executării lucrărilor în puţuri, tunele şi galerii,
trebuie utilizat detectorul de gaze. Emitentul şi şeful de lucrare trebuie să stabilească dacă
fiecare lucrător va fi dotat şi cu aparat autonom de salvare. Aparatul autonom se va utiliza la
primul semnal de avertizare, emis de unul dintre detectoarele de gaze.
Art.12. Lucrările cu flacără deschisă în gospodăriile de cabluri din staţiile de transformare şi

posturile subterane trebuie executate în condiţiile limitării flăcării, prin materiale refractare,
dotarea executanţilor cu echipament de protecţie adecvat şi stingătoare adecvate.
Art.13. Executarea unei lucrări asupra unor părţi din instalaţiile situate în încăperi comune cu
alte instalaţii de înaltă tensiune sau joasă tensiune, rămase sub tensiune, dacă nu există
Energomontaj SA
Cod Pag.
184/268
îngrădiri fixe înspre acestea, trebuie să înceapă numai dacă se vor monta îngrădiri provizorii
mobile, iar pe acestea panouri de semnalizare de interzicere.
Art.14. Înainte de a se atinge bara de nul a tablourilor de distribuţie, trebuie să se verifice

vizual continuitatea legăturii acesteia la instalaţia de legare la pământ si se va verifica lipsa
tensiunii.
Art.15. Este interzisă văruirea cu aparate de pulverizare sau stropire în interiorul staţiilor
electrice, posturilor de transformare (punctelor de alimentare) în care există părţi aflate sub
tensiune sau în exteriorul acestora, pe partea unde se află instalaţii sub tensiune.
Art.16. În cazul inundării posturilor de transformare (punctelor de alimentare) subterane,

trebuie să se verifice starea lor, folosindu-se în acest scop o sursă independentă de lumină.
Dacă apa a atins părţile aflate sub tensiune sau se află în imediata apropiere a acestora, se
interzice atingerea apei de către executanţi, înaintea scoaterii de sub tensiune a instalaţiei. Nu
se va coborî în apă, înaintea verificării adâncimii acesteia.
Art.17.La lucrările executate prin urcare pe construcţiile posturilor de transformare pe stâlpi,

trebuie respectate prevederile prezentelor instrucţiuni privind urcarea şi lucrul la înălţime. De
asemenea, trebuie să se verifice starea eşafodajului şi a balustradei postului, precum şi
fixarea corespunzătoare a transformatorului. În cazul în care se constată un grad avansat de
putrezire a eşafodajului (platformei), se va lucra numai cu utilaje speciale pentru lucru la
înălţime sau conform instrucţiunilor tehnice de lucru.
Art.18. Nu este admis a se executa lucrări simultan la două niveluri, decât dacă există
paravane corespunzătoare, care să-i asigure pe executanţii de jos împotriva căderii
accidentale a unor obiecte de la nivelul superior.
Art.19. (1) La ridicarea echipamentului electric cu ajutorul utilajelor, prinderea trebuie să se

realizeze numai de locurile special destinate acestui scop sau de cadrele metalice ale
aparatelor.
(2)Este interzisă prinderea funiilor sau a gaşelor, la ridicare, de izolatoare sau de căile de
curent ale aparatelor, de cârligele de pe capacul transformatoarelor de putere (destinate
numai pentru decuvare), de profilele celulelor prefabricate etc.
Art 20. Este interzisă sprijinirea scărilor fără dispozitive de sprijinire sau agăţare inclusiv
sprijinirea membrilor formaţiei de lucru de căi de curent (bare flexibile) sau de izolatoarele
aparatelor electrice.
Art. 21. După terminarea montării şi legării căilor de curent la bornele transformatoarelor,
acestea trebuie legate la pământ şi în scurtcircuit, până la efectuarea probelor şi punerii în
funcţiune, evitându-se în acest fel accidentarea datorită tensiunilor inverse sau induse.
Art. 22. În timpul deplasării transformatoarelor, a celulelor etc. prin tractare cu cabluri este
interzisă staţionarea membrilor formaţiei de lucru în vecinătatea cablurilor, pentru a se evita
accidentele în cazul ruperii acestora. Dacă echipamentul respectiv se deplasează pe o cale de
rulare, membrii formaţiei de lucru trebuie să stea în spate sau lateral, nefiind permisă tragerea
din faţă (din sensul deplasării).
Energomontaj SA
Cod Pag.
185/268
Art. 23.(1) Înainte de manevrarea separatoarelor cu ajutorul dispozitivelor de acţionare

mecanice sau pneumatice, trebuie să se verifice că nu există nici o persoană în celulă şi, în
special, că nu lucrează nimeni la separator.
(2)Separatoarele se vor manipula şi monta numai în poziţia „închis”.
Art.24. La montarea întrerupătoarelor şi a dispozitivelor de acţionare cu resorturi trebuie să se

verifice, în prealabil, că resorturile nu sunt armate.
Art. 25. În timpul acţionărilor pentru reglajul întrerupătoarelor este interzis accesul membrilor
formaţiei de lucru în apropierea acestora, iar executantului care efectuează reglajul îi este
interzisă introducerea mâinii între mecanisme.
Art. 26.Pentru lucrări pe traseele cablurilor racordate la cutiile de distribuţie supraterane

inclusiv cutiile de trecere, firidele principale de branşament, cutiile de aprindere pentru iluminat
public etc., unde nu se pot monta scurtcircuitoare sau montarea acestora s-ar face în condiţii
periculoase pentru personalul manevrant sau pentru personalul neavizat (datorită
imposibilităţii închiderii uşilor etc.), după întreruperea tensiunii pe cabluri şi separarea lor
vizibilă, în locul siguranţelor se vor monta capace sau mânere electroizolante colorate în roşu
şi panouri de semnalizare corespunzătoare.
Art. 27.Pentru lucrări executate pe traseele cablurilor racordate la cutiile de distribuţie

subterane, în care nu se pot monta scurtcircuitoare, după întreruperea tensiunii pe cabluri,
trebuie montate pălării electroizolante şi panouri de semnalizare pe cuţitele cutiilor terminale.
Art. 28.În cazul lucrărilor la cutiile de distribuţie subterane, trebuie să se asigure măsuri de
delimitare materială a zonei de lucru prin îngrădirea cutiei de distribuţie cu panouri, paravane
sau benzi şi montarea, pe acestea, a panourilor de semnalizare de interzicere în aşa fel încât
să se evite accesul şi accidentarea persoanelor neavizate. La întreruperea lucrărilor, cu
deplasare de la locul de muncă a formaţiei, cutia de distribuţie deschisă, chiar dacă este
îngrădită, nu trebuie lăsată fără supraveghere.
Art. 29.(1) Lucrările la cutiile de distribuţie trebuie executate pe baza autorizaţiei de lucru, A.S.
sau ITI-PM, după cum stabileşte conducătorul unităţii.
(2) Legarea/dezlegarea cablurilor la cutiile de distribuţie se poate executa şi pe bază de ITI –

PM sau AS.
Art.30.La manevrarea siguranţelor din cutiile de distribuţie, executantul trebuie să utilizeze

următoarele mijloace de protecţie: cască de protecţie cu vizieră de protecţie a feţei,
încălţăminte electroizolantă, mănuşi electroizolante sau covor electroizolant portabil (atunci
când manevra se execută de pe marginea cutiei de distribuţie din poziţia în genunchi) şi
minerul electroizolant pentru montarea-demontarea siguranţelor MPR cu manşon de protecţie
a braţului.
Art.31.Lucrările de la cutiile de distribuţie subterane, fără scoaterea de sub tensiune a tuturor

elementelor de instalaţie din interiorul acestora, trebuie să se execute cu luarea următoarelor
măsuri:
Energomontaj SA
Cod Pag.
186/268
a)folosirea pe toată durata lucrării a echipamentului individual de protecţie specificat în

articolul anterior;
b)scoaterea siguranţelor de pe toate cablurile;
c)montarea pălăriilor sau tecilor electroizolante pe cuţitele sau furcile fixe ale plecărilor,
indiferent dacă sunt sau nu sub tensiune;
d)executarea pe rând, numai la câte o fază, a reviziei contactelor la cuţitele de pe plecări,

celelalte rămânând izolate cu teci;
e)întreruperea tensiunii pe cablul racordat la cutia terminală la care se lucrează, în cazul

lucrărilor de înlocuire a acesteia;
f)supravegherea permanentă a membrilor formaţiei de lucru de către şeful de lucrare.
XX.MASURI DE SSM LA EXECUTAREA LUCRARILOR LA LEA SI LES
1.Executarea lucrărilor la sol, pe traseele liniilor şi la baza stâlpilor
Art.1.(1) Pentru executarea lucrărilor în apropierea liniilor electrice aeriene aflate sub tensiune,
automacaralele, autoscările, autotelescoapele, autoplatformele etc. trebuie să fie astfel
amplasate încât în timpul manevrării lor să se asigure respectarea distanţelor limită admisibile
(de vecinătate) din prezenta instrucţiune, dintre conductoarele liniei şi/sau oricare parte a
acestora sau sarcina manevrată. În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, chiar
dacă sunt scoase de sub tensiune, se interzice, din motive mecanice, atingerea elementelor
liniei cu autoutilajele menţionate mai sus.
(2)La amplasarea autoscărilor se va ţine seama de modificarea poziţiei scării sub greutatea
persoanei care se urcă şi lucrează de pe scară.
(3)În cazul în care o parte oarecare a unui autoutilaj a depăşit distanţa de limită admisibilă (de
vecinătate) faţă de conductoarele liniei aflate sub tensiune, se interzice coborârea sau urcarea
personalului în autoutilajul respectiv, emiţându-se semnale corespunzătoare către cei care au
condiţii să asigure scoaterea de sub tensiune a liniei.
Art.2. Măsurarea gabaritelor şi a săgeţii conductoarelor liniilor electrice aeriene aflate sub
tensiune este permisă numai de la sol şi numai în cazul în care se execută cu ajutorul
aparatelor special construite în acest scop. Personalul executant poate fi de altă specialitate
decât cea de electrician şi poate executa măsurarea fără supraveghere şi fără autorizaţie de
lucru, cu condiţia să aibă instructajul făcut în acest sens.
Art.3.(1) În cazul lucrărilor de tundere a copacilor şi de deschidere a culoarelor liniilor electrice

aeriene aflate sub tensiune, executanţii trebuie să respecte distanţa de limită admisibilă
(vecinătate) dintre conductoare şi sculele sau utilajele folosite, precum şi dintre conductoare şi
crengile sau copacii ce se vor tăia. În timpul tăierii se va ţine seama de direcţia de cădere a
crengilor sau a copacilor. Executanţii trebuie să folosească în timpul lucrării încălţăminte
Energomontaj SA
Cod Pag.
187/268
electroizolantă, centură complexa, cască de protecţie a capului, ochelari de protecţie şi

frânghii, după caz.
(2)Pentru a se evita căderea crengilor sau a copacilor peste conductoarele liniei, tăierea
acestora trebuie să se facă după legarea lor cu frânghii pentru dirijare.
(3)Utilizatorii fierăstraielor mecanice cu lanţ trebuie să fie dotaţi şi instruiţi conform

instrucţiunilor de folosire ale acestor utilaje.
Art.4.(1) La deplasarea manuală a stâlpilor de lemn, şeful de lucrare (echipă) trebuie să

repartizeze în mod egal sarcina pe executanţi, aceştia fiind aşezaţi după înălţime, purtând
stâlpul pe acelaşi umăr şi păşind în aceeaşi cadenţă. Comanda de ridicare şi de coborâre a
stâlpului trebuie dată de către o singură persoană (şeful de lucrare sau de echipă), numai
după ce această persoană s-a convins că toţi executanţii se găsesc pe aceeaşi parte a
stâlpului şi anume pe cea opusă locului de ridicare sau coborâre. La aceste operaţii nu vor fi
utilizaţi tineri sub 16 ani. Se interzice deplasarea manuală a stâlpilor pe terenuri abrupte,
accidentate sau alunecoase (datorită apei sau a îngheţului).
(2)Ridicarea manuală este admisă numai pentru stâlpi sub 500 kg, folosind capre speciale şi
furci cu capete metalice, rezistente şi bine ascuţite. Stâlpul ridicat trebuie sprijinit în continuare
până la umplerea gropii cu pământ.
Art.5.Este permis a se executa următoarele lucrări la baza stâlpilor, cu linia electrică aeriană
respectivă aflată sub tensiune:
a)măsurarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ;
b)lucrări de întreţinere sau reparaţii la fundaţii, adaosuri, ancore etc.;
c)verificarea gradului de putrezire a stâlpilor din lemn, a gradului de corodare a stâlpilor din
metal şi a ancorelor, a stării stâlpilor din beton;
d)completarea şi recondiţionarea inscripţiilor.
Art.6.(1) Măsurarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ de la liniile electrice aeriene

trebuie să se execute de către minim două persoane.
(2) Operaţiile de întrerupere şi refacere a racordării prizei de pământ la stâlp trebuie să se

execute folosind încălţăminte electroizolantă, mănuşi electroizolante şi cască de protecţie a
capului.
(3)Măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ, fără întreruperea racordării acesteia

la stâlp, trebuie să se facă folosind încălţăminte electroizolantă sau grătar de egalizare a
potenţialului şi cască de protecţie a capului.
(4)În timpul măsurării rezistenţei de dispersie a prizei de pământ cu întreruperea racordării

acesteia la stâlp, este interzisă atingerea stâlpului cu vreo parte a corpului.
(5)Este interzisă măsurarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ de la liniile electrice

aeriene în timpul descărcărilor atmosferice.
Energomontaj SA
Cod Pag.
188/268
Art.7.Lucrările de plantare a adaosurilor, de săpare în jurul sau la picioarele fundaţiilor,

precum şi în jurul stâlpului, nu trebuie să pună în pericol starea de echilibru a stâlpului.
Art.8.Măsurarea tensiunii mecanice în ancorele liniilor electrice aeriene sub tensiune trebuie
să se facă utilizând dinamometrul în paralel cu ancora. Retensionarea ancorelor este permisă
numai dacă în timpul acestei operaţii se urmăreşte permanent, cu teodolitul, menţinerea
verticalităţii stâlpului la ale cărui ancore se lucrează.
2.Executarea lucrărilor prin urcare pe stâlpii LEA scoase de sub tensiune
Art.9.Lucrările prin urcare pe stâlpii liniilor electrice aeriene scoase de sub tensiune trebuie să
se execute în conformitate cu fişele tehnologice sau instrucţiunile tehnice de lucru, care
trebuie să prevadă şi componenţa formaţiilor de lucru, dotarea cu utilaje, dispozitive, unelte,
echipament de protecţie şi de lucru.
Art.10.(1) Pentru executarea lucrărilor la coronamentul liniilor de pe stâlpii din beton

precomprimat sau centrifugat, personalul trebuie să fie asigurat împotriva căderii şi poate
utiliza platforme de lucru.
(2)Pentru executarea lucrărilor de întindere la săgeată a conductoarelor sau de înlocuire a

ancorelor la stâlpii de colţ, întindere sau terminali, confecţionaţi din beton, operaţiile
tehnologice de marcare pe conductor si fixarea acestuia in lanţul de izolatoare trebuie
efectuate de către executant numai din coşul autotelescopului sau al autoplatformei cu braţ
articulat cu excepţia cazurilor în care aceste utilaje speciale nu au acces în apropierea lor. În
această ultima situaţie este permisă prezenţa personalului pe aceşti stâlpi, cu condiţia ca
înainte de tragerea la săgeată a conductoarelor să se verifice dacă stâlpii între care se face
tragerea sunt ancoraţi în direcţia opusă acesteia.
Art.11.În cazul lucrărilor la conductoarele liniilor electrice aeriene de 400 - 750 kV este
permisă deplasarea executanţilor pe conductoarele respective, cu dispozitive special
construite în acest scop.
Art.12.Urcarea pe stâlpii metalici zăbreliţi se va realiza folosind buloanele prinse special

pentru acest scop, acolo unde există aceste buloane, sau pe verticala unora din profilele de
rezistenţă ale acestora, utilizând metode de asigurare a personalului împotriva căderii,
conform prevederilor art. 174 din prezenta instrucţiune.
3.Executarea lucrărilor prin urcare pe stâlpii LEA aflate sub tensiune
Art.13.Vopsirea stâlpilor se face din interiorul sau din exteriorul acestora, respectând
distanţele limită admisibile (minime de vecinătate) faţă de conductoarele aflate sub tensiune şi
delimitate prin marcare.
Art.14.(1) Lucrările de întreţinere sau reparaţii la un circuit scos de sub tensiune al unei linii
electrice aeriene cu mai multe circuite montate pe stâlpi comuni, atunci când unul sau mai
multe circuite rămân sub tensiune, se execută numai în cazul în care între conductoarele cele
mai apropiate ale circuitului la care se lucrează şi circuitul (circuitele) aflat (aflate) sub
tensiune în punctele de săgeată maximă, există următoarele distanţe minime:
Energomontaj SA
Cod Pag.
189/268
a)pe verticală:
- 1,5 m faţă de liniile de 1-20 kV;
- 3,5 m faţă de liniile de 60-110 kV.
b)pe orizontală:
- 3,0 m faţă de liniile de 1-20 kV;
- 4,0 m faţă de liniile de 110 kV;
- 10,0 m faţă de liniile de 400 kV.
(2)În cazul circuitelor suprapuse, pe stâlpi comuni, nu sunt permise lucrări la circuitele aflate
deasupra celor rămase sub tensiune. Fac excepţie lucrările ce se execută la circuitele aflate
deasupra celor de radioficare şi deasupra liniilor de contact pentru tracţiune urbană, cu
condiţia ca la lucrările simple efectuate la corpurile de iluminat (înlocuirea becurilor arse, a
globurilor sparte, a siguranţelor arse, a igniterelor defecte etc.), să se folosească dispozitive
sau utilaje speciale care să permită executarea acestor lucrări fără pericol. Pentru alte
categorii de lucrări la circuitele de iluminat public aflate deasupra liniilor de contact pentru
tracţiune urbană, unitatea de exploatare trebuie să stabilească prin instrucţiuni proprii măsurile
care trebuie luate, în funcţie de particularităţi, pentru ca lucrările să se poată executa fără
pericol.
(3) În cazul lucrărilor pe stâlpii de beton ai liniilor electrice aeriene de 110 kV şi mai mult,
urcarea trebuie sa se realizeze cu autotelescopul, autoscara sau alt utilaj similar. Se admite ca
urcarea să se facă şi cu ajutorul scărilor, care se montează pe stâlpi, prin metoda clădirii, cu
respectarea prevederilor instrucţiunilor specifice ale scărilor, cât şi a fişelor tehnologice.
În cazul unui circuit rămas sub tensiune trebuie să se prevină depăşirea distanţelor limită
admisibilă (de vecinătate) faţă de acesta.
Art.15.La executarea lucrărilor la un circuit scos de sub tensiune al unei linii electrice aeriene
cu mai multe circuite, atunci când unul sau mai multe dintre ele rămân sub tensiune, formaţia
de lucru trebuie să respecte prevederile fişelor tehnologice sau ale instrucţiunilor tehnice de
lucru.
Art.16.Sunt interzise demontarea, montarea şi tragerea la săgeată a conductoarelor circuitelor

de joasă tensiune, montate pe stâlpi comuni cu alte circuite de joasă sau înaltă tensiune,
rămase sub tensiune.
4.Executarea lucrărilor la LEA în condiţii speciale de traversări
Art.17.La executarea lucrărilor într-o deschidere a unei linii electrice aeriene, care este
supratraversată sau subtraversată de altă (alte) linie (linii) în exploatare, cu scoaterea de sub
tensiune numai a liniei la care se lucrează, trebuie să se ţină seama de următoarele condiţii:
Energomontaj SA
Cod Pag.
190/268
a)să nu se piardă echilibrul stabil al stâlpilor sau al conductoarelor, la linia care

supratraversează;
b)să se asigure conductoarele liniei care subtraversează împotriva unui eventual salt al
acestora;
c)să se respecte distanţele minime pe verticală între conductoarele cele mai apropiate ale
liniei subtraversate şi ale liniei supratraversate, după cum urmează:
- 1,5 m faţă de liniile de 1÷20 kV;
- 3,5 m faţă de liniile de 60÷110 kV;
- 9,0 m faţă de liniile de 750 kV.
Măsurarea acestor distanţe se va face cu aparate speciale (teodolit, telemetru etc.).
Art.18.La executarea lucrărilor la deschideri aflate în panoul unde există intersecţii cu alte linii
electrice aeriene în exploatare (subtraversări sau supratraversări), însă la alte deschideri
decât cele în care se lucrează, trebuie să se procedeze respectând prevederile articolului
anterior şi ale următoarelor reguli:
a)executarea lucrărilor care nu conduc la pierderea echilibrului stabil al stâlpilor sau al

conductoarelor, impune scoaterea de sub tensiune numai a circuitului la care se lucrează, cu
condiţia respectării distanţelor minime pe verticală între cele două linii, prevăzute la art. 318
anterior corespunzătoare tensiunilor liniilor care intersectează linia la care se lucrează.
Măsurarea acestor distanţe se va face cu ajutorul aparatelor speciale;
b)executarea lucrărilor care conduc la pierderea echilibrului stabil al stâlpilor sau al

conductoarelor trebuie să se realizeze cu scoaterea de sub tensiune numai a liniei la care se
lucrează, iar zonele de lucru trebuie să fie astfel stabilite, încât să nu cuprindă deschiderea
(deschiderile) în care există subtraversări sau supratraversări. Se vor asigura ancorări la
conductoare şi stâlpi între deschiderea la care se lucrează şi deschiderea cu intersecţii, înspre
deschiderea la care se lucrează.
Art.19.Pentru executarea lucrărilor la o linie electrică aeriană ce este supratraversată de altă

linie electrică aeriană cu circuite suprapuse este permis ca scoaterea de sub tensiune, impusă
prin prevederile art. 307, să se facă numai pentru circuitul inferior al liniei ce supratraversează.
Art.20.La executarea lucrărilor pe liniile electrice aeriene care intersectează sau sunt situate în
imediata apropiere de căi ferate, drumuri internaţionale, drumuri naţionale, drumuri judeţene,
râuri şi canale navigabile, trebuie realizate preventiv:
a) o convenţie cu organele competente ale căilor ferate sau de navigaţie, asupra intervalelor
de lucru şi prezenţei unor delegaţi, care, prin aşezarea semnalelor avertizoare şi luarea altor
măsuri, să poată opri circulaţia trenurilor sau a navelor pe timpul executării lucrării sau să
Energomontaj SA
Cod Pag.
191/268
poată preveni la timp formaţia de lucru despre trecerea navelor sau a trenurilor, când lucrarea
se va opri provizoriu, până după trecerea acestora;
b) o semnalizare avansată (minimum 50 m de o parte şi de alta a punctului de lucru) pe

drumurile cu circulaţie rutieră.
5.Executarea lucrărilor la LEA în condiţii speciale de paralelism
Art.21.La executarea lucrărilor asupra liniilor electrice aeriene la care valorile din calcule şi/sau
măsurări ale tensiunilor induse depăşesc valorile admise, trebuie să se aplice următoarele
măsuri:
a)în cazul lucrărilor la conductoare:
-interzicerea în timpul lucrului a atingerii concomitente a conductorului liniei sau a stâlpului la

care se lucrează şi a unui alt element metalic aflat în contact cu o zonă de potenţial nul (peste
20 m de stâlp);
-interzicerea executării lucrărilor în condiţii de descărcări electrice în atmosferă;
-stabilirea în AL sau ITI-PM a numărului, locurilor şi lungimii zonelor de lucru, inclusiv a

locurilor de montare în zona de lucru a atenuatoarelor dacă aceasta este necesar, la linii
electrice aeriene de 110 - 400 kV;
b)în cazul lucrărilor la sol folosirea încălţămintei electroizolante la apropierea de stâlpii la care
sunt efectuate legări la pământ şi în scurtcircuit în zona de lucru sau în apropierea unor
elemente metalice care pot veni în contact cu conductoarele liniei scoase de sub tensiune.
Art.22.În cazul demontării, montării şi întinderii la săgeată a conductoarelor de pe liniile

electrice aeriene la care valorile tensiunilor induse depăşesc valorile admise, se vor respecta
măsurile din fişele tehnologice sau instrucţiunile tehnice de lucru, conform precizărilor de la
art. 305.
Art.23.În cazul în care linia inductoare este de tracţiune electrică, la care curentul de
întoarcere către sursă trece prin pământ, lucrările pe liniile electrice aeriene cu tensiune
indusă se vor executa conform instrucţiunilor proprii întocmite în acest scop.
Art.24.Înaintea întregirii unei linii aeriene intre un panou in care se lucrează si un panou cu
tensiune indusa trebuie realizata legarea la pământ a acestuia din urma înspre partea unde
urmează sa se lege cordoanele de întregire.
6.Executarea lucrărilor la tronsoanele LEA separate vizibil prin dezlegări de cordoane

sau conductoare
Art.25.(1) Dezlegarea cordoanelor tronsonului de linie electrică aeriană, la care urmează a se

lucra un timp mai îndelungat, de restul liniei care se repune sub tensiune, trebuie efectuată
astfel încât, după repunerea sub tensiune a porţiunii de linie la care nu se lucrează,
cordoanele dezlegate să fie prinse sigur de conductoarele tronsonului pe care se lucrează,
legat la pământ şi în scurtcircuit în zona de lucru.
Energomontaj SA
Cod Pag.
192/268
(2) Se interzice montarea scurtcircuitoarelor la stâlpul pe care s-au dezlegat cordoanele după
repunerea liniei sub tensiune.
Art.26.(1) Lucrarea pe tronsonul de linie separat vizibil prin dezlegări de cordoane sau
conductoare se va executa în baza unei AL, ITI-PM sau PV.
(2)Lucrarea de dezlegare şi legare a cordoanelor sau conductoarelor se va executa pe baza

unei AL distincte, cu excepţia cazului in care lucrarea se executa de către o formaţie de
servire operativa pe bază de AS.
(3)Pentru separarea vizibilă a unui cablu, racordat la o linie electrică aeriană, prin dezlegare,
se va proceda în mod asemănător prevederilor de mai sus.
7.Executarea lucrărilor la LEA de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate
Art.27.(1) În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate,
măsurile tehnice consemnate la articolul 49 (1) litera a), se iau în postul de transformare şi/sau
în reţea.
(2)Reţelele electrice de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate, trebuie să permită

realizarea măsurilor tehnice prevăzute la articolul 49 (1) litera c) cât şi la art. 71 (1) literele a)
şi b). În acest sens, cu ocazia lucrărilor asupra reţelelor existente în exploatare, se vor
executa adaptările necesare.
Art.28.În cazul în care o linie electrică aeriană de joasă tensiune cu conductoare izolate
torsadate se continuă cu o porţiune având conductoare neizolate, la executarea lucrărilor pe
această porţiune, cu scoatere de sub tensiune, trebuie să se realizeze zona de lucru conform
prevederilor prezentei instrucţiuni.
Art.29.Lucrările la liniile electrice aeriene de joasă tensiune cu conductoare torsadate aflate

sub tensiune trebuie executate utilizând mănuşi electroizolante şi unelte electroizolante sau cu
mânere electroizolante electroizolate, considerându-se că aceste lucrări sunt executate sub
tensiune în contact.
8.Executarea lucrărilor la plantarea stâlpilor şi montarea izolatoarelor
Art.30.În cazul folosirii macaralei, ridicarea sau coborârea stâlpului trebuie să se facă lin şi
numai prin acţionare verticală. Tragerea oblică cu macaraua este interzisă.
Art.31.În timpul ridicării stâlpului şi până la fixarea lui în fundaţie sunt interzise:
a)staţionarea sau trecerea pe sub stâlp, pe sub braţul macaralei sau pe sub cablurile
tachelajului;
b)staţionarea sau trecerea printre troliul de ridicare şi capra (pilonul) de ridicare.
Art.32.La întreruperea temporară a procesului de ridicare a stâlpului nu este permisă lăsarea

acestuia în poziţie suspendată.
Art.33.Utilajele folosite la ridicarea stâlpului sau cablurile de susţinere şi ancorare nu vor fi

eliberate decât după fixarea sigură a stâlpului în fundaţie.
Energomontaj SA
Cod Pag.
193/268
Art.34.Este interzisă urcarea vreunui membru al formaţiei de lucru pe un stâlp care nu este
definitiv fixat în fundaţie.
Art.35.Orice operaţie care periclitează stabilitatea stâlpului, cum ar fi demontarea buloanelor

de prindere a tronsoanelor, modificări ale poziţiei ancorelor etc. nu vor fi efectuate decât după
o ancorare suplimentară a stâlpului, capabilă să-i menţină stabilitatea. În timpul acestor
operaţii, urcarea, coborârea sau staţionarea membrilor formaţiei de lucru pe sau lângă stâlp
sunt interzise.
Art.36.Ridicarea manuală pe stâlpi a izolatoarelor şi a armăturilor se va face, după caz, cu

ajutorul frânghiilor, scripeţilor sau palanelor. Scripeţii se vor prinde de consolă în imediata
apropiere a locului de fixare a izolatoarelor sau armăturilor. Detalierea şi succesiunea
operaţiilor se va face în fişa tehnologică sau în instrucţiunea tehnică de lucru.
Art.37.Membrii formaţiei de lucru ce acţionează funia de ajutor sau dispozitivul de ridicare a

sarcinii vor sta lateral, pentru a nu fi accidentaţi la căderea întâmplătoare a izolatoarelor sau
armăturilor în curs de ridicare.
Art.38.În timpul ridicării pe stâlp a lanţurilor de izolatoare, folosind un mijloc de ridicare

mecanizat, membrul formaţiei de lucru aflat pe stâlp va supraveghea ridicarea, stând în partea
interioară a stâlpului metalic sau lângă generatoarea stâlpului din beton, asigurându-se cu
frânghia (cordonul) centurii complexe.
Art.39.La montarea izolatoarelor şi armăturilor la liniile electrice aeriene în zone locuite, se vor
lua măsuri de împiedicare a accesului persoanelor neavizate lângă stâlpii pe care se lucrează.
9.Executarea lucrărilor la derularea, întinderea şi montarea conductoarelor
Art.40.Lucrările de întindere şi/sau montare a conductoarelor trebuie să se execute în baza

fişelor tehnologice sau a instrucţiunilor tehnice de lucru, întocmite în concordanţă cu
prevederile prezenta instrucţiune.
Art.41.(1) În vederea manipulării tamburelor si derulării conductoarelor de pe acestea trebuie

utilizate dispozitive speciale construite în acest scop.
(2) La derularea conductorului de pe tambur, membrul formaţiei de lucru care face verificarea
conductorului trebuie să stea lateral, în afara zonei în care ar putea fi lovit la răsturnarea
accidentală a tamburului şi trebuie să poarte mănuşi de protecţie (palmare).
Art.42.La derularea manuală, prin tragerea pe umeri a conductorului, membrii formaţiei de

lucru trebuie să fie echipaţi cu umerare de protecţie şi mănuşi de protecţie (palmare).
Conductorul trebuie purtat de către toţi membrii formaţiei, angrenaţi la tragere, pe umărul din
aceeaşi parte (pe acelaşi umăr).
Art.43.La derularea conductoarelor, poziţia membrilor formaţiei de lucru trebuie să fie astfel
stabilită de către şeful de lucrare (echipă), încât la desprinderea accidentală dintr-o clemă de
prindere sau la ruperea cablului de tracţiune, conductorul să nu-i lovească.
Energomontaj SA
Cod Pag.
194/268
Art.44.Membrii formaţiei de lucru ce acţionează funia de ajutor sau dispozitivul de ridicare a

conductorului trebuie să stea lateral, pentru a nu fi accidentaţi la căderea întâmplătoare a
conductorului în curs de ridicare.
Art.45.În timpul ridicării pe stâlp a conductoarelor, folosind un mijloc de ridicare mecanizat,

membrul formaţiei de lucru aflat pe stâlp va supraveghea ridicarea, stând în partea interioară a
stâlpului metalic sau lângă generatoarea stâlpului din beton, asigurându-se împotriva căderii
de la înălţime prin utilizarea unei componente a echipamentului individual de protecţie specific.
Art.46.(1) În timpul derulării conductoarelor, executanţii trebuie să supravegheze trecerea pe

role a firului pilot sau a conductorului.
(2)În cazul blocării unei role sau a agăţării conductorului, derularea trebuie oprită şi se va relua
după îndepărtarea defecţiunii.
Art.47.La liniile electrice aeriene de 110-400 kV, montarea clemelor de susţinere a

conductoarelor trebuie executată de pe platformă, scăunel, sau scăriţa de montaj, membrul
formaţiei de lucru care execută operaţia asigurându-se împotriva căderii in gol prin utilizarea,
după caz, a combinaţiei de componente . În mod similar se va proceda şi la montarea
clemelor de fixare a conductoarelor la izolatoarele stâlpilor de întindere. Aceste operaţii se pot
executa şi cu ajutorul autoutilajelor speciale, cu luarea măsurilor de asigurare
corespunzătoare împotriva căderii de la înălţime a membrilor formaţiei de lucru.
Art.48.Pentru fixarea conductoarelor în cleme sau pentru legarea cordoanelor la stâlpii de

întindere, membrii formaţiei de lucru care execută aceste operaţii trebuie să se asigure
împotriva căderii de la înălţime.
Art.49.Pentru lucrări la conductoare, în deschidere, executate din cărucior, membrii formaţiei

de lucru care execută aceste operaţii trebuie să se asigure cu mijlocul de legătură (frânghia)
centurii la conductor.
Art.50.Lucrările de montare a conductoarelor trebuie să se execute astfel încât să nu se

modifice echilibrul stâlpilor.
Art.51.(1) La lucrările de montare a conductoarelor în zonele locuite sau la traversările căilor

de circulaţie(căi ferate, şosele, canale navigabile etc.), trebuie luate măsuri de împiedicare a
accesului persoanelor neavizate şi a mijloacelor de transport în zonele de lucru.
(2)De la derularea şi tragerea la săgeată a conductoarelor şi până la fixarea acestora, în

zonele populate, în apropierea şi traversarea şoselelor şi a drumurilor circulate, se vor posta
membri ai formaţiei de lucru pentru pază, care vor semnaliza pericolul.
(3)La traversarea şoselelor cu trafic intens, în afara măsurilor de mai sus, se va realiza o
semnalizare avansată în ambele sensuri de circulaţie, la o distanţă de minimum 50 m de
traversare.
Art.52.Lucrările de traversare a căilor ferate se vor executa cu luarea măsurilor necesare

stabilite prin convenţie,pentru evitarea accidentelor în timpul circulaţiei feroviare, măsuri ce se
vor stabili de comun acord cu reprezentanţii căilor ferate.
Energomontaj SA
Cod Pag.
195/268
10.Executarea lucrărilor la demontarea LEA
Art.53.Dezechiparea stâlpilor care se prezintă în situaţiile menţionate la art. 176 din prezenta
instrucţiune trebuie să se facă:
a)din coşul autoutilajului sau de pe autoscară;
b)prin urcare directă pe stâlp, după ce stâlpul a fost ancorat astfel încât să se împiedice
căderea acestuia;
c)prin urcare directă pe stâlpul nou plantat lângă cel care prezintă nesiguranţă în exploatare.
Art.54.(1) Demontarea conductoarelor trebuie astfel executată încât să nu se modifice

echilibrul stabil al stâlpilor. Înainte de începerea demontării conductoarelor, se vor ancora
stâlpii de întindere (cu excepţia celor de capăt) care limitează panoul respectiv.
(2) Nu sunt permise tăierea sau degajarea liberă a conductoarelor.
(3) Demontarea conductoarelor trebuie stabilita prin fise tehnologice sau instrucţiuni tehnice
de lucru.
Art.55.La demontarea stâlpilor se vor lua aceleaşi măsuri ca şi la plantare, precizate mai sus,
sub aspectul evitării accidentelor în caz de prăbuşire accidentală a stâlpului.
Art.56.În cazul demontării unui circuit de pe stâlpi comuni cu alte circuite ce nu se

demontează, lucrările se vor executa cu toate circuitele scoase de sub tensiune.
Art.57.(1) Demontarea stâlpilor metalici sau din beton trebuie să se facă conform prevederilor
fişelor tehnologice. Acestea trebuie să prevadă în principal metode de dezmembrare din
poziţia verticala sau aducerea in poziţie orizontala. În funcţie de metodă trebuie realizată:
a)asigurarea tronsonului metalic sau al stâlpului, cu funii de dirijare, pe durata coborârii la sol;
b)menţinerea în poziţie verticală a stâlpului (tronsonului), cu ajutorul macaralei, pe durata

demontării sau dezmembrării bazei acestuia. Menţinerea cel puţin a unui punct de sprijin la
bază (bolţ de protecţie, două - trei componente ale structurii longitudinale din fier - beton) care
trebuie să împiedice desprinderea pe durata înclinării stâlpului, până la poziţia orizontală pe
sol;
c)definitivarea demontării sau dezmembrării şi a ultimului punct de sprijin, operaţie executată

cu stâlpul (tronsonul) situat la sol.
(2)Demolarea stâlpilor din metal, beton sau lemn este permisa numai după dezgropare.
(3)Gropile rezultate după îndepărtarea stâlpilor trebuie astupate.
(4)Din momentul înclinării stâlpului de la bază, până la aşezarea acestuia pe sol nici o
persoană nu trebuie să stea sub stâlp sau în raza de cădere a acestuia. Dirijarea stâlpului în
timpul coborârii la sol se va face cu ajutorul frânghiilor, personalul fiind situat în afara razei de
acţionare a braţului macaralei şi a stâlpului.
Energomontaj SA
Cod Pag.
196/268
11.Masuri de ssm la executarea lucrarilor la LES
Art.58.Lucrările de construcţii-montaj la liniile electrice subterane, pe trasee noi, trebuie să se

execute în baza uneia din formele prevăzute de prezenta instrucţiune specifice. Lucrările la
cablurile electrice aflate în exploatare, după decopertarea completă a acestora, precum şi cele
pentru remedierea defectelor la acestea, se vor executa numai pe bază de autorizaţie de
lucru.
Art.59.(1) Cablurile şi manşoanele care rămân suspendate în urma unor săpături mai adânci
decât poziţia lor în pământ trebuie să fie susţinute prin consolidare pe scânduri, grinzi sau
jgheaburi provizorii.
(2)Este interzis a se suspenda cablurile de alte cabluri sau conducte învecinate.
Art.60.(1) În timpul derulării şi desfăşurării cablurilor, executanţii trebuie să îşi protejeze

mâinile, utilizând mănuşi de protecţie (palmare).
(2)La pozarea manuală a cablurilor, prin susţinerea acestora pe umăr, personalul executant
trebuie să poarte umerare, iar lungimea porţiunii manevrate şi numărul persoanelor trebuie
astfel alese, încât unei persoane să-i revină o greutate de cel mult 30 kg. În timpul pozării
unui cablu, prin acest procedeu, întregul personal va fi plasat pe aceeaşi parte a cablului
(şanţului).
(3)La pozarea mecanizată a cablurilor, şeful de lucrare trebuie să dirijeze buna desfăşurare a
procesului tehnologic.
(4)La pozarea cablurilor în profile existente cu alte cabluri decopertate, aflate sub tensiune,
personalul trebuie să poarte obligatoriu cască de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a
feţei, încălţăminte electroizolantă şi costum din ţesătură termorezistentă.
(5)În cazul în care pozarea cablurilor se face pe role, personalul executant care ajută la
tragerea cablurilor, trebuie să se aşeze cu faţa spre tambur, la o distanţă de cel puţin 1m faţă
de rola din spate, pentru a se evita prinderea mâinilor în role.
(6)Pentru a se evita o eventuală răsturnare a tamburului în timpul derulării cablului, acesta

trebuie să fie asigurat corespunzător.
Art.61.La pozarea subacvatică a cablurilor, se vor respecta prevederile din fişele tehnologice
sau instrucţiunile tehnice specifice, cu următoarele precizări:
a)ambarcaţiunile folosite la lucrări trebuie să fie în bună stare şi să fie dotate cu un număr
suficient de colaci de salvare, personalul executant fiind instruit asupra modului de folosire;
b)pe toată durata operaţiilor de pozare a cablurilor, circulaţia fluvială trebuie complet
întreruptă;
c)în timpul utilizării ambarcaţiunilor navale, personalul executant trebuie să fie dotat şi să
utilizeze echipament individual de salvare. Totodată personalului îi sunt interzise:
-scăldatul în albia fluviilor, râurilor sau lacurilor;

Energomontaj SA
Cod Pag.
197/268
-traversarea înot a cursurilor de apă;
-lucrul pe malul apei, în timpul nopţii sau în cazul furtunilor, ceţii, ploii şi valurilor mari;
d)se interzice ancorarea improvizată a ambarcaţiunilor navale.
Art.62.La prepararea şi turnarea maselor electroizolante, a aliajelor de lipit şi a altor metode

folosite la executarea manşoanelor şi capetelor terminale trebuie să se respecte prevederile
de securitate a muncii din fişele tehnologice.
Art.63.La încărcarea, descărcarea şi manipularea tamburelor cu cabluri trebuie să se respecte

următoarele reguli:
a)înaintea oricărei manipulări se va verifica buna stare a învelişului de protecţie a tamburelor

şi se vor scoate cuiele proeminente;
b)operaţiile de încărcare a tamburelor se vor executa, de regulă, cu ajutorul utilajelor de

ridicare (automacarale, autoîncărcătoare etc.) sau cu mijloace de mică mecanizare (scripeţi,
palane etc.), folosind axe şi cabluri, dimensionate corespunzător sarcinilor de ridicat;
c)în autocamion sau remorcă tamburele trebuie aşezate orizontal, cu sensul de rostogolire pe
direcţia de circulaţie. Pe platforma autocamionului sau remorcii tamburele vor fi fixate prin
ancorări sau pene solide şi suficient de mari. Se interzice transportul persoanelor pe aceeaşi
platformă cu tamburele;
d)descărcarea tamburelor se va executa fie cu automacaraua, fie manual pe un plan înclinat

rezemat pe capre. Tamburul trebuie reţinut cu frânghii sau cabluri dinspre partea opusă
mişcării, urmărindu-se deplasarea corectă a tamburului pe planul înclinat. Este interzisă
staţionarea personalului în direcţia deplasării tamburului sau în apropierea planului înclinat.
Toate operaţiile de corectare a deplasării la sol trebuie să se execute cu ajutorul unor răngi
lungi sau al unor pene cu coadă lungă;
e)manipularea tamburelor se face conform cu fişele tehnologice sau cu instrucţiunile tehnice

de lucru elaborate în acest scop de unităţile producătoare ale cablurilor, corespunzător
tipurilor de cabluri, tensiunii, izolaţiei utilizând dispozitive speciale.
f)operaţiile de legare-dezlegare a tamburelor şi dirijarea macaragiului sau a dispozitivului de

ridicare (scripetelui) vor fi realizate de către legătorul de sarcină.
XXI.MASURI DE SSM LA EXECUTAREA LUCRARILOR DE CIRCUITE

SECUNDARE,INTALATII DE ILUMINAT SI ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA A
CONSUMATORILOR
1.Masuri de ssm la executarea lucrarilor de circuite secundare
Art.1.(1) Lucrările la circuitele secundare ale instalaţiilor de protecţie prin relee, automatizări,
comenzi, semnalizări, măsurări, telecomunicaţii, telemecanizări şi sisteme de prelucrare
automată a datelor trebuie să se execute în baza AL sau a ITI-PM.
Energomontaj SA
Cod Pag.
198/268
(2) Lucrările la circuitele secundare, care impun pătrunderea în instalaţiile primare, la distanţe
mai mici decât cele de limită admisibilă (vecinătate),trebuie să se execute cu scoaterea de sub
tensiune a părţilor respective din instalaţiile primare.
Art.2.(1) Formaţia de lucru pentru executarea lucrărilor la circuitele secundare trebuie să fie,
de regulă, compusă din două persoane, din care una având minimum grupa a III-a de
autorizare.
(2) Formaţia constituită ca mai sus va executa şi lucrări de demontare-remontare a aparatelor

de măsurare, comandă, protecţie, semnalizare, automatizare din circuitele secundare ale unor
instalaţii primare aflate sub tensiune.
Art.3.La executarea lucrărilor în circuitele secundare trebuie să se asigure măsuri de

delimitare materială a zonei de lucru, în aşa fel încât acestea să evidenţieze clar instalaţiile la
care se lucrează, faţă de cele la care nu se lucrează. În cazul existenţei în panou (şiruri de
cleme) a unor circuite aferente şi a altor elemente decât cel (cele) la care se lucrează, acestea
nu se vor delimita, ci numai panoul în ansamblul său.
Art.4.(1) Lucrările de verificare la instalaţiile de circuite secundare trebuie să se execute, de

regulă, fără întreruperea tensiunii operative de curent continuu şi alternativ şi a tensiunilor şi
curenţilor de măsurare, cu condiţia ca personalul să folosească scule electroizolante sau
electroizolate pentru lucru sub tensiune şi mijloace individuale de protecţie electroizolante.
(2) În zona în care se lucrează la panourile cu circuite secundare, se va utiliza încălţăminte

electroizolantă sau covoare electroizolante fixe ori portabile.
Art.5.Lucrările la circuitele secundare care necesită întreruperea tensiunii, trebuie să se

execute numai după verificarea lipsei acesteia, cu detectorul de joasă tensiune sau cu alte
aparate de măsurare.
Art.6.(1) În timpul lucrului, întreruperea circuitelor secundare ale transformatoarelor de curent

aflate în sarcină se va executa numai după scurtcircuitarea lor prealabilă prin blocurile de
încercare sau prin realizarea unor punţi cu cleme special prevăzute în acest scop, astfel încât
secundarul transformatoarelor de curent să fie permanent închis.
(2) După realizarea acestei scurtcircuitări, este interzisă executarea de lucrări la circuitele
secundare ale transformatoarelor de curent, între bornele şi blocul de încercare sau clemele
de scurtcircuitare.
2.Măsuri de ssm la executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de iluminat
2.1.Instalaţii electrice de iluminat exterior
Art.7.Lucrările de întreţinere şi reparaţii la reţeaua şi la corpurile de iluminat exterior se

execută cu sau fără scoatere de sub tensiune.
Art.8. Dacă linia electrică aeriană de iluminat exterior este pe stâlpii de folosinţă comună cu o
linie de 6 - 20 kV, linia de înaltă tensiune poate rămâne sub tensiune, dacă distanţa pe
Energomontaj SA
Cod Pag.
199/268
verticală între cele două linii (de joasă şi înaltă tensiune) este de cel puţin 2m. În acest caz
trebuie să se respecte distanţele limită admisibile (de vecinătate) prevăzute la art. 49 (2), iar la
montarea sau înlocuirea armăturilor de fixare pe stâlpi a corpurilor de iluminat exterior,
acestea nu trebuie apropiate la o distanţă mai mică de 2 m faţă de conductoarele liniei de
înaltă tensiune.
Art.9.La executarea lucrărilor la care linia electrică aeriană de iluminat exterior se află pe stâlpi
de folosinţă comună cu alte circuite cu conductoare neizolate, emitentul şi şeful de lucrare
trebuie să stabilească necesitatea scoaterii de sub tensiune a circuitelor respective.
Art.10.Verificarea şi reglarea instalaţiilor de automatizare a aprinderii şi stingerii iluminatului

exterior se va face fără scoaterea lor de sub tensiune, pe bază de ITI-PM. În prealabil, trebuie
să se verifice lipsa tensiunii pe carcasa panoului metalic pe care sunt montate aparatele de
automatizare a aprinderii.
Art.11.Lucrările la cutiile de aprindere pentru iluminatul exterior, se vor executa în baza AL sau
ITI-PM şi trebuie să se realizeze următoarele măsuri:
a)separarea electrică se va face prin scoaterea siguranţelor aferente coloanei (cablului) de

alimentare a iluminatului exterior, de la tabloul de distribuţie al postului de transformare şi
legarea acestei coloane (cablu) la pământ şi în scurtcircuit. În cazul existenţei mai multor
puncte de aprindere în aceeaşi zonă sau localitate, se vor separa, în plus, şi reţelele de
iluminat exterior, la primele puncte de separare vizibilă;
b)respectarea prevederilor din prezenta instrucţiune la lucrările din tablourile de distribuţie din
posturi de transformare, care cuprind şi echipamentul de comandă a aprinderii şi stingerii
iluminatului exterior;
c)separarea electrică a circuitului de comandă şi legarea la pământ şi în scurtcircuit în

punctele de aprindere adiacente, dacă aprinderea şi stingerea iluminatului public sunt
comandate de la distanţă.
Art.12.(1) În timpul executării lucrărilor la instalaţiile de iluminat fără scoaterea de sub tensiune
a acestora, electricienii trebuie să respecte prevederile articolului 141 din prezenta
instrucţiunie, să fie dotaţi şi să utilizeze echipamentul individual de protecţie şi scule specifice
lucrărilor sub tensiune în contact (cască de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei,
mănuşi şi încălţăminte electroizolantă, unelte electroizolante sau electroizolate).
(2)Pentru protecţia împotriva radiaţiilor ultraviolete emise de sursa de iluminat, electricienii vor
utiliza ochelarii de protecţie sau viziera de protecţie specifice acestui scop.
Art.13.La executarea celorlalte categorii de lucrări proprii instalaţiilor de iluminat (plantare-

demontare stâlpi, întindere-strângere conductoare electrice aeriene sau cabluri subterane)
trebuie să se respecte prevederile din prezenta instrucţiune.
2.2.Instalaţii electrice de iluminat interior

Energomontaj SA
Cod Pag.
200/268
Art.14.(1) Lucrările la iluminatul din încăperi (birouri, holuri, camere de comandă etc.) trebuie
să se execute de către minim un electrician, având cel puţin grupa I de autorizare pe bază de
atribuţii de serviciu sau dispoziţii verbale.
(2)Lucrările la iluminatul din sălile de conexiuni, staţiile electrice interioare, hale etc. se
execută pe bază de ITI-PM şi AS. Cel puţin un membru al formaţiei de lucru trebuie să deţină
grupa a III-a de autorizare.
Art.15.La executarea lucrărilor fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor de iluminat

interior, electricienii trebuie să respecte prevederile art. 141 din prezenta instrucţiune, să fie
dotaţi şi să utilizeze sculele şi echipamentul individual de protecţie corespunzător acestei
categorii de lucrări
Art.16.La executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de iluminat aflate la înălţime trebuie să

se respecte prevederile specifice acestui mediu de lucru, utilizând utilaje şi mijloace de
protecţie adecvate.
Art.17.Lucrările la instalaţiile electrice de iluminat aflate in sălile de conexiuni din staţiile

electrice si posturile de transformare interioare amplasate la distanţe limită admisibilă (de
vecinătate) mai mici decât cele prevăzute,trebuie să se execute cu luarea măsurilor
corespunzătoare.
3.Măsuri de ssm la executarea lucrărilor în instalaţiile de alimentare cu energie electrică

a consumatorilor
Art.18.(1) Pentru executarea lucrărilor la firidele de branşament sau la cutiile de distribuţie

alimentate prin cabluri electrice subterane (radial sau prin intrare - ieşire), separarea electrică
trebuie să se realizeze de la capetele cablurilor respective.
(2)În cazul firidelor de branşament sau al cutiilor de distribuţie alimentate printr-un racord
aerian, separarea electrică se realizează de la primul punct de separare vizibilă din amonte.
(3)În cazul firidelor secundare (de palier) separarea electrică se realizează de la firida
principală de branşament (nişa generală de bloc), la punctul de separare vizibilă a coloanei
colective.
(4)În cazul lucrărilor menţionate în acest articol, limita zonelor de lucru coincide cu limita
separării electrice.
Art.20.(1) În cazul lucrărilor la coloanele electrice, separarea electrică trebuie să se realizeze

la capetele coloanelor respective, dinspre sursa de alimentare, prin:
a)separarea vizibilă din firida de branşament din amonte;

Energomontaj SA
Cod Pag.
201/268
b)montarea de capace (în cazul siguranţelor fuzibile cu filet) sau de mânere (în cazul
siguranţelor cu mare putere de rupere) electroizolante, colorate în roşu, în locul patroanelor de
siguranţă scoase.
(2)Când cei doi electricieni ai formaţiei de lucru, dintre care unul are minimum grupa a III-a de
autorizare, lucrează la capetele coloanei, electricianul având grupa de autorizare superioară
va lucra la firida dinspre sursă.
(3)La întreruperea lucrului, uşa firidei dinspre sursă se va încuia.
Art.21.Verificarea instalaţiilor de alimentare noi şi a celor în exploatare trebuie să se facă cu

respectarea următoarelor reguli:
a)la instalaţiile de înaltă tensiune din exploatare se vor păstra distanţele limită admisibile
(minime de vecinătate).
g)efectuarea măsurărilor (privind rezistenţa la izolaţie, nivelurile de tensiune etc.) se va face în

conformitate cu prevederile prezentei instructiuni.
Art.22.La racordarea branşamentelor, cu scoatere de sub tensiune, în cazul în care stâlpul la

care urmează a se racorda branşamentul este comun şi pentru alte linii electrice, se vor
scoate de sub tensiune şi aceste linii. Se exceptează liniile de 6-20 kV care au o distanţă de
cel puţin 2 m pe verticală faţă de linia de joasă tensiune la care urmează a se lucra, precum şi
liniile de contact pentru transportul în comun.
Art.23.Înlocuirea contoarelor sub tensiune în contact sau cu realizarea separării electrice se

execută în baza ITI-PM.
XXII.INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Preambul
In conformitate cu legislatia actuala de securitate si sanatate in munca – Legea

nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice de aplicare a legii
319/2006 aprobate prin HGR 1425/2006 – “ obligatia de a asigura securitatea si sanatate
lucratorilor,in toate aspectele referitoare la munca,revine angajatorului.Obligatiile lucratorilor in
domeniul securitatii si sanatatii in munca nu vor afecta principiul responsabilitatii
angajatorului.In contextul responsabilitatii sale,angajatorul va lua masurile tehnice si
organizatorice necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor”,implicit pentru
organizarea si dotarea punctelor de prim-ajutor in cadrul unitatii.
In unitatile cu riscuri profesionale,sunt organizate servicii medicale de intreprindere,in al

caror obiectiv intra si acordarea ajutorului medical in caz de accidente sau imbolnaviri acute in
timpul lucrului.
In scopul acordarii primului ajutor la locul de munca,serviciile medicale si serviciile de

prevenire si protectie trebuie:
Energomontaj SA
Cod Pag.
202/268
sa cunoasca competentele umane si toate mijloacele disponibile pentru a actiona eficace in
cazul producerii unui accident de munca si pentru a limita consecintele sale;
sa informeze si sa sensibilizeze salariatii in ceea ce priveste notiunile de risc si de pericol(de

aici,importanta actiunilor de recunoastere si de prevenire a riscurilor/pericolelor profesionale);
sa formeze salvatori care sa intervina rapid si eficace in actiunile de urgenta la locul de
munca ,pina la sosirea echipelor de specialitate.
Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs
accidentul,de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta,persoana denumita
salvator.
In Normele metodologice de aplicare a legii nr.319/2006,art.10(1) sunt stipulate

obligatiile angajatorului privind primul ajutor in caz de urgente :
sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor,adaptate naturii activitatilor si

marimii unitatii,tinind seama de alte persoane prezente;
sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate : serviciile medicale de

urgenta,salvare,etc.;
Pentru aplicarea acestor prevederi,angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care

aplica masurile de prim ajutor,sa-I instruiasca si sa-i autorizeze intern.
Numarul lucratorilor desemnati ca salvatori,instruirea lor si echipamentul pus la

dispozitia acestora trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice unitatii.
1.Salvatorul
In functie de pregatirea lor,salvatorii pot fi :
medici de orice specialitate,care vor interveni cu prioritate la locul accidentului;
cadre medii sanitare si studenti medicinisti din ultimii ani de facultate;
orice lucrator care a fost instruit pentru a acorda primul ajutor : lucratori din serviciile de
prevenire si protectie,din Crucea Rosie,din detasamentele de interventie in caz de
dezastre,alti lucratori.
Cu exceptia cazurilor de mare urgente si/sau petrecute in locuri izolate,primul ajutor in caz
de accident sau de imbolnavire profesionala ar trebui sa fie acordat de catre salvatorii din
primele doua categorii.
In aceasta instructiune interna,termenul de salvator este atribuit salvatorilor din ultima

categorie,cu adresa speciala pentru interventiile urgente la locul accidentului,respectiv,la locul
de munca.
Energomontaj SA
Cod Pag.
203/268
Salvatorul trebuie sa cunoasca riscurile specifice locurilor de munca din

atelier,sectie,unitate,avind deci si un rol preventiv.El este in permanenta legatura cu
personalul de conducere ,cu serviciul medical de intreprindere si cu personalul implicat in
securitatea si sanatatea in munca.
Formarea salvatorilor trebuie sa fie predominant practica,explicatiile fiind date in timpul

predarii si invatarii manevrelor.Este necesar ca aceasta pregatire sa fie completata cu
antrenamente periodice,pentru ca salvatorii sa poata efectua metodele manuale de reanimare
si operatiile de salvare,oricind si oriunde.
In toate cazurile,obligatia suprema care revine salvatorului este aceea de a preveni

agravarea starii victimei,deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica
sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.
Salvatorul nu inlocuieste medicul dar, prin masurile pe care le aplica,el trebuie sa

reuseasca sa evite :
inrautatirea starii accidentatului;
aparitia altor complicatii;
producerea decesului victimei.
Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit,deoarece :
el se gaseste la locul si in momentul producerii accidentului;
el este colegul de munca al victimei.
Competenta salvatorului este limitata,dar absolut necesara si de cele mai multe ori
suficienta.Actiunea sa se termina atunci cind victima este preluata de salvatorii – profesionisti
(medici),in unitatile specializate.
Cind nu sunteti pregatit pentru acordarea masurilor de prim ajutor si va gasiti in preajma
unui accidentat,nu incercati sa interveniti cu orice pret : aceasta este o grava eroare!Nu faceti
rau cind nu puteti face bine!
1.1.Organizarea primului ajutor
La organizarea si acordarea primului ajutor participa :
din interiorul unitatii :
-martorul accidentului sau prima persoana anuntata;
-salvatorul;
-medicul de intreprindere;
-serviciul de prevenire si protectie;
-conducerea unitatii;
Energomontaj SA
Cod Pag.
204/268
-comitetul de securitate si sanatate in munca.
din afara unitatii :
-pompieri;
-servicii de ambulanta;
-medici;
-spitale,centre medicale specializate;
-politie-jandarmerie.
mijloace disponibile :
-oprire de urgenta,intrerupere curent electric,sectionare,indepartare,etc.
-telefon;
-apel verbal;
-dispensar,cabinet medical;
-ambulanta;
-vehiculele unitatii;
-materiale speciale : trusa de prim ajutor,targa,fisa de interventie,etc.
-mijloace de identificare a salvatorilor;
-spitale,clinici,cabinete medicale.
1.2. Conduita salvatorului
In cazul producerii unui accident,interventia imediata a salvatorului are in vedere :
-analizarea situatiei;
-protejarea victimei(victimelor);
-examinarea victimei(victimelor);
-anuntarea accidentului;
-acordarea primului ajutor;
-supravegherea victimei(victimelor) si asteptarea sosirii echipei de specialitate.
Prima obligatie a salvatorului este aceea de a asigura securitatea victimei
(evitarea unei explozii,electrocutare,strivire etc.),de a elimina orice cauza imediata care ar

putea actiona in defavoarea ei.
Energomontaj SA
Cod Pag.
205/268
Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare

continua sa existe si ii agraveaza starea,stiut fiind ca legea interzice modificarea starii de fapt
care a condus la producerea unui accident pina la sosirea organelor care efectueaza
cercetarea cauzelor si imprejurarilor care au condus la producerea accidentului.
Salvatorul trebuie sa indeparteze persoanele care,prin agitatia pe care o creeaza,prin

actiuni sau sfaturi nepotrivite,dauneaza salvarii victimei,instituind un baraj de securitate marcat
vizibil in jurul victimei.
Avind grija sa nu-si pericliteze propria sanatate(sa nu devina din

salvator,victima),salvatorul trebuie :
sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor;
sa – si pastreze calmul;
sa actioneze energic,eficace si rapid in luarea unor masuri.
1.3. Actiunile salvatorului
Actiunile desfasurate de salvator,in cazul producerii unui accident,sunt:
Analiza situatiei :
-sa vada ce s-a petrecut si sa determine natura accidentului;
-sa constate daca mai exista vreun pericol;
-sa vada daca pericolul poate fi suprimat fara risc – daca da sa o faca al insusi sau sa puna pe
altii sa o faca;daca nu sa interzica accesul in zona periculoasa,sa dea alarma si sa ceara
ajutor.
Protejarea victimei (victimelor) :
Cercetarea si identificarea riscurilor care persista pentru a proteja victime si a preveni

extinderea accidentarii reprezinta prima actiune a salvatorului la locul accidentului,avind ca
scop evitarea unei noi accidentari,atit a lui cit si a altor persoane.
In cazul unui accident,salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze urmatoarele

interventii :
-sa identifice eventualele riscuri care mai persista,care ameninta victima accidentului si/sau
mediul sau inconjurator;
-sa actioneze pentru suprimarea sau izolarea riscurilor sau sa scoata victima de sub actiunea
riscului,fara a se expune el insusi la risc;
-cind inlaturarea riscului nu este posibila,salvatorul va preveni expunerea oricarei alte

persoane la acel risc.
Energomontaj SA
Cod Pag.
206/268
Salvatorul trebuie sa-si insuseasca atit cunostinte generale,pentru interventii in orice

situatie,cit si elemente pentru actiuni specifice,in functie de riscurile proprii
unitatii,sectiei,atelierului,locului de munca.
Examinarea victimei (victimelor)
Intr-o situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima (victimele) inainte de a

efectua interventia adecvata de prim – ajutor,pentru aputea actiona corect si a obtine
rezultatul asteptat.
Pentru aceasta,salvatorul va cerceta si va recunoaste,urmind o anumita

succesiune,prezenta unuia sau a mai multor semne care indica faptul ca viata victimei este
amenintata :
-va cerceta daca : - singereaza abundent
raspunde la intrebari
respira
ii bate inima
-in functie de semnele gasite,salvatorul prefigureaza si rezultatul interventiei sale ;
-in cazul in care victima prezinta mai multe semne,el isi defineste ordinea de prioritate a
interventiilor si a rezultatelor pe care se asteapta sa le obtina;
Salvatorii trebuie sa actioneze cu singe rece,sa analizeze fiecare caz in parte,avind in

minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor,pe cind accidentatii cu leziuni
mai usoare cer,ei insisi,ajutor si evacuarea din zona producerii accidentului.
Anuntarea accidentului ( se va da alarma )
Salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta persoana,in functie de organizarea
primului ajutor in unitate si la locul de munca.
Pentru aceasta,salvatorul :
-va identifica pe cine si in ce ordine sa anunte;
-va alege,dintre persoanele prezente,persoana cea mai apta pentru a declansa alerta;
-va da persoanei respective informatii pertinente,pentru a asigura o transmitere eficace a

mesajului;
Apelul de prim ajutor trebuie sa contina urmatoarele informatii :
-locul accidentului,cit mai exact posibil : unitatea,atelierul,sectia etc.
-scurta descriere a producerii accidentului,de exemplu : accident de munca,de circulatie,de

traseu,incendiu,electrocutare.
-daca ranitii sunt blocati;

Energomontaj SA
Cod Pag.
207/268
-daca locul este accesibil;
-numarul victimelor;
-tipul leziunilor produse;
-numele si numarul de telefon de la care suna.
Persoana care face apelul trebuie sa astepte confirmarea receptionarii corecte a apelului
si sa se intoarca la locul accidentului pentru a confirma transmiterea apelului.
Primul ajutor
Intr-o situatie de accident,salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze interventia

corespunzatoare starii victimei.
Pentru aceasta,salvatorul :
-va hotari interventia pe care trebuie s-o efectueze pentru a obtine rezultatul asteptat;
- va efectua interventia hotarita,folosind tehnicile cunoscute si exersate;
-va verifica,supraveghind victima,daca rezultatul asteptat s-a produs si daca el se mentine

pina la preluarea victimei de catre personalul specializat.
La fiecare instruire a salvatorului se vor repeta metodele de examinare a accidentatului si

se vor efectua gesturile- interventiile invatate.
Supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate si a ambulantei
Pina la sosirea echipei de specialitate,salvatorul :
-va urmari semnele vitale ale victimei : prezenta respiratiei,a pulsului,starea de constienta si
va supraveghea in continuare efctele primului ajutor acordat : restabilirea respiratiei si
circulatiei,oprirea hemoragiilor,starea pansamentelor,imobilizarea fracturilor,pozitia de
siguranta etc.
-va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei.
-Va nota,pe cit posibil,datele importante privind :accidentul,evolutia starii victimei,alte informatii
despre victima.
La sosirea echipei de specialitate si a ambbulantei,salvatorul :
-va comunica medicului toate informatiile obtinute despre accident si despre starea victimei si
ii va preda notele respective.
-Va ajuta la transportul victimei in ambulanta si,la solicitarea medicului,va insoti ambulanta
pina la unitatea medicala specializata care primeste accidentatul.
2. Stopul respirator
Energomontaj SA
Cod Pag.
208/268
Definitie – Stopul respirator (asfixia ) este starea organismului caracterizata prin oprirea
respiratiei si deci prin lipsa oxigenului in singe,ceea ce poate produce distrugerea tesuturilor
vitale si chiar moartea.
Cauzele – care determina stopul respirator pot fi grupate in trei categorii :
-insuficienta oxigenului in aerul inhalat;
-oprirea respiratiei si a circulatiei;
-blocarea cailor respiratorii.
Situatii ca producerea unor socuri electrice sau vatamarea coloanei vertebrale,a toracelui
pot afecta functia respiratorie si activitatea inimii.
Blocarea cailor respiratorii poate fi determinata de corpuri straine localizate in git,de singe
si mucus produse ca ca urmare a vatamarii gurii si a nasului sau de voma,dar cel mai frecvent
este cauzata de caderea limbii in fundul gitului.
Tulburarile circulatiei sanguine antreneaza si tulburari respiratorii si,invers,stopul

respirator antreneaza stopul cardiac,cele doua functii fiind complementare.
Semnele tulburarilor respiratorii
Tulburarile respiratorii pot fi recunoscute prin prezenta unuia sau a mai multor semne :
-respiratie neregulata,prea repede sau prea rara;
-respiratie superficiala sau prea adinca;
-respiratie zgomotoasa sau dificila :
sforaituri : caderea limbii in fundul gitului,
chioraituri : lichid,saliva,singe,continut stomacal in gura(varsaturi),
suieraturi :corp strain in caile respiratorii;
-congestionarea vaselor de singe de pe cap si git;
-coloratie vinata a buzelor,urechilorsi unghiilor;
-transpiratii abundente;
-imobilizarea toracelui,circulatia de aer nu poate fi auzita sau simtita.
Primul ajutor
Masurile de prim ajutor (interventie ), in caz de stop respirator,sunt :
-aprecierea capacitatii de raspuns a victimei;
-eliberarea cailor respiratorii;

Energomontaj SA
Cod Pag.
209/268
-verificarea existentei respiratiei;
-ventilarea plaminilor;
-verificarea existentei pulsului.
Pentru eliberarea cailor respiratorii se procedeaza la tragerea limbii din fundul

gitului.procedura consta in deshiderea gurii si prinderea limbii cu pansament steril si tragerea
ei afara din git.In lipsa pansamentului steril se poate folosi o batista sau o cirpa curata.Se
procedeaza astfel deoarece limba poate aluneca daca este prinsa cu degetele goale.
Verificarea existentei respiratiei se face astfel :
-se pune urechea linga gura si nasul victimei pentru a asculta zgomotul respiratiei si pentru a
simti miscarea aerului pe obraz;
-se privesc cu atentie miscarile sus – jos ale toracelui in timp ce acesta se dilata si se
contracta.
Ventilarea plaminilor se face suflind aer in in plaminii unui accidentat care nu respira,prin
gura sau prin nas ( respiratie gura la gura sau respiratie gura la nas ).
Inainte de suflarea aerului in plamini se asigura buna deschidere a cailor respiratorii si

etanseitatea dintre dintre gura salvatorului si caile respiratorii ale accidentatului.
La metoda “gura la gura “ se astupa nasul,iar la respiratia “gura la nas “ se astupa gura
accidentatului,astfel incit aerul insuflat in plamini sa nu aiba nicio cale de iesire.
Dupa fiecare respiratie,se indeparteaza gura de gura ( nasul ) accidentatului si se

priveste toracele,pastrind urechea si obrazul linga fata sa.daca toracele se misca este semn
ca aerul a patruns in plamini.Se repeta aceste miscari pina cind victima isi revine.
Dupa doua respiratii si dupa ce se constata ca toracele se umfla,se verifica pulsul la

artera carotida,palpind artera dupa ce se repereaza Marul lui Adam alunecind cu degetele
lateral,spre muschii gitului.Daca pulsul este prezent se continua respiratia artificiala si se
verifica din nou pulsul dupa un minut si apoi din cind in cind.
Cind accidentatul incepe sa respire spontan acesta este asezat pe o parte cu picioarele
incrucisate la nivelul gleznelor ( pozitia de siguranta ).Aceasta pozitie ajuta la mentinerea
deschisa a cailor respiratorii si la prevenirea inghitirii de fluide sau voma.
Accidentatii care au prezentat urgente respiratorii vor fi urmariti cu grija.Ei au nevoie de

ajutor medical urgent.
3. Socul
Definitie – Socul reprezinta o stare critica de reactiea organismului uman,caracterizata

printr-o irigare insuficienta a tesuturilor corpului.
Cauze – poate aparea in una din urmatoarele imprejurari:

Energomontaj SA
Cod Pag.
210/268
-singerare externa severa sau singerare interna;
-arsuri asociate cu pierderi de plasma sanguina;
-raniri grave,striviri,zdrobiri de tesuturi si care pot duce la pierderi de singe si plasma;
-crize respiratorii,blocarea cailor respiratorii,ranirile toracelui sau paralizia muschilor

intercostali;
-ranirea coloanei vertebrale sau a traseelor nervoase care afecteaza controlul dimensiunii
vaselor sanguine;
-reactii alergice severe produse prin intepaturi de insecte,muscatura de animal,alimente sau

medicamente specifice;
-diverse infectii – rar de domeniul primului ajutor.
Semne si simptome :
-agitatie si anxietate;
-paloare sau culoare vinata a pielii,in special la nivelul buzelor,tegumen-
telor,unghiilor si lobilor urechilor;
-pielea rece si umeda,cu transpiratie abundenta;
-pulsul dince in ce mai slab si rapid;
-respiratia rapida si superficiala,lipsa de aer,sufocare;
-sete;
-greata si varsaturi;
-modificari ale starii de constienta.
Prim ajutor :
-tratarea corecta a cauzelor de soc precum singerarea,fracturile arsurile;
-linistirea si incurajarea victimei;
-controlul respiratiei si circulatiei(pulsul si tensiunea);
-miscarea cu grija a victimei pentru a nu-i provoca dureri;
-dezgolirea victimei in jurul cefei,pieptului,taliei;
-prevenirea pierderii caldurii corpului victimei,punind paturi dedesubtul si deasupra victimei;
-prevenirea supraincalzirii victimei aflata in stare de soc;

Energomontaj SA
Cod Pag.
211/268
-nu se da nimic pe gura unei victime aflate in stare de inconstienta sau soc sever.Se umezesc
buzele daca victima se plinge de sete;
-pozitionarea victimei in stare de confort maxim si prevenirea agravarii socului – pozitia ideala
este pe spate,cu capul mai jos si membrele inferioare ridicate cu 15 cm pina la 30 de cm
pentru a creste debitul singelui spre creier.Daca ranile victimei nu permit aceasta
pozitie,aceasta trebuie mentinuta intinsa pe spate,preferabil pe o brancarda.
4. Pierderea cunostintei
Definitie – Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent,isi controleaza

activitatea musculara,reactioneaza la stimuli durerosi precum si atunci cind este interpelata si
isi da seama de mediul incojurator.
Cauze – Pierderea cunostintei poate aparea mai ales in urmatoarele situatii:
-traumatisme cranio-cerebrale;
-comotie cerebrala;
-cotuzie cerebrala;
-otraviri,intoxicatii profesionale prin inhalare sau ingestie(inghitire);
-insolatie,soc caloric;
-boli ale sistemului nervos central(epilepsie etc. );
-boli metabolice ( diabet etc. ).
Semne :
-victima este constiente,dar prezinta unele tulburari :
- este agitata;
- prezinta stare de somnolenta;
- poate raspunde la unele intrebari simple,dar fara coerenta;
- poate executa ordine simple : sa inchida si sa deschida ochii,sa
-victima este inconstienta :
- nu poate fi stimulata verbal,dar aceasta nu inseamna ca nu aude;
- poate fi intr-o stare de inconstienta usoara : are inca reflexe de
securitate,tuse,inghitire.
-deschiderea ochilor – se deschid spontan;
- se deschid la durere sau cind victimei i se vorbeste;

Energomontaj SA
Cod Pag.
212/268
- nu se deschid.
-raspuns verbal – la obiect si imediat;
- confuz/neinteligibil;
- nu raspunde.
- raspuns motor – raspunde la comenzi;
- raspunde la durere;
Prim ajutor :
-cind exista mai multe victime se da prioritate celor inconstiente;
-eliberarea cailor respiratorii si asigurarea respiratiei normale : se pastreaza caile respiratorii

deschise:se largesc hainele in dreptul gitului, taliei si toracelui;se stabileste cauza care a
produs pierderea cunostintei;
-se aseaza victima in pozitie de siguranta si se urmareste respiratia;
-se observa gradul de constienta si se noteaza modificarile survenite in momentele respective;
-se mentine victima intinsa confortabil 10-15min.dupa recapatarea cunostintei.
4.1 Lesinul
Definitie – Lesinul este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului
Cauze :
-oboseala,perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie,foama,lipsa aerului proaspat;
-stari emotionale ca,de exemplu,frica,anxietatea,vederea singelui;
-boala,traumatisme,dureri mari.
Semne ( simptome ) :
-tulburari de echilibru;
-paloarea tegumentelor;
-transpiratie abundenta.
Prim ajutor :
-se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira;
-se slabesc hainele la git,piept si talie;
-se aseaza victima in pozitia culcat pe spate,cu capul mai jos,picioarele ridicate cu 10-15 cm. ;
-se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme;

Energomontaj SA
Cod Pag.
213/268
-se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 min. dupa ce si-a recapatat cunostinta.
4.2. Sincopa
Sincopa se aseamana cu lesinul.Apare rar la oamenii sanatosi si este cauzata aproape

intotdeauna de lovituri in zonele reflexogene ( plex,barbie,git,testicule ) sau de boli de
inima,hemoragii,boli vasculare etc.
In sincopa pulsul devine neregulat,deosebit de slab si poate chiar disparea.
Primul ajutor este acelasi ca pentru lesin.
5. Plagile
Definitie – Prin plaga ( rana,leziune ) se intelege orice intrerupere a continuitatii unui tesut
( a tegumentelor,mucoaselor sau a tesuturilor mai profunde ).
Plaga este insotita de obicei de :
-singerare – curgerea singelui din vase in tesutul inconjurator,in cavitati corporale sau in
exteriorul corpului;
-infectie – patrunderea microbilor in tesuturi.
Clasificare :
Plagile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii.Cunoasterea si recunoasterea

tipului de plaga permite acordarea unui prim ajutor competent si eficient.
1.In functie de modul de prezentare : - inchise
- deschise
2. In functie de profunzime : - escoriatii ( julituri ) – care afecteaza straturile su-
perficiale ale pielii;
- supeficiale – afecteaza tegumentul in intregime si
tesutul celular subcutanat;
- profunde – afecteaza muschii,vasele,nervii,oase-
le,nervii,alte organe.
3.Dupa forma de manifestare : - simple
- complexe
4. Dupa modul de patrundere : - penetrante – patrund intr-o cavitate a cor-
pului;
- perforante – strapung un organ cavitar

Energomontaj SA
Cod Pag.
214/268
(inima,intestin,stomac etc.)
- transfixiante- strabat intregul corp ( intra si
ies din corp)
5.Dupa locul unde se manifesta : - externe
- interne
6. Dupa natura agentului agresor si dupa modul de producere :
-plagi contuze ( vinatai ) – cauzate de obicei de cadere sau de o lovitura cu un obiect

dur,rotunjit,neted,fara sa se produca o sfisiere a tegumantului;
-plagi zdrobite deschise,cu margini neregulate – distrugeri mari de tesuturi cu tendinta de

necrozare si infectare;
-plagi taiate – cauzate de obiecte ascutite si taioase;
-plagi muscate – provocate de muscaturi de animale,mai rar de om;
-plagi impuscate;
Primul ajutor :
-Obiective : - combaterea hemoragiei (daca exista);
- prevenirea infectiei( daca exista riscul );
- combaterea durerii;
- prevenirea si combaterea socului.
-Interventie : - se curata zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile plagii
catre pielea sanatoasa din jur ( nu se utilizeaza vata pentru a nu lasa scame );
-se spala pielea din jur cu substante detergente ( sapun lichid,bromocet,benzina etc. );
-se dezinfecteaza pielea din jurul plagii cu ajutorul unor substante antiseptice
( alcool,rivanol,tinctura de iod ) folosind, de asemenea comprese sterile );
-pentru indepartarea corpilor straini din plaga se toarna pe plaga apa oxigenata,concomitent
realizindu-se si dezinfectia plagii;
-corpii straini care nu pot fi inlaturati cu apa oxigenata se lasa pe loc,din cauza pericolului de
singerare;
-se vor indeparta numai corpii straini superficiali cu ajutorul unei pense sterile (eventual arsa in
flacara ) sau cu unghiile,dupa o buna dezinfectare;
-dupa aceasta operatie,rana se dezinfecteaza din nou cu rivanol sau cu apa oxigenata;
Energomontaj SA
Cod Pag.
215/268
-daca rana este intr-o regiune paroasa,se va indeparta parul ( barbierire,tundere ),dupa care
se va dezinfecta din nou;
-se acopera plaga cu un strat de comprese sterile,se adauga eventual un strat de vata,dupa
care se bandajeaza;
-in cazul ranilor care singereaza,straturile de comprese si vata vor fi mai groase si rana va fi
bandajata cit mai strins;
-in situatia cind singele imbiba mai departe pansamentul si nu se opreste,se vor lua masurile
de oprire a hemoragiilor;
-nu se aplica pe rana proaspata substante grase : alifii sulfamidate sau alifii cu antibiotice;
-nu se toarna in rana substante antiseptice iritante : alcool,tinctura de iod etc. :
-nu se tuseste si nu se respira direct deasupra ranii;
-atit inainte cit si dupa acordarea primului ajutor se vor spala foarte bine miinile care au venit
in contact cu singele ranitului.
6.Hemoragiile
Definitie :Prin hemoragie se intelege revarsarea singelui in afara vaselor sanguine,ca

urmare a ruperii,taierii,inteparii sau zdrobirii acestora,deci a deschiderii sistemului circulator
printr-un process distructiv,la orice nivel al sau..
Cauze :
-ruperea vaselor sanguine;
-taierea vaselor sanguine;
-inteparea vaselor sanguine;
-zdrobirea vaselor sanguine;
toate acestea fiind urmarea agresiunilor asupra organismului.
-piele palida,rece,transpirata;
-puls accelerat si superficial;
-ameteli,dureri de cap,vijiieli in urechi;
-sete,greata;
-teama,neliniste;
-respiratie dificila;
-lesin.
Energomontaj SA
Cod Pag.
216/268
Clasificare :
-dupa vasul de singe afectat :
1.arteriala – singe rosu deschis,oxigenat,care tisneste ritmic,odata cu bataile inimii;
2. venoasa – singe rosu inchis,incarcat cu bioxid de carbon,care curge in valuri( jet

continuu ) inundind rana.
- dupa locul in care curge singele :
1. externe – la suprafata corpului;
2. interne – intr-o cavitate interna;
3. exteriorizate – hemoragii produse intr-un organ care comunica cu exteriorul : - direct,si

atunci single este rosu,curat,proaspat;
- la distanta fata de orificiul prin care se exteriorizeaza,si atunci single sufera unele
modificari.
-- Prim ajutor :
-aplicarea pansamentului compresiv;
-compresiunea circulara cu ajutorul garoului ( durata maxima o ora,cu ata-
sarea unui bilet cu ora si minutul aplicarii )
-compresiunea prin flexia fortata a membrelor;
-culcarea cu capul mai jos decit picioarele;
-administrarea de bauturi calde in cantitati mici si repetate;
-compresiunea manuala.
6.1.Singerarea nazala :
Cauze :- traumatisme directe produse la nivelul nasului;
- traumatisme indirecte ( fracture ale craniului ).
-- Prim ajutor :
-se aseaza victima in pozitie sezinda,cu capul usor aplecat in fata;
-se vor stringe narile intre degetul mare si aratator timp de 10min.,interval in care victima va
respira pe gura;
-se va desface imbracamintea la git si la piept;
-se va linisti victima pentru a se evita cresterea pulsului si,implicit,a singerarii;

Energomontaj SA
Cod Pag.
217/268
-dupa oprirea singerarii,victima va respire mai mult pe gura si nu isi va sulfa nasul pentru a se
impiedica desprinderea cheagului format.
6.2.Reguli de aplicare a garoului :
-garoul trebuie folosit doar in ultima instanta sau pe perioada curatirii si pansarii ranii;
-garoul se utilizeaza numai in cazul ranirii membrelor;
-compresiunea se realizeaza dup ace membrul ranit este ridicat in sus citeva secunde pentru
a se goli de o parte din single venos;
-garoul nu se aplica direct pe piele ci peste un invelis textile;
-locul aplicarii garoului difera dupa tipul hemoragiei:cind aceasta este venoasa garoul se
aplica sub nivelul plagii;cind hemoragia este este arteriala,garoul se aplica deasupra plagii;
-garoul se infasoara la radacina membrului,ceea ce duce la compresiunea trunchiurilor

principale de vase si la oprirea intrarii singelui arterial in membrul respective;
-garoul se aplica acolo unde vasul de singe este mai la suprafata trecind totodata peste un
plan osos;
-garoul nu se aplica la antebrat sau gamba;
-in lipsa garoului se poate folosi o fasa de tifon rasucita,o batista rasucita etc.
7. Fracturi
Definitie :Prin fractura se intelege intreruperea continuitatii unui os,cu alte cuvinte orice
rupere,zdrobire sau plesnire ( fisurare ) a unui os,ca urmare a unui traumatism mai puternic.
Cauze :
-cadere de la inaltime;
-lovitura;
-strivire;
-tamponare;
-izbire;
-rasucire;
-accidente de munca;
-accidente de circulatie.
Energomontaj SA
Cod Pag.
218/268
-durere si sensibilitate dureroasa maxima la locul fracturii;
-deformarea zonei traumatizate;
-impotenta functionala,pierderea functiunii sau imposibilitatea efectuarii miscarii partii ranite;
-scurtarea membrului fracturat;
-vinataia ( echimoza ) care apare mai tirziu si uneori la distanta de locul fracturii;
-miscarea anormala ivita in afara articulatiilor;
-frecatura rezultata din frecarea fragmentelor osoase intre ele,in timp ce accidentatul executa
o miscare.
Clasificare :
-dupa modul de producere : - fracturi directe ( se produc la locul de aplicare a fortei

respective,deci la locul de actiune a factorului agresor );
- fracturi indirecte ( se produc la distanta fata de locul de

actiune a factorului agresor ) se produc prin : flexie,rasucire,tractiune,presiune.
-dupa modul de prezentare : -complete ( intereseaza tot grosimea osului);
-incomplete.
-dupa locul de manifestare :-inchise;
-deschise ( cind s-a produs si o rana prin care
focarul de fractura comunica cu exteriorul.
-dupa pozitia fragmentelor osoase :- cu deplasare;
-fara deplasare.
-dupa numarul focarelor :-unice ( un singur focar de fractura );
-multiple ( mai multe focare de fractura ).
Prim ajutor :
-asezarea victimei la loc sigur;
-oprirea hemoragiei si pansarea ranii;
-imobilizarea focarului fracturii in atele improvizate sau speciale;
-administrarea unui calmant pentru diminuarea durerii;
-anuntarea echipei medicale de interventie;
-supravegherea accidentatului pina la sosirea echipei medicale;

Energomontaj SA
Cod Pag.
219/268
-transportarea accidentatului la spital.
Reguli de imobilizare a fracturii :
-orice imobilizare trebuie sa cuprinda atit articulatia de deasupra fracturii,cit si cea de

dedesubtul fracturii;
-la membre atelele se pun de o parte si de alta a focarului fracturii;
-atelele se invelesc in vata sau alte materiale moi pentru a nu leza pielea,a nu stinjeni
circulatia sau a nu mari durerea;
-se va evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea;
-acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata,golurile se umplu cu vata;
-in jurul atelelor si membrului fracturat se trage o fasa,la inceput circulara si apoi
serpuitoare,obtinind astfel o imobilizare provizorie;
-fasa nu va fi strinsa prea tare pentru a nu stinjeni circulatia si a accentua durerea;
-la efectuarea imobilizarii trebuie sa conlucreze doua persoane;
-in locul atelelor speciale se pot improviza din carton,plastic.sirma,sipci de scindura,etc.
In cazul oricarei fracture de membru,se va verifica :existenta pulsului sub nivelul

focarului de fractura;coloratia si temperature pieliii;sensibilitatea cutanata.Modificarea acestor
parametric reprezinta semn de gravitate.
8. Traumatismele muschilor,ligamentelor si ale articulatiilor
Tipuri : Leziunile musculaturii si ale articulatiilor sunt reprezentate de intinderi

musculare,entorse si luxatii.
Prevenire : - traumatismele sunt cauzate de tractiunea brusca excesiva sau de rasucirea

unui muschi sau articulatii.Intinderile musculare si entorsele sunt adesea rezultatul unor
manevre gresit executate sau al pregatirii inadecvate pentru o anumita miscare ori activitate
fizica.Luxatiile sunt cauzate de miscari violente.
La ridicarea greutatilor se vor respecta urmatoarele reguli ;
-se va sta cit mai aproape de obiectul care trebuie ridicat;
-se vor indoi genunchii,fara aplecare corpului in fata;
-se inclina obiectul astfel incit sa se poate introduce o mina sub marginea cea mai apropiata
sau sub coltul lui;
-apucarea obiectului cu cea de-a doua mina se va face in diagonala fata de prima mina;
-obiectul se va ridica indreptind genunchii si tinind spatele drept;
-la intoarcere,se vor urma picioarele si nu se va rasuci corpul;

Energomontaj SA
Cod Pag.
220/268
-cind se lasa jos un obiect,se va folosi procedura inversa.
8.1.Intinderile musculare
Definitie : prin intindere musculara se intelege intinderea muschilor dincolo de limita lor
normala.
Semne si smptome :
-durere brusca si ascutita in muschiul respectiv;
-umflarea ( tumefierea ) muschiului,crampe musculare;
-colorarea si rigidizarea zonei.
Prim ajutor :
-se aseaza victima in cea mai confortabila pozitie;
-se aplica comprese reci pentru a ajuta relaxarea spasmelor musculare si pentru a impiedica
umflarea tesuturilor.
8.2. Entorsele
Definitie : entorsa este o intindere sau o rupere a ligamentelor care tin o articulatie.
Cauze : entorsa apare atunci cind oasele de la articulatie sunt fortate dincolo de limita lor
normala de miscare,intinzind si rupind ligamentele care le sprijina.
-durere,care poate fi mare si se accentueaza la orice miscare;
-pierderea functiunii articulatiei respective;
-umflarea si invinetirea zonei.
Prim ajutor :
-se aplica bandaje usor compresive pentru a reduce umflarea;
-se slabesc bandajele daca circulatia singelui este jenata sub bandaj sau daca acesta
cauzeaza dureri;
-se imobilizeaza si se ridica articulatia vatamata,daca este posibil;
-se aplica pungi cu gheata pe articulatie pentru a diminua durerea si umflarea.
8.3. Luxatiile
Definitie : atunci cind suprafetele de contact ale oaselor de la o articulatie nu se mai afla in
contact normal,se spune ca articulatia este luxata.
Cauze :
Energomontaj SA
Cod Pag.
221/268
-rasucirea grava a unei articulatii sau de catre o forta indirecta;
-cadere pe cot sau pe bratul aflat in extensie;
-o contractie musculara brusca;
-luxatia maxilarului urmare cascatului prea tare.
-deformare sau aspect anormal al zonei articulatiei respective;
-durere agravata prin miscarea articulatiei;
-pierderea functiunii normale a articulatiei;
-umflarea articulatiei.
Prim ajutor :
-este interzisa orice tentative de aducere a oaselor in pozitia lor normala;
-se imobilizeaza si se sprijina articulatia in pozitia cea mai confortabila;
-se aplica pungi cu gheata pentru a diminua durerea si umflarea;
-se verifica circulatia sanguina controlind pulsul si urmarind modificarile de temperature si

culoare la extremitati;
-se solicita asistenta medicala de urgenta daca apar probleme circulatorii.
9. Leziunile ochilor
Functiile ochiului sunt atit de complexe,iar structura lui este atit de delicate,incit el poate
fi cu usurinta vatamat chiar si de o particula de praf.De asemenea,o lezare suplimentara poate
fi produsa ca urmare a unui prim-ajutor acordat in mod incorrect.
-- Prevenirea leziunilor oculare :
-purtarea ochelarilor de protectie la efectuarea operatiilor de : polizare,gaurire,taiere sau

aschiere in metale dure,casante;
-protejarea ochilor la manipularea si depozitarea substantelor puternic corosive;
-protejarea ochilor impotriva flamei arcurilor de sudura sau a flamei arcurilor electrice;
-protejarea ochilor la activitatile la utilajele cu ecran de vizualizare si videoterminale.
Prim ajutor in diferite afectiuni ale ochilor :
1.Corpi straini in ochi :
-se avertizeaza persoana sa nu se frece la ochi,deoarece isi poate provoca dureri si iritarea
conjuctivelor;
Energomontaj SA
Cod Pag.
222/268
-se spala miinile inainte de acordarea primului ajutor;
-se inched pleoapele persoanei si se acopera ochiul afectat cu un tampon pentru ochi sau cu
tifon;
-se solicita asistenta medicala de specialitate.
2.Ulceratii si loviri :
-se culca persoana si i se sprijina capul;
-se inchide pleoapa si se acopera ochiul cu un tampon sau tifon,fixindu-l usor cu un bandaj
sau banda adeziva;
-se imobilizeaza capul pentru a evita miscarile inutile;
-se solicita asistenta medicala sau se transporta victim ape o targa la serviciul oftalmologic.
3.Arsuri oculare :
a ) Arsuri chimice :
- se pune victima in pozitie asezat sau culcat,cu capul inclinat catre spate si intors usor spre
partea lezata;
- se acopera ochiul nelezat;
- se spala ochiul lezat cu apa calduta sau rece.Deoarece persoana nu poate tine ochiul
deschis,trebuie sa se forteze usor departarea pleoapelor.Daca nu exista apa se poate folosi si
lapte.
- se tine capul persoanei sub jetul de apa curgind usor;
- dupa spalare,se acopera ochiul lezat cu un pansament si se solicita imediat asistenta

medicala;
- daca ambii ochi sunt lezati,se acopera imediat ochiul care este vatamat cel mai grav.
b ) Arsuri termice :
- sunt provocate de caldura,flacara;
- se acopera pleoapele cu pansament rece si umed;
- se transporta victima la medical de specialitate.
c ) Arsuri provocate de o lumina puternica :
- sunt provocate de razele solare directe sau reflectate,flacara de sudura,razele infrarosii sau
fasciculele laser;
- daca victima se plinge de o senzatie de arsura in ochi se acopera ambii ochi cu tampoane
groase si umede,fixate pentru a impiedica patrunderea luminii si pentru a racori ochii;
Energomontaj SA
Cod Pag.
223/268
- se asigura victima ca nu vede din cauza tampoanelor si bandajelor;
- se transporta victima pentru acordarea asistentei medicale de specialitate.
10. Arsuri
Definitie :
Arsurile sunt raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agentii temici,chimici,electrici sau
de radiatii.
Clasificare :
-functie de agentul care le-a provocat : - termice-produse foc,abur etc.
- corosive-produse de substante
chimice ( acizi,baze )
- electrice-produse de actiunea curentului electric
- prin radiatii- expunere la soare, raze X sau

materiale radioactive
- dupa profunzimea lor :- gradul I- limitate la stratul superficial al pielii
( pielea este rosie si ustura )
- gradul II-cuprind toata grosimea pielii(pe piele
apar basici cu continut seros sau hematic
- gradul III-leziunile depasesc grosimea pielii,dis-
trugind si straturile mai profunde
- gradul IV-implica distrugerea tuturor structurilor
inclusiv a osului
Efectele arsurilor :sunt determinate de :
-intinderea suprafetei arse a corpului;viata este amenintata daca arsurile depasesc 10 % din
suprafata totala a corpului;
-localizarea arsurii;
-gradul arsurii,determinat de profunzimea leziunii;
-virsta,starea fizica si fiziologica a victimei.
Complicatii :
-socul-produs de durerea intense si de pierderea masei sanguine sau a plasmei;

Energomontaj SA
Cod Pag.
224/268
-infectia-zonele arse constituie un mediu prielnic de dezvoltare a microbilor;
-probleme respiratorii-inhalarea de fum sau vapori fierbinti lezeaza caile respiratorii;
-inflamarea-daca zona arsurii este presata de imbracaminte strinsa sau de bijuterii.
Prim ajutor :
-se stinge focul aruncind peste victima o patura sau rostogolind-o la pamint;
-se calmeaza durerile administrind victimei calmante;
-se da victimei ( constiente ) sa bea apa minerala,ceai,sirop pentru compensarea pierderilor

de lichide si saruri;
1.Prim ajutor in arsuri termice:
- scufundarea immediate a partii arse in apa rece sau alcool pentru usurarea durerii,reducerea
inflamarii si basicarii;
- indepartare imediata a oricarei surse de presiune a zonei arse;
- acoperirea arsurii cu un pansament curat,fara scame,preferabil steril;
- se controleaza respiratia victimei si se aplica respiratie artificiala;
- se transporta victima la spital;
- nu se aplica lotiuni,alifii,uleiuri,pamint,balegar,cerneala etc. ;
- nu se sparg basicile;
- nu se respire,nu se tuseste peste arsuri;nu se pipaie zona arsa;
- nu se indeparteaza imbracamintea lipita pe zona arsa.
2.Prim ajutor in arsuri chimice :
- se spala cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a indeoarta substantele chimice
agresoare.Inundarea cu apa rece a zonei arse se continua si in timpul indepartarii
imbracamintii,pina la spalarea completa a substantelor chimice.
- dupa spalarea substantelor chimice se continua primul ajutor ca la arsura termica;
- se acopera arsura cu un pansament curat si se solicita ajutorul medicului;
- nu se utilizeaza agenti chimici neutralizanti.
3. Prim ajutor in arsurile electrice :
- se scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric;
- se controleaza respiratia si se aplica respiratia artificiala;

Energomontaj SA
Cod Pag.
225/268
- se controleaza circulatia singelui si,daca pulsul nu este sesizabil se aplica resuscitarea

cardio-respiratorie;
- daca respiratia si circulatia sunt reluate,atunci :-se acorda primul ajutor ca pentru arsuri
-se imobilizeaza fracturile si luxatiile
-se solicita ajutorul medical
4.Prim ajutor in arsuri cauzate de radiatii :
- se acopera zona arsa cu un prosop umed,utilizind o solutie de 10 gr.sare la un litru de apa

( o lingura la un litru de apa );
-se pot utilize unguente si crème pentru arsuri solare;
-daca basicile sunt sparte,exista pericol grav de infectie;
-se transporta la medic.
11.Traumatismele capului
Tipuri : - traumatismele capului sunt reprezentate de :
-fracturile craniului;
-comotia cerebrala;
-presiunea intracraniana.
-scalpul este umflat,vinat ori jupuit;
-adincitura a oaselor craniene;
-cearcane vinete sub ochi;
-scurgere de singe din urechi si nas;
-invinetire a pielii din spatele urechilor.
Prim ajutor :
-se imobilizeaza si se sprijina capul si gitul cu miinile;
-se stabileste receptivitatea victimei;
-se verifica respiratia si se deschid caile respiratorii;
-se incepe respiratia artificiala;
-se aplica mansonul cervical;
-se stabileste gradul de constienta;

Energomontaj SA
Cod Pag.
226/268
-se protejeaza ranile,fara presiune asupra locului fracturii;
-nu se obstructioneaza scurgerea singelui;
-se avertizeaza victima sa nu-si sufle nasul;
-se transporta victima de urgenta la spital.
11.1. Comotia cerebrala
Definitie :- starea de perturbare majora,dar temporara a functiei creierului,care insoteste

traumatismele capului.
-pierderea partiala sau totala a cunostintei,de obicei de scurta durata;
-respiratie superficiala;
-piele rece,umeda si palida;
-puls rapid,slab;
-greturi si vomitari in momentul revenirii;
-pierderea memoriei evenimentelor care au precedat si urmat ranirii.
Prim ajutor :
-eliberarea cailor respiratorii;
-se aseaza victima in pozitir de siguranta;
-se largesc hainele la git,torace si talie;
-se asigura aer proaspat;
-se mentine victima intinsa confortabil timp de 10-15 min. dupa recapatarea cunostintei;
-se urmaresc cu grija semnele care indica instalarea presiunii intracraniene;
-se transporta victima la serviciul medical specializat.
11.2. Presiunea intracraniana
Definitie :- starea de presiune crescuta asupra unei zone a creierului,produsa de fluidele din
cutia craniana sau de o fractura cu infundare a cutiei craniene.
-starea de inconstienta inca de la inceput;
-spasme ale membrelor sau chiar convulsii in stadiile initiale;
-respiratie neregulata si zgomotoasa si incetinirea pulsului;

Energomontaj SA
Cod Pag.
227/268
-cresterea temperaturii corpului si inrosirea fetei;
-dimensiuni inegale ale pupilelor ochilor si nu raspund la stimuli luminosi;
-stare de slabiciune,miscari dezordonate.
Prim ajutor :- acelasi ca si la comotie cerebrala.
12. Traumatismele coloanei vertebrale
Mod de producere :
-cadere de la inaltime;
-plagi mai sus de umeri;
-lovituri puternice la nivelul gitului;
-ridicarea sau miscarea de greutati avind pozitie gresita a capului.
Consecintele vatamarii coloanei :
-afectarea maduvei spinarii;
-afectarea nervilor care se ramifica din maduva spinarii;
-paralizia partii aflate in josul zonei ranite.
Masuri speciale ;
-se urmareste indeaproape si continuu respiratia victimei;
-daca victima inceteaza sa respire,se deschid caile respiratorii si se executa respiratie

artificiala;
-daca este suspectata o fractura cervicala,singura tehnica de deschidere a cailor respiratorii

este impingerea maxilarului fara a inclina capul.
Prim ajutor :
-se imobilizeaza si se sprijina capul si gitul cu ajutorul miinilor;
-se verifica respiratia;
-se degajeaza caile respiratorii;
-se incepe respiratia artficiala;
-se avertizeaza victima sa nu se miste;
-se acopera victima pentru a reduce starea de soc.
12.1.Traumatismele coloanei in zonele toracica si/sau lombara
Energomontaj SA
Cod Pag.
228/268
-aplicarea directa a unei forte,cum ar fi,caderea unei greutati pe spatele victimei,o cadere de
la inaltime,un accident auto.
-aplicarea indirecta a unei forte cum ar fi caderea in picioare sau asezat de la inaltime sau
caderea in cap.
-pierderea capacitatii de percepere a senzatiilor la extremitati ( amorteli sau furnicaturi );
-pierderea functiilor motorii.
Prim ajutor :
-transportarea de urgenta la serviciul medical specializat;
-se va folosi scindura spinala,iar in lipsa acesteia se va improviza o placa pentru pus la
spatele victimei,dintr-o usa sau orice alt obiect tare,destul de lung si de lat,dar nu excesiv de
mare pentru a nu impiedica trecerea;
-se vor umple cu materiale moi spatial liber dintre picioare si toate golurile de-a lungul
coloanei;
-se vor aplica bandaje pentru a imobiliza incheieturile la sold,genunchi,picioare,glezne si laba

piciorului si pentru a fixa victim ape placa;
-se asigura sprijinirea capului si picioarelor in timp ce se aplica mansonul cervical si se pun
pernute din material moale intre picioare,genunchi si glezne;
-se aplica bandaje late in jurul coapselor,genunchilor si picioarelor pentru a imobiliza

incheieturile;
-se fixeaza cu blindete incheieturile miinilor peste pieptul victimei pentru a preveni caderea
miinilor si alte miscari nedorite;
-se pozitioneaza mai multe persoane deo parte si alta a placii;
-placa se ridica odata de catre toate persoanele,la comanda salvatorului;
-placa se deplaseaza in pozitie orizontala si fara socuri;
-se acopera victima cu o patura;
-victima se fixeaza de placa cu bandaje sau curele pentru a nu se misca in timpul

transportului;
-se controleaza tot timpul respiratia.
13.Traumatismele toracelui
Energomontaj SA
Cod Pag.
229/268
-traumatismele pieptului se produc prin aplicarea directa a unei forte: o lovitura,strivire sau
printr-o schimbare violenta a presiunii aerului,ca in cazul unei explozii;
-traumatismele la torace include: ranile tesuturilor moi ale pieptului,fracturile coastelor si

sternului,claviculei sau omoplatului,ca sir anile la organelle din torace ( plamini,inima,vase
sanguine mari ).
-durere in partea ranita,agravata de respiratie;
-dificultate in respiratie si respiratie intretaiata;
-teama,frica,neliniste;
-imposibilitatea de a dilata o parte sau tot toracele in inspiratie;
-eliminarea de singe print use;
-puls slab si rapid – semn de soc;
-invinetirea buzelor si a degetelor,indicind lipsa de oxygen in singe.
Prim ajutor :
-mentinerea cailor respiratorii libere;
-respiratie artificiala;
-asezarea ranitului in pozitie semisezinda;
-transportarea de urgenta a ranitului la spital;
1.Fracturile de coaste:-transportul ranitului se face in pozitie sezind;
-in fractura deschisa mai intii se panseaza rana;
-se sprijina bratul cu o esarfa pe partea ranita.
2. Fracturi multiple ale toracelui:-se fixeaza zona ranita prin asezarea bra-
tului victimei peste rana si prinderea lui de
piept cu o fasa lata;
-se aseaza ranitul in pozitie semisezinda,
Inclinat spre partea ranita;
-se transporta victima la spital pe targa.
3. Fracturile sternului:-se desfac obiectele de imbracaminte la git,piept si

Energomontaj SA
Cod Pag.
230/268
talie;
-se acorda ajutorul impotriva instalarii socului
-se solicita asistenta medicala de specialitate
-ranitul se transporta cu targa.
14.Expunerea la caldura
Prevenire :
-expunerea la caldura se face gradat;
-se dozeaza efortul,pentru a nu suprasolicita mecanismele de termoreglare;
-se inlocuieste pierdera de lichide determinate de transpiratie;
-se evita expunerea indelungata la soare puternic;
-se protejeaza capul impotriva razelor solare;
-nu se vor consuma bauturi reci si alcool.
14.1. Crampele calorice
Definitie :- crampe musculare dureroase care se manifesta de obicei la picioare si la

muschii abdominali.
Semne :- transpiratie abundenta;
- crampe musculare localizate la extremitati si abdomen.
Prim ajutor :
-se scoate victima din ambianta termica calda;
-se asigura odihna intr-un loc racoros;
-se da victimei constiente sa bea apa usor sarata ( solutie salina 0,5 %);
-daca spasmele nu dispar,este nevoie de asistenta medicala.
14.2.Colapsul caloric
Definitie : - epuizarea totala datorata caldurii.
Cauze : - munca fizica grea intr-un mediu cald cu umiditate ridicata;
- purtarea unor haine groase intr-un climat cald.
-- Semne si simptome :
Energomontaj SA
Cod Pag.
231/268
- temperatura corpului usor crescuta;
- puls slab si rapid;
- piele palida,rece si lipicioasa;
- respiratie rapida si superficiala;
- vedere incetosata,ameteli si dureri de cap,pina la inconstienta;
- crampe ale extremitatilor si abdomenului;
- senzatie de greata si voma.
-- Prim ajutor :
- se culca persoana intr-un loc racoros,cu picioarele mai sus decit corpul;
- se slabeste imbracamintea la git si talie,scotind hainele de prisos;
- se da victimei constiente sa bea cit poate apa cu sare;
- se aseaza victima in pozitie de recuperare;
- se supravegheaza respiratia;
- se transporta pentru asistenta medicala.
14.3. Socul caloric
-apare ca rezultat al prestarii unei activitati cu efort fizic mare la temperaturi foarte ridicate.
-daca nu se acorda primul ajutor la timp,poate duce la moartea victimei.
-temperatura corpului ridicata ( 42 – 44 grade );
-puls rapid si foarte slab;
-respiratie zgomotoasa;
-piele rosie,fierbinte,uscata sau umeda;
-convulsii musculare,stare de greata si voma;
-dureri de cap,ameteli,agitatie;
-evolutie catre inconstienta si coma.
Prim ajutor :
-se duce victima intr-un loc racoros si umbrit;

Energomontaj SA
Cod Pag.
232/268
-se scoate orice imbracaminte de prisos;
-se pune victima intr-o baie rece sau se sterge cu un burette cu apa rece,in special sub
brat,git,cap si zona pelviana;
-se aseaza victima in pozitie de siguranta;
-se controleaza temperatura corpului dup ace aceasta a scazut;
-se supravegheaza respiratia;
-se transporta victima pentru asistenta medicala.
14.4 Insolatia
-in forma usoara:- dureri de cap,ameteli,dureri in regiunea inimii aparute brusc,nevoia de a

urina,piele fierbinte si rosie,ceafa rigida,senzatie de infundare a urechilor,puls rar,moleseala;
-in forme severe: - durere de cap foarte puternica,accelerarea respiratiei si a pulsului,maxilare

inclestate,ceafa rigida,lesin.
Prim ajutor :
-scoaterea bolnavului de sub influenta razelor solare si asezarea lui la umbra,in pozitie culcat
sau semisezind cu capul ceva mai sus,descheiat la git,dezbracat de haine
strinse,cordoane,centuri;
-in forma cu puls rapid si respiratie accelerate capul trebuie asezat la nivelul corpului,fara
perna;
-aplicatii reci pe cap ( pungi cu gheata,comprese reci );
-administrarea de bauturi dulci ( ceai,cafea,sucuri de fructe).
15. Accidente produse de curentul electric
Definitie : - Fenomenele care apar in organism ca urmare a trecerii curentului electric

definesc conceptual de electrocutare sau soc electric.
Gravitatea electrocutarii : - este data de :
-intensitatea curentului electric;
-timpul cit trece curentul prin corp;
-traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp;
-actiunea agentului agresor.
Efectele produse de trecerea curentului electric prin corp :

Energomontaj SA
Cod Pag.
233/268
-intre 0,5 si 2 mA – se situeaza pragul de senzatie,diferit de la o persoana la alta;
-intre 2 si 3 mA – senzatie usoara de tremor,intepatura;
-intre 3 si 10 mA – convulsii,soc electric;
-intre 10 si 18 mA – senzatie dureroasa,contractii musculare;
-intre 18 si 25 mA – dificultati in respiratie;
-intre 25 si 75 mA – soc electric sever;
-intre 75 si 200mA – fibrilatie ventriculara daca o parte din curent trece prin inima in perioada
de repolarizare a muschiului cardiac;
-intre 200 si 1000 mA ( 1A ) – apar, in plus,arsuri la punctele de intrare si iesire din organism;
-intre 1000 si 4000 mA ( 1A la 4A ) – arsurile sunt grave,extinse.
Zone de pericol :
-curentul care trece prin corp < 10 mA – pericolul de deces este foarte redus;
-curentul care trece prin corp > 10 mA,dar < 200 mA – pot aparea stop respirator si stop
cardiac;
-curentul care trece prin corp >200 mA – probabilitatea decesului este ridicata si agravata de
efectele termice ale curentului electric.
Urmarile electrocutarii:
-urmarile imediate – se manifesta prin paralizarea functiilor respiratorii si/sau

circulatorii,respective aparitia stopului respirator si/sau stopului cardiac,ori deces instantaneu
prin fibrilatie ventriculara;
-urmarile intirziate ( ore,zile ) – se manifesta printr-o slabire a fortei musculare,amorteli,chiar in

cazul in care accidentatul se afla in stare de repaus;la rekuarea activitatii pot aparea tulburari
care influenteaza centrul generator de excitatii al inimii.
Prim ajutor :
-scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului electric;aceasta se face prin deschiderea

intrerupatorului de alimentare,prin deschiderea separatorului,scoaterea sigurantelor,scoaterea
din priza,de la caz la caz;
-daca nu exista nici o posibilitate de intrerupere a alimentarii cu current electric prin aparate de
comutatie,cu ajutorul unor materiale electrizolante,se creeaza un scurt-circuit electric care sa
conduca fortat la intreruperea curentului;
-daca nici in aceasta situatie nu se reuseste oprirea alimentarii cu current electric a

instalatiei,accidentatul va fi tras cu prajini electroizolante,iar in lipsa acestora se vor improviza
din prajini uscate din lemn,avind grija ca salvatorul sa nu se expuna la electrocutare;
Energomontaj SA
Cod Pag.
234/268
-daca accidentatul este in contact cu intalatia electrica si se afla undeva la inaltime,inainte de

intreruperea curentului electric,se va proceda la asigurarea victimei impotriva caderii de la
inaltime prin sprijinire cu proptele izolante sau prin organizarea atenuarii caderii,fie prin
prinderea victimei,fie prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventualei caderi –
paie,materiale textile,crengi etc;
-desfacerea hainelor la git,piept si zona abdominala;
-verificarea respiratiei si pulsului;
-in cazul lipsei functiilor vitale,fara a mai tine seama de eventualele interdictii de miscare a
accidentatului,acestuia I se va face respiratie artificiala sau reanimare cardio-respiratorie;
-se transporta accidentatul de urgenta la spital.
Reanimarea cardio-respiratorie :
-reanimarea cardio-respiratorie se aplica pentru resuscitarea unei persoane care nu respira si

a carei inima a incetat sa bata;
-interventia necesita sase faze : - aprecierea capacitatii de raspuns a victimei;
- deschiderea cailor respiratorii;
- verificarea existentei respiratiei;
- ventilarea plaminilor;
- verificarea existentei pulsului;
Masajul cardiac extern.
-aprecierea capacitatii de raspuns a victimei se face prin scuturare usoara si intrebari,pentru a

vedea daca victima este constienta;
-deschiderea cailor respiratorii se face prin urmatoarele metode : rasturnarea capului-ridicarea

barbiei sau impingerea mandibulei fara rasturnarea capului;
-verificarea existentei respiratiei : - se urmareste orice miscare de aer pe o durata de 3-5

secunde pentru a stabili daca victima respire;
-ventilarea plaminilor : - se realizeaza incet,timp de 1-1,5 secunde pentru fiecare insuflare si

cu pause pentru a permite victimei sa expire,executindu-se 12 cicluri pe minut;cind este
confirmata absenta respiratiei se incepe cu doua respiratii;
-verificarea existentei pulsului : - se apasa usor zona corespunzatoare cu degetele 2-

4,evitindu-se compresia arterei;verificarea initiala poate dura 5-10 secunde,iar cele ulterioare
nu trebuie sa depaseasca 5 secunde;
-verificarea pulsului se face : - dupa primele doua ventilatii;
- dupa primul minut de resuscitare;

Energomontaj SA
Cod Pag.
235/268
- la citeva minute in timpul resuscitarii;
- masajul cardiac extern :- se localizeaza marginea inferioara a cutiei toracice a victimei cu

degetele aratator si mijlociu al minii;
- se urmareste conturul coastelor pina la la plexul solar,in locul unde

coastele intilnesc sternul;
- se lasa degetul mijlociu in dreptul plexului solar si se plaseaza

aratatorul deasupra acestuia pe terminatia inferioara a sternului;
- se pozitioneaza cealalta mina linga degetul aratator astfel incit

podl palmei sa fie asezat de-a lungul sternului,cu degetele ridicate transversal pe piept;
- mina folosita pentru marcare se aseaza peste cealalta cu

degetele paralele si ridicate sau inlantuite,pentru a impiedica aplicarea presiunii asupra
coastelor;
-presiunea se aplica vertical pe stern;
- se opreste apasare pentru a permite singelui sa inunde inima;
- se repeta cele doua faze ritmic,astfel incit durata lor sa fie

egala;
- se fac pauze dupa 5 sau 15 apasari pentr ventilarea plaminilor.
16.Pansamente si bandaje
16.1. Pansamente
Definitie :- este un invelis protector,aplicat pe o rana,pentru a controla singerarea,a absorbi

singele si a preveni contaminarea si infectare acesteia.
Conditii : - sa fie steril sau cit mai curat posibil;
-sa fie foarte absorbant si poros pentru a mentine rana curate;
-sa fie compresibil,gros si moale,in special pentru singerari puternice,astfel incit presiunea sa
se exercite uniform pe toata suprafata afectata;
-sa fie neaderent si fara scame,pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana.
Tipuri de pansamente :
-pansamente adezive : pansamente din tifon,sterile,cu banda adeziva;
-comprese din tifon : de diverse marimi,pliate si impachetate individual sau in numar mare;
-pansamente compresive : pansamente sterile din tifon si alt material absorbant,avind atasata
o rola de fasa;
Energomontaj SA
Cod Pag.
236/268
-pansamente improvizate : obtinute din material fara scame,steril sau curat,de preferinta
alb.Pot fi facute din cearceafuri,fete de perna,sevetele de hirtie,batiste,camasa sau rochie –
rupte in fisii – sau orice alt material absorbent curat ca ,de exemplu,hirtie igienica.Daca este
posibil,materialele textile vor fi sterilizate prin fierbere in apa timp de 20-30 min.
Reguli generale privind pansarea :
-inainte de pansare,se opreste hemoragia;
-inainte de a pnsa o rana,se spala bine miinile;
-nu se atinge si nu se sulfa peste partea de pansament care se aplica pe rana;
-pentru pansare se foloseste cel mai curat material posibil;
-daca exista la indemina,pentru pansare,se vor folosi pense si foarfece sterilizate prin fierbere;
-se acopera complet rana si se intend marginile pansamentului dincolo de limitele ranii;
-inainte de pansare,se aplica peste compresele de tifon,bumbac absorbant,vata,fasa

neaderenta sau alt material;
-nu se indeparteaza de pe rana pansamentul deja facut;
-daca singerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu singe,se vor aplica si alte masuri
de oprire a hemoragiei;
-pansamentul se fixeaza cu banda adeziva sau bandaje;
-daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile,se avertizeaza unitatea medicala unde este
transportat ranitul.
16.2. Bandaje
Definitie : - sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament,a mentine compresiunea pe o

rana,a sprijini un membru sau o articulatie,a imobiliza parti ale corpului si a fixa atele.
Reguli generale privind bandajele :
-bandajul se aplica suficient de strins pentru a se asigura ca singerarea este controlata sau ca
imobilizarea este bine realizata;
-se verifica,din cind in cind,daca singele continua sa circule distal fata de bandaj;
-nu se folosesc fesile ca umplutura sau ca pansamente pentru rani,daca sunt disponibile alte
materiale;
-bandajarea se realizeaza cu atentie pentru a nu provoca victimei dureri si miscari inutile.
Modalitati de folosire a fesii,functie de zona lezata :
-circular : - se aplica in regiunile de forma cilindrica : cap,git,torace,regiunea pumnului;

Energomontaj SA
Cod Pag.
237/268
-spiral : - se aplica in regiunilede forma unui trunchi de con:brat,antebrat,deget,coapsa,gamba;
-in 8 : - se aplica la bandajarea incheieturilor : glezna,genunchi,mina,cot,umar;
-in evantai : - se aplica la incheietura genunchiului sau cotului;
-in spic de griu : - se aplica la antebrat,police si zona inghino-femurala;
-prastia : -se foloseste pentru a mentine pansamentul nasului;
-capastrul : - serveste la mentinerea pansamentului barbiei sau al buzei;
-in T : - se foloseste la ranile situate in zona bazinului,perineului,anusului, organelor genitale;
-in forma de nod : - se aplica pentru ranile localizate la timpla,cu hemoragie puternica ;
17.Otrăviri accidentale
Prin otravă se înţelege orice substanţă care prin absorbţia sa în organism provoacă
îmbolnăvire sau moarte. Antidotul este o substanţă care acţionează împotriva otrăvirii şi
anulează efectele.
În cazul otrăvirii trebuie avute in vedere:
•identificarea substanţei otrăvitoare;
•determinarea cantităţii absorbite;
•determinarea căii de intrare în organism;
•determinarea timpului scurs din momentul otrăvirii.
Otrăvurile ingerate pot da ameţeală, crampe abdominale, vărsături şi alte tulburări

gastrointestinale. Acestea pot provoca decolorarea buzelor şi a gurii, arsuri sau un miros
specific al respiraţiei.
Procedură: otrăvurile înghiţite nu trebuie diluate. Dacă victima este conştientă puneţi-o să-şi
clătească gura şi ştergeţi-i faţa pentru a elimina orice urmă a otrăvii. Nu provocaţi vărsături
decât dacă medicul indică acest lucru.
Otrăvurile inhalate acţionează în primul rând asupra sistemului respirator şi pot afecta de
asemenea sistemul circulator şi pe cel nervos central.
Procedură: victima trebuie transportată la aer curat departe de sursa de otrăvire.
Otrăvurile absorbite prin piele pot produce iritaţii locale ale pielii şi au efect imediat sau
întârziat asupra sistemului nervos central şi, în consecinţă, şi asupra respiraţiei şi circulaţiei.
Procedură: acestea trebuie îndepărtate prin spălare cu apa caldă şi după aceea cu apă şi
săpun.
Otrăvurile injectate pot produce iritaţii ale pielii la locul înţepăturii şi au de obicei efecte mult
mai rapide şi mai importante asupra sistemelor nervos central, respirator şi circulator.
Energomontaj SA
Cod Pag.
238/268
Procedură: otrăvurile injectate trebuie reţinute în zona de injectare. Menţineţi victima cu

membrul afectat la nivelul inimii pentru a întârzia absorbţia.
Actionaţi cât mai repede! Nu pierdeţi timpul în cazul în care otrava nu poate fi identificată
imediat. Cereţi ajutor specializat! Dacă acest ajutor specializat nu este disponibil de urgenţă,
primul-ajutor constă în eliminarea otrăvii sau reducerea efectelor.
În funcţie de eventualitatea producerii unei otrăviri accidentale la utilizarea substanţelor toxice

în procesele de muncă, instrucţiunile de lucru vor cuprinde şi măsurile preventive şi cele de
prim-ajutor, referitoare la noxele specifice fiecărui loc de muncă.
Primul-ajutor nu trebuie să întârzie transportarea victimei la serviciul medical. Nu aplicaţi

respiraţia “gură la gură” în intoxicaţii cu gaze şi vapori.
XXIII.GHID DE TERMENI UTILIZATI IN DOMENIUL SSM - SU
1.angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu
lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
2.alti participanti la procesul de munca - persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu

permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in
vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in
regim de voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire
profesionala si persoane care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si
pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice
alt mijloc de proba;
3.accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta

profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
4.accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita
numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata
mai mica de 3 zile;
5.accident care produce incapacitate temporară de munca (ITM) - accident care produce
incapacitate temporară de munca de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată
prin certificat medical;
6.accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmată
prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
7.accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul accidentatului, confirmat
imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medico-legal;
Energomontaj SA
Cod Pag.
239/268
8.accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelaşi
timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;
9.accident de munca de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile

publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu;
10.accident de munca de traseu:
a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la

domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa în locuri organizate de

angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa şi invers,
şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
c) accident survenit pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde isi
încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
11.accident în afară muncii - accident care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 5 lit. g)
şi la art. 30 din legea 319/2006;
12.autorizare a functionarii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în munca -

asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din
punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în munca;
13.activitate de servire operativă este ansamblul operaţiilor, respectiv manevrele şi lucrările

pe care le execută conform atribuţiilor, în timpul serviciului, personalul de servire operativă.
14.admitent este persoana desemnată de emitent, pentru executarea separării electrice a

instalaţiei la care urmează a se lucra şi scoaterea acesteia de sub tensiune, după caz, inclusiv
predarea către şeful de lucrare.
15.atribuţie de serviciu (A.S.) este sarcina de muncă pe care trebuie să o execute

personalul de servire operativă a instalaţiilor electrice, în conformitate cu lista lucrărilor
aprobate de către conducătorul unităţii (subunităţii) de exploatare.
16.autorizaţie de lucru (A.L.) este documentul scris, întocmit pentru executarea lucrărilor în
instalaţiile electrice din exploatare.
17.autoadmitere este acţiunea prin care un şef de lucrare execută operaţiile pe care le
executa un admitent în vederea realizării lucrărilor de către propria formaţie.
18.agent chimic - orice element sau compus chimic, singur ori in amestec, in stare naturala
sau fabricat, utilizat ori eliberat, inclusiv sub forma de deseuri, prin orice activitate
profesionala,
fie ca este produs intentionat sau nu, fie ca este introdus pe piata ori nu;
19.agent chimic periculos:

Energomontaj SA
Cod Pag.
240/268
a) orice agent chimic care intruneste criteriile de clasificare ca substanta periculoasa in
conformitate cu anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si
preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 490/2002, cu
modificarile si completarile ulterioare, fie ca acea substanta este clasificata in temeiul hotararii
mentionate sau nu, cu exceptia substantelor care intrunesc numai criteriile de clasificare ca
substante periculoase pentru mediu;
b) orice agent chimic care intruneste criteriile de clasificare ca preparat periculos in sensul
Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice
periculoase, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 92/2003, fie ca acel preparat este
clasificat
in temeiul hotararii mentionate sau nu, cu exceptia acelor preparate care intrunesc numai
criteriile de clasificare ca preparate periculoase pentru mediu;
c) orice agent chimic care, desi nu intruneste criteriile de clasificare ca fiind periculos in
conformitate cu prevederile mentionate la lit. a) si b), poate prezenta un risc pentru securitatea
si sanatatea lucratorilor datorita proprietatilor sale fizico-chimice, chimice sau toxicologice si a
modului in care este utilizat sau este prezent la locul de munca, inclusiv orice agent chimic
caruia i s-a atribuit o valoare limita de expunere profesionala potrivit prevederilor art. 6-10;
20.activitate care implica agenti chimici - orice proces de munca in care sunt utilizati sau se
intentioneaza sa se utilizeze agenti chimici, in orice proces, inclusiv producerea, manipularea,
depozitarea, transportul ori eliminarea si tratarea, sau orice asemenea proces de munca din
care rezulta agenti chimici;
21.antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoana fizica sau juridică

competenta care executa lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda
beneficiarului;
22.aptitudinea in munca – capacitatea lucratorului din punct de vedere medical de a

desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul
medical;
23.atmosfere explozive – amestecul de aer,in conditii atmosferice,al substantelor inflamabile

sub forma de gaze,vapori,ceata sau pulberi in care,dupa ce s-a produs aprinderea,combustia
se propaga in intregul amestec nears;
Energomontaj SA
Cod Pag.
241/268
24.atmosfera potential exploziva – o atmosfera care poate deveni exploziva datorita

conditiilor locale si operationale;
25.autorizatie de securitate la incendiu - actul administrativ emis, in baza legii, de

inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti, prin care se
certifica, in urma verificarilor in teren si a documentelor privind realizarea masurilor de aparare
impotriva incendiilor, indeplinirea cerintei esentiale securitate la incendiu - la constructii,
instalatii tehnologice si alte amenajari; autorizatia de securitate la incendiu confera
persoanelor fizice sau juridice, detinatoare ale constructiilor, instalatiilor si ale altor amenajari,
dreptul de a le edifica, de a le pune in functiune si de a le exploata din punctul de vedere al
indeplinirii cerintei esentiale - securitate la incendiu;
26.aviz de securitate la incendiu - actul emis, in baza legii, de inspectoratul pentru situatii de
urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti, dupa verificarea de conformitate cu prevederile
reglementarilor tehnice in vigoare a masurilor de aparare impotriva incendiilor, adoptate in
documentatiile tehnice de proiectare, pentru indeplinirea cerintei esentiale - securitate la
incendiu - a constructiilor, instalatiilor si altor amenajari;
27.alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populatiei despre iminenta

producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;
28.adapostire - masura specifica de protectie a populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor

culturale si de patrimoniu, pe timpul ostilitatilor militare si al situatiilor de urgenta, impotriva
efectelor acestora. Adaposturile de protectie civila sunt spatii special amenajate pentru
protectie in situatii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate si autorizate potrivit
normelor si instructiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de
Urgenta si aprobate de ministrul administratiei si internelor*);
29.asanare - ansamblul de lucrari si operatiuni executate pentru inlaturarea sau distrugerea

munitiei neexplodate si dezafectarea terenurilor, altele decat poligoanele de trageri ale
structurilor de aparare, ordine publica si securitate nationala.
30.avertizare - aducerea la cunostinta populatiei a informatiilor necesare despre iminenta

producerii sau producerea unor dezastre;
31.agent - factorul activ rezultat în caz de incendiu, care provoacã diferite fenomene fizice,
chimice, electromagnetice sau biologice, cu acţiuni şi efecte asupra construcţiilor, instalaţiilor
şi a utilizatorilor;
32.ardere, combustie - reacţia exotermã a unei substanţe cu un comburant care emite

efluenţi însoţiţi de flãcãri şi/sau incandescenţã;
33.arson - termen de origine englezã, intraductibil, ce desemneazã un incendiu provocat

printr-o acţiune intenţionatã;
34.aditiv antistatic - substanţă solidă (praf, pulbere) sau lichidă care, introdusă într-un volum
de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsaţiilor de
viteză, în cazul transvazării, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice şi de a limita
astfel riscul datorat încărcărilor electrostatice;
Energomontaj SA
Cod Pag.
242/268
35.antistatic - caracteristică intrinsecă a materialului de a nu se încărca cu electricitate

statică; în mod obişnuit această caracteristică este avută în vedere la materialele care se
utilizează în medii cu risc de incendiu sau explozie;
36.actiune corectiva – actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati detectate sau a altei
situatii nedorite;
37.audit – proces sistematic,independent si documentat in scopul obtinerii de “dovezi de

audit” si evaluarea cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite”criteriile
de audit”;
38.actiune preventiva – actiune de eliminare a unei neconformitati potentiale sau a altei

posibile situatii nedorite;
39.avarie – eveniment survenit in utilizarea echipamentelor de munca,caracterizat prin

defectarea si deteriorarea acestora;
40.antidot – substanta utilizata pentru prevenirea sau tratamentul efectului ori efectelor
vatamatoare,directe sau indirecte,ale uneia ori a mai multor substante incluse in lista cu
substantele periculoase;
41.alarma – semnal acustic si/sau optic initiat de om sau de un dispozitiv de

initiere(detector,declansator manual de alarma etc.) prin care persoanele din incinta sunt
anuntate despre existenta unui eveniment(incendiu);
42.aparat de control si semnalizare – aparat ce se monteaza pe conducta principala de

alimentare cu apa si care are rolul de control a instalatiei si de semnalizare in caz de incendiu;
1.boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca,
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de
munca;
2.boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori

determinanti sunt de natura profesionala.
3.beneficiar (investitor) - orice persoana fizica sau juridică pentru care se executa lucrarea şi
care asigura fondurile necesare realizării acesteia;
4.bancã de date privind incendiile - situaţia statisticã a cauzelor şi pagubelor provocate de

incendii produse într-un anumit domeniu de activitate, întocmitã de organul/ compartimentul
de specialitate al administraţiei publice centrale care coordoneazã activitatea respectivã sau
de cãtre o altã autoritate ori asociaţie profesionalã care deţine competenţa profesionalã
prevãzutã de reglementãrile specifice;
C
Energomontaj SA
Cod Pag.
243/268
1.comitet de securitate şi sănătate în munca - organul paritar constituit la nivelul

angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii
în munca, în conformitate cu art. 18 alin. (1)-(3) din legea 319/2006;
2.comunicare - procedura prin care angajatorul comunica producerea unui eveniment, de

îndată, autorităţilor prevăzute la art. 27 alin. (1) din legea 319/2006;
3.cercetare a bolilor profesionale - procedura efectuată în mod sistematic, cu scopul de a

stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;
4.coordonator de lucrări este persoana împuternicită de conducătorul unităţii (subunităţii),

prin nominalizare în convenţia sau programul de lucrări, pentru a răspunde de pregătirea şi
coordonarea executării lucrărilor.
5.coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice

persoana fizica sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul
de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art. 58,HG 300/2006
6.coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului

lucrării - orice persoana fizica sau juridică competenta, desemnată de către beneficiar şi/sau
de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la
art. 54,HG 300/2006.
7.comunicare verbală - mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce umană sau
artificiala;
8.câmpuri electromagnetice - câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice, magnetice şi

electromagnetice care variaza în timp cu frecvente pana la 300 GHz;
9.culoare de securitate - culoarea căreia îi este atribuită o semnificatie specifica;
10.componente – orice piesa esentiala pentru functionarea in conditii de securitate a

echipamentelor si sistemelor protectoare,dar care nu are o funtie autonoma;
11.cauza a incendiului - suma factorilor care concura la initierea incendiului, care consta, de
regula, in sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a
aprins, precum si imprejurarile determinante care au dus la izbucnirea acestuia;
12.capacitate de raspuns - potentialul fortelor de interventie de a rezolva o situatie de

urgenta
13.clase de reacţie la foc - expresiile cantitative formulate în termeni de performanţã pentru

modul de comportare a produselor la acţiunea focului, în condiţii de utilizare finalã, structurate
într-o serie de niveluri de performanţã;
14.comportare la foc - schimbarea sau menţinerea proprietãţilor fizice şi/sau chimice ale unui
produs expus la foc;
15.consecinţe - rezultatul sau rezultatele evenimentelor, exprimate negativ ori pozitiv,

cantitativ sau calitativ;
Energomontaj SA
Cod Pag.
244/268
16.corp electrostatic la pământ - substanţă, material, circuit, aparat, maşină, recipient sau
instalaţie a cărei rezistenţă de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depăşeşte 106 ohmi,
rezistenţa fiind măsurată între pământ şi un punct oarecare al elementului considerat;
17.control juridic al ssm – ansamblul actiunilor de legiferare prin care se asigura,la nivel
national,mentinerea riscului de accidentare si imbolnavire profesionala in limitele de
acceptabilitate,pentru momentul dat,sub raport tehnico-economic,financiar,social si politic;
18.control financiar al ssm – folosirea instrumentelor financiare pentru asigurarea corelatiei

intre rezultatele financiare ale unei unitati social-economice si modul in care,pentru obtinerea
lor,a fost”gospodarita” resursa umana;
19.control tehnologic al ssm – ansamblul de masuri si tehnici care conduc la eliminarea sau
reducerea posibilitatilor de expunere a executantului la factorii de risc proprii mijloacelor de
productie si a mediului fizic de munca,prin modul de concepere si executie ale acestor
elemente;
20.control(inspectie) de ssm – actiune prin care se verifica conformitatea cu regulile

obligatorii privind realizarea securitatii muncii;
21.control al ssm(operational) – instrument cu ajutorul caruia se realizeaza un nivel

acceptabil al securitatii si sanatatii in munca in toate unitatile economice-sociale cu scopul de
a asigura desfasurarea proceselor de munca in conformitate cu cerintele de securitate si
sanatate in munca pentru protejarea resursei umane;
22.controlul intern – activitate ce rezulta din atributia si raspunderea angajatorilor pentru

crearea de conditii optime din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca pentru
angajatii proprii;
1.deranjament=incident este un eveniment neprevăzut, survenit în timpul exploatării

instalaţiilor electrice, caracterizat prin defectarea sau/şi deteriorarea unei / unor echipamente
sau părţi din reţeaua electrică, aceasta perturbând funcţionarea ei normală.
2.decopertare completă a cablurilor constă în îndepărtarea pământului şi nisipului din

preajma acestora, astfel încât să fie posibilă observarea întregii suprafeţe a cablurilor în
lungimea săpăturii realizate.
3.dispoziţie verbală (D.V.) este dispoziţia dată direct, prin viu grai, de către emitent, pentru
executarea unei (unor) lucrări.
4.dispozitiv pentru legarea la pământ şi în scurtcircuit a instalaţiilor electrice este mijlocul

de prevenire şi protecţie colectivă împotriva electrocutării în cazul apariţiei accidentale a
tensiunii în zona de lucru. Din categoria acestor mijloace fac parte:
a)cuţite de legare la pământ;
b)dispozitive mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit (scurtcircuitoare);

Energomontaj SA
Cod Pag.
245/268
c)dispozitive de descărcare a sarcinii capacitive din elementele bateriilor de condensatoare;
d)dispozitive pentru descărcarea de sarcină capacitivă a cablurilor după încercări;
e)atenuatoare de inducţie.
5.dezastru - evenimentul datorat declansarii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau
provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificari ale mediului si care,
prin amploare, intensitate si consecinte, atinge ori depaseste nivelurile specifice de gravitate
stabilite prin regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta, elaborate si aprobate
potrivit legii;
6.descărcare corona - descărcare electrică incompletă (nu se dezvoltă pe toată distanţa

dintre electrozii configuraţiei) care apare în zone ale conductoarelor cu rază de curbură mică;
descărcarea corona se dezvoltă numai dacă intensitatea câmpului electric în zonă depăşeşte
o valoare determinată;
7.descărcare electrostatică - proces de realizare a unui canal conductor între două corpuri
aflate la potenţiale diferite faţă de pământ; în funcţie de valoarea medie a câmpului electric
între cele două corpuri, descărcarea poate fi incompletă (corona) sau completă (străpungere);
8.dispersie - fenomen de împrăştiere, răspândire, risipire; în sensul prezentelor dispoziţii,

definiţia se referă la pulberi, prafuri, gaze, ceţuri, care se pot aprinde; de exemplu, praful este
o formă dispersă a substanţelor solide, iar ceaţa este o formă dispersă a lichidelor
combustibile;
9.document – informatia si mediul sau suport;
10.defectare – incetarea aptitudinii unei masini,instalatii,utilaj etc.de a-si indeplini functia

specifica;
11.dispozitiv de protectie – dispozitiv care reduce sau elimina riscul,singur sau in asociere
cu un protector;
12.dotare medicala – medicamente,echipament medical si antidoturi,care sunt prevazute in

lista neexhaustiva;
13.desemnare – procedura prin care beneficiarul sau managerul de proiect are obligatia sa
numeasca in calitate de coordonator numai o persoana competenta care a obtinut certificatul
de absolvire pentru ocupatia de coordonator;
14.declansator manual de alarma(buton de semnalizare) – componenta a unei instalatii de

semnalizare a incendiilor care este utilizata pentru semnalizarea manuala a unui incendiu;
15.detector de incendiu – componenta a sistemului de detectare a incendiului care contine

cel putin un senzor care constant sau la intervale regulate monitorizeaza cel putin un
parametru fizic si/sau chimic asociat cu incendiul,si care furnizeaza un semnal corespunzator
la echipamentul de control si semnalizare(centrala de semnalizare);
Energomontaj SA
Cod Pag.
246/268
16.dispozitiv de alarma la incendiu – componenta acustica si/sau optica a sistemului de

alarma la incendiu,neinclusa in echipamentul de control si semnalizare,care este utilizata
pentru avertizare in caz de incendiu,de exemplu o sirena sau un semnalizator optic;
1.eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in
timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana
data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau
legata de profesiune;
2.echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de

un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in
pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
3.echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
4.evidenta - mijloacele şi modalităţile de păstrare a informaţiilor referitoare la evenimentele

produse;
5.emitent este persoana împuternicită în scris de către conducătorul unităţii, care dispune
executarea unor lucrări în instalaţiile electrice din exploatare pe baza uneia din formele
organizatorice (A.L.; ITI-PM; A.S.; D.V. şi P.V.).
6.executant de lucrări sau de manevră este persoana componentă a unei formaţii de lucru
sau manevră, subordonată din punctul de vedere al protecţiei muncii şefului de lucrare sau
responsabilului de manevre.
7.echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric,

indiferent de procedeul de afisare folosit;
8.evacuare - masura de protectie civila luata inainte, pe timpul sau dupa producerea unei
situatii de urgenta, la declararea starii de alerta, care consta in scoaterea din zonele afectate
sau potential a fi afectate, in mod organizat, a populatiei, a unor institutii publice, operatori
economici, animalelor, bunurilor materiale si in dispunerea lor in zone sau localitati care
asigura conditii de protectie si supravietuire.
9.echipaj/grupa de interventie - structura incadrata cu personal voluntar sau/si angajat care

deserveste o autospeciala ori un utilaj mobil;
10.echipa specializata - structura specializata pentru anumite tipuri de interventie;
11.electricitate statică - energie de natură electrică ce apare datorită unor fenomene

electrochimice, frecări, încălziri şi de deformare a corpurilor, plasării acestora într-un câmp
electric, precum şi ca urmare a altor acţiuni fizice care presupun schimbarea relativă a
suprafeţelor de contact; energia acumulată rămâne practic constantă sau prezintă variaţii
Energomontaj SA
Cod Pag.
247/268
foarte lente; energia acumulată, dacă se disipează într-o descărcare electrică, poate iniţia
explozia unor amestecuri inflamabile, dacă este mai mare decât energia minimă de aprindere
a acestora;
12.evaluare risc – proces de estimare a riscului care rezulta dintr-un pericol,tinind seama de
caracterul corespunzator al oricaror controale existente,si de luare a deciziei asupra faptului
ca riscul este sau nu acceptabil;
13.exploatare(tehnica) a instalatiilor electrice – supravegherea permanenta a functionarii

instalatiilor electrice,pregatirea si coordonarea manevrelor,realizarea operatiilor si manevrelor
in mod nemijlocit intr-o instalatie electrica,in vederea functionarii sigure si economice a
acesteia,cu respectarea reglementarilor tehnice,de securitate si sanatate in munca si
domeniul protectiei mediului,stabilite prin legislatia in vigoare;
14.echipament de control si semnalizare(centrala de semnalizare) – componenta a unei

instalatii de semnalizare a incendiului,echipament multifunctional care,in principal,asigura
receptionarea,prelucrarea,centralizarea si transmiterea semnalelor de la si catre elementele
periferice interconectate in sistem;
1.fişă tehnologică este documentaţia complexă, care prezintă succesiunea operaţiilor

tehnologice aferente unei anumite lucrări, dispozitivele, sculele şi utilajele necesare realizării
acesteia inclusiv măsurile specifice de protecţie a muncii pentru evitarea accidentării sau
îmbolnăvirii profesionale, pe durata executării operaţiilor tehnologice.
2.frecvenţã - gradul de repetabilitate a unui eveniment într-o perioadã de timp;
3.factor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala – factor propriu elementelor

componente ale sistemului de munca si care,in conditiile unei situatii periculoase determina
probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii;
4.furnizor de formare profesionala specifica – persoanele juridice de drept public sau privat
care presteaza servicii de formare specifica,destinate dobindirii competentelor necesare de
catre persoanele care urmeaza ca,dupa absolvirea programelor de formare,sa poata practica
ocupatia pentru care a absolvit programul de formare;
1.gest-semnal - miscarea şi/sau poziţia bratelor şi/sau a mainilor într-o forma codificata,
având ca scop ghidarea persoanelor care efectuează manevre ce constituie un risc sau un
pericol pentru lucrători.
1.hidrant – dipozitiv fix cu robinet racordat la conductele de distributie a apei sub

presiune,care permite alimentarea furtunurilor pentru stins incendii;
I
Energomontaj SA
Cod Pag.
248/268
1.incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,

accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a
unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a
afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost
posibil sa produca pagube materiale;
2.invaliditate - pierdere parţială sau totală a capacităţii de munca, confirmată prin decizie de
încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
3.invaliditate evidenta - pierdere a capacităţii de munca datorată unor vătămări evidente,

cum ar fi un braţ smuls din umar, produse în urma unui eveniment, pana la emiterea deciziei
de încadrare într-un grad de invaliditate de către organele medicale în drept;
4.intoxicatie acuta profesională - stare patologica aparuta brusc, ca urmare a expunerii

organismului la noxe existente la locul de munca;
5.identificator este electricianul, având cel puţin grupa a IV-a de autorizare, care execută
localizarea, identificarea şi secţionarea (tăierea) cablului defect, aflat într-un flux de cel puţin
două cabluri în exploatare.
6.instalaţie electrică (pentru transportul/distribuţia energiei electrice) este ansamblul

unitar de maşini, aparate, conductoare, instrumente şi accesoriile lor (relee, dispozitive de
comandă, semnalizare, circuite secundare, prize de pământ etc) destinate transformării
nivelului de tensiune, transportului şi distribuţiei energiei electrice.
7.instalaţie electrică de joasă tensiune este instalaţia de curent alternativ sau de curent
continuu la care tensiunea de lucru a părţilor active, în regim normal de funcţionare, se află în
următoarele limite:
a) cel mult 250 V faţă de pământ, în cazul reţelelor legate la pământ;
b) cel mult 1000 V între părţile active, în cazul reţelelor izolate faţă de pământ.
8.instalaţie electrică de înaltă tensiune este instalaţia la care tensiunea de lucru a părţilor
active, în regim normal de funcţionare, este mai mare decât valorile indicate la pct. 7 de mai
sus.
9.instalaţie electrică în exploatare este instalaţia care a fost pusă sub tensiune cel puţin o
singură dată şi care poate fi repusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie,
prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, prin montarea unor porţiuni de bare sau
prin legarea conductoarelor la aparataj.
10.instalaţie electrică cu supraveghere (staţii, camere de comandă etc.) este instalaţia în

care personalul de servire operativă asigură supravegherea, controlul, realizarea manevrelor
şi/sau a unor lucrări în baza AS, DV sau ITI-PM asupra acesteia prin una din următoarele
modalităţi:
a)prezenţa directă în instalaţie( instalaţie electrică cu supraveghere permanentă)

Energomontaj SA
Cod Pag.
249/268
b)prezenţa într-un loc stabilit, unde personalul primeşte informaţii din instalaţia respectivă
(instalaţie electrică telecomandată sau supravegheată de la domiciliu)
11.instalaţie separată electric este instalaţia electrică retrasă din exploatare la care s-au luat
următoarele măsuri tehnice :
a)întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă faţă de părţile rămase sub tensiune, anularea
automatizărilor care conduc la reanclanşarea automată a întrerupătoarelor;
b)blocarea în poziţia „deschis“ a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de comutaţie prin

care s-a realizat separarea vizibilă şi aplicarea panouri de semnalizare de securitate cu
caracter de interzicere.
12.instalaţie electrică scoasă de sub tensiune este instalaţia separată electric care a fost
legată la pământ şi în scurtcircuit.
13.instrucţiune tehnică internă de protecţie a muncii (ITI-PM) este documentul scris,

întocmit pentru executarea unor lucrări, în condiţii tehnice şi organizatorice identice, în
instalaţii electrice având scheme şi tipuri constructive similare.
14.instrucţiune tehnică de lucru este documentul, aprobat de conducătorul unităţii

(subunităţii), care prezintă succesiunea operaţiilor tehnologice aferente unei anumite lucrări,
dispozitivele, sculele şi utilajele necesare realizării acesteia precum şi măsurile specifice de
protecţie a muncii, care trebuie aplicate şi/sau respectate pentru evitarea accidentării sau
îmbolnăvirii profesionale, pe durata executării operaţiilor tehnologice.
15.îndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de munca,

regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, deciziile
scrise, dispoziţiile scrise ori verbale ale conducatorului direct sau ale sefilor ierarhici ai
acestuia;
16.industria extractivă de suprafaţă sau subteran - toate ramurile industriei extractive în

care se desfăşoară activităţi de extracţie la suprafaţă sau subteran a substanţelor minerale
utile, în sensul strict al termenului,şi/sau prospecţiuni şi explorări în vederea extracţiei, şi/sau
pregătirea materiilor prime extrase în vederea comercializării, exclusiv activităţile de prelucrare
ori preparare a materiilor prime extrase, cu excepţia ramurilor industriei extractive prin foraj
definite prin prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 92/91/CEE;
17.industrie extractiva de foraj - toate ramurile industriei în care se desfăşoară activităţile de

extracţie, în sensul strict al termenului, de substanţe minerale utile prin forare de puţuri de
sonde şi/sau prospecţiuni pentru asemenea extractii şi/sau pregătirea pentru vânzarea
materiilor prime extrase;
18.inaptitudinea temporara in munca – incapacitatea medicala a lucratorului de a desfasura

activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical
privind aptitudinea in munca,pina la reevaluarea sanatatii de catre medicul de medicina muncii
– HG 355/2007;
Energomontaj SA
Cod Pag.
250/268
19.inaptitudinea permanenta in munca – incapacitatea medicala permanenta a lucratorului

de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita
examenul medical privind aptitudinea in munca – HG 355/2007;
20.intretinere – combinatie a tuturor actiunilor intreprinse cu scopul mentinerii sau restabilirii

componentelor instalatiei tehnice in conditiile in care acestea sunt apte sa satisfaca cerintele
aplicabile si sa-si indeplineasca functiunile prevazute;
21.incendiu - ardere autointretinuta, care se desfasoara fara control in timp si spatiu, care
produce pierderi de vieti omenesti si/sau pagube materiale si care necesita o interventie
organizata in scopul intreruperii procesului de ardere;
22.instiintare - activitatea de transmitere a informatiilor autorizate despre iminenta producerii

sau producerea dezastrelor si/sau a conflictelor armate catre autoritatile administratiei publice
centrale sau locale, dupa caz, in scopul evitarii surprinderii si al realizarii masurilor de
protectie;
23.împrejurare preliminatã - situaţia în care se poate gãsi la un moment dat un ansamblu de

elemente materiale, cu sau fãrã participarea factorului uman, care poate genera şi/sau
favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu;
24.influenţă electrostatică - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor

neutru izolat sau modificarea repartiţiei sarcinilor electrice pe un conductor încărcat şi izolat,
sub acţiunea unui câmp electric exterior;
25.încălţăminte antistatică - încălţăminte încercată în conformitate cu metoda 5.7 din SR EN

344; rezistenţa electrică trebuie să fie cuprinsă între 100 kohm şi 1.000 Mohm;
26.încărcare electrostatică - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar
sarcini electrice datorită unor acţiuni mecanice (frecare, ciocnire, vibraţii), termice, chimice etc;
27.imbunatatire continua – process repetat de dezvoltare a sistemului de management

OH&S pentru obtinerea imbunatatirii performantelor globale OH&S in acord cu politica OH&S;
28.identificare pericol – proces de recunoastere a faptului ca exista un pericol si de definire

a caracteristicilor acestuia;
29.imbolnavire profesionala – conditie fizica sau psihica deteriorata,identificabila,provocata

de/sau inrautatita de o activitate profesionala si/sau o situatie legata de munca;
30.incident – eveniment legat de munca care a generat sau ar fi putut sa genereze o ranire
sau imbolnavire profesionala(indiferent de gradul de severitate)sau deces;
31.inregistrare – document prin care se declara rezultate obtinute sau se furnizeaza dovezi
ale activitatilor realizate;
32.instructiuni de utilizare – instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice

produs,constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care
producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului,in conformitate
cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii si sanatatii in munca;
Energomontaj SA
Cod Pag.
251/268
33.indicator de securitate – mijloc de informare care,prin combinarea unei forme geometrice

cu o culoare de securitate si cu un simbol,furnizeaza o informatie referitoare la securitatea
muncii;
34.instructaj de securitatea muncii – modalitate de instruire in domeniul securitatii si

sanatatii in munca care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre
lucratori a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii,specifice
activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza;
35.instructiuni specifice de securitatea muncii – componente ale sistemului de

reglementari in domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru
activitatile desfasurate in cadrul unei unitati;
36.instructiuni – mod specificat de efectuare a unei activitati in cadrul unui proces;
37.instruire – ansamblu activitatilor organizate prin care se urmareste insusirea cunostintelor

si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca;
38.ignifugare – operatie de tratare a unui material combustibil cu ignifuganti numiti antipirene

in scopul modificarii capacitatii de aprindere a arderii independente si a propagarii flacarii;
39.instalatie de semnalizare a incendiului – ansamblu complex,compus din declansatoare

manuale de alarma si detectoare automate,conectate la un echipament de control si
semnalizare care permite monitorizarea dispozitivelor de semnalizare si care poate actiona
automat,inaintea instalatiei de stingere,pornirea pompelor de incendiu,oprirea instalatiei de
ventilare,pornirea instalatiei de evacuare mecanica a fumului,trecerea prin dispozitiv de
anclansare automata pe sursa de alimentare electrica de rezerva,actionarea usilor
antifoc,alertarea pompierilor si salvarii,etc.
40.instalatii de stins incendiu tip sprinkler –instalatie automata de detectare,semnalizare si

stingere a incendiilor care folosesc ca agent de stingere apa;
1. lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in
perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de
munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
2.loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii
si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are
acces in cadrul desfasurarii activitatii;
3.limita admisă (distanţă de vecinătate) este distanţa limită până la care se pot apropia, fără
pericol, persoanele, utilajele, materialele sau uneltele pentru manevrare ori asigurarea zonei
de lucru în instalaţii electrice aflate sub tensiune sau în timpul executării lucrărilor în aceste
zone.
4.lucrare este un ansamblu de operaţii al cărui scop este executarea, modificarea, repararea
sau întreţinerea unei instalaţii electrice.
Energomontaj SA
Cod Pag.
252/268
5.lucrare de natură electrică este ansamblul de operaţii ce se execută asupra unei instalaţii
electrice sau a unei părţi din aceasta (părţi active, izolaţie, circuite, legături la pământ, alte
părţi componente sau protectoare).
6.lucrare de altă specialitate este ansamblul de operaţii ce se execută asupra acelei părţi a
instalaţiei care nu necesită executanţi cu calificare în domeniul electric (vopsitorie, zidărie,
curăţenie, lăcătuşerie etc).
7.lucrare cu scoatere de sub tensiune este lucrarea pentru care se realizează separarea
electrica şi legarea la pământ şi în scurtcircuit a întregii instalaţii electrice sau numai a acelei
părţi la care urmează a se lucra.
8.lucrare fără scoatere de sub tensiune este lucrarea care se execută în una din
următoarele situaţii:
a)la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune, la care personalul executant nu depăşeşte
îngrădirile fixe de protecţie şi nu se urcă pe construcţiile de susţinere ale instalaţiilor electrice
aflate sub tensiune;
b)la distanţă mai mică decât distanţa de vecinătate, la care personalul executant este
împiedicat să se apropie de părţile aflate sub tensiune, prin îngrădiri provizorii mobile, prin
izolarea electrică a părţilor aflate sub tensiune, prin carcasarea echipamentelor sau, în mod cu
totul excepţional, prin indicatoare de securitate;
c)în instalaţii la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separările electrice, dar care nu
sunt legate la pământ şi în scurtcircuit;
d)direct asupra părţilor aflate sub tensiune (lucru sub tensiune), utilizând una din următoarele
metode de lucru:
-în contact, care se aplică la executarea de lucrări în instalaţiile electrice la care personalul
executant utilizează mijloace de protecţie şi unelte electroizolante sau electroizolate;
-la potenţial, care se aplică la executarea de lucrări la liniile electrice aeriene de 110 - 750 kV
şi la care personalul executant foloseşte mijloace de protecţie special concepute şi executate
în acest scop.
9.lucrări de întreţinere-reparaţii/ mentenanţă sunt activităţile desfăşurate în instalaţiile

electrice aflate în exploatare, cu scopul menţinerii acestora în stare de funcţionare.
10.lucrator independent - orice persoana fizica autorizata care realizează o activitate

profesională în mod independent şi îşi asuma contractual fata de beneficiar, antreprenor sau
subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;
11.lucrător expus - orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă;
12.lucrul la inaltime – desprinderea talpilor picioarelor lucratorului de la o baza de referinta

naturala(solul) sau orice alta baza de referinta artificiala,baza fata de care nu exista pericolul
caderii in gol; inaltimea de la care se considera “lucrul la inaltime”se stabileste prin dispozitii
interne ale angajatorului;
Energomontaj SA
Cod Pag.
253/268
13.loc de munca, în întelesul prevederilor normelor generale de aparare impotriva

incendiilor,se
întelege:
a) sectie, sector, hala/atelier de productie, filiala, punct de lucru si altele asemenea;
b) depozit de materii prime, materiale, produse finite combustibile;
c) atelier de întretinere, reparatii, confectionare, prestari de servicii, proiectare si
altele asemenea;
d) utilaj, echipament, instalatie tehnologica, sistem, statie, depozit de distributie
carburanti pentru autovehicule, depozit cu astfel de produse, punct de desfacere a
buteliilor cu GPL pentru consumatori;
e) laborator;
f) magazin, raion sau stand de vânzare;
g) sala de spectacole, polivalenta, de reuniuni, de conferinte, de sport, centru si
complex cultural, studio de televiziune, film, radio, înregistrari si altele asemenea;
h) unitate de alimentatie publica, discoteca, club, sala de jocuri electronice si altele
asemenea;
i) cladire sau spatiu amenajat în cladire, având destinatia de îngrijire a sanatatii:
spital, policlinica, cabinet medical, sectie medicala, farmacie si altele asemenea;
j) constructie pentru cazare;
k) compartiment, sector, departament administrativ functional, constructie pentru
birouri, cu destinatie financiar-bancara;
l) biblioteca, arhiva;
m) cladire sau spatii amenajate în cladiri, având ca destinatie învatamântul,
supravegherea, îngrijirea sau cazarea ori adapostirea copiilor prescolari, elevilor,
studentilor, batrânilor, persoanelor cu dizabilitati sau lipsite de adapost;
n) lacas de cult, spatiu destinat vietii monahale;
o) cladire si/sau spatiu având destinatia de gara, autogara, aerogara si statie de
metrou;
Energomontaj SA
Cod Pag.
254/268
p) ferma zootehnica sau agricola;
q) punct de recoltare de cereale paioase sau de exploatare forestiera;
r) amenajare temporara, în spatiu închis sau în aer liber.
14.legare la pământ - legătură electrică a unui corp conductor la priza de pământ, pentru a
asigura acestuia, în mod permanent, potenţialul pământului (considerat nul);
15.legătură de echipotenţializare - legătură electrică realizată între diferite puncte pentru a

asigura acestora acelaşi potenţial faţă de pământ;
16.loc de munca – in acceptiunea OH&S este orice locatie fizica in care se desfasoara
activitati legate de munca sub controlul organizatiei;
17.lucrator care lucreaza in conditii de izolare – atunci cind lucratorul nu are contact vizual
si comunicare verbala directa cu alti lucratori,in cele mai multe cazuri pentru o perioada de
timp mai mare de o ora si cind nu este posibil sa i se acorde ajutor imediat in caz de accident
sau cind se afla intr-o situatie critica;
18.legitimatia de electrician autorizat – document emis de autoritatea competenta(ANRE)

pentru proiectarea/executarea de instalatii electrice racordate la SEN,care confera
competente in functie de tip si grad;
19.limita de rezistenta la foc – este durata de timp pina la care elementul de constructie isi
pierde capacitatea de rezistenta la foc intr-un incendiu standard;
1.manevra este un ansamblu de operaţii care conduce la schimbarea configuraţiei unei

instalaţii electrice prin acţionarea unor aparate de comutaţie. În cadrul prezentelor norme
specifice, introducerea sau scoaterea siguranţei de joasă tensiune tip MPR sau înaltă tensiune
sunt considerate manevre.
2.mijloc de producţie, in sensul instrucţiuniI proprii IIS-TEL, se considera echipamentul

individual si colectiv de protecţie, uneltele, dispozitivele, schelele, platformele, utilajele
speciale.
3.mijloc de protecţie electroizolant este produsul destinat protecţiei împotriva riscurilor de

accidentare provocate de curentul electric în timpul desfăşurării activităţii în instalaţiile
electrice. Din categoria mijloacelor respective fac parte:
a)prăjini electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune;
b)cleşti electroizolaţi pentru joasă şi înaltă tensiune;
c)detectoare de tensiune pentru joasă şi înaltă tensiune;
d)indicatoare de corespondenţă a fazelor;
e)plăci electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune;

Energomontaj SA
Cod Pag.
255/268
f)teci electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune;
g)pălării electroizolante pentru joasă tensiune;
h)folii electroizolante pentru joasă tensiune;
i)degetare electroizolante pentru joasă tensiune;
j) unelte electroizolate sau electroizolante pentru lucru sub tensiune
k)mănuşi electroizolante;
l)încălţăminte electroizolantă;
m)covoare electroizolante fixe şi portabile;
n)platforme electroizolante.
4.mijloc de protecţie pentru delimitarea materială a zonei de lucru este produsul care nu
permite sau împiedică accesul involuntar al persoanelor neavizate în această zonă, precum şi
părăsirea sau depăşirea liberă a ei de către membrii formaţiei de lucru. Din categoria acestor
mijloace fac parte:
a)bariere;
b)frânghii şi benzi pentru împrejmuire;
c)panouri şi paravane mobile;
d)panouri de semnalizare de securitate.
5.mijloc de protecţie împotriva acţiunii arcului electric şi a traumatismelor mecanice

este produsul care protejează executantul de efectul termic al arcului electric sau al loviturilor
mecanice. Din categoria acestor mijloace fac parte:
a)vizieră de protecţie a feţei;
b)cască de protecţie a capului;
c) îmbrăcăminte din ţesătură rezistentă la efectul termic al arcului electric;
d) mâner cu manşon de protecţie pentru manevrarea siguranţelor tip MPR.
6.manager de proiect - orice persoana fizica sau juridică, autorizata în condiţiile legii şi
desemnată de către beneficiar, insarcinata cu organizarea, planificarea, programarea şi
controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile
de calitate, costuri şi termene stabilite;
7.manipularea manuală a maselor - orice tip de transport sau sustinere a unei mase de
către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, impingerea, tragerea, purtarea
sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice
necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.
Energomontaj SA
Cod Pag.
256/268
8.munci usoare – toate muncile care,prin natura proprie sarcinilor pe care le presupun si a
conditiilor specifice in care acestea sunt efectuate :
a)nu pot prejudicia securitatea si sanatatea
b)nu sunt sa prejudicieze participarea la programe de orientare sau de formare profesionala

sau aptitudinea de a beneficia de instruire;
9.mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor - sisteme, instalatii, echipamente,

utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substante si autospeciale destinate
prevenirii, limitarii si stingerii incendiilor;
10.management al securitatii si sanatatii in munca – componenta a managementului

general,care include structura otganizatorica,activitatile de
planificare,responsabilitatile,practicile,procedurile,resursele pentru
elaborarea,implementarea,realizarea si revizuirea planului de securitate si sanatate in munca;
11.masuri de ssm – modalitati tehnice,organizatorice,igienico-sanitare etc.de realizare a

securitatii si sanatatii omului in procesul de munca prin eliminarea sau evitarea ori diminuarea
actiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
12.masuri de prevenire a riscurilor – masuri de protectie a muncii prin a caror aplicare se

elimina factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala din sistemul de munca sau
factorii cu substrat cauzal;
13.masuri de protectie impotriva riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala –

masuri de protectie a muncii prin a caror aplicare se evita sau se diminueaza actiunea
factorilor de risc prezenti in sistemul de munca asupra organismului uman;
14.masuri de protectie colectiva – adaugarea unor mijloace suplimentare sau aplicarea unor
metode speciale,concepute independent de sarcinile procesului tehnologic si specifice fiecarui
factor de risc,prin intermediul carora se intervine asupra nivelului sau intensitatii unor factori
nocivi,se impiedica contactul dintre om si elementul periculos etc.,avand ca scop unic
securitatea personalului;
15.masuri de protectie individuala – dotarea lucratorilor cu mijloace individuale de

protectie(casca,masca,costum,cisme etc.)care au rolul de a se interpune intre executant si
factorul de risc,realizind eliminarea sau diminuarea actiunii acestuia din urma asupra omului;
16.mentenanta – ansamblu tutror actiunilor tehnice si organizatorice care se executa asupra

structurilor,instalatiilor(sistemelor) si componentelor aflate in exploatare si care sunt efectuate
pentru mentinerea sau restabilirii starii tehnice necesare indeplinirii functiilor pentru care au
fost proiectate.
1.nivelul de expunere zilnică la zgomot (L_EX, 8h) [dB(A) re. 20 miuPa] - media ponderată
în timp a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore, definită de
standardul SR ISO 1999:1996, pct. 3.6. Această noţiune acoperă toate zgomotele prezente la
locul de muncă, inclusiv zgomotul cu caracter de impuls;
Energomontaj SA
Cod Pag.
257/268
2.nivelul de expunere săptămânală la zgomot (L_EX, 8h ) - media ponderată în timp a

nivelurilor de expunere zilnică la zgomot într-o săptămână nominală de 5 zile de lucru de 8
ore, definită de standardul SR ISO 1999:1996 pct. 3.6 (nota 2);
3.neconformitate – neindeplinirea unei cerinte;
- orice abatere de la standardele aplicabile la locul de

munca,practici,proceduri
cerinte legale sau cerinte ale sistemului de management OH&S;
4.nocivitate – proprietate a unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului;
5.noxa – agent fizic,chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului,in mediul
luat in considerare;
1.operaţie este o componentă dintr-o manevra sau lucrare.
2.operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de muncă.
3.operatiuni de lunga durata - interventiile pentru stingerea incendiilor si eliminarea efectelor

negative ale acestora cu o durata mai mare de 4 ore;
4.organizare a interventiei in caz de incendiu - ansamblul masurilor tehnico-organizatorice

necesare stabilirii fortelor, responsabilitatilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor si procedeelor
ce pot fi utilizate pentru evacuarea si salvarea persoanelor si animalelor, protectia bunurilor si
vecinatatilor, precum si pentru stingerea incendiilor;
5.obiectiv OH&S – tel OH&S,in termeni de performante OH&S pe care o organizatie si le

stabileste;
6.organizatie – companie,corporatie,firma,intreprindere,autoritate sau institutie sau parte sau

combinatie a acestora,inregistrata sau neinregistrata,publica sau privata,cu propria sa
structura functionala si administrativa;
1.prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele
procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
2.pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste
doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
3.personal de exploatare este personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi
care execută o activitate de servire operativă sau lucrări în instalaţiile electrice.
4.personal de servire operativă este personalul de exploatare care execută în timpul

serviciului, conform atribuţiilor ce-i revin, manevre, supraveghere, control şi/sau lucrări în
Energomontaj SA
Cod Pag.
258/268
instalaţiile electrice, în baza AS, AL, DV şi ITI-PM, consemnând activitatea depusă într-un
registru operativ.
5.personal de supraveghere este personalul de servire operativă care execută în instalaţiile

electrice numai urmărirea şi înregistrarea mărimilor fizice, a semnalizărilor sau/şi a altor
informaţii.
6.personal de control este personalul din cadrul unităţilor (subunităţilor) de exploatare, al

organului ierarhic superior sau al Inspecţia Muncii precum şi alte categorii de personal
prevăzute în documentele oficiale, cărora le revine sarcina de a examina sistemele de muncă,
din punctul de vedere al respectării reglementărilor legale în vigoare, privind prevenirea
accidentelor de muncă şi bolilor profesionale şi asigurarea securităţii muncii.
7.personal de întreţinere-reparaţii/mentenanţă este personalul care execută lucrări de

întreţinere-reparaţii în instalaţiile electrice.
8.personal de construcţii-montaj este personalul specializat în lucrări de construcţii-montaj.
9.personal delegat este personalul care nu aparţine unităţii care exploatează instalaţia
electrică, dar urmează să execute lucrări în această instalaţie.
10.personal autorizat din punct de vedere al securităţii muncii este personalul care deţine
o permisiune scrisă (fisa de examinare pentru autorizare si talon de autorizare) obţinută
conform unei proceduri specifice şi care poate dispune sau executa lucrări şi manevre în
instalaţii sau asupra instalaţiilor electrice.
11.proces-verbal (P.V.) este documentul scris pe baza căruia se pot executa lucrări asupra
instalaţiilor electrice din exploatare, separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau
conductoare ale LEA, demontarea unor porţiuni de bare sau dezlegarea conductoarelor de la
aparataj şi care nu poate fi pusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie
primară.
12.proiectantul lucrării - orice persoana fizica sau juridică competenta care, la comanda
beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;
13.presiunea acustică de vârf (p_vârf ) - valoarea maximă a presiunii acustice instantanee,

măsurată cu ponderarea în frecvenţă "C";
14.panou - semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori şi a unui
simbol sau a unei pictograme, furnizează o indicaţie specifica, a cărui vizibilitate este
asigurata prin iluminare de intensitate suficienta;
15.panou suplimentar - panoul utilizat împreună cu un panou descris la lit. g), care
furnizează informaţii suplimentare;
16.post de lucru - ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevazut

cu tastatura, sau un dispozitiv de introducere a datelor si/sau un program care stabileste
interfata operator/masina, accesorii optionale, periferice, inclusiv unitate de discheta si/sau
unitate optica, telefon, modem, imprimanta, suport pentru documente, scaun, masa sau
suprafata de lucru, precum si mediul de munca inconjurator;
Energomontaj SA
Cod Pag.
259/268
17.pericol - proprietatea intrinseca, cu potential de a dauna, a unui agent chimic;
- sursa,situatie sau actiune cu un potential de a produce o vatamare,in termeni de

ranire sau imbolnavire profesionala;
18.perioada de repaus – orice perioada care nu este timp de lucru;
19.promovarea sanatatii la locul de munca – supravegherea activa a sanatatii lucratorilor in

raport cu caracteristicile locului de munca si,in mod particular,cu factorii de risc profesionali;
20.proces – ansamblu de activitati corelate sau de interactiune care transforma elementele de

intrare in elemente de iesire;
21.punere in functiune – actiune ca are loc in momentul primei utilizari a unei instalatii
tehnice;
22.pericol iminent de incendiu - situatia creata de cumularea factorilor care concura la

initierea incendiului, declansarea acestuia fiind posibila in orice moment;
23.plan de analiza si acoperire a riscurilor - documentul care cuprinde riscurile potentiale

dintr-o unitate administrativ-teritoriala, masurile, actiunile si resursele necesare pentru
managementul riscurilor respective;
24.prevenirea incendiilor - totalitatea actiunilor de impiedicare a initierii si propagarii

incendiilor, de asigurare a conditiilor pentru salvarea persoanelor si bunurilor si de asigurare a
securitatii echipelor de interventie;
25.planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu – documente care cuprind

elemente diferentiate în functie de tipul si destinatia constructiei si de numarul persoanelor
care se pot afla simultan în aceasta
26.planurile de interventie – documente care se întocmesc pentru asigurarea desfasurarii în

conditii de operativitate si eficienta a operatiunilor de interventie în situatii de urgenta,
potrivit legii.
27.prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare catre autoritati despre

probabilitatea producerii unui atac aerian;
28.probabilitate de producere a incendiilor - mãsura în care un eveniment de tip incendiu

este probabil sã se producã; se exprimã în numãr de evenimente produse într-o unitate de
timp;
29.pardoseală izolantă electric (electroizolantă) - pardoseală realizată din materiale

izolante electric (lemn, cauciuc, bachelită etc.), care acoperă întreaga suprafaţă a pardoselii,
sunt lipite pe suport, nu prezintă crăpături, iar rosturile nu depăşesc 3 mm;
30.priză de pământ - instalaţie care asigură o legătură electrică directă cu pământul a unei
instalaţii electrice sau a unor echipamente electrice;
Energomontaj SA
Cod Pag.
260/268
31.parte interesata – persoana sau grup,in interiorul sau in afara locului de munca,preocupat
sau afectat de performantele OH&S ale unei organizatii;
32.performante OH&S – rezultate masurabile ale managementului unei organizatii referitoare

la riscurile sale OH&S
33.politica OH&S – intentiile globale si orientarea unei organizatii referitoare la performantele

sale OH&S asa cum sunt exprimate oficial de managementul la cel mai inalt nivel;
34.procedura – mod specificat de efectuare a unei activitati sau a unui proces;
35.persoana autorizata – o persoana competenta imputernicita in scris(de catre organe

abilitate si/sau de catre angajator)sa indeplineasca anumite activitati;
36.persoana avertizata – o persoana informata asupra riscului profesional si asupra

comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfasurarea unei activitati in conditii de
securitate;
37.persoana competenta – o persoana care poseda cunostintele si aptitudinile necesare

pentru a realiza corect anumite activitati;
38.persoana expusa – o persoana care se afla in intregime sau partial intr-o zona
periculoasa;
39.protectie – ansamblu de masuri care constau in utilizarea unor mijloace

specifice,denumite mijloace de protectie,cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele
care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinseca;
40.prevenire intrinseca – prevenire realizata in stadiul de conceptie/proiectare,care consta in

evitarea sau reducerea pericolelor,atit cit este posibil prin alegerea corespunzatoare a unor
caracteristici de conceptie sau in limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut
fi evitate sau limitate suficient,prin reducerea necesitatii de interventie a executantului in
zonele periculoase;
41.program de formare – planificarea activitatilor de pregatire teoretica si/sau practica in

vederea dobindirii unui anumit nivel de pregatire de catre persoanele juridice sau fizice care il
promoveaza;
42.protectie la foc cu vopsele termospumante – protejarea suprafetelor elementelor

metalice prin acoperire de tip vopsea,care expandeaza la temperatura si formeaza un strat
termoizolator sub actiunea temperaturii din timpul incendiului;
1.reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii

lucratorilor - persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu
prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la
protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca;
Energomontaj SA
Cod Pag.
261/268
2.raportare a bolilor profesionale - procedura prin care se transmit informaţii referitoare la

bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul naţional de coordonare metodologică şi
informare privind bolile profesionale şi la Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea
Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti.
3.responsabil de manevra este persoana care asigură conducerea efectivă a manevrelor

atât din punct de vedere tehnologic cât şi al protecţiei muncii.
4.risc de natură electrică este pericolul posibil al curentului electric de a afecta securitatea
persoanei (lor) prin electrocutare sau prin efectul termic al arcului electric.
5.risc - probabilitatea ca potentialul de a dauna sa produca efecte in conditiile utilizarii si/sau
expunerii.
- combinatie a probabilitatii de aparitie a unui eveniment periculos sau expunerii la

acesta si a severitatii ranirii sau imbolnavirii profesionale care poate fi cauzata de eveniment
sau de expunerea la acesta;
6.reparatie – actiunea de a repune componentele instalatiei tehnice in stare de

functionabilitate deplina si in conformitate cu cerintele initiale;
7.revizie – actiunea de a restabili starea de functionabilitate deplina a instalatiei tehnice care

este in functiune;
8.raport de interventie - documentul operativ de informare si analiza statistica in care se

inscriu datele esentiale constatate la locul interventiei privind amploarea si intensitatea
incendiului, cauza probabila a acestuia, efectele produse, desfasurarea interventiei, fortele
participante si timpii operativi realizati;
9.riscul de incendiu se defineste prin produsul dintre probabilitatea initierii unui
incendiu într-o situatie tehnica data si importanta estimata a pagubelor produse de
incendiu.
10.reacţie la foc - comportarea unui material care, prin propria sa descompunere,

alimenteazã un foc la care este expus, în condiţii specificate; h) densitate de sarcinã termicã
- raportul dintre sarcina termicã şi suprafaţa pardoselii spaţiului afectat de incendiu; k) risc
de incendiu - produsul dintre probabilitatea de iniţiere a unui incendiu într-un proces
tehnologic sau într-o situaţie tehnicã datã şi importanţa estimatã a pagubelor sau a
consecinţelor lor la apariţia incendiului;
11.risc de incendiu acceptat - nivelul-limitã maxim al riscului de incendiu, considerat

acceptabil din punct de vedere al gravitãţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea
de iniţiere a evenimentului respectiv;
12.rezistenţa electrică de dispersie a unei prize de pământ - rezistenţa electrică

echivalentă a prizei de pământ;
Energomontaj SA
Cod Pag.
262/268
13.risc acceptabil – risc care a fost redus la un nivel care poate fi acceptat de catre
organizatie in raport cu obligatiile sale legale si propria sa politica OH&S
14.retehnologizare – ansamblul operatiunilor de inlocuire a unor tehnologii existente,uzate

moral si/sau fizic,cu tehnologii moderne,in scopul cresterii eficientei activitatii,reducerii
consumurilor specifice de energie,reducerii emisiilor poluante etc.
1.stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in

care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie
profesionala;
2.securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop

asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de
munca(Legea nr.319/2006)
3.servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa
presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform
legii;
4.serviciu intern de prevenire şi protecţie - totalitatea resurselor materiale şi umane alocate

pentru efectuarea activităţilor de prevenire şi protecţie în întreprindere şi/sau unitate;
5.semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care se indica pentru prima oara faptul
ca o boala ar putea fi profesională;
6.subunitate de exploatare este forma organizatorică în cadrul unităţii de exploatare, care

execută lucrări si exploatează instalaţii electrice (secţie, atelier, centru, laborator, punct,
district etc).
7.supraveghetor de lucrare este persoana autorizată din punct de vedere al securităţii

muncii, însărcinată de emitent pentru a realiza şi, după caz, a urmări realizarea măsurilor de
evitare a accidentelor de natură electrică, la lucrări executate de personal delegat, sau propriu
de altă specialitate, în instalaţiile electrice din exploatare.
8.sef de lucrare este persoana autorizată şi desemnată de către emitent pentru executarea
unei lucrări, care conduce, controlează şi supraveghează formaţia de lucru şi care asigură
măsurile tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii în zona de lucru.
9.sef de echipă este persoana împuternicită să coordoneze şi/sau să execute lucrări asupra
instalaţiilor care nu sunt în exploatare şi nici în vecinătatea acestora, unde nu există riscuri de
natură electrică.
10.şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier, - orice şantier în care se
desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă, a căror lista neexhaustiva este
prevăzută în anexa nr. 1 la HG nr.300/2006;
Energomontaj SA
Cod Pag.
263/268
11.şef de şantier - persoana fizica desemnată de către antreprenor sa conducă realizarea

lucrărilor pe şantier şi sa urmărească realizarea acestora conform proiectului;
12.subantreprenor (subcontractant) - orice persoana fizica sau juridică care îşi asuma
contractual fata de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de
specialitate, prevăzute în proiectul lucrării;
13.semnalizare de securitate şi/sau de sănătate - semnalizarea care se referă la un obiect,

o activitate sau o situaţie determinata şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la
securitatea şi/sau sănătatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos
ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz;
14.semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea

atrage sau cauza un pericol;
15.semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau unui
pericol;
16.semnal de obligativitate - semnalul prin care se indica adoptarea unui comportament

specific;
17.semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile
de urgenta ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare;
18.semnal de indicare - semnalul prin care se furnizează alte indicaţii decât cele prevăzute la
lit. b)-e);
19.simbol sau pictograma - imaginea care descrie o situaţie sau indica un comportament
specific şi care este utilizata pe un panou ori pe o suprafata luminoasa;
20.semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau
translucide, iluminate din interior ori din spate, astfel încât sa se creeze o suprafata luminoasa;
21.semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis şi difuzat de un dispozitiv realizat în acest
scop, fără folosirea vocii umane sau artificiale;
22.supraveghere a sanatatii - evaluarea medicala a unui lucrator pentru a se determina

starea sanatatii acelui individ, in relatie cu expunerea la agenti chimici specifici in munca;
23.supravegherea sanatatii lucratorilor reprezinta totalitatea serviciilor medicale care

asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de
profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor.
24.sisteme protectoare – dispozitive,altele decit componentele echipamentului de

munca,care sunt destinate opririi immediate a exploziilor incipiente si/sau limitarii domeniului
efectiv al unei explozii si care sunt introduse pe piata separate,pentru utilizare ca sisteme
autonome;
Energomontaj SA
Cod Pag.
264/268
25.schema cu riscurile teritoriale - documentul intocmit de inspectoratul pentru situatii de

urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti, care cuprinde tipurile de riscuri specifice,
precum si resursele estimate pentru gestionare;
26.stingere a incendiilor - totalitatea actiunilor de limitare si intrerupere a procesului de

ardere prin utilizarea de metode, procedee si mijloace specifice;
27.scenariu de securitate la incendiu - documentul care descrie calitativ evolutia unui

incendiu in timp, identificand evenimentele-cheie care il caracterizeaza si il diferentiaza de alte
incendii posibile intr-o incinta
28.situatie de protectie civila - situatia generata de iminenta producerii sau de producerea

dezastrelor, a conflictelor militare si/sau a altor situatii neconventionale care, prin nivelul de
gravitate, pun in pericol sau afecteaza viata, mediul, bunurile si valorile culturale si de
patrimoniu;
29.sistem - ansamblul de elemente materiale, umane şi/sau informaţionale asociate într-o

relaţie de interdependenţã, situat într-un mediu dat, care îndeplineşte una sau mai multe
funcţii specificate, în scopul desfãşurãrii corespunzãtoare a uneia ori mai multor activitãţi;
30.sarcinã termicã de incendiu - energia termicã care poate fi produsã prin arderea
completã a tuturor materialelor combustibile conţinute într-un spaţiu, inclusiv finisajele tuturor
suprafeţelor;
31.sursã de aprindere/iniţiere a arderii - sursa de energie care produce o ardere, aceasta

putând fi un fenomen fizic, chimic sau de altã naturã, care genereazã o cantitate de energie
capabilã de a iniţia aprinderea unui material sau mediu combustibil;
32.scânteie electrostatică - descărcare bruscă de electricitate, printr-un interval, între două

corpuri;
33.sanatate si securitate ocupationala – conditii si factori care afecteaza sau ar putea

afecta starea de sanatate si securitate a angajatilor sau a altor lucratori(inclusiv personal
temporar anagajat si personal subcontractant),a vizitatorilor sau a oricarei alte persoane aflate
la locul de munca(OH&S 18001/2008)
34.sistem de management OH&S – parte a sistemului de management al unei organizatii

utilizata pentru dezvoltarea si implementarea politicii OH&S si managementul riscurilor;
35.sistem de management – este un ansamblu de elemente intercorelate utilizate pentru

stabilirea politicii si obiectivelor si pentru realizarea acestora si include structura
organizationala,planificarea activitatilor,reponsabilitati,practici,proceduri,procese si resurse;
36.situatie periculoasa – orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor
pericole;
37.substanta periculoasa – o substanata care,in virtutea proprietatilor sale chimice sau

fizico-chimice,poate constitui un pericol;
Energomontaj SA
Cod Pag.
265/268
38.sisteme de ventilare – ansambluri de instalatii de ventilare care asigura in functionare

simultana(prin sarcini specifice)microclimatul sau puritatea aerului unei incaperi sau grup de
incaperi;
39.substanta ignifuga – inhibitor de flacara care se aplica pe produse combustibile pentru a

le conferi proprietati ca imediat dupa indepartarea sursei de aprindere,propagarea flacarii in
masa lor sa incetineasca sau sa inceteze;
40.spinklere – dispozitive folosite in instalatii fixe de stingere a incendiilor,in scopul detectarii

si localizarii incendiilor;
41.sistem de declansare a sprinklerelor – ansamblu de piese care inchid etans orificiul de

trecere a apei si care deschide la incendiu la o anumita temperatura;
42.stingere a incendiilor – totalitatea actiunilor de limitare si intrerupere a procesului de

ardere prin utilizarea de metode,procedee si mijloace specifice;
1.treaptă de comandă operativă este un compartiment cu personal organizat în ture, care

conduce funcţionarea instalaţiilor, prin coordonarea regimurilor şi a manevrelor din sistem sau
o parte din acestea, în funcţie de autoritatea conducerii operative cu care este investită.
2.temperaturi extreme se intelege temperaturile exterioare ale aerului, care:
a) depasesc +37ºC sau, corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;
b) scad sub -20ºC sau, corelate cu conditii de vant intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
3.timp de lucru – orice perioada pe durata careia lucratorul se afla la munca,la dispozitia
angajatorului si in exercitarea activitatii functiilor sale,in conformitate cu legislatia in vigoare;
4.timp de alertare - intervalul mediu cuprins intre momentul alarmarii si cel al constituirii
formatiei de interventie, in vederea deplasarii;
5.timp de raspuns - intervalul cuprins intre momentul alertarii fortelor destinate interventiei si
intrarea acestora in actiune;
6.transvazare - operaţiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material
pulverulent dintr-un vas în altul prin curgere gravitaţională, pompare etc.;
7.talon de autorizare – document emis in baza instructiunilor proprii de ssm de catre SC

Energomontaj SA,in care se specifica,din punct de vedere al ssm :grupa de
autorizare,activitatile pentru care este acordata autorizare si conditiile speciale pentru
autorizare.Talonul de autorizare cuprinde :
Energomontaj SA
Cod Pag.
266/268
-grupele de autorizare : grupa I-executant de lucrari in cadrul formatiei de lucru
grupa a II-a-executant de manevre
grupa a III-a-sef de lucrare
grupa a IV-a-admitent la lucrare si/sau responsabil de manevre
grupa a V-a-emitent al AL
-conditiile speciale pentru care se acorda autorizarea
8.termen de valabilitate – limita de timpstabilita de producator pina la care produsul/sistemul

de protectie isi pastreaza caracteristicile specifice
1.unitate de exploatare este forma organizatorică (organul de stat, instituţia publică, asociaţia
de orice fel, societatea comercială, uzina, fabrica, filiala, divizia, sucursala şi alte asemenea)
căreia îi revine obligaţia prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare sau prin statut
să exploateze, să întreţină şi să repare instalaţiile electrice pe care le gestionează sau le-a
preluat în exploatare prin convenţie.
2.utilizarea echipamentului de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de

muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea,
modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui;
3.unealta – dispozitiv actionat manual sau de un mecanism care serveste pentru a efectua o
operatie tehnica ;
4.utilizator - persoana fizica sau juridica ce foloseste un bun, cu orice titlu, in interesul sau, al
altuia sau in interes public;
1.valori limita de expunere - limitele de expunere la câmpuri electromagnetice care se

bazează direct pe efectele cunoscute asupra sănătăţii şi pe consideratii biologice; respectarea
acestor limite asigura protecţia lucrătorilor expusi la câmpuri electromagnetice impotriva
oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătăţii;
2.valori de declansare a acţiunii - nivelul parametrilor direct masurabili, exprimati în termeni

de intensitate a câmpului electric (E), de intensitate a câmpului magnetic (H), de inductie
magnetica (B) şi de densitate a puterii (S), începând de la care trebuie sa fie luate una sau
mai multe măsuri prevăzute în prezenta hotărâre; respectarea valorilor de declansare a
acţiunii asigura respectarea valorilor limita de expunere relevante.
3.valoare limita de expunere profesionala - daca nu se specifica altfel, limita mediei
ponderate in functie de timp a concentratiei unui agent chimic in aerul zonei in care respira un
Energomontaj SA
Cod Pag.
267/268
lucrator, pentru o perioada de referinta specificata, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de
maximum 15 minute;
4.valoare limita biologica - limita concentratiei, in mediul sau biologic de referinta, a unui
agent chimic relevant, a metabolitului sau ori a unui indicator al efectului;
5.ventilare – procedeul de inlocuire a aerului viciat sau impurificat din incaperi cu aer curat
din exterior sau cu aer purificat;
1.zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care
au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave,
ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
2.zonă de lucru este spaţiul delimitat material şi/sau imaginar (tridimensional) care cuprinde
partea din instalaţia electrică la care se execută o lucrare la un moment dat, pentru asigurarea
căreia sunt luate măsurile tehnice de securitate a muncii prevăzute în prezenta instrucţiune, în
vederea eliminării/diminuării oricărui risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională a
membrilor formaţiei de lucru
3.zonă periculoasă - orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în
care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea
sa;
4.zonă cu pericol de explozie - spaţiul în care, în condiţii normale de funcţionare, se pot

acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf în cantităţi suficiente pentru a da
naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul sau cu oxigenul.
XXIV.BIBLIOGRAFIE
***** - Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca
***** - HG nr.1425/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr.319/2006
***** - Legea nr.307/2006 privin apararea impotriva incendiilor
***** - Ordinul MAI nr.163/2007 privind aprobarea Normelor generale de
aparare impotriva incendiilor
***** - Legea nr.481/2004 – legea protectiei civile
***** - HG nr.355/2007 privind supravegherea starii de sanatate a
lucratorilor
Energomontaj SA
Cod Pag.
268/268
***** - Colectie de acte normative in domeniul Situatiilor de urgenta
***** - Legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca – Hotariri
de guvern care transpun Directivele specifice referitoare la
securitatea si sanatatea in munca
Al.Darabont,St.Pece - Protectia muncii – manual pentru invatamintul universitar
Al.Darabont,St.Pece, - Managementul securitatii si sanatatii in munca
A.Dascalescu Ed.Agir 2001
***** - Colectia standardelor romane armonizate
***** - Colectia de acte normative CAN 1 – CAN 9
***** - SR OHSAS 18001/2008 – Sisteme de management al securitatii
si sanatatii ocupationale
***** - Ordinul ANRE nr.90/2009
***** - IIS-TEL – Instructiuni proprii pentru executarea lucrarilor in instalatii
electrice aflate in exploatare
***** - PEE 009/1994 – Norme de prevenire,stingere si dotare impotriva
incendiilor pentru producerea,transportul si distributia energiei
electrice si termice
***** - PE 118 - regulamentul general de manevre
SAEM - Procedurile nr.6 si 7 – privind efectuarea controalelor medicale
la angajare si periodic
SAEM - Procedura nr.8 – Normativul cadru pentru acordarea EIP
SAEM - Procedura nr.9 – Normativul de acordare a materialelor
igienico-sanitare
SAEM - Procedura nr.10 pentru autorizarea electricienilor
***** - Carte tehnica nacela autoridicatoare tip OMME(PRB)
***** - Carte tehnica platforma de lucru FHB-12
***** - Carte tehnica nacela autoridicatoare ZLK
***** - Manual de prim ajutor la locul accidentului

Instructiuni Proprii de SSM Pentru Activitati Desfasurate in SAEM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instructiuni Proprii de SSM Pentru Activitati Desfasurate in SAEM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Energomontaj SA

Elaborate în conformitate cu:

Prevederile acestor instrucţiuni se aplică cumulativ şi au valabilitate indiferent de forma

Structura sistemului intern de instrucţiuni de sănătate şi securitate în muncă

Structura fiecărei instrucţiuni interne de securitate şi sănătate în muncă are la bază

- EXECUTANTUL – omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;

- SARCINA DE MUNCĂ – totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor

- ECHIPAMENTE DE MUNCĂ – totalitatea mijloacelor de muncă

( instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte, etc. ) şi a obiectelor muncii

( materii prime, materiale, etc. ) care se utilizează în procesul de muncă;

- MEDIU DE MUNCĂ – ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care

Reglementarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în cadrul instrucţiunilor

SSM – securitate si sanatate in munca

ITM – incapacitate temporara de munca

ITI – PM – instructiuni tehnice interne de protectia muncii

IIS-TEL – Instructiuni interne de securitate ale Transelectrica

ANRE – Agentia nationala de reglementare pentru energie

SEN – Sistemul energetic national

MIRA – Ministerul internelor si reformei administrative

MAI – Ministerul administratiei si internelor

OH&S – securitate si sanatate ocupationala

MMSSF – Ministerul muncii,solidaritatii sociale si familiei

EIP – Echipament individual de protectie

LEA – linie electrica aeriana

LES – linie electrica subterana

III.INSTRUCTIUNI PROPRII GENERALE

Art. 2.Instrucţiunile proprii au ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor la sursă;

d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi

e) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii;

h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie

i) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.

1.Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

(2) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în forma

Art. 8.La repartizarea în muncă a tinerilor şi a persoanelor cu diverse infirmităţi vor fi

Art. 9.Angajatorul are următoarele obligaţii:

a)să ia măsurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea

b)să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte

d) sa ia măsuri şi să furnizeze instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească

3.Dotarea cu echipament individual de protecţie (EIP)

Art. 11.Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

b) să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;

c) să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;

Art.14.Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl

Art.15.Angajatorul asigură instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează

Art.16.(1) EIP poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de

(2) Instrucţiunile trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor.

4.Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor

Art. 17.(1) Angajatorul stabileşte, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de

a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub

b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi

c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi

d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a

e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, care au atribuţii în domeniul apărării

f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei

g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă,

5.Organizarea locului de muncă

Art. 23.Orice obiect de mobilier va fi finisat corespunzător, pentru a nu provoca accidente.

Art. 24.Periodic va fi verificată stabilitatea pieselor de mobilier.

Art.25.Posturile de muncă trebuie concepute şi amenajate astfel încât să permită unor

Art. 26.Amenajarea posturilor de muncă trebuie să permită adaptarea acestora la schimbări

Art.27.Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile