Sunteți pe pagina 1din 23

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

1. SCOP: Scopul prezentei instructiuni este acela de a elimina riscurile de accidentare existente pe parcursul desfurrii activitii i care pot apare datorit celor patru componente ale sistemului de munc: executant, sarcina de munc, mijloace de producie, mediu de munc. Prezentele instructiunii proprii de securitate si sanatate in munca se adreseaza lucrtorilor care desfoar activitatea n cadrul ROYAL OZMEN SALON S.R.L. 2. CADRU LEGAL DE ELABORARE AL INSTRUCIUNILOR PROPRII Legea 319/2006 - legea securitii i sntii n munc; H.G. 1425/2006 - normele de aplicare ale Legii nr. 319/2006; H.G. 955/2010 - privind modificarea si completarea H.G. 1425/2006; H.G. 355/2007 supravegherea sanatatii la locul de munca; H.G. nr. 1091/2006 - cerine minime de securitate la locul de munca; H.G. nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de H.G.1146/ 2006 - privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n

sntate la locul de munc munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc; H.G. 1048/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de

catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; O.U.G. nr. 195 din 12.12.2002.

Accidentele nu se datoreaza intamplarii. Va puteti feri de accidente si va puteti apara sanatatea si viata, daca lucrati cu atentie si respectati normele de tehnica securitatii muncii !!!

3. DOMENIU DE APLICARE Prezentele instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca se aplica tuturor lucratorilor din ROYAL OZMEN SALON S.R.L. care isi desfasoara activitatea pe postul de frizer si coafor si care utilizeaza echipamentul de lucru specific salonului de infrumusetare. Pe uile de intrare in

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

incaperile in care este interzisa intrarea clientilor, se vor fixa indicatoare cu inscripia INTRAREA PERSOANELOR STRINE STRICT INTERZISA". Inainte de inceperea lucrului, persoanele cu responsabiliti de serviciu, vor verifica funcionarea tuturor instalaiilor, dispozitivelor de protecie si legtura la centura de impamantare a aparatelor acionate electric. Cnd se constata, vizual, astfel de defeciuni la aparatele si dispozitivele acionate electric, remedierea acestora se va face numai de personal specializat. Este interzis FUMATUL si intrarea cu foc deschis, in incaperile cu pericol de incendiu si explozii. In acest scop, pe usa de la intrarea in incapere se vor monta plcute de avertizare. Lucratorii vor fi instruii si asupra masurilor de autoprotectie pe care trebuie sa le aplice pentru a evita accidentarea si imbolnavirea profesionala, precum si pentru acordarea primului ajutor in caz de intoxicare cu substane nocive. Prin instruire n domeniul securitatii si sanatatii in munca se ntelege un ansamblu de activitati organizate prin care se urmareste nsusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitatea muncii, care face parte integranta din pregatirea profesioanala. Instructajul de protectie a muncii este destinat pregatirii personalului si este considerat unul dintre cele mai importante masuri de protectie a muncii. Se efectueaza conform reglementarilor legale n vigoare noilor ncadratii n munca celor transferati de la o unitate la alta, celor veniti n unitate ca detasati precum si ucenicilor, elevilor si studentilor care efectueaza practica profesionala. Scopul instructajului introductiv general este cunoasterea specificului activiatii n unitati, a factorilor de risc principali de accidentare n munca de mbolnavire profesionala, precum si a masurilor generale de protectie a muncii. Se efectueaza att celor noi ncadrati ct si celor ce se transfera de la un loc de munca la altul n cadrul aceleasi unitati, de catre conducatorul procesului de munca unde si va desfasura activitatea persoana instruita. Are loc de a completa si de a aprofunda cunostiintele specifice de protectie a muncii si se efectueaza tuturor angajatilor la intervale de timp stabilite prin norme sau instructiuni n functie de gravitatea riscurilor proprii activitatii desfasurate. Instructajul periodic se mai realizeaza si n urmatoarele situatii:

ROYAL OZMEN SALON -

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

la revenirea n productie dupa o absenta mai mare de 30 zile, inclusiv, consecutiva unei

incapacitati temporare de munca, datorate unor accidentari sau a unei mbolnaviri profesionale; cnd se modifica procesul tehnologic, conditiile de munca, se introduc utilaje sau

tehnologi noi. Toate cele 3 faze ale instructajului se incheie prin testarea cunostintelor asimilate. NOIUNI DE IGIEN A MUNCII n cazul normelor departamentale de protectie a muncii sunt incluse si normele de igiena a muncii, acestea avnd un rol important n asigurarea si respectarea capacitatii de munca si n prevenirea mbolnavirilor. Cunoasterea si mai ales respectarea acestor norme sunt obligatori pentru toti cei ce lucreaza n ateliere de frizerie . Ele prevad: asigurarea unei bune aerisiri si ventilatie la locul de munca; iluminatul natural si artificial; ntrtinerea instalatiilor electrice sanitare; alimentarea cu apa potabila, precum si judicioasa amplasare a utilajelor si instalatiilor NORME DE IGIEN SI PROTECIE A MUNCII SPECIFICE SALOANELOR DE FRIZERIE SI COAFURA Instalatiile electrice ca si aparatele electrice cu care se lucreaza n aceste ateliere vor fi controlate periodic de catre tehnicieni autorizati. Pentru orice defectiune ivita la instalatiile, aparatele sau tablourile electrice se va anunta electricianu de serviciu.Este interzis a se purta foarfeca sau briciul n buzunarul halatului.. Este interzisa ntrebuintarea tuturor ustensilelor ninte de a fi dezinfectate. Este interzisa ntrebuintarea aparatelor electrice cu mna uda. n timpul deservirii clientilor, lucratorul va executa lucrarea cu cea mai mare atentie pentru a evita accidentele. Ustensilele cu care se lucreaza n aceste unitati vor fi bine ascutite si n cea mai buna stare de functionare.

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

REGULI CE TREBUIE RESPECTATE N TIMPUL DESFSURRII ACTIVITIILOR PROFESIONALE In timpul serviciului personalul este obligat sa poarte halat alb si ncheiat care nu se va folosi n afara locului de munca. naintea servirii clientilor lucratorul va trebui sa execute n fata clientului stergerea foarfecii, pieptenului, dezinfectarea sculelor dupa fiecare client de septal. Se va folosi lenjerie curata la fiecare client. Este interzisa purtarea sculelor (foarfeci) n buzunarul halatului pentru a prentmpina accidentele. Sticlele si materialele existente pe noptiere trebuie sa fie etichetate cu scris citet aratnduse continutul respectiv. Se interzice servirea clientilor, a persoanelor suferite de boli de piele, par, unghii sau alte boli molipsitoare. Pot fi serviti clientii care prezinta o adeverinta medicala de specialitate din care sa rezulte ca boala respectiva nu este contagioasa. Atentie deosebita trebuie data la pregatirea apei pentru spalarea parului care sa nu depaseasca temperatura normala si astfel sa produca accidente clientei Dupa fiecare client se va face curatenie la locul de munca. Locul de munca va fi mentinut n permanenta curat, zilnic, spalat, sters praful, etc. Toaleta (wc) va fi mentinuta n perfecta stare de curatenie si dezinfectata zilnic. Responsabilul de unitate este obligat sa faca instructajul fiecaruia la locul de munca. Personalul este obligat sa se supuna urmatoarelor examene medicale, controlul periodic lunar dermatovenerian, examenul radioscopic pulmonar, analiza serologica. Fiecare lucrator va avea n carnetele lor nscrise aceste examene. Carnetele se pastreaza la unitate si vor fi prezentate la organele de control. n fiecare unitate trebuie sa existe dulapior sanitar cu medicamente necesare, conform baremului si care se vor completa la nevoie. Consultatiile medicale pentru membrii cooperatori precum si obtinerea de certificate medicale se face numai la policlinici. Se va afisa n unitate numarul de telefon si adresa policlinicii cu care este n colaborare unitatea.

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

La fiecare loc de munca se vor afisa instructiuni de protectia a muncii cuprinznd principalele prevederi care trebuie respectate pentru evitarea accidentelor de munca si mbolnavirilor profesionale. Locurile de munca, instalatiile de grad ridicat de pericol n exploatare, astfel sub incidenta decretului 400/81 si nominalizate prin decretia UCECOM nr. 47/81 vor fi amenajate conform prevederilor din decret.

MSURI DE PROTECIE A MUNCII SPECIFICE ACTIVITIILOR CU INSTRUMENTE MANUALE Un mare numar de accidente de munca au drept cauza unor instrumente necorespunzatoare. n aceasta categorie intra: ntepaturi si taieturi. Pentru evitarea lor trebuie respectate o serie de masuri referitoare la alegerea utilizarea, ntretinerea si pastrarea instrumentelor manuale. n primul rnd instrumentele manuale trebuie sa fie confectionate din materiale de calitate. Instrumentele manuale actionate electric trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de fixare si cu dispozitive care sa mpiedice functionarea lor necontrolata. Mnerele lor trebuie sa fie netede bine fixate si de dimensiuni care sa permita prinderea lor si sigura si comoda. Instrumentele manuale prevazute cu articulatii (foarfeci) nu trebuie sa aiba joc n articulatia bratele de actionare ale acestora vor fi n asa fel confectionate nct la nchidere sa ramna spatiu suficient ntre ele pentru a preveni prinderea degetelor, se va evita contactul cu partiile ascutite. n timpul transportului instrumentelor taioase, ele vor fi verificate protejate cu teci (huse adecvate); pentru evitarea clientelor vor fi corespunzator si vor fi verificate la fiecare nceput si sfrsit de lucru. Curenia la locul de munca se va efectua ori de cate ori este necesar pentru prevenirea alunecrii personalului in zona de lucru si crearea unui ambient propice scopului pentru care a fost creat.

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

4. RISCURI S.S.M. CARE POT APAREA: Cadere la acelasi nivel prin alunecare, dezechilibrare sau impiedicare (Alunecare, datorita necuratirii spatiului de munca). Electrocutare prin atingere indirect sau prin apariia tensiunii de pas : - legturi la instalaia de impmntare cu grad ridicat de coroziune, fr papuci de priz ; - izolaii strpunse accidental i scurgeri de condens. Accidentare (neutilizarea, dup caz, a echipamentului individual de protecie). 5. CERINE S.S.M. Dotarea i purtarea echipamentului individual de protecie de ctre lucrtori. Monitorizarea utilizrii corecte a echipamentelor de munca de ctre conductorul locului de munc. Aducerea la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala. Utilizarea corecta de catre fiecare angajat in parte a materialelor igienico-sanitare distribuite. Fiecare angajat trebuie s cunoasc cum se procedeaz n cazul accidentrii lui sau a colegilor si de munca (primul ajutor, anunarea efilor ierarhici, etc). Este interzis folosirea echipamentelor de munc defecte i nepotrivite.

6. NOIUNI DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR N CAZ DE ACCIDENT LEINUL (LIPOTIMIA) Definire, cauze: Leinul este rezultatul unei oxigenri temporar insuficiente a creierului. O persoan care lein va fi incontient chiar numai pentru cteva momente. Scopul acordrii primului ajutor n caz de lein este de a crete oxigenarea creierului. Cauzele obinuite ale leinului sunt: oboseala, perioade ndelungate petrecute n aceeai poziie (n picioare sau aezat), foame, lipsa aerului proaspt;

ROYAL OZMEN SALON -

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

stri emoionale, ca, de exemplu: frica, anxietatea, vederea sngelui; boala, traumatisme, dureri mari.

Pot exista simptome care preced leinul: pierdere de echilibru, paliditate, transpiraie. Se pot lua urmtoarele msuri preventive: se asigur aer proaspt (se deschid ui/ferestre), dar fr temperaturi excesive; se slbete strnsoarea hainelor la gt, piept i talie; dac persoana este culcat, picioarele se ridic la nlimea de 10-30 cm fa de sol. se verific dac victima are cile respiratorii deschise i dac respir; se slbesc hainele la gt, piept i talie; se aeaz victima n poziia de siguran (de recuperare); se asigur aer proaspt i se protejeaz victima de temperaturi extreme; se menine victima ntins confortabil nc 10-15 minute dup ce i-a recptat cunotina. ATENIE! Pierderea temporar a cunotinei poate fi unul din simptomele care nsoesc o criz cardiac ischemic sau o comoie cerebral. Trebuie avut n vedere o astfel de posibilitate, mai ales cnd leinul se produce la persoanele mai n vrst i cauza nu este evident. Dac revenirea din lein nu este rapid i complet este necesar ajutor medical.

Primul ajutor - Se procedeaz astfel: -

SINCOPA Ca manifestri, sincopa se aseamn cu leinul. Apare rar la oameni sntoi i este cauzat aproape ntotdeauna de lovituri n zonele reflexogene (ca plexul abdominal, brbie, gt, testicule) sau de boli de inim, hemoragii, boli vasculare, etc. n sincop, spre deosebire de lein, pulsul devine neregulat, deosebit de slab i poate chiar disprea.

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

Primul ajutor este acelai ca pentru lein. Dac apare stop cardio-respirator se iau de ndat msurile corespunztoare. Se asigur transportul urgent i sub supraveghere al victimei la spital. MSURI DE PRIM AJUTOR N FUNCIE DE TIPUL PLGII I LOCALIZAREA ACESTEIA: CONTUZII, VNTI Contuziile sau vntile produc o ptrundere a sngelui n esuturile nconjurtoare. Primul ajutor urmrete s reduc alimentarea cu snge a zonei respective i s diminueze durerea i inflamaia. Cea mai bun soluie const n aplicarea de comprese reci sau a unei pungi cu ghea (n reprize de 15 minute), culcarea persoanei i ridicarea membrului rnit. O compres rece se poate realiza prin nmuierea unui prosop n ap rece, stoarcerea lui de excesul de ap i nfurarea acestuia n jurul prii afectate. Se mai poate turna din cnd n cnd ap rece peste compres, sau aceasta poate fi nlocuit cu o alta; Punga cu ghea poate fi pregtit astfel: se umple o pung de plastic sau de cauciuc cu ghea spart, apoi se scoate aerul din ea i se nchide bine ca s nu se scurg apa. Punga se nvelete ntr-un prosop i se aplic cu atenie pe ran, n reprize de 15 minute. Schimbai gheaa dac este necesar. ATENIE! NU APLICAI PUNGA CU GHEA DIRECT PE PIELE! Compresele reci care se gsesc n comer pot fi folosite n locul gheii. Respectai indicaiile productorului n aplicarea compreselor. PLGI MINORE CU SNGERRI Plgile minore cu sngerri mici, cum ar fi juliturile, tieturile mici i zgrieturile minore pot fi splate cu ap de la robinet i spun dac sunt murdare. Apoi vor fi terse cu tifon steril i acoperite cu pansament special preparat sau improvizat. PLGI GRAVE CU SNGERARE ABUNDENT Plgile grave cu sngerare abundent necesit o apsare continu i direct. Dac rana este mai mare i marginile sunt desfcute, poate fi necesar apropierea marginilor sale nainte de a se

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

apsa. S-ar putea s fie timp doar pentru extragerea unor corpuri strine din ran. Corpurile strine nfipte nu trebuie scoase. Dac n ran nu se gsesc corpuri strine, dai primul ajutor dup regulile prezentate mai sus. Plgi cu un corp strin nfipt Plgile cu un corp strin nfipt necesit o atenie deosebit pentru c acel obiect poate s compromit vasele de snge retezate n adncimea rnii. NU modificai poziia i NU scoatei obiectele ce sunt adnc nfipte n ran, din cauza pericolului de sngerare. Bandajai rana de jur mprejurul obiectului pentru a mpiedica deplasarea lui, bandaj care s preseze pe locul care nconjoar obiectul, s imobilizeze membrul i s mpiedice o rnire suplimentar. Dac obiectul nfipt este mic i nu iese prea mult din ran, acordai primul ajutor astfel: acoperii uor rana i obiectul cu pansament, avnd grij s nu apsai pe obiect; facei un bandaj circular destul de mare ca s acopere toat rana; punei acest bandaj pe pansament i asigurai-v c obiectul nu este presat; nfurai acest bandaj cu o fa ngust. facei un pansament n jurul obiectului pentru a acoperi rana; punei n jurul obiectului comprese pentru a-l mpiedica s se mite; fixai compresele cu un bandaj ngust avnd grij s nu se exercite presiune asupra obiectului nfipt. Plgi prin nepare E posibil ca plgile prin nepare s nu prezinte o sngerare extern abundent, dar ele pot provoca o sngerare intern, mai ales dac rana este la piept (torace)sau abdomen. Unele dintre aceste rni, cum ar fi cele prin mpucare, pot avea un orificiu la intrare i unul la ieire. Astfel de rni sunt serioase, pentru c esuturile interne sunt distruse i exist sngerare intern i infecie n profunzimea rnii. Controlai sngerarea i acordai primul ajutor pentru rni. Plgi prin strivire Reprezint vtmri grave ale membrelor sau ale ntregului corp produse de materiale grele ca: nisip, zidrie, utilaje sau altele de acest fel. esuturile sunt distruse pe ntindere mare, iar

Dac obiectul este lung i a rmas prea mult afar din ran, procedai astfel: -

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

organele interne pot fi rupte. Plgile prin strivire pot fi agravate i prin fracturi. Plgile prin strivire la o scar mai mic, cum ar fi cea a unei mini, sunt grave, dar nu reprezint n general un pericol mortal. Plgile grave prin strivire pot produce complicaii grave, ajungnd pn la oc i insuficien renal. Chiar dac rnitul nu prezint semne i simptome de oc la scoaterea de la locul accidentului, primul ajutor trebuie acordat imediat pentru a mpiedica instalarea i agravarea ocului. Astfel: protejai victima fa de alte circumstane posibile de accidentare; oprii sngerarea (sngerrile); aplicai pungi cu ghea pe zona rnit; tratai mpotriva ocului.

Plgile palmei Plgile palmei produc de obicei sngerri abundente pentru c zona este foarte vascularizat. Dai primul ajutor pentru o ran de-a latul palmei (transversal) astfel: acoperii rana cu un pansament gros; ndoii degetele peste pansament ca s se formeze pumnul i s apese pe ran; bandajai mna nchis cu un bandaj triunghiular, cu centrul pe interiorul ncheieturii

pumnului, aducei capetele de jur mprejurul minii ca s se ncrucieze n diagonal peste degete i legai n jurul ncheieturii; ridicai i sprijinii mna ntr-o earf. punei pansamentul pe ran i bandajai mna cu degetele ntinse. O fa aplicat n jurul ridicai i sprijinii mna cu o earf. Dac rana este longitudinal (de-a latul palmei) procedai astfel: minii va menine rana nchis; Sngerrile din limb sau obraz n acest caz folosii un pansament steril sau o crp curat i apsai pe ran cu degetul mare i cu un alt deget pn nceteaz sngerarea. Sngerri la nivelul scalpului

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

Sngerrile la nivelul scalpului (pielii proase a capului) pot fi serioase dac nu sunt complicate cu o fractur a craniului sau prin existena unui obiect nfipt. Cnd acordai primul ajutor n astfel de cazuri, evitai s palpai, s apsai sau s infectai rana. Procedai astfel: curai rana de murdrie; aplicai un pansament gros, steril, care s fie destul de mare pentru a depi marginile rnii i bandajai strns; dac avei de-a face cu un obiect nfipt, aplicai un pansament compresiv n jurul lui. Sngerrile din nas Sngerrile din nas pot aprea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului, printr-o lovitur direct sau n cazuri mai serioase, prin rnire indirect cum ar fi o fractur a craniului (i atunci NU oprii curgerea sngelui). n sngerri ale nasului, rezultate din alte cauze, acordai primul ajutor astfel: aezai rnitul n poziie eznd, cu capul nclinat uor n fa; punei-l pe rnit s-i strng nrile ntre degetul mare i arttor timp de aproximativ 10 desfacei articolele de mbrcminte la gt i piept; spunei victimei s stea linitit pentru a evita creterea pulsului i a sngerrii; ndemnai-o s respire pe gur i s nu-i sufle nasul cteva ore dup ce sngerarea s-a oprit, pentru ca cheagul format s nu se desprind; dac n urma acestor msuri sngerarea nu se oprete, ducei accidentatul la spital. Sngerri din urechi Sngerrile din urechi pot fi nsoite i de o eliminare a unui lichid glbui. Acest simptom indic o fractur cranian, ceea ce este foarte grav. Procedai astfel: NU ncercai s oprii curgerea de snge sau alte lichide; NU acoperii urechea cu tifon; anunai medicul imediat i acordai primul ajutor astfel:

minute, respirnd pe gur; -

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

aplicai un bandaj cervical; punei un pansament steril lejer pe ureche; culcai rnitul pe partea afectat sprijinind cu atenie capul i gtul, cu partea superioar a corpului uor ridicat; dac rnitul vomit sau dac trebuie s-l prsii, punei-l n poziia de recuperare pe partea afectat; controlai respiraia i circulaia; luai msurile mpotriva ocului.

FRACTURI Generaliti: Prin fractur se nelege ntreruperea continuitii unui os, cu alte cuvinte, orice rupere, zdrobire sau plesnire (fisurare) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai puternic (cdere de la nlime, lovitur, strivire, tamponare, izbire, rsucire, etc.). Corpul omenesc are peste 200 de oase, de diferite mrimi i forme (oase lungi, scurte, late), grupate n: oasele capului, ale trunchiului i ale membrelor. Toate oasele se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se produc la oasele lungi ale membrelor, la oasele bazinului i ale coloanei vertebrale. Cazurile mai frecvente ale fracturilor sunt urmare a accidentelor de munc i de circulaie i a activitilor sportive. De asemenea, se produce un numr mare de fracturi n situaia unor catastrofe (cutremure, prbuiri de mine, ciocniri de trenuri, etc.). Brbaii ntre 25-50 ani nregistreaz cel mai mare numr de fracturi; la copii fracturile sunt destul de rare; la vrstnici fracturile se produc i la traumatisme uoare. Prevenirea fracturilor Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor deprinderi de securitate n diferite activiti profesionale, casnice, sportive, etc. De asemenea trebuie evitate: Suprafeele accidentate sau ncrcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale,

cordoane de racord, furtunuri, etc.; Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau

ROYAL OZMEN SALON traverselor; -

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

Scrile luminate insuficient i blocate (aglomerate) cu obiecte diferite, fr balustrad, Folosirea scaunelor pentru a atinge locuri nalte, a scrilor pliante defecte, a scrilor Neutilizarea balustradelor i centurilor de siguran atunci cnd se lucreaz la nlime.

acoperite cu ghea i/sau zpad; -

neasigurate; -

Tipuri de fracturi Cunoaterea diferitelor tipuri de fracturi este foarte important n luarea msurilor de prim ajutor adecvate, care s nu agraveze fractura i s previn complicaiile: transformarea unei fracturi incomplete ntr-una complet, a unei fracturi complete ntr-una cu deplasare, a unei fracturi nchise ntr-una deschis, etc. n funcie de modul de producere al accidentului, trebuie suspectat o fractur chiar i la distan de locul de aciune a agentului agresor. Fracturile se produc ca urmare a aciunii directe sau indirecte a agentului agresor. Astfel: Fractura direct se produce la locul de aplicare a forei respective, deci la locul de aciune a agentului agresor (de exemplu: cderea unei greuti pe coaps, gamb, mn; o lovitur aplicat pe coloan, fractur prin glon). Acest tip de fractur intereseaz n special oasele care nu au toat suprafaa acoperit de muchi (cubitus, tibie, clavicul). Fractura indirect este fractura care se produce la distan de locul de aplicare a forei Flexie. Agentul agresor acioneaz asupra unei extremiti a osului, cealalt extremitate fiind fixat; osul se rupe acolo unde curbura este mai mare (de exemplu, fractura de clavicul prin cderea pe umr, fractura gtului femurului prin cdere pe genunchi, etc.); Rsucire. n general, n aceast categorie se ncadreaz accidentele provocate de prinderea hainelor sau membrelor de o main, band, agregat, fapt care duce la respective, deci de locul de aciune a agentului agresor. Fractura indirect se poate produce prin:

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

ruperea oaselor la distan prin fracturi spiroide (de exemplu, fractura coastei prin rotirea violent a corpului, n timp ce piciorul este blocat pe sol); Traciune. Un segment de membru este prins i atrn sau este tras de un agregat producndu-se i o mic rotaie; Presiune. Cele mai frecvente fracturi prin presiune se produc prin cderi de la nlime: fracturi de clci, genunchi, old i coloan vertebral n cazul cderilor n picioare; fracturi de antebra, bra i clavicul n cderile pe palme sau pe cot. Fracturile mai pot fi clasificate n complete i incomplete. Fracturile complete intereseaz osul pe toat grosimea sa, avnd forme variabile: de-a curmeziul, piezi, spiralat. n raport cu poziia fragmentelor osoase (rmase sau nu n contact) fracturile complete pot fi: Cu deplasare (mai grave). Deplasarea fragmentelor osoase se poate produce de-a lungul, de-a curmeziul osului sau capetele oaselor se ncalec; Fr deplasare (mai puin grave). nchise, cnd cel puin pielea a rmas intact; deschise, cnd s-a produs i o ran prin care focarul de fractur comunic cu exteriorul. Fracturile deschise sunt mai grave, ele fiind nsoite de hemoragii (uneori foarte importante) i putd fi complicate cu infecii. Fracturile pot fi: unice (un singur focar de fractur); multiple (mai multe focare).

Fracturile mai pot fi:

O fractur complicat este aceea n care oasele au produs i leziuni ale organelor interne precum rupturi ale vaselor de snge, ficatului, plmnilor sau splinei. Ali termeni sunt utilizai pentru a descrie tipuri particulare de fracturi, dar caracteristicile acestora nu pot fi determinate la primul ajutor. Astfel: dac un os este rupt n mai mult de dou segmente, atunci se spune c este zdrobit (fractur cominutiv);

ROYAL OZMEN SALON -

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

o ruptur incomplet este numit fisur; fracturile epifizare sunt leziuni ale capetelor oaselor (care includ suprafaa de cretere a

oaselor lungi); fracturile diafizare sunt leziuni ale segmentului osos dintre capetele unui os lung; ruperile produse de tensiuni repetate sunt numite fracturi de oboseal; ruperile produse prin boli osoase sunt fracturi patologice.

Semne i simptome nainte de a proceda la examinarea accidentatului este absolut necesar ca salvatorul s se informeze asupra agentului agresor, a modului de aciune a acestuia precum i asupra cror pri din organism a acionat. Trebuie suspectat fractura dac: traumatismul este produs de o for extern puternic; s-a auzit o trosnitur sau o pocnitur.

Examinarea accidentatului se realizeaz cu atenie i blndee pentru a nu provoca leziuni suplimentare. Membrul accidentat este comparat cu cel valid pentru a determina gradul de deformare. mbrcmintea trebuie tiat pentru a permite examinarea zonei traumatizate. Pot fi prezente unul sau mai multe din urmtoarele semne i simptome: Semne de probabilitate: Durerea i sensibilitatea dureroas sunt maxime la locul fracturii, cu ocazia micrii sau palprii poriunii rnite; trebuie avut n vedere faptul c i o simpl contuzie muscular poate provoca durere. Deformarea regiunii traumatizate este un semn de fractur, dar i hematomul i luxaia pot deforma zona afectat. Impotena funcional pierderea funciunii sau imposibilitatea efecturii micrii prii rnite este ntotdeauna prezent ca urmare a durerii i deformrii (uneori lipsa micrii nu este dect un act de aprare mpotriva durerii).

ROYAL OZMEN SALON -

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe vertical a fragmentelor osoase) poate fi un semn preios, dar el poate aprea i n luxaie. Vntaia (echimoza) apare mai trziu i uneori la distan de locul fracturii i indic

difuzarea sngelui din focarul de fractur n straturile pielii. Acest semn poate aprea i dup o contuzie simpl.

Semne sigure: Micarea anormal ivit n afara articulaiilor indic n mod sigur o fractur complet. Aceasta ns nu trebuie s fie cutat de salvator ndoind gamba, coapsa, braul sau antebraul victimei. Ea poate fi observat n timp ce accidentatul se mic sau se agit din cauza durerii; cel mult i se cere s-i ridice membrul n cauz, putndu-se constata atunci c micarea nu se transmite extremitii acestuia. Crepitaia sau frectura rezult din frecarea segmentelor osoase ntre ele, n timp ce accidentatul execut o micare; este periculos s fie cutat n mod intenionat deoarece pot fi provocate complicaii.

Primul ajutor n fracturi Primul ajutor n fracturi are rolul s previn complicaiile i leziunile ulterioare i s diminueze durerea i umflarea zonei. Reguli generale Ce nu trebuie fcut: Nu trebuie s se acioneze brutal sau s i se impun victimei micri inutile. Victima nu trebuie ridicat n picioare sau transportat nainte de imobilizarea fracturii, Accentuarea durerii (cauz a ocului); Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascuite i tioase care distrug muchi, vase de snge sau nervi provocnd hemoragii sau paralizii; Transformarea fracturii nchise ntr-una deschis, ceea ce implic, de asemenea, o serie de complicaii n plus.

pentru c toate acestea pot s provoace complicaii:

ROYAL OZMEN SALON Ce trebuie fcut: -

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

primul ajutor se acord la locul accidentului, exceptnd cazul n care persist un pericol

pentru salvator sau pentru victim. n acest caz, victima trebuie aezat n cel mai apropiat loc sigur, unde rnile sale s poat fi temporar asistate i stabilizate; n cazul de fractur deschis trebuie procedat mai nti la oprirea hemoragiei i la pansarea rnii. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fei de jur mprejur, dar nu trebuie forat s intre napoi n ran. ca i n alte traumatisme este necesar administrarea unui calmant (antinevralgic,

algocalmin. etc.) pentru a diminua durerea. obiectivul principal al primului ajutor este reprezentat de imobilizarea focarului fracturii pentru a prevenii complicaiile i a alina durerea. Imobilizarea se realizeaz cu ajutorul atelelor confecionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, buci de scndur sau placaj, cozi de mtur, ipci, paturi, etc.) Imobilizarea fracturii trebuie s respecte urmtoarele reguli: Ca regul general, orice imobilizare trebuie s cuprind dou articulaii (ncheieturi): cea de deasupra i cea de dedesubtul focarului de fractur (proximal i distal). La membre, atelele se pun de o parte i de alta a focarului de fractur ( sau membrul se Atelele se nvelesc n vat (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stnjeni Se evit aplicarea atelelor pe locul unde osul vine n contact direct cu pielea (faa antero Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizat, golurile se umplu cu vat. Se trage apoi o fa, la nceput circular, apoi erpuitoare, n jurul atelelor i membrului fracturat, obinnd astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durat n aparat gipsaturmnd s se fac la un serviciu medical de specialitate). Trebuie s se aib n vedere c faa aeaz ntr-o gutier special). circulaia sau a nu mri durerea. intern a gambei, de pild). -

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

prea strns stnjenete circulaia sngelui i accentueaz durerea, iar faa prea larg este egal cu lipsa imobilizrii. Orice accentuare a durerii indic agravarea situaiei i necesit controlarea poziiei membrelor, a bandajelor i nodurilor i a circulaiei sngelui la extremiti. Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi fcute peste atel i nu pe zona descoperit deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente. Cel puin dou persoane trebuie s conlucreze la efectuarea imobilizrii. Una ridic membrul fracturat cu o mn, n timp ce cu palma cealalt sprijin locul fracturii, iar cealalt persoan aplic atelele i trage faa. Transportarea accidentatului la spital urmeaz dup imobilizare. Pn atunci se va asigura n continuare supravegherea accidentatului lundu-se n continuare msurile necesare pentru prevenirea ocului: acoperirea cu pleduri sau haine, administrarea de calmante pentru durere i de lichide, dac victima este contient. 7. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE RUTIERE Primul ajutor in accidentele rutiere reprezinta un complex de masuri de urgenta, care se aplica inaintea interventiei cadrelor medicale de specialitate. Organizarea primului ajutor are o importanta deosebita pentru salvarea accidentatilor si pentru minimizarea efectelor accidentului de circulatie.

A. CIRCULATIA PE TROTUARE Trotuarul este componenta a drumului public situat de o parte si de alta a strazilor, bulevardelor si magistralelor si este rezervat prioritar circulatiei pietonilor. De aici decurge si obligatia pietonilor, in timpul deplasarii, sa foloseasca numai trotuarele sau pistele special amenajate. Pentru a se asigura pietonilor siguranta deplina si o deplasare nestanjenita este interzisa crearea de obstacole sau restrictii pentru circulatia pietonilor prin executarea de lucrari sau depozitare de materiale, ori lasarea unor obiecte pe trotuar, fara acordul politiei. Conform normelor de comportare civilizata, pietonilor li se recomanda: evitarea deplasarii pe trotuare in alergare;

ROYAL OZMEN SALON -

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

evitarea stationarii, cu alti colegi, in mijlocul trotuarului si retragerea intr-un loc unde sa nu fie incomodata deplasarea celorlalti pietoni;

deplasarea sa se faca, pe partea dreapta a trotuarului in directia de mers; asteptarea mijloacelor de transport in comun sa se faca stand numai pe trotuar sau acostament si nu pe carosabil.

B. CIRCULATIA PE PARTEA CAROSABILA folosirea, atunci cand exista, a potecilor sau a drumurilor laterale ce marginesc drumul public; sunt localitati rurale strabatute de sosele cu circulatie intensa unde s-au construit, de o parte si de alta a partii carosabile, trotuare ce trebuie folosite de pietoni; cand, totusi, trebuie sa circule pe carosabil, deoarece lipsesc trotuarele, potecile si acostamentul, pietonii sunt obligati sa circule numai PE PARTEA STANGA a drumului, in sensul de mers si cat mai aproape de marginea acestuia, deoarece ii ajuta sa observe cu usurinta orice autovehicul, care vine din fata; deplasarea se va face, pe cat posibil, pe un singur sir; deplasarea pe partea stanga a soselei nu-i scuteste pe pietoni de obligatia de a privi din cand in cand si inapoi pentru a observa traficul, mai ales cand soseaua are pe mijloc linia discontinua, care permite circulatia autovehiculelor care executa depasirea sa intre si pe banda pe care circula pietonii; daca deplasarea se va face in grup se va cauta, pe cat posibil, sa se mearga tot in sir, insa cu semnalizare in fata si in spate cu fanioane; se interzice stationarea pietonilor pe carosabil si in special stationarea in curbe sau in locuri lipsite de vizibilitate, datorita faptului ca soferii nu au posibilitatea sa observe din timp prezenta pietonilor.

C. CIRCULATIA PE TIMP DE NOAPTE evitati portiunile de drum unde nu sunt trotuare amenajate; sa nu stationeze pe partea carosabila;

ROYAL OZMEN SALON -

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

sa nu traverseze fara o temeinica asigurare sau prin locuri nepermise; sa fie imbracati in culori deschise sau sa aiba accesorii vestimentare din material

reflectorizant; sa foloseasca in timpul deplasarii lanterne sau felinare aprinse.

D. TRAVERSAREA DRUMURILOR PUBLICE Traversarile se fac intodeauna prin locuri semnalizate: a) INTERSECTII Deplasarea se face numai: pe marcajul pietonal (zebra); la indicatorul rutier Trecere pentru pietoni; pe lumina verde a semaforului; la semnalul agentului de circulatie, cu semnificatia LIBER.

La intersectiile fara marcaj (zebra), indicator rutier sau semafor, traversarea se face pe la coltul acestora, cu o prealabila asigurare din ambele parti (stanga-dreapta), lasand sa treaca vehiculele care se aproprie in acel moment. b) LOCURI SPECIAL SEMNALIZATE indicatorul folosit pentru marcarea unor astfel de locuri este TRECERE PENTRU PIETONI, ce permite pietonilor sa traverseze, dupa ce se asigura, dar care in acelasi timp obliga conducatorii vehiculelor sa reduca viteza si sa acorde prioritate; marcajele pentru trecerea pietonilor (zebra) sunt executate cu vopsea alba, aplicata pe

carosabil, ce obliga pietonii sa traverseze numai pe latimea acestor marcaje. Orice traversare in afara acestor marcaje este la fel de periculoasa ca si aceea care se face in locuri unde nu exista indicatoare si marcaje; c) TRECERI DENIVELATE PENTRU PIETONI Aceste treceri pot fi subterane sau deasupra solului si sunt semnalizate cu ajutorul unui indicator, ce obilga pietonii sa foloseasca aceasta trecere denivelata. La trecerea drumului public pietonii trebuie sa respecte unele reguli de mare importanta:

ROYAL OZMEN SALON -

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

inainte de a se angaja in traversare, pietonul trebuie sa se asigure ca in acel moment, in zona respectiva nu circula vehicule. Asigurarea nu trebuie neglijata nici in cazurile cand traversarea se face prin locuri special amenajate prin marcaje si indicatoare.

SE INTERZICE PIETONILOR: sa circule pe carosabil, daca exista amenajari speciale pentru ei; sa traverseze drumul public prin alte locuri decat prin cele permise, ori prin locuri permise fara sa se asigure; sa prelungeasca timpul de traversare, sa intarzie sau sa se opreasca fara motiv; sa se angajeze in traversare atunci cand se aproprie masina salvarii, a pompierilor, a politiei (cu atentionare acustica sau luminoasa) sau coloana oficiala; sa traverseze drumul public prin spatele sau prin fata unui autovehicul sau tramvai, care stationeaza; sa traverseze, strecurandu-se printre autovehicule parcate in apropierea bordurii sau trotuarului; sa traverseze prin locuri cu insuficienta vizibilitate (curba, varfuri de panata sau in conditii climaterice nefavorabile); sa traverseze peste calea ferata, cand semnalul luminos sau pozitia barierei sau semibarierei interzice trecerea; sa traverseze in locuri unde sunt instalate dispozitive de protectie a pietonilor, prin

escaladarea acestora; sa traverseze prin spatiul interior al intersectiilor; sa circule sau sa traverseze pe sectorul de drum semnalizat cu indicatorul rutier Accesul

interzis pietonilor

E.

CIRCULATIA LUCRATORILOR CU MIJLOACELE DE TRANSPORT IN

COMUN pe traseul de deplasare la/de la locul de munca: se interzice lucratorilor sa circule pe scarile mijloacelor de transport in comun sau agatati de partile laterale ale acestora;

ROYAL OZMEN SALON -

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

se interzice lucratorilor sa alerge dupa mijlocul de transport in comun daca acesta este iesit din statia regulamentara;

in mijlocul de transport in comun sa se tina de balustrada de mana curenta sau sa stea jos.

F.

CIRCULATIA LUCRATORILOR CU MIJLOACELE PERSONALE DE

TRANSPORT pe traseul de deplasare la/de la locul de munca: conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale autovehiculelor sa efectueze verificari periodice pentru: instalatia de alimentare cu carburant; sistemul de rulare si franare; existenta si integritatea fizica a oglinzilor retrovizoare, interioare si exterioare; starea geamurilor, a usilor;

intrarea si iesirea autovehiculelor din parcarea societatii pe drumurile publice se va face cu fata. In cazul in care nu este posibil, iesirea pe drumurile publice se va face numai prin pilotare.

in timpul deplasarii, la bordul unui vehicul cu patru sau doua roti, conducatorii auto sunt obligati sa respecte semnele de circulatie, intrarea in depasire si viteze legale de circulatie.

pe timpul deplasarii pe drumurile publice, conducatorii motocicletelor, mopedelor si persoanele transportate pe acestea au obligatia sa poarte casca de protectie omologata.

conducatorilor de vehicule le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci cand acestia se afla in timpul mersului, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive tip maini libere.

conducatorii de vehicule sunt obligati sa opreasca imediat, pe acostament sau, in lipsa acestuia, cat mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, in sensul de deplasare, la apropierea si la trecerea autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara care au in functiune mijloacele speciale de avertizare luminoasa de culoare rosie si sonore.

ROYAL OZMEN SALON

INSTRUCIUNI PROPRII SI SPECIFICE POSTULUI DE FRIZER SI COAFOR

I.P.S.S.M- F.C. EDIIA 1 NR. PAG. 26

8. DURATA EFECTUARII INSTRUIRII PERIODICE In cadrul S.C. CAVIO INTERIORS S.R.L. instruirea periodica se efectueaza conform PLANIFICARII INSTRUIRII PERIODICE-S.S.M. 2012", aprobata de ADMINISTRATOR.

Intocmit, SSM FIRE CONSULTING

Aprobat, ADMINISTRATOR