INSTRUCŢIUNI PROPRII

PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

CUPRINS:

Cap.I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Instrucţiuni proprii SSM comune tuturor angajaţilor;
2. Instrucţiuni privind instruirea angajaţilor;
3. Reguli privind amenajarea locului de muncă;

Cap.II. OBLIGAŢII ALE ANGAJATORULUI ŞI ANGAJAŢILOR

1. Obligaţiile angajatorului;
2. Obligaţiile angajatului;

Cap.III. ANEXE

1. IPSSM 1 – pentru personalul administrativ;

2. IPSSM 2 – pentru prelucrarea automată a datelor;
3. IPSSM 3 – pentru conducătorii autovehiculelor;
4. IPSSM 4 – pentru lucrări de sudură;
5. IPSSM 5 – pentru lucrări cu aparate şi scule electrice;
6. IPSSM 6 – pentru activitatea de vopsire;
7. IPSSM 7 – pentru utilizarea energiei electrice în medii normale;

1
Cap.I. DISPOZIŢII GENERALE

Art.1 Activitatea societăţii comerciale este organizată şi se desfăşoară în baza prevederilor Legii
nr. 31/1990 şi Legii nr. 15/1990 privind societăţile comerciale.
Art.2 Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi a Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 319/2006 se aplică personalului societăţii, iar în conformitate cu
prevederile art.7, alin. 3, litera "i" din Legea nr. 319/2006, s-au elaborat prezentele Instrucţiuni
proprii de securitate şi sănătate a muncii.

1. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A MUNCII

COMUNE TUTUROR ANGAJAŢILOR

Art.3 (1) Părţile sunt de acord că nici o măsură de protecţie a muncii nu este eficientă dacă nu
este cunoscută, însuşită şi aplicată în mod conştient de către salariaţi;
(2) Administratorul va asigura pe cheltuiala societăţii, cadrul organizatoric pentru instruirea,
testarea şi perfecţionarea profesională a salariaţilor cu privire la normele de securitate şi sănătate
a muncii;
(3) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de muncă, sau a condiţiilor de muncă,
acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul său loc de muncă şi
la normele de securitate şi sănătate a muncii pe care este obligat în procesul muncii să le
cunoască şi să le respecte;
(4) În cazurile în care în procesul muncii intervin schimbări ce impun aplicarea unor norme noi
de securitate şi sănătate a muncii, salariaţii vor fi instruiţi în condiţiile prevăzute de aliniatul
precedent;
(5) Administratorul trebuie să ia toate măsurile pe care le consideră necesare pentru a fi în
permanenţă informat asupra stării reale de lucruri din cadrul societăţii, indiferent de poziţia în
care se află (în acest scop va asigura existenţa unei reţele de telefonie mobilă, dotată cu un minim
necesar pentru a fi eficientă).
Art.4 (1) În vederea menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii,
administratorul va lua următoarele măsuri de amenajare a locului de muncă:
 asigurarea condiţiilor de iluminat, temperatură, aerisire, umiditate, la sediul social al
societăţii şi în punctele de lucru;
 amenajarea vestiarelor, a grupurilor sanitare şi dotarea corespunzătoare a acestora;
 asigurarea condiţiilor igienico-sanitare de depozitare a produselor la punctele de lucru şi
la magazii;
 asigurarea rafturilor stabile şi rezistente pentru păstrarea produselor şi materialelor;
 asigurarea menţinerii stării tehnice corespunzătoare autovehiculelor, a utilajelor şi a
echipamentelor tehnice;
(2) Salariaţii sunt obligaţi să păstreze în bune condiţii amenajările efectuare de societate, să nu le
deterioreze, descompleteze ori să sustragă componente ale acestora;
Art.5 (1) Administratorul va organiza la angajare şi, ulterior, conform art. 24-25 din prevederile
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, examinarea medicală a salariaţilor, în scopul
de a constat dacă sunt apţi pentru desfăşurarea activităţii în posturile pe care ar urma să le ocupe
sau pe care le ocupă, precum şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. Examinarea
medicală şi cheltuielile ocazionate de examinare vor fi suportate conform legii de către societate;

2
(2) Salariaţii sunt obligaţi să se supună examenelor medicale în condiţiile organizate potrivit
aliniatului precedent, iar refuzul salariatului de a se supune examinării medicale constituie
abatere disciplinară;
(3) Examinarea medicală a salariaţilor la angajare şi la termenele legale după angajare se va face
la un CABINET DE MEDICINA MUNCII ABILITAT;
(4) MEDICUL DE MEDICINA MUNCII va completa "Fişa de expunere la riscuri
profesionale" şi va elibera pentru fiecare angajat "Fişa de aptitudini".
Art.6 La recomandarea medicului de medicina muncii,k administratorul societăţii va asigura în
limita posibilităţilor, trecerea păersoanei în cauză în alte locuri de muncă, corespunzător stării
sale de sănătate;
Art.7 Angajaţii îşi vor desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de
accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana proprie sau pe alţi angajaţi ai societăţii sau
clienţii în beneficiul cărora se prestează activitatea.
În acest scop, angajaţii au următoarele obligaţii:
 să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile SSM şi măsurile de aplicare a
acestora;
 să utilizeze mijloace de protecţie din dotare corect şi corespunzător scopului pentru care
acestea sunt destinate;
 să nu procedeze la modificarea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor din dotare;
 să aducă la cunoştinţă şefului direct şi a conducătorului locului de muncă orice accident
de muncă suferit de persoana proprie, angajaţi ai societăţii sau clienţi;
 să-şi întrerupă activitatea la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi
să informeze de îndată conducătorul locului de muncă şi aministratorul;
 să refuze întemeiat executarea unei sarcini de serviciu dacă aceasta ar pune în pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa, sau a altor angajaţi;
 să coopereze cu lucrătorii desemnaţi cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, atât timp cât este necesar, pentru a da relaţiile prin care să se asigure
că toate condiţiile de muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitate şi
sănătate la locul său de muncă, precum şi pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe
impuse de autoritatea competentă pentru prevenirea accidentlor şi bolilor profesionale;
 să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare în
domeniul securităţii şi sănătăţii muncii;
 să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, odihniţi pentru a putea executa
în bune condiţii sarcinile de serviciu;
 deplasarea de la domiciliu la sediul societăţii (punct de lucru) şi retur, se va face numai pe
traseele stabilite, cele declarate de fiecare angajat la întocmirea fişei individuale SSM. Pe
timpul deplasării în calitate de pieton sau conducător auto se vor respecta prevederile
Codului rutier. Nerespectarea acestora duce la răspunderea fiecărui salariat în parte în caz
de accident;
 la deplasarea cu mijloacele de transport în comun se va evita pe cât posibil aglomeraţia şi
se interzice mersul pe scara mijlocului de transport, urcatul sau coborâtul din mers;
 pentru salariaţii care au domiciliul în altă localitate şi se deplasează cu trenul la locul de
muncă:
o nu vor circula pe scara vagonului sau între vagoane;
o nu se vor apleca pe ferestrele vagonului;
o în gări, vor respecta distanţa de siguranţă de la peron la linia ferată;

3
 o nu vor circula cu uşa vagonului deschisă;
o nu vor coborî în timpul mersului trenului;
 se vor anunţa în cel mai scurt timp posibil şefii ierarhici de apariţia eventualelor pericole
de accidentare pe timpul deplasării de la domiciliu la sediul societăţii (punct de lucru) şi
retur;
 se interzice folosirea mujloacelor şi a reţelelor electrice improvizate pentru iluminat
sau încălzit;
 se interzice intervenţia directă în remedierea unor defecţiuni la reţeua electrică, de
încălzire şi la aparatura electrică;
 pentru evitarea distrugerii de instrumente şi aparate diverse, angajaţii au obligaţia de a
ţine cont de următoarele:
o cunoaşterea caracteristicilor electrice ale aparatelor folosite la lucru;
o condiţiile în care funcţionează instalaţia sau aparatul (în sarcină, în gol, regim
continuu, regim intermitent etc.)
o cunoaşterea surselor de alimentare ( de curent continuu, alternativ, mărimea lor,
precum şi protecţia circuitelor de electroalimentare)
o în cazul când se constată o funcţionare anormală la aparatele electrice sau la
echipamentele tehnice care indică prezenţa unui deranjament, se va întrerupe
imediat sursa de alimentare;
o punerea în funcşiune se va face numai de cei autorizaţi după identificare şi
înlăturarea deranjamentului;
Art.6 În caz de accidente prin electrocutare, se vor aplica următoarele măsuri:
o se va decupla de urgenţă tensiunea electrică;
o se vor acorda măsurile de prim ajutor;
o se va anunţa şeful locului de muncă şi, după caz, se vor anunţa organele
specializate pentru intervenţii;
o instrucţiunile de prim ajutor, în caz de electrocutare, se vor prelucra cu fiecare
angajat spre luare la cunoştinţă şi se vor afişa vizibil la locul de muncă.
Art.7 Se interzice cu desăvârşire consumul de băuturi alcoolice şi substanţe halucinogene în
timpul serviciului sau înainte de intrarea în serviciu.
Art.8 Se interzice aprinderea focului, iar angajaţii nu vor permite nici altor persoane să aprindă
focul sau să fumeze în locurile unde este interzis acest lucru.
Art.9 Se impune în mod deosebit cunoaşterea modului de acţiune în situaţii de pericol iminent
specific societăţii sau în caz de calamitate, cutremur, incendiu, etc. În aceste situaţii se opreşte
aparatura şi întreaga activitate, se evacuează persoanele din zonele periculoase şi se anunţă
de urgenţă administratorul.
Art.10 Administratorul, dacă este cazul, va întocmi "CONVENŢIE – CADRU PE LINIA
SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII MUNCII" ca act adiţional la contractul de închiriere cu firma de
la care a închiriat spaţiile (sau a încheiat contractul de comodat) pentru sediul social sau la
punctele de lucru.

4
 2. INSTRUCŢIUNI PRIVIND INSTRUIREA PERSONALULUI

Art.11 (1) În prima zi de lucru se va face instructajul introductiv general cu durata de 8 ore, după
care a doua zi se va efectua instructajul la locul de muncă cu durata de 8 ore, pentru personalul
nou angajat. Instructajul va fi consemnat în fişa individuală SSM şi va fi păstrată de conducătorul
locului de muncă, respectiv de cel care are sarcina efectuării instructajului la locul de muncă.
(2) Instructajul periodic se va efectua conform NMSSM art. 107 de către şefii punctelor de lucru
şi va fi verificat de respnsabilul serviciului extrem de protecţie şi securitate astfel:
 anual – administrator;
 semestrial – personalul administrativ;
 lunar – lucrătorii din şantiere şi şoferii;
(3) În cadrul procesului de instruire lucrătorilor li se vor transmite informaţii referitoare la:
 riscurile la care sunt expuşi;
 părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate;
 dispozitivele de protecţie existente;
 mijloace de protecţie şi autoprotecţie;
 modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente;
 evacuarea încăperilor şi locurilor cu pericol;
 semnificaţia marcajelor pentru:
o indicatoare;
o inscripţionări;
o etichete;

3. REGULI PRIVIND AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Art.12 La sediul social şi în punctele de lucru, unde îşi desfăşoară activităţile personalul
societăţii, se vor asigura condiţiile de iluminat, temperatură, aerisire, umiditate optime
desfăşurării activităţii personalului.
Art.13 La sediul social şi în punctele de lucru toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi
menţinute în stare de curăţenie, libere de orice obstacol şi vor fi marcate vizibil, pentru a se evita
expunerea lucrătorilo la accidente, precum şi evacuarea personalului şi materialelor în caz de
incendiu.
Art.14 La punctele de lucru neîncălzite, se vor aplica în perioada anotimpului rece, la temperaturi
sub 20 grade Celsius, prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 99 din 2000.
Art.15 La punctele de lucru unde temperatura depăşeşte constant 30 grade Celsius, se va asigura
2-4 litri apă minerală de persoană, distribuită la temperatura de 16-18 grade Celsius.
Art.16 Pentru încălzirea încăperilo din punctele de lucru în timpul sezonului rece se vor folosi
calorifere electrice, aerpterme, etc. (exclusiv mijloace improvizate).
Art.17 Pentru a putea face posibilă acordarea primului ajutor în caz de accidente la sediul social
şi punctele de lucru vor fi dotate cu câte o trusă sanitară.
Art.18 Pentru a se putea interveni în caz de incendiu, se va întrerupe curentul electric şi se va
acţiona conform normelor afişate, cu materialele existente.
Art.19 Toate mijloacele auto vor fi dotate cu truse de scule, cu truse sanitare şi cu instinctoare.
Art.20 La sediul social şi în punctele de lucru, vor fi dotate cu mijloace de propagandă adecvate
activităţilor, care se afişează la loc vizibil, care vor sugera riscurile de accidentare şi măsurile de
evitare sau reducere a acestora, precum şi modul de acţionare în caz de producere a unui accident.

5
Art.21 Se interzice categoric executarea de lucrări de întreţinere sau reparaţii la aparatura şi
utilajele electrice aflate sub tensiune.
Art.22 Toate tablourile electrice vor fi încuiate şi vor fi verificate privind nulul împământării.
Art.23 Toate legăturile electrice la reţeaua de curent alternativ (220 V şi 380 V) se vor face
numai cu prelungitoare prevăzute cu prize SHUCO – prevăzute cu borne de nul.
Art.24 După verificare întregii instalaţii electricem, aparatura nu se va pune sub tensiune decât
după ce a fost şi ea verificată de personaulu autorizat, iar conectarea la reţea se va executa numai
în prezenţa acestuia.
Art.25 La terminarea lucrului, se va verifica locul de muncă şi se va întrerupe curentul electric
verificând lipsa de tensiune.
Art.26 Se interzice folosirea aparatelor electrice sau alte accesorii ale acestora, defecte sau
degradate. În acest sens se va organiza revizia periodică a tuturor instalaţiilor, iar de la caz la caz,
se vor repara cele defecte.
Art.27 În cazul deranjamentelor, angajaţii nu vor pune sub tensiune instalaţia, înainte de a fi
verificată de persoana autorizată. Este interzisă conectarea aparaturii înainte de verificare. Se
interzice cu desăvârşire orice fel de joacă la instalaţia sau aparatele electrice din punctul de lucru.
Art.28 Atât la locul de desfăşurare al activităţilor administrative, cât şi la punctele de lucru,
angajaţii nu vor face legături la tabloul electric fără a fi autorizaţi în acest sens şi nu vor atinge
tabloul electric după ce a fost pus sub tensiune acesta trebuind să fie încuiat.
Art.29 Orice modificare în montaj se va face numai după ce a fost întreruptă alimentarea
electrică a montajului. În timpul efectuării lucrărilor, angajaţii autorizaţi să execute acest lucru
vor sta pe covor de cauciuc sau un alt material de protecţie.
Art.30 Se interzice părăsirea locului de muncă în timpul funcţionării utilajelor chiar dacă este
necesar numai supravegherea acestora.
Art.31 La sediul social şi în punctele de lucru, unde îşi desfăşoară activităţile personalul
societăţii, se vor determina nivelul de noxe de către firme autorizate, se va finaliza prin
eliberarea unui buletin privind nivelul noxelor în locul de muncă respectiv, în vederea asigurării
condiţiilor optime de sănătate a angajaţilor.
Art.32 La sediul social şi în punctele de lucru, unde se lucrează cu aparatură electrică şi
electronică se va verifca anual, de către personalul autorizat integritatea prizelor şi NULUL
ÎMPĂMÂNTĂRII pe bază de Buletin de verificare (valoarea nulului împământării trebuie să fie
sub 4 ohmi).

Cap.II. OBLIGAŢII GENERALE ALE ANGAJATORULUI ŞI ANGAJAŢILOR

1. Obligaţiile angajatorului

Art.33 Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate

aspectele legate de muncă. În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia
măsurile necesare pentru:
a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă;
Art.34 Angajatorul are obligaţia să implementze măsurile privind asigurarea securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor pe baza următoarelor principii:
a) evitarea riscurilor;
6
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă,
alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de protecţie, în vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor
acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
h) adoptarea în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie
individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor;
Art.35 Angajatorul, ţinând seama de natura activităţilor pe care le desfăşoră societatea, are
obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la
amenajarea locurilor de muncă;
b) să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor, iar
aceasta să fie integrată în ansamblul activităţilor societăţii şi la toate nivelurile ierarhice;
c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în
muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor
cu lucrători şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi
de mediul de muncă;
e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul să fie
permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile adecvate;
Art.36 Atunci când în acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrătorii din mai multe
societăţi, angajatorii acestora au următoarele obligaţii:
a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena
în muncă, luând în considerare natura activităţilor;
b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirea riscurilor
profesionale, luând în considerare natura activităţilor;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale;
Art.37 Să asigure ca în contractele colective de muncă ce se încheie la nivelul societăţii să se
prevadă obligatoriu clauzele referitoare la securitatea şi sănătatea muncii, în conformitate cu
prevederile legii, a căror aplicare să asigure prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale.
Art.38 Să asigure ca în contractele individuale de muncă, în convenţiile civile şi în
contractele de şcolarizare să se stipuleze clauzele privind securitatea şi sănătatea muncii,
stabilindu-se şi răspunderea părţilor.
Art.39 Să asigure că în regulamnetul privind organizarea şi funcţionarea societăţii să se
stabilească obligaţii şi răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii, în conformitate
cu prevederile legii.
7
Art.40 Să stabilească prin DECIZIE personalul cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii
muncii sau să organizeze Compartiment de securitatea şi sănătatea muncii, în funcţie de
natura, complexitatea şi riscurile specifice activităţii desfăşurate, precum şi de numărul
salariaţilor.
Art.41 Să asigure printr-o activitate pregătitoare, obţinerea autorizaţiei de funcţionare din
punct de vedere al securităţii şi sănătăţii muncii, ce se emite de către inspectoratul de stat
teritorial de muncă.
Art.42 Să asigure ca finanţarea cheltuielilor aferente realizării măsurilor de securitate şi
sănătate a muncii să se efectueze integral din costurile de producţie ale unităţii sau din sumele
prevăzute cu această destinaţie în bugetul persoanelor juridice.
Art.43 Să comunice de îndată, inspectoratului teritorial de muncă şi organelo de urmărire
penală competente, după caz, evenimentele produse pe teritoriul societăţii, în care au fost
angrenaţi personal propriu sau al altei societăţi.
Art.44 Să asigure cercetarea internă a fiecărui eveniment care a produs incapacitatea
temporară de muncă, de către o comisie formată din angajaţi competeneţi ai unităţii numită
prin DECIZIE.
Art.45 Să dispună înregistrarea accidentelor de muncă în baza procesului verbal de cercetare,
în conformitate cu prevederile legale.
Art.46 Să dispună înregistrarea bolilor profesionale din cadrul unităţii în baza procesului
verbal de cercetare întocmit de către insectorul de poliţie sanitară şi medicina muncii al
judeţului împreună cu Inspectorul Teritorial de Muncă.
Art.47 Alte obligaţii ale angajatorului:
a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitate şi sănătatea în
muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz, asupra
echipamentului de protecţie care trebuie utilizat;
c) să ţină evidenţa accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de muncă mai mare
de 3 zile de lucru, a accidentelor uşoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase,
precum şi a accidentelor de muncă;
d) să elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale,
rapoarte privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii săi;
Art.48 În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorul are următoarele obligaţii:
a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor
de muncă, precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme
prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă prin a căror
aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire
profesională a lucrătorilor;
b) să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare,
organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice
corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii;
c) să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în
muncă, înainte de începerea oricărei activităţi conform prevederilor legale;
d) să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate;

8
 e) să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea şi/sau
aplicarea reglementărilor de securiotate şi sănătate în muncă, ţinând seama de
particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor;
f) să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor
prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria
competenţă sau prin servicii externe;
g) să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor,
cum ar fi: afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă;
h) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la
care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de
protecţie necesare;
i) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de
legislaţia specifică;
j) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, atestării
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi
să asigure controlul mediacl periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior
angajării;
k) să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific;
l) să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a
aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi
neutralizarea substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;
m) să prezinte documentele şi să dea relaţiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul
controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor;
n) să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de
contol şi al cercetării evenimentelor;
o) să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, lucrătorii care să participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) să nu modifice starea de fapt rezultată de producerea unui accident mortal sau colectiv, în
afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita
viaţa accidentaţilor şi a altor persoane;
q) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
r) să asigure echipamente individuale de protecţie;
s) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al
pierderii calităţilor de protecţie;

2. Obligaţiile angajatului

Art.49 Fiecare lucrător trebuie să-şi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi

instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu
expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
Art.50 În mod deosebit, lucrătorii au următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de
transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare să îl
înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
9
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea
arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii,
uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi, orice situaşie de muncă
despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar,
pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de
muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi,
pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt
sigure şi fără riscuri pentru securitatea şi sănătatea în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari;

10
Cap.III. ANEXE

11
 ANEXA NR.1
IPSSM Cod 01 – pentru personalul administrativ

Conţinut

Art.1 IPSSM pentru personalul administrativ cuprind măsuri de prevenire a accidentării şi

îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare pericolele specifice acestor activităţi şi cerinţele
desfăşurării lor.
Art.2 Scopul prezentelor norme este de a reglementa organizarea şi desfăşurarea activităţilor
personalului administrativ în condiţii de securitate şi sănătate.

Prevederi generale

Art.3 Fiecare angajat trebuie să cunoască şi să aplice normele de securitate şi sănătate a muncii şi
de prevenire şi stingere a incendiilor în biroul sau încăperea în care îşi desfăşoară activitatea.
Art.4 Personalul tehnico-administrativ este dator să semnalizeze:
 orice accident sau incendiu cunoscut în incinta întreprinderii;
 toate situaţiile periculoase de muncă;
 toate pagubele materiale produse în urma unui accident sau incendiu;
Art.5 Orice deplasare dintr-o încăpere în alta se va efectua atent, cu faţa înainte. Deschiderea uşii
se va executa lent pentru a nu accidenta vreo persoană aflată în încăperea alăturată, în imediata
apropiere a ei.
Art.6 Circulaţia pe scări se va efectua respectându-se următoarele norme:
 se va circula numai pe partea dreaptă;
 se va merge încet, unul după altul, în şir simplu;
 se va sprijini cu mâna de bara scării, nu se va citi în timp ce se urcă sau coboară pe scări,
nu se va aprinde ţigara, nu se vor număra banii, nu se va merge distrat, sărind câte două,
trei trepte deodată, etc.
 vor fi îndepărtate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea (creioane,
cotoare şi coji de fructe, etc.)
Art.7 Când trebuie luat un obiect aflat la înălţime, obligatoriu se va folosi o scară sigură. Este
interzis să se improvizeze podeţe formate din scaune, cutii, sertare, aşezate unele peste altele,
deoarece nefiind stabile, se pot răsturna.
Art.8 La folosirea ascensoarelor, vor fi respectate următoarele norme:
 este interzisă intrarea sau ieşirea din cabină în fugă;
 este interzisă împiedicarea funcţionării normale a uşii;
 totdeauna se intră cu faţa înainte în cabină;
 este interzis a se intra cu ţigara aprinsă în cabină;
 nu se va depăşi sarcina maximă de trasnport a ascensorului, iar încărcătura va trebui să
fie repartizată uniform pe platforma cabinei;
 se va semnala orice defecţiune constatată la ascensor;
Art.9 Uşile cu geamuri trebuie manevrate atent. Este interzis a se sprijini sau a se împinge de
partea din sticlă a uşilor.
Art.10 La ieşirea din clădire, orice persoană se va asigura în toate direcţiile pentru a nu fi
surprinsă de vreun mijloc de transport.

12
Art.11 La intersecţii, trebuie să se circule pe partea dreaptă, mergându-se încet, pentru a se evita
coliziunea cu o persoană sau un mijloc de transport, care ar putea veni din sens opus sau de după
colţul clădirii.
Art.12 Totdeauna trebuie să se privească în direcţia de mers, iar atunci când se transportă pachete
în braţe, acestea nu trebuie să împiedice vizibilitatea.
Art.13 Pardoselile din încăperi trebuie să fie corespunzător întreţinute, iar urmele de ulei şi apă
trebuie înlăturate pentru a se evita alunecările. Trebuie semnalate orice defecţiuni în pardoseli
(spărturi sau rupturi de linoleum, covoare etc.).
Art.14 În timpul programului, trebuie folosită o încălţăminte corespunzătoare pentru a se evita
orice sursă de accident.
Art.15 Pentru protecţia personalului care face curăţenie, cioburile de sticlă trebuie învelite şi
depuse astfel încât să poată fi uşor identificate de acest personal, de preferat fiind să se lase la
vedere, pe birou.
Art.16 Pentru ridicarea obiectelor, efortul trebuie făcut cu muşchii picioarelor şi nu cu muşchii
spatelui. Trebuie evitate întinderile rapide ale braţelor şi întoarcerile bruşte.
Art.17 Personalul din birouri care se deplaseză în punctele de lucru trebuie să respecte
următoarele norme obligatorii:
 să folosească îmbrăcămintea cât mai strânsă pe corp;
 să nu circule printre maşini, ci numai pe căile de acces;
 se va evita călcarea pe cabluri pe porţiuni uleiate sau alunecoase şi pe orice alte obiecte
care ar putea provoca alunecări;
 să nu atingă maşinile în funcţiune sau oricare loc periculos din fabrică;
 să nu poarte discuţii prelungite cu personalul care lucrează la maşini;
 să sesizeze imediat şeful punctului de lucru în cazul când se contată situaţii ce pot duce la
accidente de muncă;
 să nu îndepărteze neautorizat dispozitivele de protecţie în timpul funcţionării maşinilor;
 la verificarea numerelor de inventar sau la inventarierea maşinilor, să cheme ajutorul de
maistru sau maistrul pentru a lua măsuri de securitate, când se intră între maşini. Dcaă nu
are echipament de protecţie specific locului de muncă, va cere să se oprească maşina în
timpul inventarierii;
 în locurile unde sunt afişate semnele convenţionale de avertizare, va intra numai în
prezenţa şefului punctului de lucru, care va lua măsurile corespunzătoare de securitate;
 nu are voie să aprindă ţigara, să fumeze sau să folosească flăcări deschise în încăperile
unde se găsesc materiale inflamabile sau explozive (magaziile de materiale, lubrifianţi şi
carburanţi, etc.).
Art.18 Personalul tehnico – administrativ din birouri va fi instruir semestrial atât pe liniile de
securitate şi sănătate a muncii, cât şi pe liniile de situaţii de urgenţă de căre şefii de servicii sau
birouri, consemnându-se în fişa de instructaj individual material predat.
Art.19 Pe linie de situaţii de urgenţă trebuie să respecte următoarele norme:
 să sesizeze serviciul administrativ de orice abatere sau situaţie care ar putea provoca
incendii sau avarii;
 să nu arunce beţe de chibrituri sau resturi de ţigări aprinse pe jos sau în coşurile de
hârtie;
 să nu fumeze sau să umble cu foc deschis pe coridoare sau în birouri când se curăţă
parchetul cu parchetin;

13
  să nu fumeze în locuri unde sunt depozitate materiale combustibile sau unde este
afişat FUMATUL INTERZIS;
 să nu depună pe calorifere hârtii, ţesături sau alte materiale combustibile;
 să nu se depoziteze în birouri substanţe inflamabile;
 să nu se folosească prize defecte, cabluri rupte, cu izolaţie deteriorată sau fără ştecher;
 să nu se pună în acelaşi timp mai multe aparate electrice în aceeaşi priză, utilizând
dublu sau triplu ştecher;
 să nu se umble la instalaţii, aparate sau tablouri electrice. Orice defecţiune va fi adusă
la cunoştinţa serviciului administrativ pentru remediere;
 să nu blocheze culoarele şi scările de acces cu materiale ce ar împiedica evacuarea
bunurilor în caz de incendiu sau intervenţie pentru stingere;
 ieşirile pentru evacuare, în caz de incendiu, nu trebuie să fie blocate sau încuiate;
 la terminarea programului, înainte de părăsirea biroului, se vor scoate toate ştecherele
din priză, se va stinge lumina şi se va verifica să nu rămână ţigări aprinse;
Art.20 În caz de incendiu se procedează astfel:
 se dă alarma, anunţându-se totodată şi conducerea;
 se asigură prima intervenţie pentru localizarea şi stingerea focului, folosindu-se mijloacele
cele mai apropiate de stingere din dotare;
 se iau măsuri de evacuare, din calea focului, în prima urgenţă: documentele secrete, actele
de evidenţă şi contabilitate şi documentele tehnice deosebite;
 în acest scop, se vor numi persoane cu sarcini concrete ce le au de îndeplinit în caz de
incendiu;
Art.21 Cerinţele privind mediul de muncă sunt:
 iluminatul încăperilor de lucru va fi proiectat în funcţie de caracteristicile sarcinii de
muncă şi de cerinţele vizuale ale utilizatorilor, astfel încât să se asigure nivelul de
iluminare şi contrast adecvat între ecran şi mediu, pentru obţinerea unei performanţe
vizuale ridicate;
 valorile parametrilor de iluminat sunt cele prevăzute în norme;
 ferestrele vor fi prevăzute cu un sistem corespunzător de protecţie reglabil;
 posibilele reflexii şi străluciri pe ecran sau pe alte elemente ale postului de muncă, vor fi
evitate corelând caracteristicile tehnice şi amplasarea surselor de lumină cu amenajarea
încăperilor şi posturilor de muncă;
 încăperile în care se desfăşoară activităţi de prelucrare automată a datelor, se vor asigura
condiţii de confort termic;
 atunci când este necesar un microclimat strict controlat, se va urmări să nu se creeze
curenţi de aer supărători;
 umiditatea aerului va fi mai mare de 40% pentru a se evita uscare mucoaselor;
 echipamentul aparţinând postului de lucru nu va produce o căldură excesivă care să
producă disconfortul lucrătorilor;
 zgomotul emis de echipamentele care aparţin postului de muncă nu trebuie să distragă
atenţia şi să perturbe comunicarea verbală;
 nivelurile de zgomot vor fi cele prevăzute în legislaţia în vigoare, pentru locuri de muncă
cu nivel ridicat de concentrare a atenţiei;

14
  imprimantele de mare viteză, care constituie surse de zgomot, vor fi aşezate în încăperi
separate de sala calculatoarelor, izolate fonic şi prevăzute cu geamuri transparente pentru
a facilita vizualizarea procesului de imprimare;
 instalaţiile de ventilare nu trebuie să antreneze prin funcţionarea lor o creştere
semnificativă (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste încăperi;
 toate radiaţiile, exceptând părţile vizibile ale spectrului electromagnetic trebuie să fie
reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protecţiei sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor;
 emisiile de ozon (O3) de la imprimantele laser trebuie reduse la niveluri neglijabile din
punct de vedere al protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;

ANEXA NR.2
IPSSM Cod 02 – pentru prelucrarea automată a datelor
Conţinut

Art.1 (1) Prezentele norme se aplică activităţilor de birou ce presupun lucrul cu echipamentele
electronice pentru prelucrarea automată a datelor, inclusiv activităţilor desfăşurate la
videoterminale.
(2) Lucrătorii care urmează să desfăşoare activităţi la birouri unde sunt în dotare echipamentele
de calcul, vor fi încadraţi şi repartizaţi la posturile de lucru numai după efectuarea examenelor
medicale obligatorii prevăzute de reglementările în vigoare ale Ministerul Sănătăţii, inclusiv a
examenului medical oftalmologic.
(3) Examenul medical se va realiza periodic, în conformitate cu prevederile legale şi ori de câte
ori lucrătorii acuză simptome vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea
profesiunii.
Art.2 (1) În cazul în care la controlul medical oftalmologic se constată că nu pot fi utilizaţi
ochelari de protecţie obişnuiţi, lucrătorii vor fi dotaţi cu mujloace de corecţie speciale, adecvate
sarcinii de muncă.
(2) Plata mijloacelor de corecţie speciale va fi suportată de agentul economic respectiv.

Prevederi generale

Art.3 Conducerea agentului economic va asigura informarea lucrătorilor asupra tuturor

aspectelor de securitate şi sănătate derivate din cerinţele desfăşurării activităţilor, precum şi
asupra măsurilor aplixcabile la locul de muncă astfel:
 Lucrătorii vor fi instruiţi în utilizarea echipamentului de calcul înainte de începerea
activităţii şi ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă;
 Lucrătorii vor fi instruţi special asupra necesităţii amenajării ergonomice a locului de
muncă şi asupra poziţiilor corecte pe care trebuie să le adopte în timpul lucrului;
Art.4 Conducerea agenţilor economici vor planifica şi realiza activităţile de prelucrare automată
a datelor astfel încât activitatea zilnică în faţa ecranului să alterneze cu alte activităţi.
Art.5 În cazul în care alternarea activităţii nu este posibilă, iar sarcina de muncă impune
utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze suplimentare
faţă de cele obişnuite.

15
Art.6 Durata şi periodicitatea pauzelor suplimentare este de 15 minute la 2 ore de lucru şi vor fi
incluse în timpul de lucru.
Art.7 Timpul de aşteptare a răspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauză în activitatea
lucrătorilor.

Amenajarea locului de muncă

Art.8 Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort şi
libertate de mişcare şi să diminueze în măsură maxim posibilă riscurile de natură vizuală, mentală
şi posturală.
Art.9 Posturile de muncă trebuie concepute şi amenajate astfel încât să permită unor persoane
diferite să realizez o gamă diversă de sarcini de muncă, într-un mod confortabil şi eficace, la
nivelul de performanţe cerut.
Art.10 Amenajarea posturilor de muncă trebuie să permită adaptarea acestora la schimbări de
cerinţe şi situaţii.
Art.11 Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile
antropofuncţionale ale utilizatorilor şi munca lor prin asigurarea posibilităţilor de reglare a
diferitelor elemente componenete ale acestuia.
Art.12 Utilizatorii trebuie să aibă posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru în timpul
activităţii.
Art.13 Dacă utilizatorii se deplasează de la un punct de lucru la altul, este indicat să se prevadă
elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a uşura mişcarea (de exemplu, o canelură sub
birou cu o adâncime suficientă pentru prindere).
Art.14 Distanţele şi unghiurile de vedere trebuie să fie în raport cu cerinţele sarcinii de muncă şi
în conformitate cu poziţia de lucru standard.
Art.15 Pentru a păstra o poziţie de lucru confortabilă şi pentru a evita reflexiile şi efectul de
orbire, utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească ecranul, oricare ar fi înălţimea
ochilor deasupra planului de lucru.
Art.16 Înălţimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcţii de privire
înclinate între 10 şi 20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
Art.17 Înălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ şi antebraţ de
minimum 90 grade.
Art.18 În pozăţia aşezat, distanţa între planul de lucru şi suprafaţa de şedere trebuie să fie
cuprinsă între 200 şi 260 mm.
Art.19 Ecranul, suportul de documente şi tastatură trebuie amplasate la distanţe aproximativ
egale faţă de ochii utilizatorului, respectiv 600 plu sau minus 150 mm. şi trebuie să fie:
 amplasate încât direcţia de privire să fie paralelă cu sursele de lumniă (naturală şi
artificială);
 între şirurile de corpuri de iluminat din încăperea de lucru;
 la distanţă faţă de ferestre;
Art.20 Suprafeţele vitrate nu trebuie să fie situate în faţa sau în spatele utilizatorului.
Art.21 Se va evita, pe cât posibil, amplasarea videoterminalelor în încăperi cu suprafeţe vitrate de
mari dimensiuni. Dacă acest lucru nu este posibil, în cazul încăperilor mari, cu suprafeţe vitrate
importante, dispuse pe mai mulţi pereţi se vor lua măsuri adecvate pentru mascarea zonelor cu
luminiţă ridicată (pereţi mobili, storuri cu lamele otizontale la ferestre).
Art.22 Pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi stabilitate, la locul de muncă trebuie:

16
  să se reducă la minimum vibraţiile inerente sau transmise;
 să se elimine posibilitatea basculării planului de lucru;
 să fie posibilă reglarea înălţimii mesei fără risc de coborâre bruscă, şi deci, de rănire;
 să nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul;
Art.23 Amenajarea posturilor de muncă într-o încăpere trebuie realizate astfel încât să asigure:
 accesul uşor şi rapid al utilizatorilor la locul de muncă;
 accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentului, la
poziţiile cablurilor şi la prizele electrice, fără întreruperea activităţii în desfăşurare sau cu
o întrerupere minimă;
 un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare între
indivizi şi de intimitate;
Art.24 Conductorii electrici şi cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii:
 să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pa planul de lucru sau pe sol;
 să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile alea
utilizatorilor, inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii;
 să asigure accesul uşor, iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea acitivităţii;
 cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru;
 conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva
deteriorărilor mecanice;

Măsuri de securitate şi sănătate în timpul exploatării

Art. 25 Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi

pentru care nu au instruirea necesară.
Art.26 Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie va fi efectuată numai de către personalul
autorizat în acest scop.
Art.27 Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la tablouri
electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de climatizare
sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice.
Art.28 La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, în ordine,
următoarele prevederi:
 verificarea temperaturii şi umidităţii din sală;
 verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
 punerea sub tensiune a unităţii centrale, prin acţionarea butonului corespunzător de pe
panoul unităţii centrale;
 punerea sub tensiune a echipamentelor perifierice prin acţionarea butoanelor
corespunzătoare de pe panourile de comandă, în succesiunea indicată în documentaţia
tehnică a calculatorului;
Art.29 Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza în succesiunea
inversă a celei prevăzute la punerea sub tensiune.
Art.30 Punerea în funcţiune a unui echipament, după revizii sau reparaţii, se va face numai după
ce personalul autorizat să efectueze revizia sau reparaţia, confirmă în scris că echipamentul
respectiv este în bună stare de funcţionare.
Art.31 Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
Art.32 Se interzice efectuarea oricărei intervenţii în timpul funcţionării echipamentelor de calcul.

17
Art.33 Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată pentru a se putea
interveni imediat ce se produce o defecţiune.
Art.34 Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se contată o
defecţiune a acestuia.
Art.35 Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de întreţinere autorizat.
Art.36 DAcă în timpul funcţionării echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va
fi oprit şi se va anunţa personalul de întreţinere pentru control şi remediere.
Art.37 Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la
pământ.
Art.38 Înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul
autorizat în acest scop.
Art.39 La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor utiliza supraîncălzirile care pot duce la
incendii.
Art.40 În apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingătoare cu praf şi dioxid de carbon.
Art.41 În timpul funcţionării, capacul superior al imprimantelor va fi menţinut închis;
deschiderea capacului imprimantelor, pentru diverse reglaje se va realiza numai după
deconectarea acestora de la sursă.
Art.42 La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea părţilor fierbinţi.
Art.43 Orice intervenţie în timpul funcţionării imprimantelor, permisă în documentaţia tehnică,
se va realiza cu luarea măsurilor de evitare a antrenării părţilor corpului de către imprimantă.
Art.44 În timpul funcţionării calculatorului, uşile de acces la sala calculatorului nu se vor blova
sau încuia, pentru a permite evacuarea rapidă, în caz de pericol, a personalului de deservire.
Art.45 Se interzice fumatul în încăperile cu volum mare de documente.
Art.46 În cazul unui început de incendiu în sala calculatoarelor, se va acţiona cu stingătorul de
praf şi dioxid de carbon.
Art.47 Reluarea lucrului în zonele de acţiune a dioxidului de carbon se va face numai după
ventilarea spaţiilor respective cu instalaţii de climatizare în funcţiune, în circuit deschis, un timp
stabilit în funcţie de capacitatea ventilatoarelor şi volumul încăperilor, dar nu mai puţin de o oră.
Art.48 Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a acalculatorului sau deasupra tastaturii.
Art.49 În timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor coloraţi.
Art.50 Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii (sub formă
de reţea, aplicate pe suprafaţa ecranului).
Art.51 Utilizatorii echipamentelor de calcul prevăzute cu ecran de vizualizare trebuie să
cunoască necesitatea şi posibilităţile de reglare a echipamentului şi mobilierului de lucru.
Art.52 Reglările se vor efectua în raport cu cerinţele sarcinii de muncă, condiţiile de mediu şi cu
caracteristicile antropofuncţionale şi psihofiziologice individuale.
Art.53 Caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite cu un format clar, de mărime suficientă
şi cu spaţiu corespunzător între caractere şi între linii, trebuind să îndeplinească următoarele
cerinţe:
 înălţimea minimă a caracterului trebuie să subîntindă un arc de 16 grade;
 lăţimea caracterelor va fi de 50 până la 100% din înălţimea lor;
 spaţiul între caractere să fie egal sau mai mare decât grosimea liniei de scriere a
caracterului (sau 1 pixel);
 grosimea liniei de scriere a caracterului va fi cuprinsă între 8 şi 17% din înălţimea lor;
 spaţiul între linii va fi mai mare sau egal cu 1 pixel;
 raportul dintre lăţime şi înălţime va fi cupris între 0,7:1 şi 0,9:1 ;

18
  spaţiul între cuvinte trebuie să fie egal cu minimum lăţimea unui caracter ("N" pentru
spaţiere proporţională);
 pentru prezentarea caracterelor numerice şi alfanumerice numai cu majuscule, trebuie să
fie folosită o matrice de cel puţin 5x7 pixeli;
 pentru sarcini care necesită citirea continuă a textului sau în care este importantă
vizibilitatea fiecărui caracter în parte, se va folosi o matrice de 7x9 pixeli;
 se va asigura un contrast adecvat între caractere şi fond;
 la ecranele cu contrast negativ (caractere deschise şi fond închis), rapoartele optime de
luminescenţă trebuie să fie cuprinse între 3:1 şi 14:1 (optim între 5:1 şi 10:1) ;
 se va prevedea posibilitatea controlului şi a reglării luminaţiei caracterelor şi/sau a
fondului de către utilizatorul echipamentului;
Art.54 Ecranul nu trebuie să prezinte reflexii care să provoace disconfort utilizatorului. Este de
preferat ca el să fie tratat din fabricaţie împotriva reflexelor, trebuind să îndeplinească
următoarele cerinţe:
 ecranul trebuie să poată fi orientat şi întotdeauna înclinat uşor şi liber pentru a putea fi
adaptat nevoilor utilizatorilor;
 ecranul trebuie să fie vizibil sub orice unghi de vedere mai mic de 40 grade (unghi
măsurat în raport cu perpendicualara la suprafaţa ecranului într-un plan oarecare);
 se va prevedea posibilitatea poziţionării ecranului astfel încât acele zone ale sale care
trebuie privite în mod continuu să poată fi vaăzute sub un unghi al liniei de vedere cuprins
între orizontală şi 60 grade sub orizontală;
Art.55 Tastatura trebuie astfel concepută încât să permită utilizatorului localizări şi acţionări
corecte, rapide şi confortabile ale tastelor, şi în final, o performanţă ridicată, trebuind să
îndeplinească următoarele cerinţe:
 tastatura trebuie să fie separată şi mobilă faţă de ecran pentru a permite reglarea distanţei
de citire în funcţie de cerinţele vizuale şi utilizarea optimă a planului de lucru;
 înălţimea rândului de referinţă (rândul C) nu trebuie să depăşească 30 mm. Înălţimea
rândului A poate depăşi rândul B care nu trebuie să depăşească înălţimea rândului de
referinţă;
 înclinarea câmpului de taste nu trebuie să depăşească 15 grade atunci când rândul de
referinţă are înălţimea de 30 mm. Înclinarea tastaturii trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 25
grade faţă de orizontală;
 mărimea minimă a tastaturii este limitată de prescripţiile privind zonarea, spaţierea
tastelor şi mărimea capului tastei. Mărimea globală a tastaturii trebuie să depăşească
această mărime minimă cât mai puţin posibil;
 tastele trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:
o forţa necesară pentru acţionarea unei taste: 0,25 până la 1,50 N;
o cursa unei taste: între 1,5 – 6 mm. ;
o mărimea unei taste pătrate: 12 – 15 mm. ;
o distanţa între centrele a două taste alfanumerice adiacente: 18 – 20 mm. ;
o taste mate cu caractere întunecate pe fond luminos, vizibile din poziţie de lucru
normală;
o contrastul între nivelul de luminescenţă a fondului şi cel al caracterelor: 3:1 pentru
toate tastele;
o acţionarea unei taste să fie însoţită de un semnal sonor sau de ambele;

19
 o revenirea automată a tastei la poziţia iniţială după acţionare;
Art.56 Suportul pentru documente trebuie să fie reglabil în înălţime şi ca distanţă faţă de
utilizatori, trebuind să îndeplinească următoarele cerinţe:
 mărimea suportului va fi corelată cu cea a documentelor, de preferat cu 10 mm. mai mică
decât a acestora, pentru a facilita manipularea lor;
 suportul va fi stabil astfel încât să nu fie afectat de moşcare pe planul de lucru şi va avea
coeficient de reflexie scăzut;
Art.57 Mobilierul de lucru conceput şi realizat în funcţie de caracteristicile antropofuncţionale
ale utilizatorilor şi de caracteristicile sarcinii de lucru, astfel realizat încât să asigure acestora
libertatea mişcărilor, o poziţie de lucru corectă confortabilă şi performanţă ridicată, trebuind să
îndeplinească următoarele cerinţe:
 planul de lucru va avea o suprafaţă suficientă pentru o asamblare flexibilă a ecranului,
tastaturii, documentelor şi echipamentului auxiliar;
 lăţimea minimă a mesei va fi de 800 mm.;
 suprafaţa de lucru trebuie să fie mată pentru a evita reflexiile. Sunt contraindicate culorile
deschis care pot produce un contrast excesiv de luminescenţă;
 mesele nereglabile vor avea o înălţime de 730 plus sau minus 10 mm.;
 în condiţiile în care echipamentul de calcul este utilizat succesic de mai multe persoane,
mesele vor fi reglabile în înălţime, cu posibilităţi de reglare între 650 şi 740 mm.;
 adâncimea minimă a spaţiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub planul de
lucru va fi de 700 mm.;
 materialul din care este confecţionat planul de lucru nu trebuie să fie rece la atingere sau
să antreneze o conductibilitate excesivă a căldurii către corpul utilizatorului;
 scaunul trebuie să fie stabil şi să-i permită utilizatorului libertatea de mişcare şi o poziţie
confortabilă astfel:
o înălţimea scaunului trebuie să fie reglabilă;
o mecanismele de reglare a înălţimii scaunului trebuie să poată fi acţionate cu
uşurinţă şi concepute astfel încât să nu fie posibilă o modificare involuntară a
înălţimii scaunului;
o atunci când înălţimea scaunului nu poate fi reglată pentru a se adapta unor
utilizatori de talie mică, se va prevedea un reazem pentru picioare;
o scaunul trebuie prevăzut cu mecanism de basculare, astfel încât să fie posibilă o
basculare de câteva grade spre înaintea suprafeţei de şedere şi să poată fi adoptate
poziţii de lucru înclinate (caz în care bascularea scaunului trebuie să funcţioneze
sincronizat cu înclinarea spătarului);
o mişcarea scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie să modifice înălţimea
marginii anterioare a scaunului;
o spătarul scaunului trebuie să fie reglabil atât ca înălţime, cât şi ca înclinare;
o spătarul trebuie să sprijine zona lombară, umerii şi partea superioară a toracelui şi
trebuie să fie convex în regiunea lombară pentru a deveni plat sau concav mai sus;
o se va evita curbarea excesivă a spătarelor;
o unghiul sau bascularea suprafeţei de şedere a scaunului trebuie să funcţioneze
simultan cu unghiul spătarului, determinând o basculare pozitivă atunci când
spătarul este înclinat, dar nu o baculare excesivă care să deranjeze la aşezare sau
ridicare de pe scaun;

20
  dacă este necesar, locul de muncă va fi prevăzut cu reazem pentru picioare;
 reazemul trebuie poziţionat pe sol şi trebuie să prezinte stabilitate;
 suprafaţa trebuie să fie antiderapantă şi să prezinte o mărime suficientă pentru a permite
libertatea de mişcare (lăţime mai mare sau egală cu 450 mm. şi adâncime mai mare sau
egală cu 350 mm.);
 înclinarea suprafeţei de sprijin trebuie să fie reglabilă între 0 – 15 grade;
Art.58 La proiectarea, selectarea şi modificarea software-ului, precum şi la proiectarea sarcinilor
de utilizare e echipamentului cu ecran de vizualizare, se vor respecta următoarele prevederi:
 software-ul trebuie să coresundă sarcinii de lucru;
 software-ul trebuie să fie uşor de utilizat şi adaptat nivelului de cunoştinţe şi experienţei
operatorului, orice facilitate va fi adusă la cunoştinţa operatorilor;
 sistemele trebuie să afişeze informaţiile într-un format şi ritm care să fie adaptate
operatorilor;
 principiile ergonomice ale software-ului trebuie să fie aplicate, în special, la prelucrarea
datelor de către operator;
Art.59 Se interzice accesul personalului de întreţinere şi reparaţii la echipamentele de calcul pe
care nu le cunosc şi pentru care nu au fost instruiţi. Se vor regla în principal:
 luminiţa ecranului, contrastul între caractere şi fond, poziţia ecranului (înălţimea,
orientarea, înclinarea);
 înălţimea şi înclinarea suportului pentru documente;
 înălţimea mesei de lucru (dacă este reglabilă);
 înălţimea suprafeţei de şedere a scaunului, înclinarea şi înălţimea spătarului scaunului;
Art.60 Orice reparaţie a echipamentelor de calcul se va efectua în conformitate cu prevederile din
documentaţia tehnică a calculatorului şi se va urmări în mod special:
 pentru fiecare echipament de calcul se vor întocmi grafice de control periodic pentru
semnalizarea deficienţelor şi remedierea acestora;
 înainte de începerea oricărei lucrări de reparaţie se vor verifica sculele, dispozitivele de
lucru şi echipamentul individual de protecţie adecvat riscurilor existente;
 personalul de întreţinere şi reparaţii va verifica existenţa dispozitivelor de protecţie şi a
carcaselo şi nu va autoriza punerea în funcţiune a echipamentului respectiv, decât după
montarea dispozitivelor şi carcaselor de protecţie;
 se interzice curăţarea sau ungerea echipamentului în timpul funcţionării acestora;
 suprafeţele ecranelor, videoterminalelor se vor curăţa periodic de depunerile de praf sau
amprente digitale, pentru a nu se reduce lizibilitatea;
 curăţarea se va face numai cu produsele prescrise de producătorul echipamentului;
 conductorul locului de muncă împreună cu personalul care lucrează la echipamentele
electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub
tensiune (carcase intacte şi la locul lor, capace închise, izolaţia cablurilor nedeteriorată,
etc.);
Art.61 Personalul de întreţinere a echipamentelor electrice trebuie să asigure dotarea circuitelor
cu siguranţe fuzibile originale şi calibrate corespunzător şi reglarea aparatelor de protecţie pentru
a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant şi se va avea în vedere:
 mijloacele şi instalaţiile de protecţie împotriva pericolului de electrocutare vor fi
verificate pe baza unui plan de verificări aprobat de conducerea agentului economic

21
 respectiv (anual se vor verifica prizele şi nulul împământării şi se va elibera un buletin de
verificare);
 se interzice intervenţia la instalaţiile electrice a persoanelor necalificate în meseria de
electrician şi neautorizate;
 intervenţiile la instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie executate conform
prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice;
 echipamentele electronice de calcul şi instalaţiile electrice care le alimenteayă cu energie
electrică trebuie astfel proiectate şi realizate încât să fie asigurată protecţia împotriva
electrocutării prin atingerea directă şi indirectă;
 echipamentele electronice şi instalaţiile electrice care le alimentează cu energie electrică
trebuie să corecpundă mediului în care sunt utilizate;
 tesniunea de alimentare a echipamentelor electronice de calcul trebuie să fie de maximum
220 V;
 echipamentele electronice de calcul trebuie să corespundă cel puţin gradului IP2X;
 echipamentele electrice de clasa I de protecţie trebuie să fie alimentate cu energie
electrică printr-un cablu care, pe lângă conductoarele de lucru, trebuie să conţină şi un
conductor de protecţie prin care să se lege masa echipamentelor la nul de protecţie, în
cazul alimentării dintr-o reţea electrică legată la pământ (reţea TN) sau la pământ în cazul
alimentării dintr-o reţea izolată faţă de pământ (reţea IT);
 ca protecţie suplimentară împotriva electrocutării, pe circuitul de alimentare cu energie
electrică a echipamentelor electrice de clasa I trebuie să fie prevăzut un întrerupător de
curent de defect care să deconecteze echipamentul la un curent de defect de 30 mA;
 circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice de calcul trebuie să
fie protejate la curenţi de scurt circuit prin siguranţe fuzibile, siguranţe automate sau
întrerupătoare automate;
 siguranţele fuzibile trebuie să fie originale şi calibrate la curentul nominal indicat de
proiectant;
 curentul de scurt circuit la care deconectează siguranţele fuzibile şi întrerupătoarele
automate trebuie să aibă valoarea indicată de proiectant;
 echipamentele electrice de clasa II de protecţie sunt construite cu izolaţie suplimentară
sau întărită şi nu necesită nici o altă măsură de protecţie împotriva electrocutării prin
atingere indirectă;
 echipamentele de cla III de protecţie sunt construite pentru a fi alimentate la o tensiune
foarte joasă;
 sursa de ensiune foarte joasă trebuie să fie realizată astfel încât să nu poată apărea în
circuitul de tensiune foarte joasă o tensiune mai mare;
 circuitele de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de calcil trebuie să fie
separate de cele care alimentează alte instalaţii şi prevăzute cu posibilitatea de alimentare
încă cel puţin 5 minute de la întreruperea tensiunii reţelei electrice şi semnalizarea acestui
defect;
 orice dispozitiv periferic al calculatorului va fi prevăzut cu un întrerupător care să permită
operatorului deconectarea dispozitivului respectiv în caz de necesitate;
 pentru a evita fenomenul de scânteiere a imaginii se va asigura o frecvenţă de regenerare
verticală a fosforului mai mare de 65 Hz pentru ecranele cu fond deschis şi de cel puţin 75
Hz pentru ecranele cu rezoluţie ridicată;

22
Art.62 Cerinţele privind mediul de muncă sunt:
 iluminatul încăperilor de lucru va fi proiectat în funcţie de caracteristicile sarcinii de
muncă şi de cerinţele vizuale alea utilizatorilor, astfel încât să se asigure niveluri de
iluminare şi contrast adecvat într-un ecran şi mediu, pentru obţinerea unei performanţe
vizuale ridicate;
 valorile parametrilor de iluminat sunt cele prevăzute în Normele generale de protecţie a
muncii;
 ferestrele vor fi prevăzue cu un sistem corespunzător de protecţie reglabil;
 posibile reflexii şi străluciri pe ecran sau pe alte elemente ale postului de muncă, vor fi
evitate corelând caracteristicile tehnice şi amplasarea surselor de lumină cu amenajarea
încăperilor şi posturilor de muncă;
 încăperile în care se desfăşoară activităţi de preclucrare automată a datelor, se vor asigura
condiţii de confort termic. Atunci caând este necesar un microclimat strict controlat, se va
urmări să nu se creeze curenţi de aer supărători. Umiditatea aerului va fi mai mare de 40%
pentru a se evita uscarea mucoaselor.
 echipamentul aparţinând postului de lucru nu va produce o căldură excesivă, care să
producă disconfortul lucrătorilor;
 zgomotul emis de echipamentele care aparţin postului de muncă nu trebuie să distragă
atenţia şi să perturbe comunicarea verbală;
 nivelurile de zgomot vor fi cele prevăzute în legilsaţia în vigoare, pentru locuri de muncă
cu nivel ridicat de concentrate a atenţiei;
 imprimantele de mare viteză, care constituie surse de zgomot vor fi aşezate în încăperi
separate de sala calculatoarelor, izolate fonic, şi prevăzute cu geamuri transparent pentru
a facilita vizualizarea procesului de imprimare;
 instalaţiile de ventilare nu trebuie să antreneze prin funcţionarea lor o creştere
semnificativă (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din acete încăperi;
 toate radiaţiile, exceptând părţile vizibile ale spectrului electromagnetic trebuie să fie
reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protecţiei sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor;
 emisiile de ozon (O3) de la imprimantele laser trebuie reduse la niveluri neglijabile din
punct de vedere al protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;

23
 ANEXA NR. 3
IPSSM Cod 03 – pentru conducătorii autovehiculelor

Conţinut

Art.1 (1) IPSSM pentru conducătorii de autovehicule cuprind măsuri de prevenire a accidentării
şi îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare pericolele specifice acestor activităţi şi cerinţele
desfăşurării lor.
(2) Scopul prezentelor norme este de a reglementa organizarea şi desfăşurarea activităţilor
conducătorilor de autovehicule în condiţii de securitate şi sănătate.

Măsuri generale de securitate şi sănătate a muncii

Art.2 (1) Conducătorii de autovehicule vor încadraţi şi repartizaţi la posturile de lucru numai
după efectuarea examenelor medicale obligatorii prevăzute de reglementările în vigoare ale
Ministerului Sănătăţii, inclusiv a examenului medical psihologic.
(2) Examenul medical se va realiza periodic, în conformitate cu prevederile legale numai la
cabinete medicale autorizate (CLINICA CFR – pt. jud. Timiş).
Art.3 (1) COnducerea agentului economic va asigura informarea lucrătorilor asupra tuturor
aspectelor de securitate şi sănătate derivate din cerinţele desfăşurării activităţilor, precum şi
asupra măsurilor aplicabile la locul de muncă.
(2) Conducătorii de autovehicule vor fi admoşi să lucreze numai pe tipul de autovehicul pentru
care posedă permis de conducere în conformitate cu reglementările CODULUI RUTIER.
(3) Organizarea şi desfăşurarea instructajului privind securitatea şi sănătatea muncii se va efectua
lunar.
(4) Transportul se execută doar cu mijloace amenajate, cu personal autorizat care nu pun în
pericol siguranţa circulaţiei sau viaţa oamenilor.
Art.4 Obligaţiile generale ale conducătorului auto:
 să sesizeze şefului locului de muncă orice problemă pe linia securităţii şi sănătăţii muncii,
a stării tehnice a mijlocului de transport sau a riscului comercial la care ar putea fi supus
pe timpul transportului;
 să sesizeze ierarhic conducerea persoanei juridice dacă şeful locului de muncă, care a fost
informat de problemele apărute nu s-a implicat în rezolvarea acestor aspecte;
 să respecte indicaţiile semnelor de circulaţie (PE DRUMURILE PUBLICE SAU
INTERNE);
 SĂ NU ÎNCREDINŢEZE VOLANUL ALTOR PERSOANE indiferent de statutul lor în
societatea comercială;
 să supravegheze operaţiunea de încărcare-descărcare;
 să efectueze manevrele de parcare, garare numai după ce s-a asigurat că nu sunt persoane
în raza de acţiune a mijlocului de transport;
 să solicite o persoană care să-l piloteze la mersul înapoi în locurile înguste sau fără
vizibilitate;
 să semnalizeze acustic manevra de mers cu spatele;

24
  în cazul când vede un accident să acorde primul ajutor, sau dacă nu poate opri din caue
obiective şă informeze telefonic poliţia, descarcerarea, salvarea sau pompierii;
 să nu conducă autovehiculul o perioadă mai mare de timp decât cea reglementată prin
norme, şi să nu scoată din funcţiune TAHOGRAFUL;

Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art.5 Conducătorii auto care transportă mărfuri periculoase vor fi dotaţi de către şefii formaţiilor
de lucru şi vor fi obligaţi să utilizeze echipament de protecţie în conformitate cu Acordul
european privitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase şi legislaţia naţională în
vigoare.

Organizarea locului de muncă

Art.6 Persoanele fizice sau juridice care utilizează în activitatea lor mijlocae auto trebuie:
a) să stabilească traseele de acces la/de drumurile publice, precum şi traseele interioare;
b) să asigure condiţiile de parcare a autovehiculelor;
c) să asigure condiţiile de efectuare a lucrărilor de întreţinere şi exploatare auto;
d) să asigure amenajarea şi întreţinerea în stare de circulaţie a drumurilor de acces, a
rampelor, a cheurilor fixe şi alocurilor de încărcare – descărcare a autovehiculelor;
e) să asigure descongestionarea drumurilor de acces şi a spaţiului de manevră pentru intrarea
şi ieşirea la rampele sau la locurile de încărcare-descărcare a autovehiculelor;
f) să asigure marcarea şi semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase în care se
limitează viteza de circulaţie a mijloacelor de transport;
g) să asigure iluminatul pe timp de noapte a căilor de acces, a spaţiilor pentru încărcare-
descărcare şi manevrarea autovehiculelor şi a altor puncte de lucru periculoase;
h) să asigure instruirea pesoanelor care pilotează autovehicule;

Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele

Art.7 Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor în parcurs şi pentru a evita defecţiunile
şi accidentele, autovehiculele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice:
a) dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare;
b) volanul să nu aibă joc mai mare de 15 grade;
c) piesele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni şi uzuri (jocuri la articulaţie,
lipsă şplinturi, etc. )
d) puntea faţă, precum şi puntea (punţile) spate să nu prezinte deformări sau alte defecţiuni
la elementele de fixare de cadru autovehiculului;
e) elementele suspensiei (arcuri lamelare şi spirale, perne de aer, amortizoare, etc. ) să nu
prezinte defecţiuni;
f) rulmenţii roţilor să nu aibă jocuri care depăşesc limitele stabilite în prescripţiile tehnice de
funcţionare ale acestora;
g) sistemul de alimentare al autovehiculelor să nu aibă scurgeri de carburant sau fisuri, fiind
interzise orice fel de improvizaţii;
h) carburatorul (pompa de injecţie) să fie bine fixat şi reglat pentru a se evita orice scurgere
de combustibil;

25
 i) rezervorul de carburant să fie prevăzut cu capac bine fixat şi asigurat pentru a nu se
dechide în timpul mersului, iar suporturile de susţinere şi colierele de fixare ale
rezervorului să nu prezinte fisuri;
j) instalaţia electrică a autovehiculului să fie în perfectă stare; sunt interzise legăturile
improvizate, cablurile neizolate, siguranţele necalibrate, lipsa capacelor de protecţie, etc.
care pot provoca scurtcircuite;
k) bateria acumulatoare să fie în bună stare, bine fixată, acoperită şi amplasată în aşa fel
încât bacurile să nu se spargă în timpul mersului;
l) releele regulatoarelor de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi izolate faţă de exterior
(capac, etc.) pentru a se evita scurtcircuitele;
m) sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în perfectă stare de funcţionare;
n) compresorul de aer să fie în bună stare de funcţionare astfel încât să asigure presiunea şi
debitul corespunzător de aer, potrivit tipului anvelopei şi autovehicului;
o) anvelopele să fie de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni şi să nu prezinte deformaţii ce
indică dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea să fie cea prescrisă de
fabricant; nu se vor folosi anvelopre a căror bandă de rulare prezintă o uzură peste limita
prevăzută de normele tehnice; este interzisă folosirea anvelopelor reeşapate pe axa din
faţă;
p) jantele şi cercurile elastice nu trebuie să prezinte deformaţii ca urmare a uzurii şi a
loviturilor; jantele vor fi bine fixate cu piuliţele respective;
q) ţeava de evacuare a gazelor arse va fi în bună stare, fără fisuri sau garnituri defecte şi va fi
prevăzută cu amortizor de zgomot (tobă de eşapament) ;
r) parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculului să fie în bună stare şi curate; se interzice
înlocuirea gamurilor cu geamuri de altă calitate decât cele prescrise de constructor, cu alte
materiale sau cu geamuri care nu sunt corect fixate; parbrizul va fi prevăzut cu ştergătoare
în perfectă stare de funcţionare;
s) la autobuze, caroseria să nu permită pătrunderea apei, iar pentru spargerea geamurilor, în
caz de nevoie, autobuzele vor fi dotate cu ciocane speciale, amplasate la locuri accesibile;
Art.8 Pentru menţinerea stării tehnice corespunzătoare a parcului de autovehicule, persoanele
fizice şi juridice care deţin autovehicule trebuie:
a) să asigure şi să controleze efectuarea lucrărilor de întreţinere a autovehiculelor în
conformitate cu prescripţiile din Cartea tehnică a autovehiculului respectiv;
b) să organizeze baza tehnico-materială necesară efectuării în bune condiţii a lucrărilor de
întreţinere zilnică a parcului de autovehicule pe care le deţin;
c) să asigure condiţii corespunzătoare de lucru;
d) să supravegheze operaţiile de întreţinere zilnică a autovehiculelor şi a remorcilor urmărind
executarea lor în condiţii bune de către conducătorii auto;
e) să asigure luarea măsurilor de prevenire şi de combatere a incendiilor la autovehiculele şi
staţiile de alimentare din incintă;
f) să verifice prin sondaj, starea tehnică la plecarea şi înapoierea din cursă, cât şi pe traseu a
autovehiculelor, precum şi a remorcilor şi semiremorcilor;
g) să organizeze acţiunea de depanare a autovehiculelor defecte pe trasee şi să asigure
asistenţa tehnică a autovehiculelor care circulă în tranzit;
Art.9 Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică şi estetică
necorespunzătoare sau care depăşesc limitele admise alea nivelului de zgomot sau concentraţiile
maxime admise ale noxelor în gazele de evacuare.

26
Art.10 Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor destinate transporturilor de persoane care
nu sunt amenajate în conformitate cu prevederile Codului rutier şi ale prezentelor norme;
Art.11 Conducătorii auto au obligaţia ca pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor,
să verifice înainte de plecare în cursă, următoarele:
a) instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de evacuare a gazelor
arse (eşapate), instalaţia de încăşzire, sistemul de direcţie, semnalizarea, rulare şi frânare
care trebuie să fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii;
b) să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil, în afara celor montate de către
uzina constructoare;
c) existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;
d) uşile să fie în bună stare de funcţionare;
e) să confirme, prin semnătură pe foaia de parcurs, că autovehiculul corespunde din punct de
vedere tehnic;
Art.12 Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu remorci, dacă una din componentele sistemului
de împerechere este defectă sau deteriorată.
Art.13 Este interzisă manevra de mers înapoi a autovehiculelor cu remorcă, dacă nu se blochează
în prealabil perdocul.
Art.14 Persoanele fizice sau persoanele juridice să asigure ca în inventarul autovehiculului să se
găsească:
a) lampa electrică portabilă;
b) dispozitive de protecţie împotriva săririi inelului de siguranţă al jantei pe durata umflării
anvelopelor nedemontate;
c) dispozitivul suplimenatr pentru fixarea cabinei după rabatarea ei, dacă este cazul;
d) două capre pentru suspendarea autovehiculului;
e) patru pene pentru asigurarea împotriva deplasării necomandate în timpul depanării;
f) manometru pentru verificarea presiunii pneurilor;
g) trusa medicală de prim ajutor;
h) vesta reflectorizantă;
i) trusă de scule şi unelte conform tipului respectiv de vehicul;
j) cric şi suport de lemn pentru stabilitate;
k) duoă triunghiuri reflectorizante sau dispozitive de semnalizare a avariilor;
l) manivelă de pornire, la motoarele cu aprindere prin scânteie;
m) unul sau două stingătoare, sac cu nisip, pătură groasă, lopată pentru împrăşstierea
nisipului ( după caz, în funcţie de reglementările SU pentru tipul respectiv de vehicul);
n) pe timp de iarnă, autovehiculele vor fi dotate, în plus cu : huse pentru acoperirea măştii
radiatorului, lanţuri antiderapante, lopeţi, nisip, sare, frânghii, prelate etc.;
o) în funcţie de natura transportului autovehiculul va fi dotat şi cu alte mijloace în scopul
preîntâmpinării accidentelor (frânghii, prelate, etc.)
Art.15 Mijloacele auto care transportă persoane vor întreţinute în stare bună de funcţionare şi de
curăţenie, iar înainte de plecarea în cursă, conducătorul auto va efectua, înafară de cele arătate în
art.11, un minuţios control tehnic privind:
a) starea geamurilor, a uşilor, buna lor închidere şi funcţionare;
b) starea parasolarului de protecţie montat deasupra parbrizului;
c) existenţa şi starea perdelelor de la geamuri şi din spatele scaunului conducătorului auto;
d) etanşitatea sistemului de evacuare a gazelor eşapate;

27
 e) funcţionarea pe timp friguros a sistemului de încălzire din dotarea mijlocului de transport,
astfel încât să asigure încălzirea corespunzătoare a salonului autobuzului, fiind interzise
orice improvizaţii;
f) existenţa oglinzilor retrovizoare, starea şi amplasarea lor, astfel încât să permită şoferului
să supravegheze de la locul său uşile de la urcare, coborâre, precum şi carosabilul din
spate;
Art.16 În afară de verificările prezentate la articolul 11, conducătorul auto de pe autobaculante va
controla buna funcţionare a dispozitivelor de închidere a obloanelor, precum şi dispozitivului de
siguranţă împotriva baculării necomandate a benei.
Se interzice plecarea în cursă dacă se constată că dispozitivele nu sunt corespunzătoare.
Art.17 În afară de verificările prezentate la art.11, conducătorul auto al mijlocului auto cu
remorcă sau semiremorcă, cu greutate maximă mai mare de 750 Kg, va controla existenţa şi buna
funcţionare a:
a) instalaţiei de frânare a remorcii sau semiremorcii acţionată din cabina autovehiculului
trăgător;
b) lanţurilor sau cablurilor pentru legarea suplimentară a remorcii de autovehiculul trăgător;
c) dispozitivului care permite frânarea (imobilizarea) roţilor când remorcile sau
semiremorcile sunt decuplate de autovehiculul trăgător;
Se interzice plecarea în cursă dacă se constată că dispozitivele de mai sus nu sunt
corespunzătoare.
Art.18 Conducătorilor auto le este interzis să transporte în cabina mijlocului de transport un
număr de persoane mai mare decât cel stabilit prin construcţia autovehiculului şi înscris în
certificatul de înmatriculare.
Art.19 Conducătorului auto îi este interzis să folosească, pentru pornirea motorului cu manivelă,
persoane neinstruite în acest scop.

Parcarea

Art.20 Este interzisă parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din garaj şi din incinta
unităţilor sau subunităţilor, precum şi sub liniile electrice aeriene.
Art.21 Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau împrăştieri de substanţe grase,
lichide, etc. vor fi curăţate şi apoi presărate cu materiale aderente (nicip, cenuşă, zgură, etc.)
Art.22 În timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi curăţate de
zăpadă sau de gheaţă, presărându-se rumeguş, zgură, nisip, sare, etc.
Art.23 La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducătorii auto vor lua
următoarele măsuri:
a) vor asigura distanţa de manevrare în siguranţă, dintre autovehicule şi între acestea şi
construcţii;
b) vor opri motorul;
c) vor frâna autovehiculul;
d) vor scoate cheile din contact;
e) vor închide şi vor asigura prin încuiere uşile cabinei;
f) vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică a mijlocului de transport, acţionând
întrerupătorul general (dacă este cazul);
Art.24 Se interzice folosirea flăcării deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului.
Art.25 Se interzie părăsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune.
Art.26 La locul de parcare sunt interzise:
28
 a) efectuarea probelor de frânare în mers; acestea se vor efectua la standurile de încercare a
eficienţei sistemului de frânare sau în zone special amenajate;
b) alimentarea cu combustibili sau lubrifianţi;
c) aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere, etc.
d) parcarea autovehiculelor încărcate cu materiale explozive sau uşor inflamabile, cu
rezervoare de benzină fisurate sau sparte, cu buşoane lipsă sau neetanşe.
Art.27 Parcarea autovehiculelor destinate transportului de produse petroliere (cisterne, remorci,
etc.) se va face separat faţă de celelalte autovehicule. Este interzisă parcarea acestor autovehicule
în apropierea staţiilor de alimentare.
Art.28 Ieşirea autovehiculelor din parcare şi din incintele agenţilor economic în drumurile
publice se va face cu faţa. În cazul cînd nu este posibil, ieşirea pe drumurile publice se efectuează
numai prin pilotare.

Transportul personalului

Art.29 Transporturile de călători se vor efectua cu autovehicule destinate acestui scop, sau, în
cazuri deosebite, cu autocamioane special amenajate.
Art.30 Persoanele fizice sau juridice vor lua măsuri de popularizare a regulilor ce trebuie
respectate de către călători în locurile de îmbarcare şi în parcurs.
Art.31 Urcarea, aranjarea şi fixarea şi coborârea bagajelor din portbagajul autobuzului se va face
numai de către conducătorul auto sau de către personalul încadrat în acest scop.
Art.32 Se inerzice transportul mărfurilor rău mirositoare, al buteliilor de aragaz, al bidoanelor, al
sticlelor, etc. care conţin materiale inflamabile, atât în interiorul autovehiculelor care transportă
persoane, cât şi în portbagajul acestora.
Art.33 Transportul vietăţilor mici (păsări, purcei, etc.) este admis numai în cuşti, în portbagaj.
Art.34 Autobuzele vor fi dotat cu câte două stingătoare amplasate,unul lăngă uşa din faţa
autobuzului, iar celălalt lângă uşa din spate.
Art.35 Se interzice păstrarea suplimentară în salonul autovehiculului pentru transport persoane a
anvelopelor de rezervă sau a oricăror obiecte şi bagaje care pot împiedica circulaţia la urcarea sau
coborârea călătorilor.
Art.36 Este interzis ca în timpul circulaţiei sau al staţionării autobuzelor să se ridica capacele
interioare ale compartimentului motor în scopul încălzirii spaţiului afectat pasagerilor.
Art.37 Conducătorilor auto care transportă personal le este interzis:
a) să conducă sub influenţa alcoolului;
b) să efectueze improvizaţii în instalaţia de alimentare cu combustibili sau electrică a
autovehicului;
c) să amplaseze pe platformă scaune suplimentare, în afară de cele prevăzute prin
construcţie;
d) să amplaseze pe bordul autovehiculului becuri, fotografii, ilustrate etc.;
e) să gareze sau să parcheze autovehiculul în alte locuri decât cele destinate acestui scop şi
menţionate în foaia de parcurs:
Art.38 În timpul transportului de călători, conducătorilor auto le revin următoarele obligaţii:
a) să supravegheze în permanenţă ca urcarea şi coborârea călătorilor să se facă în ordine şi în
condiţii care să evite accidente;
b) să pornească din staţie numai după coborârea şi urcarea călătorilor;

29
 c) să nu oprească şi să nu pornească din staţie cu uşile deschise (în cazul în care manevrarea
uşilor este comandată de la bord, să deschidă uşile numai după oprirea completă a
autobuzului şi să le închidă înainte de a porni de pe loc;
Art.39 În cazuri speciale, când transportul de persoane se impune a fi executat cu autocamioane,
se vor lua următoarele măsuri:
a) caroseria va fi prevăzută cu bănci fixate rigid pe podea, a căror înălţime va fi cu 15 cm.
mai mică decât înălţimea obloanelor;
b) autocamionul va fi dotat cu o scară mobilă care se va fixa, la urcare şi la coborâre, în
partea din spate a autocamionului;
c) caroseria autocamionului va fi prevăzută cu coviltir şi prelată în stare bună;
Art.40 În foaia de parcurs a autocamionului destinat transportului de persoane se va menţiona –
pe răspunderea celui care încuviinţează transportul – că autovehiculul poate transporta persoane,
fiind pregătit în acest scop.
Art.41 Este interzis transportul, în caroseria autocamioanelor amenajate, a unui număr de
persoane mai mare decât cel stabilit pentru tipul şi marca autovehiculului respectiv.
Art.42 Înainte de urcarea călătorilor, conducătorul auto va face cunoscut respnsabilului de
transport regulile ce trebuie respectate la urcare, coborâre şi în parcurs cu autocamioanele
amenajate.
Persoanele transportate sunt obligate să respecte cu stricteţe regulile de transport, fiind direct
răspunzătoare de nerespectarea lor.

Transportul mărfurilor

Art.43 Încărcarea autovehiculelor se va face în conformitate cu indicaţiile date de fabrica

constructoare.
Art.44 La manevrarea, poziţionarea şi fixarea autovehiculelor pentru încărcare – descărcare,
conducătorii auto vor respecta prevederile IPSSM specifice locurilor de muncă respective.
Art.45 Conducătorii auto vor supraveghea ca încărcătura să fie repartizată uniform pe platforma
autovehiculelor, precum şi respectarea tonajului şi gabaritului.
Art.46 Conducătorul autovehiculului care efectuează transportul va verifica la plecarea în cursă
şi în parcurs, modul cum a fost legată încărcătura. Se interzice plecarea în cursă, dacă acesta
constată caă încărcătura nu a fost legată corespunzător.
Art.47 Aşezarea mărfurilor în autovehicule se va face astfel încât să fie asigurată stabilitatea lor
în timpul parcursului. Responsibilitatea asupra modului de aşezare şi de ancorare a încărcăturii
revine unităţii la care se va face încărcarea. Conducătorul auto va refuza efectuarea transportului,
dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile de tonaj şi/sau gabarit. În cazul încărcăturilor formate din
lăzi, butoaie, cutii sau colete, se interzice să se lase locuri goale între acestea. La nevoie, între
rânduri se vor pune chituci sau şipci de lemn.
La trasnportul pieselor şi materialelor cilindrice, cu volum şi greutate mare, acestea se vor fixa de
către expeditori cu juguri care se fixează de platforma caroseriei. Când rămân spaţii pe platforma
caroseriei, se va asigura încărcătura împotriva deplasării.
Art.48 În caroseria autocamioanelor se pot transporta împreună cu încărcătura numai încărcători
sau însoţitorii mărfurilor prevăzutţi în foaia de parcurs, cu obligaţia să nu călătorească deasupra
încărcăturii sau în picioare şi să nu fumeze. Pentru transportul lor se amenajează un spaţiu
prevăzut cu bancă fixată rigid de platformă, în partea din spate a caroseriei.
Art.49 Este interzis să se transporte persoane pe părţile laterale ale caroseriei, în picioare, în
caroserie, pe scări, precum şi în remorci sau deasupra încărcăturii.
30
Art.50 Este interzis să se transporte în caroseria sau cabina autovehiculului, persoane care se află
în stare de ebrietate sau care consumă băuturi alcoolice sau substanţe halucinogene.
Art.51 Se interzice urcarea sau coborârea persoanelor în timpul mersului.
Art.52 Se interzice accesul la locul de încărcare-descărcare al autovehiculelor, persoanelor care
nu au nici o atribuţie la aceste operaţii.
Art.53 Încărcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel făcută încât conducătorul auto să
aibă vizibilitatea necesară în mers şi posibilitatea supravegherii parcursului.
Art.54 La încărcarea autovehiculelor cu ajutorul macaralelor sau escavatoarelor, se vor respecta
următoarele măsuri:
a) încărcarea se ve face dinspre părţile laterale ale autovehiculului sau dinspre partea din
spate;
b) încărcătura va fi aşezată pe platformă cât mai încet posibil pentru a se evita şocurile,
avariile sau accidentele;
c) conducătorul auto nu va permite staţionarea de persoane pe platforma autovehiculului în
cabină şi pe scări;
d) conducătorul autovehiculului (camion, baculantă, tractor, etc.) va părăsi cabina şi se va
îndepărta de zona de acţiune a macaralei sau a escavatorului; prin excepţie, la încărcarea
cu escavatorul a autovehiculelor prevăzute cu apărătoare de cabină, se admite prezenţa în
cabină a conducătorului auto; în cazul încărcării mărfurilor care depăşesc gabaritul este
interzisă prezenţa conducătorului auto în cabină, indiferent de mijloacele de încărcare
utilizate şi de capacitatea autovehiculului;
Art.55 Conducătorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului în timpul
încărcării sau descărcării acestuia.
Art.56 Mărfurile care ar putea să se împrăştie în timpul transportului trebuie să fie ambalate şi
acoperite cu prelată, iar caroseria autovehiculelor destinate unor astfel de transporturi nu trebuie
să permită scurgerea mărfii.
Art.57 În funcţie de felul şi dimensiunile mărfii transportate, precum şi de lungimea
autovehiculelor în care se transportă, pentru a se efectua toate manevrele cu uşurinţă şi fără
pericol de accidentare, la locurile de încărcare- descărcare, beneficiarul transportului trebuie să-i
asigure spaţii corespunzătoare.

Mărfuri grele şi voluminoase

Art.58 Autovehiculele şi remorcile nu vor fi încărcate cu mărfuri ce pot depăşi gabaritul admis
şi greutatea pe osie prevăzute de legislaţia în vigoare.
Art.59 Dacă încărcătura autovehiculelor depăşeşte gabaritul admis pentru circulaţie pe drumurile
publice, transportul se va efectua numai cu aprobarea organelor de stat competente (ADR)
privind circulaţia autovehiculelor cu gabarite şi tonaje depăşite.
Art.60 Mărfurile ambalate pot depăşi înălţimea obloanelor, cu condiţia de a fi asigurate prin
legare pentru a nu cădea în parcurs. Legarea mărfurilor se va face în aşa fel încât ambalajul să nu
aibă muchii tăioase care, în parcurs, să poată produce tăierea (roaderea) legăturilor sau desfacerea
acestora.
Art.61 Operaţiile de încărcare şi descărcare a pieselor grele şi voluminoase în şi din autovehicule
se vor face cu ajutorul instalaţiilor de ridicat.
Art.62 Manipularea greutăţilor mari pe platforma autovehiculelor se va face cu dispozitive
speciale de ridicat, omologate.

31
Art.63 Caroseria autovehiculului în care se face încărcarea mărfurilor grele trebuie să fie netedă
şi rezistentă.
Art.64 Descărcarea mărfurilor grele trebuie să se facă pe suprafeţe nivelate şi consolidate.
Art.65 La încărcarea şi descărcarea mărfurilor grele cu ajutorul planurilor înclinate se vor folosi
troli. În aceste cazuri lucrătorii vor păstra o distanţă corespunzătoare faţă de mărfurile ce se
încarcă-descarcă.

Obiecte cu lungime mare

Art.66 Încărcătura de transportat nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport. În

cazul materialelor lungi, acestea nu trebuie să atingă solul în timpul mersului.
Art.67 Dacă încărcătura depăşeşte în lungime partea din spate a caroseriei sau a perdocului,
aceasta va fi semnalizată, ziua cu steguleţ roşu în spate şi cu steguleţe albe în faţă, iar noaptea cu
lumină roşie, care va fi fixată în partea din spate a încărcăturii, şi lumini albe în faţă.
Art.68 Încărcarea sau descărcarea obiectelor cu lungime mare (care nu se pot face cu macaraua)
se va face pe plan înclinat, pe şine sau pe grinzi, care vor fi fixate la capătul inferior (pe pământ)
cu pene.
Art.69 Tragerea obiectelor se va face cu odgoane ori cu troli.
Art.70 Deplasarea obiectelor pe planul înclinat se va face cu ajutorul răngilor.
Art.71 Operaţia de descărcare a obiectelor cu lungime mare din mijloacele de transport va începe
numai după verificarea stabilităţii încărcăturii pe platformă. Descărcarea se va face succesiv,
începând cu rândul superior.

Mărfuri ambalate sau cu forme geometrice regulate

Art.72 Încărcarea şi descărcarea mărfurilor ambalate sau cu forme geometrice regulate în şi din
autovehicule se vor face în trepte, începând de la partea superioară a stiviei la descărcare şi invers
la încărcare.
Art.73 Manipularea mărfurilor pe platforma autovehiculelor se va face numai după ce acestea au
fost verificate să nu aibă cuie sau capete de balot ieşite, care ar putea produce tăieturi.
Art.74 Lăzile cu geamuri se vor încărca şi descărca de pe autovehicule numai cu ajutorul
instalaţiilor de ridicat. Se vor folosi numai autovehicule dotate cu instalaţii de ridicat.
Art.75 Încărcarea şi descărcarea butoaielor în şi din autovehicule se va face prin rostogolire pe
plan înclinat sau prin folosirea obloanelor ridicătoare din dotarea autovehiculelor.
Art.76 Mărfurile încărcate pe paleţi trebuie să fie bine fixate, în vederea prevenirii deplasării sau
răsturnării.
Art.77 Paleţii trebuie aşezaţi în caroseria autovehiculului cu latură mică înspre cabina mijlocului
de transport.
Art.78 Paleţii de dimensiuni mici vor fi stivuiţi în caroserie, între ţesut.

Materiale în vrac

Art.79 La încărcarea şi descărcarea materialelor pulverulente în vrac, în şi din autovehicule se va

evita staţionarea lucrătorilor în zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrări în
apropierea locului respectiv.
Art.80 Se interzice transportul în vrac al materialelor toxice.
32
Art.81 Încărcarea-descărcarea bitumului în vrac şi a produselor care conţin bitum, a materialelor
cu acţiune fotosensibilizantă sau fotoalergizantă, precum şi acelor care au acţiune cancerigenă
asupra organismului, se vor face pe timpul nopţii. În mod excepţional, aceste operaţii pot fi
efectuate şi în zile fără soare (cu nori) sau spaţii acoperite.
Art.82 Se interzice încărcarea în autovehicule a cerealelor neaerisite.
Art.83 În timpul operaţiilor de încărcare mecanizată a materialelor în vrac cu ajutorul benzilor
transportatoare, grefierelor, etc. lucrătorii nu vor staţiona în raza de acşiune a acestora sau în zona
de propagare a prafului.
Art.84 La încărcarea-descărcarea minereurilor, agregatelor de balastieră, carieră etc. le este
interzis lucrătorilor să se urce în caroseria autovehiculelor sau în bena autobasculantelor pentru a
trage materialele în jos cu diferite unelte.

Materiale periculoase (corozive, toxice, inflamabile, explozive)

Art.85 Transportul materialelor periculoase se efectuează conform prevederilor Acordului

european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR) şi cu
prevederile cuprinse în articolele ce urmează.

Materiale corozive şi de origine animală

Art.86 Încărcarea şi descărcarea produselor corozive sau caustice în şi din autovehicule, se vor
face pe rampe sau pe platformele magaziilor aflate la nivel cu podeaua mijlocului de transport şi
numai sub supravegherea delegatului expeditorului.
Art.87 Vasele goale care au servit la transportul de soluţii caustice sau corozive vor fi aşezate
vertical pe podeaua autovehiculului. Se interzice răsturnarea acestora pe podea, după operaţia de
descărcare.
Art.88 Transportul materiilor prime de origine animală (piei, oase, păr, lână, etc.) fără ambalaj
sau un ambalaj moale se va face numai după ce podeaua şi carosertia autovehiculului au fost bine
acoperite cu folii mari din material plastic. După efectuarea unor asemenea transporturi,
autovehiculele vor fi spălate şi dezinfectate, iar conducătorul auto va face duş cu apă caldă şi
săpun.

Produse toxice, precum şi plante care conţin substanţe toxice

Art.89 Transportul acestor produse şi substanţe se va efectua numai pe baza unui "ordin de
transport" emis de conducerea unităţii expeditoare sau de persoane împuternicite de aceasta
pentru fiecare transport în parte. Transportul plantelor care conţin substanţe toxice nu se poate
efectua fără ordin de transport de la producătorul de culturi, la beneficiar.
Art.90 Transportul produselor şi substanţelor toxice se efectuează cu însoţitor desemnat de
conducerea unităţii expeditoare, de regulă, din rândul chimiştilor sau tehnicienilor, care va fi
instruit asupra modului de transport, asupra proprietăţilor toxice ale produselor, precm şi asupra
măsurilor ce trebuie luate în caz de deteriorare a ambalajelor sau de răspândire a produselor şi
substanţelor. Transportul de plante care conţin substanţe toxice se va efectua cu însoţitor instruir
în acest scop.
Art.91 Transportul produselor şi substanţelor toxice se va face în containere speciale care să
asigure securitatea acestora. Transportul plantelor uscate care conţin substanţe toxice se va face
în saci, baloţi presăraţi sau lăzi.
33
Art.92 Mijloacele de transport contaminate cu substanţe toxice în timpul transportului vor fi
denocovozate de către beneficiari imediat după descărcare.
Art.93 Este interzis transportul produselor şi substanţelor toxice cu vehicule cu care se transportă
persoane, alimente, animale, sau materiale ce pot fi contaminate. De asemenea este interzisă,
staţionarea în centrele populate a vehiculelor care transportă substanţe toxice sau ce emană gaze
ori prezintă pericol de explozii.
Art.94 Manipulare pe şi de pe autovehicule a produselor şi substanţelor toxice se va face în
prezenţa şi pe răspunderea personalului desemnat în acest scop de conducerea unităţii beneficiare.

Produse petroliere şi adezive

Art.95 Conducătorii auto, autocisternele, precum şi mijloacele auto care transportă ocazional
produse petroliere şi adezive trebuie să îndeplinească cerinţele prezentate de IPSSM pentru
desfacerea produselor petroliere.
Art.96 La operaţiile de încărcare-descărcare, precum şi în transportul produselor petroliere şi
adezive conducătorul auto va respecta prevederile din IPSSM pentru desfacere produselor
petroliere.

Recipiente cu gaze sub presiune

Art.97 Autovehiculele destinate transportului de recipiente cu gaze sub presiune şi conducătorii

auto respectivi trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi autovehiculele destinate
transportului de produse petroliere prezentate în IPSSM pentru desfacerea produselor petroliere,
la fabricarea, transportul şi depozitarea oxigenului şi azotului, acetilenei şi a hidrogenului.
Art.98 Se interzice încărcarea în mijlocul de transport a recipientelor butelie cu gaze sub
presiune, fără cele două inele de cauciuc pentru amortizarea şocurilor şi fără capacul de protecţie
montat.
Art.99 Se interzice rostogolirea pe podeaua mijlocului de transport a recipientelor butelie sub
presiune, indiferent dacă sunt pline sau goale.
Art.100 Recipientele butelie cu gaze sub presiune vor fi încărcate în autovehicule până la nivelul
superior al obloanelor şi vor fi aşezate orizontal cu capacele înspre oblonul din dreapta al
autovehiculului, perpendicular pe direcţia de mers înainte.
Art.101 La transportul recipientelor butelie cu autovehicule descoperite se vor folosi prelate
pentru acoperirea acestora, îndeosebi în timpul verii (pentru a fi ferite de temperaturi excesive).
Autotrenurile încărcate cu butelii vor circula numai pe drumuri amenajate, evitând declivităţile
drumului care ar putea produce răsturnarea încărcăturii.

Circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice

Art.102 La plecarea în cursă, conducătorul auto are următoarele obligaţii:

a) înainte de plecarea în cursă, să verifice starea tehnică a autovehiculului;
b) pornirea motorului să o facă, fie cu ajutorul electromotorului de pornire, fie cu manivela,
fie cu mijloace auxiliare de pornire (instalaţia electrică pentru pornirea motoarelor pe timp
friguros, roboţi de pornire);
c) să nu folosească focul deschis la pornirea motoarelor Diesel;
d) să respecte următoarele reguli de pornire a motorului cu manivela:
34
  se va verifica dacă maneta pentru schimbarea vitezelor se află la punctul mort;
 se va verifica dacă frâna de ajutor este cuplată;
 se va verifica dacă mânerul manivelei este prevăzut cu manşon metalic neted, care să
se învârtească liber;
 se va introduce manivela în racul arborelui cotit, astfel încât să nu scape în timpul
rotirii;
 se va apuca manivela în aşa fel încât toate cele cinci degete să fie numai pe o parte a
ei;
 cel care învârteşte manivela se va sprijini bine pe sol cu ambele picioare;
 la început se va învârti manivela uşor, în sensul acelor de ceasornic, de jos în sus şi de
la dreapta spre stânga; este interzis să se facă o rotaţie completă cu manivela sau să se
mânuiască manivela de sus în jos prin apăsare cu greutatea corpului;
 pe teren alunecos se va asigura stabilitatea picioarelor prin aşezarea unui strat de nisip
sau alt material antiderapant;
 în cazul când avansul la aprindere este mărit, acesta se va reduce;
 când autovehiculele se află pe rampa de revizie, conducătorii auto vor utiliza podeţe
mobile pentru evitarea căderii în canal;
 să pornească şi să manevreze autovehiculul numai după ce va constata că nu se
găsesc persoane sub maşină şi în imediata ei apropiere;
Art.103 Se interzice manevrarea autovehiculului în spaţii lipsite de vizibilitate. În aceste cazuri,
precum şi în spaţii înguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijată de o persoană de la sol.
Art.104 În timpul manevrării autovehiculului se interzice urcarea sau coborârea conducătorului
auto sau a altor persoane în/sau din autovehicule.
Art.105 În timpul efectuării cursei conducătorii auto au următoarele obligaţii:
a) să respecte viteza de circulaţie stabilită prin "Codul rutier" şi să o adapteze la condiţiile
create de starea drumurilor pe care circulă;
b) să respecte itinerariul şi mersul programat al cursei stabilite;
c) să oprească autovehiculul în parcurs după minim 250 Km. şi să verifice strea pneurilor,
direcţia, buloanele de fixare a jantelor ş.a. ; de asemenea, să oprească autovehiculul în
cazul apariţiei unor zgomote anormale şi ori de câte ori consideră că este necesar să se
efectueze controlul tehnic în parcurs;
d) să verifice în mers eficacitatea sistemului de frânare, luâns toate măsurile necesare pentru
a nu provoca evenimente rutiere;
e) să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteze corespunzătoare;
Art.106 După trecerea autovehiculului prin vaduri sau după spălarea lui (când frânele nu mai
funcţionează normal), conducătorul auto va verifica funcţionarea frânelor mergând pe o anumită
distanţă cu viteză redusă, acţionând uşor frânele până când acestea se încălzesc şi apa se evaporă.
Art.107 În cazul când la una din roţile duble ale autovehiculului se produce o pană de cauciuc,
aceasta va fi remediată sau se va înlocui cu roata de rezervă. Este interzisă continuarea drumului
cu anvelopa dezumflată sau explodată.
Art.108 Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu pietre prinse între roţile duble.
Art.109 Dacă autovehiculul patinează, pentru a se mări aderenţa cauciucurilor faţă de sol, se
admite să se pună sub roţi:
a) nisip, pietriş, etc. (în cazul unei zăpezi bătătorite);
b) scânduri (în cazul unui teren mocirlos sau cu zăpadă afânată);
c) piatră spartă, vreascuri (în cazul unui teren alunecos, dar tare);

35
 Circulaţia pe timp nefavorabil

Art.110 Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita evitării
oricărui pericol. De aemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de orice
fel vor fi iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora sunt obligaţi să dea semnale sonore
şi să răspundă prin acelaşi semnale la avertizările altor autovehicule ce se apropie.
Art.111 Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de ploaie
torenţială, de ninsoare abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care determină
reducerea vizibilităţii.
Art.112 Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor sunt
obligaţi ca, la întâlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până la limita
evitării oricărui pericol.
Art.113 În apropierea autovehiculelor destinate dezăpezirii drumurilor, conducătorii auto care
vin din direcţia opusă sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a se face loc acestora.

Circulaţia autoturismelor

Art.114 În timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii auto de pe autoturisme au

aceleaşi obligaţii ca şi conducătorii auto de pe celelalte mijloace de transport, şi îndeosebi:
a) să verifice, înainte de a pleca în cursă, dacă uşile sunt bine închise şi asigurate;
b) să folosească centura de siguranţă şi să atenţioneze şi persoana care călătoreşte în faţă, pe
locul din dreapta, să utilizeze centura de siguranţă, în afara localităţilor;
c) să asigure coborârea persoanelor din autoturism fără pericol de accidentare (de regulă, pe
uşa din dreapta);
d) să se asigure la coborârea pe partea stângă, atât la deschiderea uşilor, cât şi la coborârea
din autoturism, după care să circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia;
e) să se asigure la urcarea în autoturism, venind numai din faţa acestuia şi pe partea stângă;

Remorcarea autovehiculelor

Art.115 Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face în conformitate cu prevederile

Regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice.
Art.116 Remorcile vor fi tractate în următoarele condiţii:
a) remorca va fi prevăzută cu un sistem de frânare iar în spate cu aceeaşi instalaţie de
semnalizare şi de iluminat ca şi autovehiculul trăgător;
b) nu se admite remorcarea simultană a mai mult de duoă remorci;
Art.117 Rodajul autovehiculelor în parcurs se va efectua numai pe traseele stabilite şi menţionate
în foaia de parcurs.

Obligaţiile organelor de control auto

Art.118 Organele de control auto cor respecta următoarele prevederi:

a) pentru oprirea autovehicolelor pe drumurile publice se vor aşeza astfel încât să evite
accidentarea lor de către mijloacele de transport aflate în circulaţie, respectând prevederile
din Regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice.

36
 b) pe timp de ceaţă, ploaie abundentă, pe porţiuni de drum iluminate insuficient sau cu
circulaţie intensă, vor alege locul cel mai ferit pentru a nu fi accidentaţi de alte
autovehicule. Traversarea străzii sau a şoselei se va face cu deosebită atenţie.
c) În situaţia când în staţie există posibilitatea opririi mai multor autovehicule care circulă în
acelaşi sens, nu vor trece printre acestea decât după oprirea ultimului autovehicul care
intră în staţie.
Art.119 Organele de control nu vor obliga pe conducătorii auto să oprească în rampe, pante sau
în alte locuri unde autovehiculele oprite ar periclita siguranţa circulaţiei.
Art.120 Organele de control se vor urca şi vor coborî întotdeauna cu atenţie în şi din
autovehicule, îndeosebi în caz de nincoare, îmgheţ sau polei. Se interzice să se urce sau să se
coboare în şi din autovehicule în timpul cât acesta se află în mers sau să călătorească agăţaţi pe
scările mijloacelor de transport.
Art.121 O dată cu verificarea documenteleor de transport, organele de control vor verifica în
mod obligatoriu:
a) starea de oboseală a conducătorilor auto, ţinuta acestora şi dacă se află sub influenţa
băuturilor alcoolice;
b) dacă conducătorii auto respectivi respectă mersul şi traseul programat al cursei;
c) starea tehnică a autovehiculelor şi îndeosebi: direcţia, sistemul de frânare, semnalizarea;
d) talonul PSI (urmărindu-se efectuarea verificării periodice a stingătoarelor);
e) dotarea autovehiculului cu materiale de inventar prevăzute de normele de protecţie a
muncii şi starea acestora (verificarea se va face prin sondaj);
f) starea oglinzilor retrovizoare;
g) starea de funcţionare a dispozitivelor de închidere şi deschidere a uşilor la autobuze;
h) dotarea şi amenajarea în conformitate cu prevederile normelor specifice de protecţie a
muncii, autocamioanele cu care se transportă muncitorii;
i) dotarea şi amenajarea potrivit reglementărilor în vigoare, autovehiculelor agabaritice sau
care transportă materiale inflamabile, explozive sau materiale periculoase, cu regim
special de transport;
Art.122 În cazurile în care constată abateri sau defecţiuni care contravin reglementărilor privind
circulaţia pe drumurile publice sau normelor de protecţie a muncii, organele de control sunt
obligate să ia măsuri corespunzătoare, astfel încât pericolul de accident să fie înlăturat.
Art.123 Organele de control sunt obligate să dea concursul conducătorilor auto ale căror
autovehicule au rămas defecte pe drumurile publice şi să ajute pe conducătorii auto la stingerea
eventualelor incendii produse la autovehicule.
Prescripţii de proiectare

Art.124 Toate autovehiculele se vor livra de către unităţile constructoare cu instrucţiuni privind
deservirea lor corectă şi în condiţii de securitate.
Art.125 Elementele de comandă ale mijloacelor de transport auto trebuie să fie prevăzute cu
inscripţii sau semne sugestive, clare care să indice felul comenzilor. Pe cât posibil, sensul de
mişcare al elementelor de comandă manuală va corespunde cu sensul mişcării comandate.
Art.126 Autovehiculele trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de închidere sau blocare a
sistemelor de comandă pentru ca în absenţa conducătorilor lor, acestea să nu poată fi pornite şi
manevrate de către alte persoane sau să pornească necomandate.
Art.127 Mijloacele de transport auto trebuie înzestrate cu dispozitive de frânare şi semnalizare
acustică şi optică. Pentru lucrul pe timp de noapte, mijloacele de transport auto vor fi prevăzute
cu un sistem de iluminat, pentru mersul înapoi se va instala un dispozitv de avertizare sonoră.
37
Art.128 Dispozitivele pentru cuplarea remorcii autovehiculelor trebuie să fie astfel concepute şi
realizate încât să nu se poată desface necomandat.
Art.129 Autocamioanele şi tractoarele cu remorci vor satisfcae următoarele condiţii:
a) cuplarea dintre autocamioane sau tractoare şi remorcă va fi realizată cu ajutorul unei cuple
speciale, care să asigure siguranţa remorcii, amortizarea şocurilor;
b) remorcile vor fi prevăzute cu frâne, iar în spate cu sisteme de semnalizare optică;
c) remorcile vor fi dotate cu lanţuri pentru legarea lor suplimentară de autovehicolul
trăgător;
Art.130 În cazul în care caroseria mijlocului de transport auto are benă basculantă, aceasta va fi
prevăzută cu mijloace de fixare, astfel încât să nu fie posibilă bascularea necomandată.
Acţionarea acestor dispozitive se va face din partea opusă direcţiei de basculare sau din cabina
vehiculului.
Art.131 Remorcile şi semiremorcile cu masă maximă mai mare de 750 Kg. trebuie prevăzute cu:
a) instalaţia de frânare acţionată din cabina autovehiculului trăgătorr;
b) un dispozitiv care să permită frânarea (imobilizarea) roţilor când remorcile sau
semiremorcile sunt decuplate de autovehiculul trăgător;
Art.132 Autovehiculele pentru ajutor tehnic vor fi prevăzute cu surse de iluminat la tensiuni
scăzute (12-24 V) . De asemenea vor fi dotate cu instalaţiile şi utilajele necesare ajutorului tehnic,
precum şi cu instalaţie pentru legare la pământ.
Art.133 Pentru urcarea şi coborârea personalului autovehiculul pentru ajutor tehnic va fi prevăzut
cu scară mobilă sau fixă şi cu mâner sau bară pentru prindere.
Art.134 Autovehiculele destinate transportului de materiale sau produse periculoase explozive
vor îndeplini condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Spaţiul de parcare şi garare ale autovehiculului

Art.135 Terenul pe care se vor amplasa unităţile şi formaţiile de transporturi auto trebuie să aibă
forma plată, să nu fie inundabil, să asigure suprafaţa necesară pentru parcarea autovehiculelor şi
pentru construcţiile aferente, să nu fie traversat de linii electrice aeriene la tensiune de 380 V sau
mai mare. Liniile electrice vor fi pozate în afara zonelor de lucru respectându-se prevederile în
vigoare.
Art.136 Spaţiul rezervat parcării se va stabili ţinându-se seama de suprafaţa proiectată pe sol a
autovehiculelor ce se parchează, de distanţele de siguranţă dintre autovehicule şi de drumurile de
circulaţie necesare, care vor asigura posibilitatea evacuării rapide a autovehiculelor în caz de
necesitate (incendii, etc.).
Art.137 Spaţiul de parcare va fi iluminat, marcat şi placardat, în funcţie de condiţiile existente,
iar terenul va avea o pantă de scurgere a apelor fluviale de minimum 1%. Sursele de apă vor fi
marcate cu indicatoare corespunzătoare, iar căile de acces spre acestea vor fi menţinute libere.
Marcarea locurilor de parcare se va face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art.138 Când parcarea se face sub cerul liber, distanţa între autovehicule sau dintre acestea şi
construcţiile existente va fi astfel stabilită încât să poată fii asigurată atât securitatea
autovehiculelor, cât şi a construcţiilor.
Art.139 La gararea în hale sau spaţii amenajate în acest sens, între autovehicule, precum şi între
acestea şi pereţii laterali, se vor stabili astfel de distanţe încât să se asigure securitatea
lucrătorilor, autovehiculelor, utilajelor, instalaţiilor.
Art.140 Pentru înlesnirea parcării autovehiculelor, unităţile, subunităţile şi formaţiile de
transporturi auto vor instala borduri de 0,2 m înălţime pe lângă construcţii, conform tipului de
38
autovehicule astfel ca la parcare să se poată respecta distanţele regulamentare evitându-se
acostarea acestora sau lovirea lor de pereţi.

STAS 11960-89- Vehicule rutiere. Frânarea vehiculelor. Condiţii tehnice

1. STAS 11960-89 stabileşte condiţiile tehnice de calitate şi metodele de încercare pentru

sistemele de frânare ale vehiculelor rutiere cu motor.
2. Acest standard corespunde cu Regulamentul CEE-ONU Nr.13 şi seria de amendamente
0,5.
3. STAS 11960-89 stabileşte condiţii tehnice generale de calitate pentru sistemele de
frânare, precum şi condiţiile referitoare la sursele şi rezervoarele de energie (echipamente
de frânare cu aer comprimat, cu depresiune, cu centrală hidraulică şi rezervă de energie),
condiţii specifice pentru dispozitive de frânare cu arc şi pentru frânarea cu blocare,
frânare stabilizată, repartizarea frânării între axele vehiculelor şi condiţii de
compatibilitate între vehiculul tractor şi remorcă etc.
4. Prescripţiile din acest standard sunt necesare în primul rând proiectanţilor şi personalului
de specialitate implicat în efectuare încercărilor de tip sau în deplasarea echipamentelor
de frânare.
5. Echipamentul de frânare trebuie proiectat, executat, montat şi reglat astfel încât:
 să asigure o frânare totală şi sigură;
 să asigure imobilizarea vehiculului în pantă;
 frânarea să fie progresivă şi fără şocuri;
 să acţioneze în ambele sensuri de mişcare a vehiculului;
 frânarea să nu se poată face decât la intervenţia conducătorului autovehiculului
respectiv;
 să nu necesite din partea conducătorului un efort prea mare la pedală;
 să fie capabil de unele declaraţii impuse;
 efortul aplicat pentru acţionarea mecanismului de comandă al frânii să fie direct
proporţional cu deceleraţia pentru a permite conducătorului autovehiculului să obţină
forţa de frânare dorită;
 să asigure evacuarea căldurii care se produce în timpul frânării;
 să aibă o construcţie simplă şi uşor de întreţinut;
 să se regleze uşor, eventual în mod automat;
Funcţiunile echipamentului de frânare:
1. Frânarea de serviciu trebuie să permită mişcarea şi/sau anularea vitezei vehiculului şi să
poată fi realizată în mod variabil de conducătorii auto, în timpul utilizării normale a
vehiculului, păstrând controlul direcţiei cu ambele mâini.
2. Frânarea de securitate trebuie să permită mişcarea şi/sau anularea vitezei vehiculului în
cazul defectării dispozitivului de frânare de serviciu; ea trebuie să poată fi realizată în
mod variabil de conducătorul auto, în timpul utilizării normale a vehiculului păstrând
controlul direcţiei cu cel puţin o mână.
3. Frânarea de staţionare trebuie să permită menţinerea cu un dispozitiv mecanic a
vehicolului oprit chiar pe un teren înclinat sau în absenţa conducătorului auto.

39
 Conducătorul trebuie să poată obţine această frânare de la locul său de conducere, cu
excepţia remorcilor pentru care se aplică condiţiile de la punctul 2.3.3.10.
Se admite ca dispozitivul de frânare de serviciu cu transmiterea pneumatică al remorcii şi
dispozitivul de frânare de staţionare cu energie mecanică al vehiculului tractor să fie
comandate simultan, cu condiţia ca eficacitatea de frânare furnizată de dispozitivul de
frânare de staţionare al trenului rutier să fie suficientă şi să poată fi controlată în
permanenţă de conducătorul auto.

Clasificarea vehiculelor

În funcţie de modul de tractare, numărul de roţi şi natura transportului, vehiculele cu motor

cuprind patru mari categorii: L, M, N şi O.
 Categoria L – Vehicule cu motor, cu mai puţin de patru roţi.
În funcţie de numărul de roţi şi de dispunerea acestora, de capacitatea cilindrică a motorului
şi de viteza maximă pentru care sunt proiectate, aceste vehicule se pot încadra în categoriile
L1, L2, L3, L4 şi L5 conform criteriilor de mai jos:

Categori Nr. Dispunerea roţilor Capacitatea Viteza maximă Alte criterii

a de cilindrică a
roţi motorului
L1 2 - max. 50 cm3 max. 50 km/h -
L2 3 - max. 50 cm3 max. 50 km/h -
L3 2 - peste 50 cm3 peste 50 km/h -
L4 3 asimetric faţă de axa peste 50 cm3 peste 50 km/h -
mediană longitudinală
L5 3 simetric faţă de axa peste 50 cm3 peste 50 km/h masa max.
mediană longitudinală 1.000 kg.

 Categoria M – Vehicule cu motor destinate transportului de persoane având fie cel puţin
patru roţi, fie cel puţin trei roţi şi masa totală maximă peste 1000 kg.
În funcţie de numărul locurilor pe scaun şi de masa totală maximă, aceste vehicule se pot
încadra în categoriile Mi, M2 şi M3, după cum urmează:

Categoria Numărul de locuri pe scaun în plus faţă de Masa totală maximă a

locul conducătorului auto vehiculelor
M1 cel mult 8 -
M2 peste 8 max. 5.000 kg.
M3 peste 8 peste 5.000 kg.

 Categoria N – Vehicule cu motor pentru transportul de mărfuri având cel puţin patru roţi,
sau trei roţi şi o masă totală maximă de peste 1.000 kg.
În funcţie de masa totală maximă, aceste vehicule se pot încadra în categoriile N1, N2, N3
conform criteriilor din tabelul de mai jos:

40
Categoria N1 N2 N3
Masa totală maximă (kg) Max. 3.500 Peste 3.500 Peste 12.000

 Categoria O – Remorci, inclusiv semiremorci

Remorcile şi semiremorcile se pot încadra în categoriile O1, O2, O3 şi O4 pe baza criteriilor
din tabelul de mai jos:

Categoria Masa totală max. (kg) Alte criterii

O1 Max. 750 Cu excepţia semiremorcilor
O2 Max. 3.500 Cu excepţia semiremorcilor din categoria O1
O3 Peste 3.500, max. 10.000 -
O4 Peste 10.000 -

Precizări suplimentare

 Referitor la categoriile M şi N
1. În cazul unui autotractor, masa totală maximă de care trebuie să se ţină seama pentru
clasificarea vehiculului este masa autotractorului în stare de exploatare, la care se adaugă
masa totală maximă transmisă autotractorului de către semiremorcă, şi dacă este cazu, şi
sarcina maximă a autotractorului.
2. Sunt asimilate cu mărfurile în sensul pct.2.2.3 aparatele şi instalaţiile de pe vehicule
speciale care nu sunt destinate transportului de persoane (vehicule-macara, vehicule-
atelier, vehicule publicitare, etc.).
 Referitor la categoria O
1. În cazul unei semiremorci, masa totală maximă de care trebuie să ţină seama pentru
clasificarea acesteia este încărcarea transmisă la sol prin axa sau axele semiremorcii
cuplate la vehiculul tractor şi încărcată la masa totală maximă.
 Vehicule de categoria L
1. Standardul stabileşte că vehiculele cu două sau trei roţi din această categorie trebuie să fie
prevăzute cu câte două dispozitive de frânare, cu comenzi independente, care să acţioneze
frânele pe roata (roţile) din faţă şi respectiv, roata (roţile) din spate, cu excepţia
vehiculelor cu ataş (categoria L4) la care nu este necesară montarea unui dispozitiv de
frânare pe roata ataşului.
2. Suplimentar, la vehiculele din categoria L5, trebuie să se poată exercita o acţiune de
frânare de staţionare pe cel puţin roata sau roţile unei axe.
 Vehicule de categoria M şi N
1. Ansamblul dispozitivelor de frânare care echipează un vehicul trebuie să satisfacă
condiţiile cerute pentru frânele de servicii, de securitate şi de staţionare.
2. Dispozitivele care asigură frânarea de serviciu de securitate şi de staţionare pot avea părţi
comune, numai dacă sunt îndeplinite condiţiile de la punctele 2.3.2.2.1....2.3.2.2.7 din
STAS 11960-89.
3. Aceste condiţii se referă la modul de proiectare al echipamentelor de frânare. Totuşi, în
exploatarea autovehiculelor la care dispozitivele de frânare de servici şi de frânare de
staţionare au aceeaşi comandă trebuie să se verifice dacă legăturile între această comandă
şi diferitele părţi ale transmisiilor nu se modifică după o anumită perioadă de utilizare
(pct.2.3.2.2.3 din prezentul standard).

41
 4. Conform pct.3.1.5.3 din prezentul standard, în cazul vehiculelor din categoriile M şi N,
eficacitatea reziduală a dispozitivului de frânare de serviciu nu trebuie să fie mai mică de:
 80% din eficacitatea prevăzută pentru categoria respectivă de vehicul;
 60% din valoarea constatată la încercarea de tip O (încercarea obişnuită cu frânele reci) cu
motor debreiat;
1. OBSERVAŢIE: Un dispozitiv de frânare se consideră rece dacă temperatura măsurată la
disc sau la exteriorul tamburului, este mai mică de 1000 C (pct.3.1.4.1.1 din STAS).
2. În cazul unei legături pneumatice cu două conducte, prescripţia de la pct.2.32.19.3 este
considerată ca fiind respectată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) la acţionarea până la capăt a comenzii dispozitivului de frânare de serviciu a
vehiculului tractor, presiunea din conducta de alimentare să scadă la valoarea de 1,5
bari în cel mult 2 secunde;
b) când conducta de alimentare se goleşte cu un gradient de cel puţin un bar/s, punerea
în funcţiune a robotului de frânare a remorcii trebuie să se facî cel târziu când
presiunea în conducta de alimentare a scăzut la 2 bari;
3. Toate aceste prescripţii sunt necesare, în primul rând proiectanţilor şi personalului
implicat în depanarea şi controlul stării tehnice a vehiculelor tractate.
4. Totuşi, este absolut necesar ca persoanele special desemnate de conducerea unităţii (şefii
formaţiei de lucru) să ia măsuri pentru informarea conducătorilor auto asupra
particularităţilor de conducere a vehiculelor tractoare respective şi asupra
compartimentului echipamentului de frânare în diferite situaţii (art.9 din NSSM).
5. În cazul autotractoarelor cu semiremorcă pentru transportul containerelor de mare
capacitate este necesar ca, după cuplarea unei semiremorci de autotractor, conducătorul
auto să verifice prin probă buna funcţionare a sistemului de frânare a ansamblului
(art.236 din NSSM).
6. De asemenea, înainte pornirii de pe loc, conducătorul auto va asigura umplerea
rezervorului de frână al semiremorcii cu aer la presiunea de lucru, pentru a nu se produce
blocarea roţilor acesteia (art.238 din NSSM)
7. Marca de omologare poate fi plasată în vecinătatea plăcii constructorului sau chiar pe
această placă.

STAS 13121-92: Vehicule rutiere. Echipamente de direcţie. Condiţii tehnice de

calitate şi metode de încercare

1. STAS 13121-92 stabileşte condiţiile tehnice de calitate şi metode de încercare pentru

echipamentele de direcţie ale vehiculelor rutiere cu motor destinate transportului de
mărfuri sau de persoane, cu masa totală maximă peste 1000kg, precum şi pentru
remorcile acestora.
2. Acest standard corespunde cu regulamentul CEE-ONU Nr.79 revizuirea 1, dar nu
cuprinde din acesta: pct.4 (omologare), pct.8 (conformitatea producţiei), pct.9
(sancţiuni privind nerespectarea prevederilor de la pct.8), pct.10 (oprirea definitivă a
producţiei), pct.11 (adresele laboratoarelor autorizate pentru efectuarea omologării),
anexa 1 (buletin de omologare) şi anexa 2 (exemple de mărci de omologare).

42
 3. Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor în parcurs este necesar ca
echipamentele de direcţie ale acestora să fie proiectate, executate şi reglate
corespunzător.
4. Acest standard cuprinde definiţii, condiţii tehnice de calitate, metode de încercare
privind automobilele şi remorcile, date privind eficacitatea frânării vehiculelor de
categoriile M1, M2, M3 şi N1, N2, N3 care utilizează o sursă de energie comună
pentru alimentarea echipamentelor de direcţie şi de frânare, condiţii suplimentare
pentru vehicule dotate cu echipament de direcţie auxiliar.
5. Prescripţiile din STAS 13121-92 sunt destinate în primul rând, proiectanţilor şi
personalului implicat în efectuarea încercărilor de tip sau în depanarea vehiculelor
rutiere.
6. Efortul maxim la comandă şi durata maximă admisă pentru acţionarea direcţiei,
precum şi raza de viraj, pentru diferite categorii de vehicule sunt prezentate în tabelul:

Categoria Echipament în stare bună Echipament defect

de vehicul Efort max. Timp s Raza de Efort max. Timp s Raza de
N gabarit N gabarit
exterior* M exterior M
M1 150 4 12 300 4 20
M2 150 4 12 300 4 20
M3 200 4 12 450 6 20
N1 200 4 12 350 4 20
N2 250 4 12 400 4 20
N3 200 4 12 450** 6 20

*sau bracaj maxim, dacă această valoare nu poate fi atinsă.

**500 pentru vehicule rigide cu două sau mai multe osii directoare, în afară de cele
dotate cu echipamentul de autodirecţie.

SR 1387:1994:Vehicule rutiere. Prescripţii tehnice uniforme referitoare la omologarea

autoturismelor în ceea ce priveşte prevenirea riscurilor de incendiu

1. Vehiculele rutiere nu pot fi autorizate să circule pe drumurile publice dacă nu sunt

omologate, inclusiv din punctul de vedere al prevenirii riscului de incendiu, astfel încât,
de regulă, utilizatorii vor intra în posesia unor autovehicule care corespund prescripţiilor
din SR 13187:1994.
2. Cu toate acestea, pentru informarea persoanelor fizice sau juridice care au în dotare
vehicule rutiere considerăm necesar să prezentăm principalele prescripţii din SR
13178:1994, astfel încât acestea să cunoască măsurile constructive care se iau pentru
prevenirea riscurilor de incendiu, precum şi riscurile pe care le implică improvizaţia.

E 19 34R -numărul de omologare

43
 E 19 34, 33 -numărul de omologare
Numărul 34 sau 33 arată că s-a aplicat Regulamentul CEE-ONU Nr.34 sau 33.
Numărul de omologare cuprinde 6 cifre. Mărcile de omologare de mai sus, aplicate pe
vehicul arată că tipul de vehicul respectiv a fost omologat în România (E19) conform
Regulamentului nr.34 sau conform Regulamentelor nr.34 şi 33.

Condiţii tehnice

1. Instalaţia de alimentare cu combustibil

 Elementele instalaţiei de alimentare cu combustibili trebuie să fie protejate de către
părţile saşiului sau ale caroseriei împotriva deteriorării la impactul cu obstacole care
se pot afla pe sol. Această condiţie nu este obligatorie dacă, în raport cu solul,
elementele instalaţiei sun dispuse mai sus decât partea saşiului sau caroseriei care se
găseşte în faţa lor.
 Instalaţia de alimentar cu combustibil trebuie să fie astfel concepută, construită şi
montată încât elementele sale să poată rezista la fenomenele de coroziune internă şi
externă la care sunt expuse.
 Este evident că înlocuirea acestora cu piese din material nerezistent la coroziune
constituie improvizaţii şi nu este admisă, deoarece ea va conduce la apariţia unor
fisuri şi a unor scurgeri nedorite de combustibil.
 Conductele şi toate celelalte părţi componente ale instalaţiei de alimentare cu
combustibil trebuie să fie montate pe vehicul, pe cât posibil, în locuri protejate.
Oscilaţiile şi vibraţiile structurii de rezistenţă datorate grupului monopropulsor nu
trebuie să supună elementele instalaţiei de alimentare al frecării sau deformării.
 Legăturile dintre conductele flexibile şi cele rigide ale instalaţiei de alimentare cu
combustibil trebuie astfel concepute şi construite, încât ele să fie etanşi şi fiabile în
diverse condiţii de utilizare a vehiculului, indiferent de vibraţiile şi oscilaţiile
structurii de rezistenţă sau al grupului monopropulsor.
 Rezervorul de combustibil nu trebuie amplasat în habitaclu, nici să formeze un perete
despărţitor al acestuia.
 Rezervorul de combustibil trebuie separat de habitaclu printr-un perete despărţitor.
Peretele, atunci când el este amplasat orizontal la 200 mm deasupra nivelului de
lichid, trebuie să reziste timp de 2 min la foc deschis provenit de la arderea
combustibilului. Peretele despărţitor poate fi traversat de deschideri (de exemplu
pentru trecerea cablurilor) astfel prevăzute şi amenajate încât combustibilul să nu
poată curge în compartimentul pasagerilor.
 Rezervorul de combustibil trebuie să fie fixat rigid şi astfel amplasat încât să se
asigure evacuarea directă pe sol a eventualelor scurgeri de lichid în rezervor,
conducte sau gura de umplere.
 Rezervorul şi accesoriile conectate la rezervor trebuie astfel executate ăncât acesta să
nu se poată încărca cu electricitate statică în raport cu vehiculul.
 Acumularea sarciniloe electrostatice este deosebit de periculoasă putând conduce la
apariţia unor scântei.
 Trebuie acordată o atenţie deosebită acestei cerinţe în special în cazul rezervoarelor
din material plastic care trebuie să fie din material antistatic.

44
  Gura de umplere a rezervorului nu trebuie să fie amplasată în habitaclu, în spaţiul
destinat bagajelor sau în compartimentul motorului.
 Dacă gura de umplere a rezervorului este amplasată pe partea laterală a vehiculului,
capacul de închidere al gurii de umplere, în poziţia închis, nu trebuie să depăşească
conturul exterior al caroseriei.
 Scurgerile de combustibil din rezervor, atunci când el este plin, nu trebuie să cadă pe
instalaţia de evacuare a gazelor arse. Scurgerile de lichid trebuie să se facă direct pe
sol.
 Rezervoarele de combustibil trebuie marcate cu marca fabricantului sau marca
comercială, astfel încât să se poată citi uşor atunci când sunt montate pe vehicul.
 Rezervorul de combustibil trebuie executat din metal rezistent la foc. El poate fi
executat şi din material plastic, dacă îndeplineşte condiţiile din anexa 5.
2. Anexa 5 (încercarea rezervoarelor de combustibil executate din material plastic)
prevede că rezervoarele din material plastic trebuie:
 să nu prezinte scurgeri de lichid (să nu se fisureze) după ce au fost încărcate cu un
amestec de apă-glicol şi au fost supuse unor lovituri în punctele cele mai vulnerabile,
cu un pendul din oţel, cu rază de rotaţie de 1 m şi cu energia în momentul lovirii de
minimum 30 Nm;
 să nu prezinte scurgeri de lichid, după ce au fost umplute la capacitatea nominală cu
apă la temperatura de 530 C±20 C- s-au obturat toate orificiile de comunicare cu
atmosfera şi prin conducta de alimentare cu combustibil a motorului se măreşe
presiunea din interior până la 0,3 bar şi se menţine astfel timp de 5 h;
 să corespundă unei probe de permeabilitate la combustibilul cu o durată de 8
săptămâni, rezervorul fiind plin cu combustibil până la 50% din capacitatea sa
nominală, iar pierderea maximă admisă de 20 g în 24 h;
 să reziste la foc deschis timp de 2 min; nu se admite nici o scurgere din combustibil
din rezervor;
 să reziste timp de 1 h la temperatura de 950 C±20 C;

Instalaţia electrică

 Cablurile electrice trebuie să fie fixate pe caroserie sau pe pereţii despărţitori în

vecinătatea cărora îşi au traseul, cu excepţia cablurilor dispuse în interiorul
elementelor de tip tubular. Punctele, prin care traversează pereţii despărţitori, trebuie
să fie protejate corespunzător pentru a nu se deteriora izolaţia.
 Instalaţia electrică trebuie astfel concepută, construită şi montată, încât componentele
sale să fie capabile să reziste fenomenului de coroziune la care sunt expuse.

STAS 470/1-84: Vehicule rutiere. Lanţuri antiderapante. Condiţii tehnice

generale de calitate

1. Generalităţi
Acest standard stabileşte condiţii tehnice generale de calitate, reguli de verificare a calităţii,
metode de verificare şi marcarea pentru lanţuri antiderapante utilizate pentru anvelopele

45
vehiculelor cu roţi simple sau duble. Dimensiunile lanţurilor antiderapante sun prezentate în
următoarele standarde, în funcţie de tipul vehiculului rutier:
- STAS 4700/2-75, pentru autoturisme şi autoutilitare
- STAS 4700/3-75, pentru autocamioane, autobuze şi troleibuze
- STAS 4700/4-75, pentru tractoare
Lanţurile antiderapante se execută în două variante:
- simple, cu două lanţuri lobgitudinale, pentru vehicule cu roţi simple;
- duble, cu trei lanţuri longitudinale, pentru vehicule cu roţi duble;
2. Condiţii de calitate
Lanţurile antiderapante se execută din oţel şi la cerere se tratează tehnic. Zalele se închid prin
sudare electrică pe porţiunea rectilinie a fiecărei zale.
2.3.3.Închiderea lanţurilor anriderapante la montarea pe roţi se face cu dispozitivul de zăvorâre
legat de lanţurile longitudinale şi cu zale de siguranţă.
2.3.4.Construcţia dispozitivului de zăvorâre trebuie să asigure menţinerea lanţului închis,
indiferent de condiţiile de deplasare a vehiculului şi de mişcările lanţului în raport cu roata.
2.4.Aspect- zalele nu trebuie să prezinte rupturi, crăpături, fisuri, aşchii, suprapuneri de material,
incluziuni nemetalice, suduri incomplete sau arsuri. Se admit uşoare urme de scule.
5.1.Marcarea- fiecare lanţ antiderapant se marchează prin pansoane pe partea lată a dispozitivului
de zăvorâre cu:
- marca de fabrică sau denumirea întreprinderii producătoare
- notarea lanţului conform standardului dimensional respectiv
- semnul organului de control tehnic al calităţii (CTC)
Standardul cuprinde reguli pentru verificarea calităţii şi metode de verificare de tip şi de lot.

Standarde comentate referitoare la remorcarea şi cuplarea autovehiculelor

1. Autovehiculele rămase în pană şi remorcile pot fi tractate numai cu bară metalică în

lungime de cel mult 4 m (art.51 din Regulament).
2. La pornirea, depăşirea, schimbarea de direcţie prin viraj şi la oprirea autovehiculului
trăgător (tractor) conducătorul acesteia trebuie să avertizeze, prin mijloace de semnalizare
corespunzătoare, pe conducătorul autovehiculului remorcat.
3. Remorcarea a două sau mai mule autovehicule simultan este interzisă.
4. Autocamioanele şi tractoarele cu remorcă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii
generale referitoare la sistemul de cuplare şi la remorcare:
 cuplarea dintre autocamioane sau tractoare şi remorcă să se realizeze cu ajutorul unor
cuple speciale care să asigure siguranţa remorcii şi amortizarea şocurilor;
 remorcile trebuie dotate cu lanţuri pentru legarea lor suplimentară de autovehiculul
tractor;
 nu se admite remorcarea simultană a mai mult de două remorci;
Remorcarea autobasculantelor mari (cu capacitate de 29-100 t), este permisă numai dacă acestea
au motorul în stare de funcţionare şi numai prin intermediul unei bare rigide de remorcare, de
dimensiuni corespunzătoare.

46
 1. Dacă autobaculantele au motorul defect, artunci remorcarea se va face numai după ce a
fost desfăcută pârghia de comandă a distribuitorului de direcţie. Se va utiliza un dispozitiv
de remorcare, triunghiular, cu bare rigide.
2. În cazul autocamioanelor cu platformă baculantă şi remorci basculante, înainte de cuplare
trebuie verificată starea cuplelor şi sistemelor de împerechere a remorcii cu autovehiculul
tractor (cârlig de tracţiune, proţap şi lanţuri de siguranţă) iar, după cuplare se va asigura
cu splint cârligul de tracţiune al autovehiculului tractor.
3. Remorcile trailerelor vor fi tractate numai de remorchere prevăzute cu cârlige speciale
pentru legarea lanţurilor de siguranţă (art.264 din NSSM).
4. Remorcherul va avea instalată în faţă o tăbliţă cu inscripţia ATENŢIE, GABARIT
DEPĂŞIT! şi în mers se vor folosi luminile de avertizare ale luminilor galbene cu girofar
(art.265 din NSSM).
5. Dacă remorcherul are tonaj şi gabarit depăşit, pe partea stângă a acestuia se vor aplica cu
vopsea, la loc vizibil, inscripţia privind greutatea proprie, greutatea utilă maximă, precum
şi celelalte inscripţii conform art.270 din NSSM.
6. Dacă lăţimea transportului (remorcher, remorcă, încărcătură) are 3,5....5 m, autotrenul nu
va fi însoţit în faţă de un autovehicul echipat cu girofar galben de avertizare şi cu o
plăcuţă cu inscripţia: ATENŢIE, GABARIT DEPĂŞIT!
7. Dacă lăţimea transportului depăşeşte 5 m, deplasarea acestuia se va face numai cu o dublă
însoţire (în faţă şi în spate) cu autovehicule echipate cu lumini cu girofar galbene şi cu
tăbliţe cu inscripţia: ATENŢIE, GABARIT DEPĂŞIT!
8. La vehiculul din spatele transportului, tăbliţa va fi montată în spate pentru a avertiza
vehiculele care circulă în acelaşi sens şi intenţionează să se angajeze în depăşiri.
9. Dubla însoţire este obligatorie şi în cazul în care lungimea de cârligul remorcherului până
la capătul convoiului depăşeşte 18 m.
10. Pe autostrăzi, autovehiculul însoţit este obligatoriu numai în spatele convoiului (art.271,
272, 273, 274 din NSSM).
11. Inscripţionările şi tăbliţele avertizoare trebuie să corespundă cu prevederile STAS 297/2-
92 (culori şi indicatoare de securitate; reprezentări).
12. În anexa 2 (lista standardelor conexe) la NSSM pentru transporturi rutiere nu sunt
specificate standarde referitoare la sistemele de cuplare sau de remorcare.
13. Cu toate acestea, având în vedere importanţa pe care o acordă NSSM pentru transporturi
rutiere condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de cuplare şi de remorcare,
precum şi verificării acestora, considerăm util pentru persoanele fizice sau juridice care
deţin vehiculele rutiere să fie informate cu privire la conţinutul următoarelor standarde
române:

-SR ISO 5422:1994: Vehicule rutiere. Dispozitive de remorcare pentru corzi, cabluri sau bare
-SR ISO 3842:1995: Vehicule rutiere. Fixarea şeilor de cuplare.
-STAS 8263-83: Vehicule rutiere. Cârlige şi furci de tracţiune.

47
 ANEXA NR. 4
IPSSM Cod 04 – pentru lucrări de sudură;

Condiţii generale

Art.1 IPSSM pentru lucrări de sudură în construcţii de instalaţii cuprind prevederi specifice de
securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.
Art.2 Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare în
muncă şi îmbolnăvire profesională existente în cadrul acestei activităţi, proprii celor 4
componente ale sistemului de muncă (executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu
de muncă).
Art.3 (1) Este obligatorie efectuarea unui instructaj zilnic privind securitatea şi sănătatea muncii
la începerea lucrului.
(2) Instructajul zilnic se va face de către conducătorul direct al locului de muncă pentru toţi
lucrătorii din formaţia sa, timp de 5-10 minute.
(3) Instructajul zilnic va cuprinde măsurile privind securitatea şi sănătatea muncii care trebuie
respectate în desfăşuarea activităţii din ziua respectivă, luându-se în considerare condiţiile
concrete ale locului de muncă la momentul dat.
(4) Verificarea efectuării şi însuşirii acestui instructaj se va face de către şefii ierarhici, prin
sondaj, consemnându-se într-o notă constatările făcute şi măsurile ce se impun.

Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

Art.4 Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru unde se execută operaţiuni de sudură,
respectiv a lucrărilor ce prezintă pericol. Pasarelele, scările şi platformele de lucru de lângă
utilajele de construcţii şi lucrările ce prezintă pericol trebuie de asemenea să fie prevăzute cu
balustrade şi ţinute în stare de curăţenie.
Art.5 Pentru lucrări executate la înălţimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru înălţimi
peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaţiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor fi
prevăzute cu balustrade şi scândură de bord şi vor fi executate astfel încât să corespundă
sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice uitlizarea de schele improvizate şi
circulaţia personalului muncitor sub schele pe care se lucrează.
Art.6 Personalul muncitor din şantiere va putea fi utilizat numai la lucrările şi în zona de lucru
pentru care i s-a făcut instructajul privind securitatea şi sănătatea muncii corespunzător.
Art.7 În toate locurile periculoase, atât la locurile de lucru, cât şi acolo unde este circulaţia mare,
se va atrage atenţia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, atât ziua, cât şi
noaptea.
Art.8 Accesul către toate locurile de muncă se va asigura fără obstacole sau goluri neacoperite.
Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului se vor împrejmui.
Art.9 Şantierul va fi împrejmuit pentru a se evita accesul persoanelor străine. Se vor îngrădi cu
împrejmuiri continuie, lucrările în curs de construcţie, situate de-alungul drumurilor publice. În
cazul în care împrejmuirea se execută la o distanţă mai mică de 10 m de o lucrare în curs de
construcţie, care are o înălţime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevăzută cu copertină lată de
cel puţin 1m şi cu o rampă de 20 grade spre partea opusă lucrării. De –a lungul muchiei de sus a
copertinei trebuie făcută o bordură înaltă de 15 m.
Art.10 Maşinile şi utilajele de construcţii vor fi astfel instalate încât să se asigure stabilitatea şi
imposibilitatea unor deplasări necomandate. Se interzice lăsarea pe şantier a maşinilor şi
48
utilajelor de construcţii, precum şi a mijloacelor de transport în poziţii în care stabilitatea nu este
asigurată sau în care e posibilă deplasarea lor necomandată.
Art.11 Evacuarea molozului şi a deşeurilor de materiale din obiectele de construcţie şi schelele
aferente, de la o înălţime mai mare de 4 m, trebuie făcută cu ajutorul jgheaburilor închise, în lăzi
închise sau în containere. Capătul inferior al jgheabului trebuie să se afle la o înălţime de cel mult
1 m deasupra solului. În cazul în care acest lucru nu este posibil, capătul inferior al jgheabului
trebuie să se termine într-un buncăr de depozitare, pentru a se evita producerea prafului. Locurile
în care se depoziteată molozul şi deşeurile de materiale de construcţii evacuate de sus trebuie să
fie îngrădite.
Art.12 Toate golurile din pereţi, amplasate cu marginea de jos la o înălţime sub 0,70 m deasupra
planşeului şi care comunică spre exteriorul construcţiilor sau dau spre locuri unde nu există un
planşeu continuu, se vor îngrădi. De asemenea se vor acoperi şi îngrădi cu balustrade executate
pe tot conturul, cu o înălţime de cel puţin 1 m, golurile din planşeele clădirilor în construcţie pe
care se execută lucrări sau e posibil să se circule; golurile vor fi marcate cu indicatoare de pericol.
Art.13 Se interzice executarea concomitentă de lucrări la două sau mai multe nivele diferite,
aflate în puncte pe acceaşi verticală, fără dispozitive de protecţie a muncii corespunzătoare.
Art.14 Golurile de ferestre şi uşi unde nu s-a montat tâmplăria vor fi închise provizoriu pentru a
feri personalul muncitor de curenţii de aer.
Art.15 În cazul în care în tipul lucrului este posibilî o emanaţie de gaze toxice sau inflamabile,
personalul muncitor trebuie prevenit asupra pericolului şi instruit în privinţa măsurilor de
protecţie. Şantierele respective vor fi înzestrate cu un număr suficient de detectoare de gaze şi cu
măşti izolante. Pe tot timpul lucrului, în zona periculoasă va trebui să existe personal sanitar cu
cele necesare pebtru a acorda ajutor imediat în cazul unui accident de muncă. În cazul apariţiei
neaşteptate-în timpul lucrului-a unei emanaţii de gaze vătămătoare sau inflamabile, lucrul va fi
oprit şi personalul muncitor evacuat, până la luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie a
muncii.
Art.16 Manipularea mecanizată pe orizontală şi verticală a diferitelor încărcături se va executa
numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de lucru în vigoare, cu ajutorul mijloacelor de
ridicare şi transport pe verticală şi orizontală.
Art.17 Dacă în timpul transportului se defectează utilajul sau una din prinderi cedează, elementul
va fi coborât; dacă acest lucru nu e posibil, până la înlăturarea defecţiunii, locul de sub
încărcătură va fi împrejmuit şi se vor organiza posturi de pază pentru interzicerea pătrunderii
personalului muncitor din zona respectivă. De asemenea, se vor pune indicatoare de avertizare.
Aceste măsuri vor fi sistate numai după reintrarea în normal.
Art.18 Primirea încărcăturilor pe construcţie se va face de către personalul muncitor numai după
oprirea completă a mijloacelor de ridicat. Personalul muncitor va sta pe schele sau pe planşeu.
Art.19 Se interzice aplecarea personalului muncitor în afara construcţiei pentru a desprinde
elementele din cârligul mijlocului de ridicat. Apropierea încărcăturii se va face cu cârlige de
tragere sau frânghii ajutătoare. Personalul muncitor va fi asigurat cu echipament de protecţie
pentru lucrul la înălţime şi locuri periculoase.
Art.20 Ridicarea încărcăturilor se va face pe verticală. Nu se admite poziţia oblică a
dispozitivelor de prindere şi nici târârea încărcăturilor cu mijlocul de ridicat.
Art.21 Se interzice executarea lucrărilor la înălţime în perioade de timp nefavorabil – vânt
puternic, peste 11 m/s, ninsori, polei, în locurile de lucru cu vizibilitate redusă etc.
Art.22 Nu este permis a se executa-în exterior-lucrări de sudură la temperaturi interzise de
prescripţiile tehnice pentru asemenea lucrări.

49
Art.23 Executarea unor lucrări de sudură pe timp de noapte, se poate face cu luarea unor măsuri
de:
- iluminat corespunzător, care să asigure o vizibilitate perfectă pe întreaga suprafaţă a zonei
de lucru;
- dotarea personalului ce lucrează cu echipament de protecţie reflectorizant;
- vopsirea cârligului, mijlocului de ridicat şi a cablurilor de legătură în culori
reflectorizante;
- acţionarea dispozitivului de semnalizare acustică la orice mişcare a mijlocului de ridicat;
- dotarea cu lumini de semnalizare a mijlocului de ridicat;
- iluminarea locală cu lămpi portabile a zonelor de lucru;
- iluminarea separată a locurilor de depozitare a materialelor şi elementelor de construcţii
ce se manipulează;
- iluminarea corespunzătoare a căilor de acces;
De asemenea, personalul muncitor va avea aviz medical că e apt pentru lucru de noapte şi la
lumină artificială. Măsurile enumerate nu sunt limitative şi pot fi completate în funcţie de
condiţiile concrete.
Art.24 În toate locurile de lucru, peronalul ,muncitor va fi dotat cu echipament de protecţie
specific pe care e obligat să-l poarte în tot timpul lucrului şi până la părăsirea teritoriului
şantierului. La executarea lucrărilor la înălţime sau în alte zone periculoase, personalul muncitor
va fi prevăzut cu centuri de siguranţă legate de puncte fixe ale construcţiei, precum şi cu truse,
genţi, lădiţe sau cutii pentru păstrarea sculelor, uneltelor şi a unor piese mărunte.
Art.25 Accesul în construcţii şi la locurile de muncă se va face exclusiv pe scări definitive sau pe
scări mobile. Accesul către locurile de muncă trebuie amenajat fără obstacole sau goluri
neacoperite.
Art.26 În cazul tehnologiilor complexe a unor condiţii de muncă deosebite sau care se pot
modifica în timp, se vor repartiza numai lucrători cu cunoştinţe şi aptitudini deosebite şi care nu
au încălcat anterior diciplina tehnologică sau prevederile normelor de protecţie a muncii.
Art.27 Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protecţie care nu sunt realizate şi
certificate în conformitate cu standardele şi normativele în vigoare.
Art.28 Persoana juridică care acordă echipament individual de protecţie este obligată:
1. Să doteze lucrătorii cu echipament individual de protecţie adecvat naturii activităţii pe
care aceştia o desfăşoară.
2. Să întreţină echipamnetul individual de protecţie în condiţii perfecte de utilizare şi
siguranţă prin păstrare, curăţare, reparare şi verificare corespunzătoare.
Art.29 Personalul muncitor care execută lucrări de sudură este obligat:
1. Să poarte echipamentul individual de protecţie cu care a fost dotat.
2. Să nu folosească echipamentul individual de protecţie în alte scopuri decât cel pentru care
i s-a acordat.
3. În cazul schimbării specificului activităţii să solicite echipament individual de protecţie
adecvat.
Art.30 (1) Înainte de începerea lucrului, conducătorul formaţiei de muncă este obligat să se
asigure:
a) dacă tuturor lucrătorilor li s-a făcur instuctajul privind securitatea şi sănătatea muncii
specific meseriei şi lucrărilor ce urmează să le execute în conformitate cu reglementările
în vigoare;

50
 b) dacă printre personalul muncitor car urmează să execute lucrări de instalaţii tehnico-
sanitare şi de încălzire există persone bolnave, obosite sau sub influenţa băuturilor
alcoolice;
c) dacă toţi lucrătorii sunt dotaţi cu echipament individual de protecţie corespunzător
activităţilor ce le au de executat;
d) dacă sculele, dispozitivele şi utilajele ce urmează a fi folosite sunt în bună stare;
e) să ia toate măsurile nesâcesare asigurării condiţiilor normale şi sigure privind securitatea
muncii pentru lucrătorii care efectuează activităţi de sudură;
f) în încăperile cu pericol de incendiu şi explozie se lucrează numai în condiţiile impuse de
normele SU în vigoare;
g) dacă în încăperile cu pericol de explozie este interzis accesul tuturor persoanelor străine şi
pe uşile acestor încăperi este montată tăbliţa cu inscripţia "PERICOL DE EXPLOZIE!"
h) dacă nu se păstrează în încăperile de lucru, cu excepţia celor special amenajate a:
rezervoarelor, bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, uleiuri şi a vaselor cu acizi,
vopsele, diluanţi;
i) dacă personalul muncitor execută numai lucrările încredinţate şi numai acelea pentru care
este calificat şi autorizat;
(2) Existenţa unor situaţii neconforme cu punctele a, b, c, d atrage automat obligativitatea
neacceptării la lucru a persoanei respective.

Protecţia împotriva electrocutării

Art.31 Pentru iluminarea locală a locurilor de lucru se va utiliza:

- tensiunea de 24 V, în cazul în care se lucrează în condiţii normale;
- tensiunea de 12 V, în cazul în care se lucrează în locuri cu umezeală axcesivă, pe mase
metalice sau în locurile cu degajări de aburi şi emanaţii de gaze;
Art.32 Utilajele, mecanisemele şi aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrări
trebuie obligatoriu legate la instalaţia de punere la pământ, a cărei rezistenţă va fi de cel mult 4
ohmi.
Art.33 Se interzice lucrul la tablourile de comandă electrică şi la părţile componente ale
instalaţiei electrice, fără întreruperea circuitelor de alimentare şi legare la pământ a instalaţiei.
Art.34 Repartizarea personalului muncitor pentru lucrări de sudură se va face ţinând cont de :
a) calificarea profesională;
b) modul de însuşire a prevederilor normelor specifice de securitate a muncii;
c) experienţă şi aptitudini conforme cerinţelor necesare exercitării meseriei;
Art.35 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare se vor asigura măsurile de prevenire
necesară în conformitate cu IPSSM pentru utilizarea energiei electrice.
Art.36 Lucrările de sudură care urmează să se efectueze în spaţii în care se află utiljae,
echipamente şi instalaţii în funcţiune (gaze, aburi, apă supraîncălzită, etc.) se vor executa numai
pe bază de fişă tehnologică de execuţie a lucrării care va cuprinde obligatoriu măsurile de
securitate şi sănătate a muncii ce urmează a fi adoptate.
Art.37 La lucrările de sudură care se execută în exteriorul clădirilor, în apropierea unor mase
metalice sau reţele electrice, vor fi luate măsuri contra descărcărilor electrice. În timpul ploilor
însoţite de descărcări electrice va fi întrerupt lucrul, iar muncitorii se vor adăposti în locuri
protejate.

51
Art.38 Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare,
cădere de la înălţime, etc. vor fi marcate cu tăbliţe avertizoare, iar spaţiul respectiv va fi izolat şi
împrejmuit faţă de zona înconjurătoare prin bariere, balustrade, etc.
Art.39 Echipamentul electric al instalaţiilor pentru sudare va respecta măsurile de protecţie
generale din standardele de condiţii generale ale echipamentului electric pentru maşinile
industriale (STAS 8138/83).
Art.40 (1) Părţile active ale echipamentului pentru sudare se vor afla în interiorul unor carcase.
Deschiderea carcaselor (uşilor, capacelor, etc.) se va face numai prin utilizarea unor chei, scule
speciale, prin interblocări mecanice şi/sau electrice între uşile de acces şi întrerupătorul principal,
în aşa fel încât să nu fie posibilă deschiderea fără deconectarea întrerupătorului principal, sau în
cazul deschiderii uşii, să se deconecteze întrerupătorul principal (STAS 8138/83 şi STAS 1105/1-
84).
(2) Gradul minim de protecţie care este asigurat de carcasele echipamentelor de sudare va fi de
minimum IP2x (STAT 5325-79).
Art.41 Părţile active accesibile, cu excepţia circuitelor de sudare, vor fi complet acoperite cu o
izolaţie care să reziste la eforturi mecanice, electrice şi termice la care poate fi solicitată în timpul
funcţionării şi care să le protejeze împotriva atingerilor accidentale.
Art.42 Pentru protecţia împotriva electrocutării la etingerea electrodului sau alte părţi a
circuitului de sudare, instalaţiile de sudare în curent alternativ vor fi prevăzute cu un dispozitiv
care să întrerupă funcţionarea în gol a instalaţiei.
Art.43 Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului se va face
numa cu utilizare mănuşilor de sudor care vor fi complet uscate.
Art.44 Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingerea indirectă, datorată tensiunii de
pământ, sau prin legarea la pământ, drept protecţie principală, suplimentată de utilizarea unui
dispozitiv pentru protecţia automată la curenţii de defect (PACD), în funcţie de protecţia adoptată
în respectiva unitate industrială.
Art.45 Legarea la pământ sau la conductorul de nul se va executa în conformitate cu prescripţiile
în vigoare, conform STAS 12604/4-89.
Art.46 Instalaţiile de sudare vor fi prevăzute cu cel puţin duoă conductoare de protecţie: unul
cuprins în cablul de alimentare legat la borna de protecţie aflată lângă bornele de alimentare, şi al
doilea, prin care se leagă vizibil la borna de legare la pământ, protecţia aflată în exterior pe
carcasă şi marcată vizibil cu simbolul grafic conform STAS 11200/19-79.
Art.47 Circuitul de sudare al instalaţiei de sudare va fi separat galvanic de circuitul de alimentare
de la reţea. Izolaţia dintre cele două circuite va rezista la o tensiune de încercare de 4.000 Vef-50
Hz, aplicată timp de 1 min între bornele de legare la reţea şi bornele de sudare.
Art.48 Rezistenţa de izolaţie între circuitul de alimentare de la reţea şi circuitul de sudare va fi de
minimum 2 M, măsurarea făcându-se cu un mgohmetru.
Art.49 Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurată astfel încât să nu se desfacă sau să nu se
rotească atunci când mijloacele de prindere sunt strânse sau destrânse în mod repetat. Verificarea
fixării se va face prin 10 strângeri şi destrângeri ale unui conductori cu secţiunea maximă şi cu
secţiunea minimă specificată pentru borna respectivă.
Art.50 Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţie deteriorată este strict
interzisă. Starea izolaţiei şi a legăturilor la priza de pământ se va verifica de fiecare dată, înainte
de începerea lucrului.
Art.51 Reparaţiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comandă se vor face numai
după întreruperea alimentării cu energie electrică, de către electricienii de întreţinere instruiţi şi
autorizaţi corespunzător.
52
Art.52 Pentru comanda de la distanţă a surselor pentru sudare şi a echipamentelor pentru sudare
se vor utiliza tensiuni reduse.
Art.53 Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrărilor de sudare sub cerul liber, fără
acoperiş.

Verificarea protecţiei împotriva electrocutărilor

Art.54 (1) Pentru menţinerea în condiţii corespunzătoare a echipamentelor de sudare se vor

efectua verificările instalaţiei astfel:
- instalarea circuitului de sudare se va efectua conform prescripţiilor din documentaţiilor
tehnice;
- izolaţia cablurilor, portelectrozilor, capetelor pentru sudare şi dispozitivele de conectare
nu va fi deteriorată, iar curentul admisibil în cabluri va corespunde curentului utilizat;
- clemele de contact vor fi fixate în mod sigur şi conexiunile vor fi corect executate; se va
verifica în special dacă cablul de retur este corect şi direct racordat de la borna
corespunzătoare a echipamentului pentru sudare la piesa de sudat sau la suportul acesteia,
cât mai aproape de locul unde se efectuează lucrarea;
(2) Se interzice sudorilor şi ajutorilor lor să efectueze intervenţii pentru depanarea unor defecţiuni
de natură electrică sau mecanică. Elementele recunoscute de a fi defecte vor fi reparate sau
înlocuite de o persoană desemnată în acest scop.
Art.55 Periodic, în exploatare se vor efectua următoarele verificări:
1. Înainte de punerea sub tensiune a instalaţiei:
 verificarea vizuală a imposibilităţii atingerii pieselor aflate sub tensiune, integrităţii
cablurilor, atât a celui de alimentare, cât şi a celui de sudare, verificarea izolaţiei
portelectrodului, verificarea instalaţiei şi integrităţii fisei cablului de alimentare;
 verificarea legării bornei de masă a circuitului de sudare la masa de sudare sau la
piesa de sudat;
 verificarea existenţei suportului izolant pentru portelectrod în care portelectrodul va fi
aşezat în toate perioadele în care nu se sudează, când instalaţiile de sudare sunt sau nu
sub tensiune;
 verificarea integrităţii echipamentului individual de protecţie;
 verificarea auditivă sau vizuală a dispozitivelor pentru întreruperea funcţionării în gol
a instalaţiei de sudare;
2. Verificarea săptămânală (efectuată de electricianul de întreţinere):
 verificarea legăturilor vizibile la pământ a instalaţiei electrice, precum şi a tabloului
electric din care este alimentată instalaţia;
 verificarea existenţei siguranţelor fuzibile originale şi calibrate corespunzător;
 verificarea funcţionării dispozitivului de întrerupere automată a funcţionării în gol a
instalaţiei de sudare;
 verificarea vizuală a gradului de protecţie al instalaţiei;
 verificarea existenţei contactului de protecţie la fisa de alimentare a instalaţiei;
 verificarea integrităţii cablurilor, existenţei capacelor de borne şi a aparatelor
instalaţiei;
3. Verificări lunare (executate de electricianul de întreţinere):
 verificarea continuităţii electrice a conducătorului de protecţie din cablul de
alimentare şi a eficacităţii contactului de protecţie al fisei cablului;

53
  verificarea strângerii bornelor de protecţie;
 verificarea rezistenţei de izolaţie dintre bornele de legare la reţea şi bornele circuitului
de sudare;
 verificări semestriale (efectuate de serviciul specializat al unităţii);
 verificarea eficacităţii protecţiei utilizate împotriva pericolului de electrocutare
datorat tensiunii de alimentare de la reţea;
 verificarea utilizării aceleaşi protecţii la instalaţiile de sudare cu cea folosită în toate
celelalte echipamente electrice din unitatea respectivă, pentru înlăturarea pericolului
de electrocutare prin atingere directă;
 verificarea izolaţiei portelectrodului;
 verificarea protecţiei împotriva electrocutării prin atingere indirectă;
Art.56 La recepţie, după fiecare reparaţie sau modificare, în cazul în care instalaţia nu corepunde
la una din probe, este strict interzisă punerea instalaţiei sub tensiune.
Art.57 La recepţie sau după fiecare reparaţie sau mofificare, se vor executa următoarele
verificări:
 a valorii tensiunii care apare la funcţionarea în gol între electrod şi masă;
 a timpului de deconectare la funcţionarea în gol;
 a rezistenţei de izolaţie între circuitul de alimentare de la reţea şi circuitul de sudare
cu megohmetrul şi prin aplicarea unei tensiuni de încercare (verificarea rigidităţii
dielectrice);
 a gradului de protecţie de minimum IP2x (STAS 5325-79);
 a existenţei celor două borne de protecţie, una vizibilă în exterior şi a doua lângă
bornele de racordare la reţea;
 a izolaţiei portelectrodului prin măsurarea cu megohmetrul şi aplicarea unei tensiuni
de încercare (verificarea rigidităţii dielectrice);

Condiţii ale mediului de muncă

Art.58 (1) La toate locurile de muncă se vor lua măsuri pentru ca în încăpere să nu fie depăşite
concentraţiile maxime admise stabilite pentru gaze, vapori şi pulberi nocive, conform normelor în
vigoare.
(2) Periodic, se vor face determinări de gaze ori de câte ori se execută lucrări cu caracter deosebit.
(3) În cazul în care instalaţiile de ventilaţie nu funcţionează normal, nu se pot efectua lucrări de
sudare şi tăiere a metalelor.
Art.59 Încăperile în care se execută permanent lucrări de sudare şi tăiere a metalelor vor fi bine
aerisite, prin ventilaţie naturală şi prin ventilaţie mecanică, fără a permite formarea de pungi de
aer neventilate. În încăperile în care aceste lucrări nu se execută în mod permanent, gazele,
vaporii şi aerul ce se degajă în timpul lucrului se vor îndepărta printr-o aerisire corespunzătoare.
Art.60 (1) Iluminatul natural şi artificial al secţiilor de sudare va corespunde valorilor stabilite
prin Normele Generale de Securitate a Muncii.
(2) Pentru iluminatul cu lămpi portative se vor utiliza lămpi electrice în bună stare, alimentate la
tensiunea de maxim 24 V.

54
 1. SUDAREA PRIN TOPIRE

Prescripţii generale

Art.61 Operaţiile de sudare prin topire vor corespunde prescripţiilor de instalare a

echipamentelor electrice şi vor prevedea mecanizarea şi autpmatizarea operaţiilor într-o măsură
cât mai mare. Astfel se vor lua măsuri de localizare şi diminuare (cu respectarea limitelor admise
de actele normative în vigoare) a factorilor nocivi şi periculoşi.

Echipament individual de protecţie

Art.62 Îmbrăcămintea de protecţie va fi tratată ignifug purtată în aşa fel încât să nu prezinte zone
în care să fie reţinuţi stropi de metal topit împroşcat în timpul lucrului.

Organizarea locului de muncă

Art.63 La lucrările de sudare şi tăiere a metalelor prin topire, executate în apropierea instalaţiilor
electrice, locurile de muncă vor fi protejate cu ecrane cu paravane, astfel încât să fie exclusă
posibilitatea de atingere accidentală a părţilor aflate sub trensiune. Dacă lucrările se execută chiar
asupra unei părţi componente a instalaţiei electrice, aceasta va fi scoasă de sub tensiune, va fi
semnalată şi asigurată, conform Normelor pentru lucrul cu instalaţii electrice, până la sfârşitul
lucrului.
Art.64 Pentru protejarea lucrătorilor care lucrează în vecinătatea locului de sudare (exceptând
sudorul şi ajutoarele acestuia), se vor izola locurile de muncă ale sudorilor prin panouri fixe sau
transportabile, din lemn ignifugat, tablă sau alte materiale opace, neinflamabile, având înălţimea
de cel puţin 2 m.

Instalaţii şi echipamente electrice de sudare

Art.65 Carcasele echipamentelor de sudare, mesele de sudare şi piesele metalice care se sudează
vor fi legate la prize de pământ corespunzătoare, la conductorul de nul sau la un declanşator de
curent de defect.
Art.66 Valorile maxime admise ale tensiunii de mers în gol ale surselor de sudare sunt date în
cartea tehnică a acestora.

Condiţii ale mediului de muncă

Art.67 Pentru ca radiaţia termică să nu aibă influenţă asupra sudorului se vor lua măsuri de
diminuare a acesteia.

1.1 Sudarea cu arc electric

Art.68 În vedera diminuării la minim a pericolelor datorate tensiunii de mers în gol, care apare
în mod obligatoriu pe electrod, se vor lua măsuri de prevenire a acestora. Astfel, instalarea
echipamentelor de sudare cu arc electric se va face în aşa fel încât să se reducă riscurile de şocuri
electrice care s-ar putea datora unor tensiuni mai mari decât tensiunea de mers în gol.

55
Art.69 (1) Se vor lua măsuri pentru reducerea pericolelor de contact accidental a circuitului de
sudare cu conductorul de protecţie sau cu pământul.
(2) Dacă piesa de sudat este în mod intenţionat racordată la conductorul de protecţie sau la
pământ, legătura va fi făcută cât mai direct, cu ajutorul unui cablu având secţiunea egală cu cea a
cablului retur. Se vor lua măsuri de evitare a curenţilor vagabonzi de sudare. Nu se va efectua în
mod intenţionat conectrea de legare la pământ a reţelei de alimentare a sursei pentru sudare sau
cel al aparatului electric de conectare asociat sursei.
Art.70 (1) Pentru a evita contactele electrice între circuitul de sudare şi elementele conductoare
străine de instalaţie, situate în zona de lucru şi pe care este posibil să fie pus un portelectrod sau
un cap pentru sudare sau pe care s-ar putea amorsa un arc electric, se vor folosi mijloace de
protecţie ale acestora, cum ar fi: ecrane izolante, distanţatoare, etc.
(2) În cazul în care nu se pot aplica măsurile de mai sus, se vor stabili legături echidistante cu
ajutorul unor cabluri izolate, având secţiunea corespunzătoare, între piesa de sudat şi elementele
conductoare străine de instalaţia de sudare.
(3) Este interzis ca circuitul de sudare să vină în contact cu buteliile de gaz protector, aflate în
apropierea piesei de sudat.
Art.71 (1) La legătura electrică între echipamentul de sudare şi piesa de sudat este strict interzisă
utilizarea unor elemente conductoare străine de izolaţie (şine, ţevi, schele, etc.) dacă acestea nu
reprezintă piesa de sudat însăşi).
(2) Se vor lua toate măsurile pentru reducerea pericolelor de contact accidental al circuitului de
sudare cu conductorul de protecţie sau cu pământul.
(3) Dacă piesele pentru sudat sunt amplasate pe o masă de sudare, cablurile de retur şi de legături
echipotenţiale vor fi racordate la masă.
Art.72 În cazul în care doi, sau mai mulţi sudori lucrează aproape unii de alţii şi în mod desoebit,
pe aceeaşi piesă, vor fi luate măsuri speciale şi în ceea ce priveşte racordarea surselor pentru
sudare la reţeaua de alimentare şi la piesa de sudat, în scopul eliminării tensiunii de mers în gol,
ce poate să apară între doi portelectrozi sau între două capete pentru sudare.
Art.73 (1) Dacă una sau mai multe surse pentru sudare intercinaectate sunt scoase de sub
tensiune, ele vor fi deconectate atât la reţeaua de alimentare, cât şi de la circuitul de sudare
comun pentru înlăturarea pericolelor datorate tensiunilor de retur.
(2) Interconectarea mai multor surse pentru sudare se va afce numai de către un expert.
Art.74 (1) Dacă se efectuează lucrări de întreţinere sau reparare, echipamentul de sudare va fi
decuplat atât de partea de alimentare, cât şi de partea de utilizare. Derogări de la această condiţie
se va face numai de către un expert.
(2) Orice racordare în circuitul de sudare va fi efectuată înainte de punerea sub tensiune a sursei
pentru sudare.
Art.75 Dacă sudorul îşi întrerupe sau îşi părăseşte postul de lucru, sursa pentru sudare sau
circuitul de sudare se va scoate de sub tesniune astfel încât instalaţia să nu poată fi pusă în mod
accidental în funcţiune de la portelectrod sau de la capul de sudare.
Art.76 În cazul utilizării unui aparat trifazat ce deserveşte mai multe posturi de sudare sau în
cazul mai multor surse pentru aceeaşi piesă de sudat sau pentru piese interconectate, sudorii vor
lucra suficient de departe unii de alţii şi vor fi instruiţi să nu atingă niciodată simultan doi
portelectrozi sau două capete pentru sudare.
Art.77 Pentru instalarea şi utilizarea echipamentelor pentru sudare cu arc electric se va utiliza
STAS 13074-92.

56
 1.2 Sudarea manuală cu arc electric

Protecţia împotriva electrocutării

Art.78 În timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi aşezat sau agăţat de un suport izolat,
astfel încât să nu atingă piesa sau suportul acesteia, care sunt legate la sursa de alimentare a
circuitului de sudare. Se interzice categoric ţinerea porelectrodului sub braţ, pentru a preveni
scurgerile curentului electric prin corp.
Art.79 Conductorii electrici mobili folosiţi la racordarea la reţea şi cablurile pentru alimentarea
circuitului de sudare, vor fi feriţi împotriva deteriorării în timpul exploatării şi al transportului şi
în mod special împotriva contactului cu stropi de metal topit, precum şi a trecerii peste ei cu
mijloacele de transport. Cablurile mobile vor fi uşoare şi foarte flexibile, păstrându-se în colaci
când nu se execută operaţia de sudare.
Art.80 La cablurile de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţie deteriorată, în cazul în care
cablurile respective nu vor putea fi înlocuite imediat, zonele deriorate vor fi reparate imediat, prin
îndepărtarea zonei deteriorate şi realizarea unei îmbinări în porţiunea respectivă. Izolarea cu
bandă izolatoare a zonei reparate, nu este suficientă şi în consecinţă, este oligatorie folosirea
bucşelor de protecţie din material izolant, care să acopere în întregime zona reparată. Starea
izolaţiei cablurilor de alimentare a circuitului de sudare se va verifica înainte de începrea lucrului
(schimbului).
Art.81 (1) Înainte de operaţia de îmbinare a cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare,
echipamentul de sudare va fi deonectat de la reţea.
(2) Zonele de îmbinare ale cablului pentru alimentarea circuitului de sudare vor asigura o bună
conductibilitatea, securitate faţă de solicitările mecanice şi o izolare perfectă în special în zona de
îmbinare.
(3) Îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare sau tăiere se va realiza prin
lipire la cald, prin sudare sau cu mufe de conexiuni izolate.
Art.82 Cablul de masă va fi racordat direct la piesă, fiind interzisă utilizarea unor improvizaţii.
Racordarea se va realiza numai cu cleme de strângere, borna cu şurub, bine strânse, cu poli
magnetici, cu condiţia ca suprafeţele de contact să fie netede şi curate.
Art.83 (1) În cazul în care portelectrozii şi capetele pentru sudare nu sunt utilizaţi, vor fi astfel
amplasaţi încât să fie izolaţi. Electrodul va fi scos din portelectrod.
(2) Posturile fixe pentru sudarea manuală cu arc electric vor fi prevăzute cu un suport
electroizolant pentru fiecare portelectrod, pe care să se aşeze portelectrodul în perioadele de
pauză. Este strict interzisă aruncarea la întâmplare a portelectrodului chiar dacă nu este sub
tensiune, indiferent de caracterul fix sau mobil al postului de sudare.
(3) La sudarea manuală cu electrozii înveliţi, sudorii vor purta în mod obligatoriu mănuşi, şi în
timpul înlocuirii electrozilor.
Art.84 (1) La utilizarea generatoarelor de curent continuu şi a transformatoarelor folosite la
sudarea cu arc electric se vor respecta condiţiile impuse în prescripţiile de electrosecuritate.
(2) Echipamentele (sursele) de sudare antrenate de motoare cu combustie internă vor fi instalate
astfel încât să prevină intoxicaţiile ce pot fi provocate de gazele de eşapament. Se interzice lucrul
cu echipamente de sudare defecte sau în stare necorespunzătoare.
Art.85 Pentru racordarea la reţea, executarea legăturilor fixe, inclusiv montarea pieselor, se va
face numai de către electricieni calificaţi în astfel de lucrări, care vor respecta toate prescripţiile
în vigoare, referitoare la instalaţiile electrice.

57
Art.86 (1) Dacă legarea la reţea a unui echipament de sudare se realizează fără fişă şi priză se va
prevedea la locul de racordare un întrerupător cu ajutorul căruia să se scoată de sub tensiune
concomitent toţi conductorii de alimentare.
(2) Dacă legarea la reţea se face prin prize cu capace metalice, capacele vor fi legate la centru
(priză) de împământare.
Art.87 La echipamentele de sudare care nu sunt racorate prin fişă, conducătorii de racordare la
reţea se vor fixa cu papuci şi vor fi astfel dispuşi încât să excludă posibilitatea deteriorării
izolaţiei lor, din cauza frecării lor de apărătorile de borne.
Art.88 În cazurile în care urmează să se execute lucrări de recepţie sau de curăţire a
echipamentelor de sudare sau când se schimbă locul lor de amplasare, acestea vor fi scoase de
sub tensiune prin deconectarea de la reţea.
Art.89 (1) Nu se vor utiliza decât echipamente de sudare omologate care vor îndeplini condiţiile
de electrosecuritate.
(2) Echipamentele de sudare, generatoarele şi transformatoarele de sudare vor fi prevăzute cu
dispozitive speciale, care să permită schimbarea nepericuloasă a electrozilor pentru sudare,
totodată vor fi protejate împotriva atingerii accidentale, prin legarea lor la prize de pământ sau la
conductorul de nul.
Art.90 Este interzisă sudarea concomitentă pe aceeaşi piesă cu două instalaţii de sudare manuală
cu arc electric de curent continuu cu polarităţi opuse.
Art.91 În timpul lucrului de către sudor se vor verifica următoarele:
 activitatea de sudură va începe după ce muncitorul s-a echipat în costumul de protecţie
(E.I.P.);
 locul de muncă va fi izolat de restul halei prin panouri fixe sau mobile, opace şi
neinflamabile;
 cablurile nu vor fi ţinute încolăcite pe mână, la picioare sau nu se va călca pe ele;
 înlocuirea electrozilor se va face numai cu generatorul oprit;
 este strict interzis ca pe timpul (lucrului) sudării să se lase din mână echipamentul pentru
sudură pornit; se poate folosi un suport izolat pentru un timp scurt cât să se efectueze
diferite manevre la material;
 la o piesă este interzis să se folosească simultan două aparate de sudură;
Art.92 Înaintea începerii lucrului de către sudori se vor verifica următoarele:
 pământarea şi starea cleştelui de sudură;
 integritatea cablurilor din dotare, atât a celor de alimentare, cât şi a celor de sudură,
urmărindu-se ca acestea să nu fie deteriorate;
 existenţa suportului izolant pentru portelectrod;
 integritatea echipamentului său de protecţie;
 buna funcţionare a dispozitivului de decuplare la mersul în gol;
 existenţa apărătorilor de protecţie, a plăcilor de borne;
 se vor verifica cablurile de sudare (starea izolaţiei şi continuitatea), modul de legare la
masă a piesei supuse sudurii electrice ( nu se admit improvizaţii);
 imposibilitatea atingerii accidentale a pieselor aflate sub tensiune;
 legarea la instalaţia de împământare a carcasei instalaţiei de sudare;
 legarea bornei de masă a circuitului de sudare la masa de sudare sau la piesa de sudat;
 materialele supuse sudurii trebuie să fie uscate şi curate, pentru a reduce degajarea de
noxe;
Art.93 Se interzice:
58
  ca sudorul să efectueze operaţii de reparare a aparatelor când acestea sunt sub tensiune;
 efectuarea operaţiilor de sudură, dacă personalul nu este îmbrăcat în costumul de
protecţie;
 sudarea simultană cu mai multe aparate la aceeaşi piesă;
 lăsarea nesupracegheată a aparatelor când acestea sunt sub tensiune;
 este interzisă înlocuirea cablului de masă cu bucăţi de ţeavă, oţel, beton, schelă,etc.
Legarea cablului de masă la piesă se va face cu cleme de strângere, bornă cu şurub, bine
strânse;
 Nu lucraţi cu cabluri de sudură defecte! Solicitaţi repararea acestora cu bucşe de protecţie
din material izolant. Atenţie, nu este suficientă izolarea cablului deteriorat cu bandă
izolantă!
 Feriţi conductorii electrici şi cablurile de sudură de contactul cu stropi de matal topit şi de
deteriorările din timpul exploatării şi-al transportului.
 Înlocuirea electrozilor se va face numai cu mănuşile pe mâini.
 Este interzisă realizarea de lucrări de sudură cu aparate neomologate;
Art.94 Efectuarea sudurilor, dacă nu există permisul de lucru cu foc emis pentru personalul care
trebuie să efectueze aceste activităţi este interzisă.

1.3 Sudarea manuală oxiacetilenică şi în mediul cu gaz

Art.95 Efectuarea operaţiunilor de sudură – oxiacetilenică şi în mediul de gaz- este permisă

numai personalului instruit şi autorizat, care va purta în timpul operaţiunilor de prelucrarea a
metalului echipamentul individual de protecţie (lucrătorii în formare vor fi supravegheaţi 1-3 luni
de către şeful locului de muncă sau un lucrător autorizat, cu experienţă). Lucrările de sudare se
execută numai cu aprobarea conducătorului procesului de producţie şi după însuşirea
documentaţiei tehnice în legătură cu respectiva lucrare. Înainte de începerea lucrărilor de sudare,
locul de muncă se va curăţa de eventualele materiale inflamabile. Se interzice sudarea instalaţiilor
aflate sub tensiune sau a recipienţilor sub presiune !
Art.96 Înaintea începerii lucrului de către sudori se vor verifica următoarele:
 buna funcţionare şi etanşitatea arzătorului (becul);
 materialele supuse sudurii trebuie să fie uscate şi curate – pentru a reduce degajarea de
noxe;
 se va verifica butelia de gaz (acetilenă sau oxigen), starea manometrelor, a reductorului,
integritatea furtunelor şi etanşietatea racordurilor;
 este interzisă folosirea furtunelor unse sau murdare;
 este interzis lucrul cu mâna muradră de vaselină, uleiul la butelia de oxigen;
 în cazul folosirii generatoarelor cu carbid, supapa hidraulică se verifică de cel puţin 2 ori
pe zi;
 îndepărtarea rezidurilor de carbid nu se face în canalizare, ci la container;
 butelia cu gaz, argon, va fi amplasată la o distanţă de cel puţin 5 m de la locul în care se
sudează;
 acetilena (generatorul) va fi amplasată la o distanţă de cel puţin 10 m de locul în care se
sudează;
Art.97 În timpul lucrului de către sudor (similar) se vor verifica următoarele:

59
  activitatea de sudură va începe după ce muncitorul s-a echipat în costumul de protecţie
(E.I.P.);
 locul de muncă va fi izolat de restul halei prin panouri fixe sau mobile, opace şi
neinflamabile;
 furtunele nu vor fi ţinute încolăcite pe mână, la picioare sau nu se va călca pe ele;
 este strict interzis ca pe timpul (lucrului) sudării să se se lase din mână echipamentul
pentru sudură pornit;
 la o piesă este interzis să se folosească simultan două aparate de sudură;
Art.98 Pentru reducerea noxelor se vor respecta următoarele de către personal:
 la sudura în argon, distanţa între aparat şi piesă;
 piesele vor fi curăţate în vederea sudurii pe o suprafaţă de 10-15 cm;
Art.99 Efectuarea sudurilor dacă nu există permisul de lucru cu foc emis pentru perconalul care
trebuie să efectueze aceste activităţi este interzisă.
Art.100 Executaţi lucrările de sudură la care poate să apară pericolul de incendiu sau explozie,
numai după aprobarea expresă a şefului!
Art.101 Sudorii care execută lucrări de sudare şi tăiere cu gaze vor avea permis de lucru cu foc
deschid în condiţiile legii.
Art.102 Înainte de începerea lucrului se va verifica etanşitatea arzătorului şi buna sa funcţionare.
Art.103 Este interzisă lăsarea din mână a arzătorului aprins!
Art.104 Este interzisă agăţarea arzătorului (chiar stins) de recipientele cu gaz, generatoarele de
acetilenă sau corpurile goale în interior.
Art.105 La fiecare şoc produs de întoarcerea flăcării se va proceda astfel:
- se vor închide robinetele pentru oxigen şi acetilenă ale arzătorului;
- se va răci arzătorul în apă rece, curată, fără urme de ulei;
- se vor controla şi purja furtunurile;
- se va verifica nivelul apei în supapa hidraulică de siguranţă;
Art.106 Se interzice folosirea furtunurilor pentru acetilenă la oxigen şi invers.
Art.107 Se interzice folosirea furtunurilor murdare de grăsime sau ulei.
Art.108 Nu folosiţi furtunuri defecte sau "reparate" cu bandă izolatoare!
Art.109 Feriţi furtunurile de contactul cu scântei, metal topit, piese grele sau încălzite.
Art.110 La încărcarea generatorului de acetilenă, o dată cu verificare nivelului de apă se va
verifica şi nivelul de apă din supapa hidraulică de siguranţă. Nivelul apei în supapă se va mai
control în mod sistematic cel puţin de două ori pe zi şi după fiecare întoarcere de flacără.
Art.111 Nu folosiţi reductoarele de presiune atunci când:
- prezintă urme de grăsimi sau ulei;
- au garniturile de etanşare defecte;
- au filetul piuliţei olandez de racordare defect;
- au manometrul de presiune defect sau lipsă;
Art.112 Este interzisă folosirea recipientelor butelie la care:
- a expirat termenul reviziei;
- lipsesc inscripţionările şi pansonările reglementare;
- se constată defecţiuni la robinetul cu ventil;
- se constată deteriorări vizuale pe corp (fisuri, urme de lovituri sau coroziune pronunţată);
- lipsesc suporturile de bază sau sunt montate strâmb sau deteriorate;
- lipsesc capacele de protecţie şi inelele de cauciuc trase pe corp;

60
Art.113 Sudorii care utilizează, verifică şi repară generatoarele de acetilenă transportabile,
trebuie să fie autorizaţi ISCIR. Feriţi generatorul de acetilenă de scântei. Opriţi imediat din
funcţiune generatorul de acetilenă când constataţi:
- deformări ale pereţilor, elementelor sub presiune;
- crăpături, fisuri în pereţii elementelor sub presiune;
- scurgeri pe la îmbinări;
- scăpări de gaze;
- defecte la armăturile de siguranţă şi control;
- creşterea presiunii şi temperaturii peste limite maxime admise;
- scăderea nivelului admis al apei;
Art.114 Depozitaţi şlamul de carbid numai în groapa special amenajată în acest scop. Este
interzisă aruncarea şlamului în reţeaua de canalizare.
Art.115 Curăţarea generatorului de acetilenă se face simultan de cel puţin 2 muncitori echipaţi cu
echipament de protecţie corespunzător. Amplasaţi generatorul de acetilenă la cel puţin 10 m de
orice foc deschis şi de locul de muncă (sudare).

61
 ANEXA NR. 5
IPSSM Cod 05 – pentru lucru cu aparate şi scule electrice

Realizarea sarcinii de muncă

Art.1 În cadrul societăţii, folosirea maşinilor unelte este permisă numai personalului instruit şi
autorizat, lucrătorii în formare vor fi supravegheaţi 1-3 luni de către şeful locului de muncă sau
un lucrător autorizat numit prin decizie, cu experienţă. Ajutorul de lucrător lucrând numai în
prezenţa lucrătorului supraveghetor.
Art.2 Cărţile tehnice, documentaţia va sta la locul de muncă, în folie. În cazul când este solicitată
de conducerea firmei la sfârşitul zilei va fi returnată cătr şeful locului de muncă.
Art.3 Mânuirea pieselor peste 20 kg se va face conform normelor în vigoare. Lucrătorii vor
mânui cu atenţie piesele, sub ansamblele pentru a evita loviri, tăieri sau striviri ale membrelor.

Deservirea maşinilor unelte

Art.4 Lucrătorul va verifica zilnic starea maşinii-unelte pe care o deserveşte (indiferent de tip,
model sau operaţiune ce poate fi executată cu aceasta). Înainte de începerea lucrului va controla
starea generală a maşinii, integritatea panoului de comandă, a butoanelor şi modul de funcţionare
a dispozitivelor de blocare-fixare.
Va verifica prin vizualizare:
- integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protecţie;
- starea de contact între bornele de legare la pământ şi maşină;
- starea, continuitatea conducătorului de protecţie dacă este mobil;
- starea, continuitatea şi modul de dispunere a cablurilor flexibile care deservesc
componente mobile ale maşinii;
Art.5 Se interzice lucrătorilor care deservesc maşinile unelte să execute reparaţii la mijlocul de
producţie în timpul funcţionării, chiar şi muncitorii cu experienţă vor fi supravegheaţi de şeful
locului de muncă în timpul intervenţiei.
Art.6 În mod obligatoriu se deconectează motorul de la maşină în următoarele situaţii:
- părăsirea locului de muncă, chiar dacă este pentru scurt timp;
- la întreruperea curentului electric,pană de curent;
- la efectuarea operaţiunilor de întreţinere, curăţire, ungere;
- la constatarea oricărei defecţiuni;
Art.7 Operatorul maşinii la terminarea programului (schimbului) lasă maşina curată şi în ordine,
precum şi accesoriile, piesele.
Art.8 Înlăturarea prafului, piliturilor şi a şpanului se face cu ajutorul unor măturiţe, cârlige,
lopăţele sau prin folosirea aerului comprimat până la 2 atm.
Art.9 Evacuarea deşeurilor se face de câte ori este nevoie.
Art.10 Lucrătorul va aranja piesele în aşteptare sau terminate astfel încât să nu stânjenească
operaţiunile făcute de el sau alt lucrător la maşină.

Scule, dispozitive, bancuri de lucru

Art.11 Sculele, uneltele şi dispozitivele de orice categorie şi pentru orice întrebuinţare trebuie să
fie în perfectă stare şi să corespundă specificului lucrării.

62
Art.12 Zilnic, înainte de începerea lucrului, fiecare lucrător va controla dacă uneltele şi sculele
din dotare sunt în stare tehnică corespunzătoare. Cele care nu corespund din punct de vedere al
tehnicii securităţii muncii, se vor scoate din uz, repara (cele care se pot recondiţiona) sau casa.
Art.13 Menghinele trebuie să fie fixate de bancul de lucru şi montate astfel încât lucrătorii care le
utilizează să poată avea în timpul lucrului o poziţie corectă, normală şi neobositoare. La
menghine se va verifica paralelismul fălcilor, continuitatea şpinglului şi modul de fixare al
pieselor.
Art.14 Sculele şi uneltele de mână vor fi confecţionate conform standardelor în vigoare, din
materiale corespunzătoare operaţiilor care se execută, fără a se permite deformări, fisuri sau
desprinderi de aşchii, bavuri.
Art.15 Este interzisă folosirea sculelor şi uneltelor fără mâner, precum şi folosirea aceluiaşo
mâner la mai multe scule.
Art.16 Este interzisă folosirea uneltelor de mână cu suprafeţe de percuţie deformate, înflorite sau
ştirbite, precum şi a uneltelor de mână improvizate.
Art.17 În timpul transportului, părţile periculoase ale sculelor sau uneltelor de mână cu tăişuri,
vârfuri, etc. vor fi protejate cu apărători sau teci adecvate.
Art.18 Sculele şi uneltele de tăiat vor fi verificate dacă sunt bine ascuţite şi dacă au profilul
corect în raport cu operaţia de executat.
Art.19 Ele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să nu fie degradate, cu crăpături sau ruginite;
- foarfecele pentru tăiat vor avea lamele strânse astfel încât să preseze una pe alta, fără joc
în axul de fixare;
- dălţile vor avea o lungime de cel puţin 150 mm şi vor fi bine ascuţite;
Art.20 În cazul strângerilor controlate se vor folosi chei dinamometrice, respectându-se
instrucţiunile prevăzute în fişa tehnologică întocmită de proiectant.
Art.21 Cheile mecanice vor fi calibrate astfel încât să corespundă exact dimensiunilor piuliţelor.
Suprafeţele de lucru ale acestora nu vor prezenta fisuri sau rupturi, iar lăcaşurile de prindere nu
vor fi deformate. Este interzisă strângerea sau deşurubare piuliţelor prin interpunerea între piuliţe
şi cheie de plăcuţe metalice, precum şi prelungirea cheilor.
Art.22 Sculele şi uneltele de mână vor fi păstrate, după caz, în dulapuri, lăzi, rastele sau suporturi
speciale şi orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu părţile active ale acestora.
Art.23 Uneltele acţionate electric sau pneumatic vor fi folosite numai de lucrătorii care cunosc
bine atât metodele de lucru, cât şi pe cele de protecţie a muncii.
Art.24 Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze unelte pe treptele scărilor mobile, schele,
tablouri, etc.
Art.25 Conductele flexibile de aer comprimat trebuie să corespundă debitului de presiuni de
lucru, iar fixarea lor pe racorduri se va face cu coliere metalice.

Activităţi de filetare

Art.26 Ţevile care urmează a se introduce în procesul tehnologic de execuţie se vor fileta în
funcţie de:
- dimensiuni;
- manual;
- pe maşini de filetat;

63
Art.27 Personalul la operaţiile de filetare manuală va urmări ca sculele cu care se lucrează sa fie
în stare tehnică corespunzătoare pentru a nu pune în pericol lucrătorii care execută operaţia şi nici
pe cei de la locurile de muncă învecinate.
Art.28 În cazul în care filetarea ţevilor se execută pe maşini de filetat se vor respecta
următoarele:
1. Manevrarea materialului se va face astfel încât introducerea să nu se facă oblic.
2. Este interzică introducerea mâinii în zona organelor active ale maşinii, precum şi
înlăturarea deşeurilor sau a pieselor în timpul funcţionării maşinii.
3. În timpul filetării, ţevile vor fi prinse în menghine şi sprijinite pe mese cu role sau capre
metalice.
4. Acţionare comenzilor maşinii se va face numai de către lucrătorul special desemnat
pentru executarea acestei operaţii.
Art.29 Înălţimea mesei va fi astfel stabilită încât să asigure lucrătorului o poziţie de lucru
comodă.

Debitarea, retezarea, spintecare

Art.30 La debitarea cu flacără oxigaz, prin metoda arc-aer se vor respecta prevederile IPSSM
pentru sudarea şi tăierea metalelor.
Art.31 La debitarea ţevilor cu maşini de debitat se interzice susţinerea cu mâna a materialului.
Susţinerea se va face cu dispozitive de prindere pe mese cu role sau cu bile, care uşurează
mişcarea în avans.
Art.32 Operaţia de tăiere se va executa, numai după ce s-a verificat fixarea materialului şi
îndepărtarea lucrătorilor din zona de lucru.
Art.33 Accesul în spatele maşinilor de debitat în timpul funcţionării acestora este interzis. Locul
se va îngrădi cu o balustradă demontabilă de protecţie.
Art.34 Se interzice tăierea mai multor ţevi suprapuse sau a ţevilor cu o grosime mai mare decât
cea înscrisă în caracteristicile maşinii.
Art.35 Îndepărtarea deşeurilor sau a pieselor tăiate se va face numai după oprirea maşinii.
Aceasta se va face numai cu ajutorul cârligelor metalice folosind echipamentul individual de
protecţie adecvat.
Art.36 În cazul operaţiilor de tăiere, decupare, îndoire, personalul muncitor va respecta
prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea materialelor prin
deformare plastică la rece.
Art.37 În procesul tehnologic de execuţie a instalaţiilor al construcţii pentru debitarea ţevilor de
PVC din cadrul instalaţiilor de colactare a apei şi aluviunilor s-a implementat procedeul debitării
cu ajutorul ferestrăului mecanic (drujbei) cu respectarea normelor menţionate mai jos.
Art.38 Dacă în procesul tehnologic de execuţie a elementelor construcţiilor se prevăd şi operaţii
de prelucrare prin aşchiere (frezări, şanfrenări, găuriri, alezări, filetări) se vor respecta Normele
specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.

64
 Prevederi specifice tipurilor de echipamente tehnice utilizate pentru debitare

1. FERĂSTRĂUL MECANIC (DRUJBA)

Art.39 Înainte de începerea lucrului, debitarea cu ferăstrăul mecanic va efectua următorele

activităţi:
- va delimita zonele de lucru în funcţie de configuraţia terenului şi a ţevilor PVC;
- va stabili ordinea lucrărilor de debitare în funcţie da panta terenului, reţeaua de canalizare
care se execută;
Art.40 Zilnic, înainte de începerea activităţii, operatorul de la ferăstrăul mecanic va verifica
starea tehnică şi existenţa inventarului necesar la utilaje, scule, unelte şi dispozitive de protecţie.
Se vor lua măsuri pentru înlăturarea defecţiunilor, precum şi de completare a inventarului cu
acelea care lipsesc sau sunt defecte.
Art.41 Se interzice efectuarea lucrului cu ferăstrăul mecanic, dacă:
 taie strâmb din cauza lamei sau a lanţului;
 manevrele de susţinere, lama sau alte părţi mobile nu sunt bine fixate sau dacă
lipseşte gheara de fixare;
 ambreiajul patinează sau cuplează cu şocuri;
 există scurgeri de benzină pe rezervor sau conducte;
 lipseşte dispozitivul de oprire şi blocare a lanţului tăietor;
Art.42 La alimentarea ferăstrăului mecanic cu combustibil se interzice:
 folosirea bidoanelor sparte, deformate, fără buşon şi dop;
 alimentarea rezervorului fără a se utiliza pâlnia;
 lăsarea de scurgeri de benzină neşterse pe ferăstrău sau bidon;
Art.43 Transportul ferăstrăului de la magazia de păstrare a sculelor la locul de debitare şi înapoi
se va face numai cu motorul oprit, cu lanţuil tăietor demontat sau cu acesta montat, dar cu teaca
trasă peste acesta.
Art.44 La terminarea lucrului sau în perioada de repaos, operatorul ferăstrăului mecanic va aşeza
ferăstrăul la locul destinat, în aşa fel încât acesta să nu cadă, va scoate lanţul tăietor şi-l va depune
într-un vas cu ulei mineral şi va curăţa ferăstrăul mecanic şi canalul lamei. Locul de depozitare al
ferăstrăului mecanic va fi închis cu lacăt şi cheie, evitându-se sustragerea acestuia de către
persoane străine.
Art.45 Înainte de punerea în funcţiune a ferăstrăului mecanic trebuie să se respecte următoarele:
 se va alege un loc corespunzător care să asigure stabilitatea ferăstrăului mecanic şi
care să permită acţionarea nestânjenită a demaroului;
 se va verifica starea de întindere a lanţului şi fixarea lamei de ghidare;
Art.46 Se interzice operatoruluii ferăstrăului mecanic să execute următoarele operaţii:
 pornirea motorului cu lanţul tăietor decuplat;
 ghidarea lanţului cu mâna sau cu alte obiecte;
 atingerea lanţului tăietor cu solul sau a diverselor materiale nelemnoase;
 tăierea cu vârful lamei ferăstrăului mecanic;
 ascuţirea lanţului tăietor, ori repararea curentă a ferăstrăului, cu motorul pornit;
Art.47 Conducătorul locului de muncă va verifica starea tehnică a ferăstraielor cel puţin o dată pe
săptămână.
Art.48 Lucrul cu ferăstrăul mecanic se va executa numai cu următoarele condiţii:
65
  locul de muncă să fie degajat de pietre sau alte obiecte, asigurându-se o poziţie de
lucru cât mai stabilă, atât pentru operatorul ferăstrăului mecanic, cât şi pentru ajutorul
lui;
 antrenarea lamei în tăietură se face lin, cu ferăstrăul rezemat prin gheara de fixare în
ţeava PVC; în situaţii deosebite se poate efectua tăierea în "berbece" sau cu ferăstrău
nerezemat;
 nu se admite debitarea ţevilor tensionate;
 penele se vor monta şi se vor bate din timp, de către ajutorul operatorului ferăstrăului
mecanic pentru a preveni blocarea lanţului tăietor, ţevile care urmează a fi debitate se
vor asigura împotriva deplasării lor în timupl tăierii sau după terminarea acestora;
 deplasarea operatorului ferăstrăului mecanic de la un punct de debitare la altul se va
face cu motorul pornit, dar numai cu lanţul oprit;
Art.49 În timpul lucrului cu ferăstraiele mecanice se interzice:
 lucrul concomitent a doi angajaţi la două sau mai multe operaţii, pe aceeaşi ţeavă;
 lucrul la aceeaşi activitate sau la operaţii diferite, pe ţevi PVC alăturate, dacă acestea
se stingheresc reciproc;
 tăierea a două sau mai multor ţevi PVC suprapuse sau prinse în mijloace de
conectare;
 ţinerea ţevilor PVC cu braţele în vederea debitării sau fixarea acestora la sol cu
picioarele către operatorul ferăstrăului mecanid sau ajutorul acestuia;
 debitarea ţevilor PVC când acestea se află în poziţii periculoase;
 executarea de către operatorul ferăstrăului mecanic a altor lucrări, în timp ce are
ferăstrăul asupra sa;
 scoaterea ferăstrăului blocat din tăiere prin smucire violentă ori prin lovirea cu
piciorul sau diferite obiecte;
 continuarea lucrului cu ferăstrăul mecanic defect sau în stare tehnică
necorespunzătoare;
Art.50 Operatorului ferăstrăului mecanic care efectuează operaţiunea de debitare este obligat să:
 să execute operaţiunile de debitare numai după ce a luat toate măsurile de securitate a
muncii, astfel:
o are echipamentul de protecţie specific asupra sa (panatalonii cu zale, bocancii cu
bombeu metalic, ochelarii de protecţie, mănuşile);
o perimetrul de lucru a fost delimitat şi semnalizat corespunzător şi în acest
perimetru nu sunt alte persoane;
 să cureţe maşina la sfârşitul programului;
 în perimetrul unde lucrează să rămână totul în ordine, la terminarea turei de serviciu;
 să îndepărteze materialul debitat ori de câte ori este nevoie, după ce a luat toate
măsurile de siguranţă pe linia protecţiei muncii;

66
 2. Ferăstraiele circulare

Art.51 Este interzis personalului lucrul la ferăstraiele circulare dacă ele nu sunt montate conform
cărţii tehnice şi nu se adoptă, în funcţie de tipul de cuţit folosit modul optim de protejare a
lucrătorului.
Art.52 Este interzis personalului lucrul la ferăstraiele circulare dacă dispozitivele de protecţie nu
asigură:
 dispozitivele active ale pânzei tăietoare;
 limitarea urmărilor fenomenului de recul;
 oprirea pătrunderii mâinii lucrătorului în zona de tăiere a pânzei;
Art.53 Este interzis lucrul la ferăstraiele circulare personalului dacă pânza tăietoare prezintă
crăpături, fisuri, excentrităţi sau mai mult de doi dinţi lipsă (dar nu consecutiv).
Art.54 Este interzis personalului când lucrează la ferăstraiele circulare să stea în poziţie de lucru
sau de repaos, în planul pânzei tăietoare. Poziţia trebuie să fie în lateralul planului pânzei
tăietoare.
Art.55 Este strict interzis personalului când lucrează la ferăstraiele circulare să încerce oprirea
pânzei tăietoare cu diverse obiecte sau bucăţi de material lemnos.

3. Ferăstrăul circular pendulă

Art.56 Este interzis lucrul, utilizarea de către lucrători a ferăstraielor circulare pendulă dacă
sistemul mecanic de deplasare a pânzei tăietoare nu a fost echilibrat şi deplasarea nu este lină,
uniformă şi fără şocuri.
Art.57 Este obligatoriu să se verifice de personalul care deserveşte maşina, la începerea lucrului
buna funcţionare a limitării cursei pânzei tăietoare. Fără a avea limită cursa pânzei tăietoare prin
mijloace mecanice nu este permisă nici o operaţiune de tăire la acest circular.
Art.58 Retezarea reperelor este permisă numai după ce au fost bine fixate în ghidajul maşinii.
Este interzisă retezarea reperelor sub 200 mm, sau apropierea mâinii la mai puţin de 150 mm faţă
de planul pânzei tăietoare.

4. Ferăstrăul circular în consolă (radial) de retezat cu

avans manual rectiliniu al pânzei

Art.59 Lucrătorul poate începe lucrul numai dacă a ales, verificat, montat pânza în concordanţă
cu instrucţiunile producătorului ferăstrăului.
Art.60 Este obligatoriu:
- pentru orice poziţionare a consolei sau a capului de tăiere trebuie efectuată blocarea
acestora în poziţia respectivă înainte de începerea lucrului;
- limitarea deplsării capului de tăiere prin reglaj astfel ca dantura pânzei să nu depăşească
marginea din faţă a mesei maşinii;
- după efectuarea tăierii pânza trebuie să revină automat la loc în poziţia iniţială;
Art.61 Este interzis personalului lucrul la ferăstraiele circulare în consolă dacă:
- dispozitivele de protecţie nu asigură interzicerea contactului între lucrători şi circular;
- sistemul de exhaustare nu funcţionează corespunzător;

67
 - acesta nu este echipat cu reazem pentru reperele de prelucrat, prevăzut cu locaş numai
pentru trecerea pânzei;
5. Ferăstrăul circular de retezat cu avans manual curbiliniu al pânzei,
cu tăiere în unghi

Art.62 Lucrătorul, înainte de începerea operaţiilor de tăiere va verifica în mod obligatoriu la

începerea programului şi în cursul zilei, eficienţa sistemului de comandă a circularului apoi va
bloca dispozitivul de rotire a reperului în poziţia necesară şi va începe operaţiunile de tăiere.
Art.63 Dimensiunea reperelor trebuie să fie în concordanţă cu dimensiunile date în cartea
tehnică.

6. Maşina de tăiat manuală (FLEXUL)

Art.64 Lucrătorul la începerea activităţii va verifica:

- corectitudinea alegerii plăcuţelor de fixare a pânzei;
- modul de fixare a pânzei după care va acţiona maşina;
- modul de legare la masă (pământarea) maşinii şi a panoului de comandă prin vizualizare;
- modul de legare la reţea (priza) să nu fie făcute improvizaţii, să nu prezinte diferite
defecte care ar putea să genereze accidente;
Art.65 Lucrătorului care efectuează operaţiunea de tăiere îi este interzis să:
- cureţe, regleze sau repara maşina în timpul funcţionării acesteia;
- poarte discuţii cu alţi lucrători sau/şi să părăsească locul de muncă cu maşina în funcţiune;
- să prelucreze repede care nu sunt specifice respectivului tip de activitate;
Art.66 Lucrătorul care efectuează operaţiunea de tăiere este obligat să:
- cureţe maşina la sfârşitul programului;
- în perimetrul unde lucrează să rămână totul în ordine la terminarea turei de servici;
- să îndepărteze materialul debitat ori de câte ori este nevoie după ce a luat toate măsurile
de siguranţă pe linia protecţiei muncii;
Art.67 La schimbarea pânzei de tăiere se vor lua măsuri de prevenire a accidentelor în
concordanţă cu standardele rezultate din cartea tehnică şi instrucţiunile asigurate de distribuitorul
utilajului.
Art.68 Va lucra singur numai dacă are experienţă în domeniu, astfel această operaţiune în cazul
personalului cu mai puţin de un an va fi făcută sub stricta supraveghere a şefului locului de
muncă.
Personalul aflat la învăţare timp de 1-3 luni de zile va avea statut de ajutor de lucrător
operaţiunile fiind făcute numai în prezenţa celui numit să-l pregătească prin decizia angajatorului.
La acest utilaj vor efectua operaţiuni doar cei care sunt pregătiţi, sau instruiţi pe această linie.

7. Maşina de debavurat

Art.69 Lucrătorul care efectuează operaţiunea de debavurare este obligat să:

- monteze cuţitele conform instrucţiunilor date de producătorul maşinii;
- schimbe cuţitele numai după luarea măsdurilor de siguranţă;
- menţină în funcţie toate instalaţiile anexe ale maşinii (ex. instalaţia de exhumare praf);
- în cazul prelucrării şi altor tipuri de repere lucrătorul trebuie să utilizeze dispozitive de
prindere a acestora;
Art.70 Lucrătorul care efectuează operaţiunea de debavurare este obligat să:
68
 - cureţe maşina la sfârşitul programului;
- în perimetrul unde lucrează să rămână totul în ordine la terminarea turei de servici;
- sculele, accesoriile, materialele care nu sunt terminate sau în lucru nu trebuie să blocheze
căile de acces prin depozitarea lor în dezordine;
- îndepărteze şpanul de câte ori este nevoie numai după ce a luat toate măsurile de siguranţă
pe linia protecţiei muncii;
Art.71 La schimbarea cuţitelor se vor lua măsuri de prevenire a accidentelor în concordanţă cu
standardele rezultate din cartea tehnică şi instrucţiunile asigurate de distribuitorul utilajului.
Art.72 Lucrătorului care efectuează operaţiunea de devaburare îi este interzis să:
- cureţe, regleze sau repara maşina în timpul funcţionării acesteia;
- poarte discuţii cu alţi lucrători şi să părăsească locul d emuncă cu maşina în funcţie;
- frâneze piesele în mişcare cu diverse obiecte, chiar dacă a comandat oprirea;
- prelucreze repede care nu sunt specifice respecticului tip de freză;
Art.73 Lucrătoul în domeniu, dacă are experiennţă mai puţin de un an, în primele 3 luni este
ajutor de lucrător şi va efectua toate operaţiunile sub stricta supraveghere a şefului locului de
muncă care la începerea activităţii va verifica:
- corectitudinea alegerii cuţitelor, acestea vor fi adecvate cu tipul de profil cu care se
lucrează;
- modul de legare la masă (pământarea) maşinii şi a panoului de comandă prin vizualizare;
- modul de legare la reţea (priza) să nu fie făcute improvizaţii, să nu prezinte diferite
defecte care ar putea să genereze accidente;

8. Maşini de găurit rotopercutoare

Art.74 Personalului îi este interzis să înceapă lucrul fără montarea de dispozitive de protecţie a
zonei de lucru, adaptate la tipul de operaţiune.
Art.75 Lucrătorul care efectuează operaţiunea de găurire este obligat să:
- monteze burghiile conform instrucţiunile date de producătorul maşinii;
- schimbe burghiile numai după decuplare de la tensiune a maşinii;
- nu forţeze bormaşina în cazul folosirii avansului manual;
Art.76 Lucrătorului care efectuează operaţiunea de găurire îi este interzis să:
- cureţe, regleze sau repara bormaşina în timpul funcţionării acesteia;
- poarte discuţii cu alţi lucrători şi să părăsească locul de muncă cu maşina în funcţiune;
- frâneze mandrina în mişcare cu diverse obiecte, chiar dacă a comandat oprirea bormaşinii;
- prelucreze repere care nu sunt specifice respectivului tip de bormaşină;
- prelucreze repere mici fără ca acestea să fie fixate cu ajutorul dispozitivelor adecvate;
Art.77 Este interzis să se prelucreze materiale care nu pot fi prinse în ghidaje sau dipozitive
speciale.
Art.78 Lucrătorului îi este interzis să nu folosească tipul de burghiu operaţiei pe care o
desfăşoară sau să încalce instrucţiunile producătorului care nu sunt interzise în cartea tehnică a
bormaşinii.

69
 ANEXA NR.6
IPSSM Cod 06 – pentru activităţi de vopsire

Prevederi generale

Art.1 IPSSM pentru activităţi de vopsire cuprind măsuri de prevenire a accidentării în muncă şi
îmbolnăvirii profesionale, luând în considerarea pericolele specifice acestor activităţi şi cerinţele
desfîşurării proceselor de muncă în condiţii de securitate.
Art.2 Prevederile prezentelor norme se aplică activităţilor specifice de vopsire din domeniul
construcţiei de maşini şi construcţiilor industriale sau civile, care se execută pe suprafeţe
metalice, lemn, beton sau zidărie, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare a
acestor activităţi.
Art.3 Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de vopsire, inclusiv depozitarea, manipularea şi
transportul materialelor de vopsire, se vor efectua pe baza respectării stricte a normelor SU în
vigoare.

Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art.4 (1) La efectuarea operaţiilor de vopsire vor fi repartizaţi numai lucrători care au corespuns
controlului medical solicitat prin prevederile Ministerului Sănătăţii, pentru lucrul în medii cu
substanţe toxice.
(2) Se interzice repartizarea pentru efectuarea de operaţii cu substanţe toxice a persoanelor sub
vârsta de 18 ani, a femeilor gravide şi a celor aflate în perioada de alăptare.
Art.5 Se interzice lucrul persoanelor care prezintă alergii la unele substanţe. Acestea vor fi
repartizate la alte operaţii sau activităţi.
Art.6 Toate persoanele care lucrează în contact cu substanţe toxice vor fi examinate medical
periodic, cunform instrucţiunilo Ministerului Sănătăţii.
Art.7 Se interzice contactul prelungit sau frecvent al produselor de vopsire cu pielea sau
mucoasele, inhalarea frecventă sau prelungită a vaporilor acestor produse, precum şi ingerarea
produselor.

Instruirea personalului

Art.8 Lucrătorii vor fi instruiţi asupra pericolelor pe care le prezintă pentru propria securitate şi
sănătate, substanţele şi instalaţiile cu care lucrează, precum şi asupra măsurilor de prevenire
stabilite.
Art.9 Lucrătorii vor fi instruiţi şi asupra măsurilor de autoprotecţie pe care trebuie să le aplice
pentru a evita accidentarea şi îmbolnăvirea profesională, precum şi pentru acordarea primului
ajutor în cazul intoxicării cu substanţe nocive.
Art.10 Măsurile de prim ajutor se vor stabili, în funcţie de substanţele utilizate, cu avizul
medicului de specialitate, prin instrucţiuni proprii.

Dotarea cu echipament individual de protecţie

70
Art.11 (1) Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea sortimentelor
adecvate, în raport cu riscurile existente se vor realiza în conformitate cu prevederile normelor în
vigoare.
(2) Acordarea sortimentelor de echipament individual de protecţie se va face astfel încât acestea
să asigure protecţia concomitentă a lucrătorilor contra tuturor riscurilor eistente în procesele
concrete de vopsire.
(3) Sortimentele de echipament individual de protecţie trebuie să asigure şi prevenirea unor
accidente cu consecinţe grave în caz de incendiu, prin respectarea următoarelor cerinţe:
- să nu formeze topitură;
- să nu întreţină arderea;
Art.12 Îmbrăcămintea şi încălţămintea utilizată în timpul lucrului vor fi antistatice; se interzice
utilizarea îmbrăcămintei sintetice sau de lână, generatoare de sarcini electrice.
Art.13 Se interzice executarea lucrărilor cu substanţe nocive fără purtarea echipamentului
individual de protecţie adecvat, specific fiecărei categorii de lucrări sau substanţe.
Art.14 Se interzice purtearea echipamnetului individual de protecţie în locurile amenajate pentru
serivrea mesei.
Art.15 (1) Echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiare special amenajate. Se
interzice scoaterea din unitate a echipamentului individual de protecţie în vederea curăţării.
(2) La curăţarea echipamentului individual de protecţie, persoanele juridice sau fizice care
desfăşoară activităţi de vopsire vor lua măsuri de neutralizare a substanţelor toxice aflate vizibil
sau invizibil pe echipament.

Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

Art.16 În încăperile în care se desfăşoară activităţi de preparare a vopselelor sau de vopsire

propriu-zisă sunt interzise depozitarea alimentelor şi servirea mesei.
Art.17 În spaţiile de lucru în care se desfăşoară activităţi de vopsire se va menţine permanent
curăţenia.
Art.18 Substanţele folosite în activităţi de vopsire, căzute pe pardoseală, vor fi neutralizate cu
materiale specifice fiecărei substanţe în parte, indicate de producător, după care vor fi evacuate şi
depozitate în spaţii special amenajate.
Art.19 Pentru eliminarea posibilităţii de apariţie a electricităţii statice, pardoselile vor fi realizate
din materiale antistatice.
Art.20 La locurile de muncă, unde sunt posibile contaminări cu substanţe nocive se vor prevedea
grupuri sanitare dotate cu duşuri prevăzute cu apă rece şi caldă şi, după caz, cu substanţe
neutralizante.
Art.21 În toate cazurile efectuării de lucrări cu substanţe care acţionează asupra pielii şi
mucoaselor, lucrătorii vor beneficia de substanţe neutralizante ale acţiunii nocive, care se vor
stabili, de la caz la caz, cu avizul medicului de specialitate. De asemenea, locurile d emuncă vor
fi dotate cu truse de prim ajutor, al căror conţinut va fi stabilit cu avizul medicului de specialitate.
Art.22 Pentru servirea mesei şi fumat se vor amenaja încăperi separate, prevăzute cu surse de apă
şi substanţe neutrlizante adecvate.
Art.23 Înainte de servirea mesei sau fumat, lucrătorii se vor spăla pe mâini şi pe faţă, şi în funcţie
de caz, vor utiliza soluţii neutralizante.
Art.24 Pentru evitarea surselor de aprindere este interzisă folosirea flăcării deschise şi a sculelor
care produc scântei.

71
 Depozitarea, transportul şi manipularea vopselelor şi materialelor auxiliare
utilizate în procesul de vopsire

Depozitarea

Art.25 Produsele de vopsire se vor depozita în spaţii distincte, închise, îngrădite, special
amenajate şi marcate corespunzător în funcţie de natura materialelor.
Art.26 La amenajarea spaţiilor de depozitare a produselor toxice, inflamabile sau explozibile, pe
lângă prevederile prezentelor norme se vor aplica şi prevederile altor reglementări legale în
vigoare, referitoare la aceste substanţe (legi, decrete, norme, SU etc.).
Art.27 Depozitarea produselor de vopsire se va face în spaţii uscate, aerisite, asigurate, ferite de
acţiunea intemperiilor şi radiaţiilor solare, de sursele de foc deschis sau de alte surse de încălzire,
temperatura cuprinsă între 5ºC-25ºC.
Art.28 Clasa de inflamabilitate pentru fiecare produs stabilită conform P118/83 va fi consemnată
în specificaţia tehnică aferentă produsului. Depozitarea lichidelor combustibile din clasa I şi II se
poate face în aceeaşi clădire cu lichidele combustibile din clasele III şi IV cu condiţia ca spaţiile
pentru lichidele dun clasele I şi II să fie separate prin pereţi antifoc de cele patru lichide din
clasele III şi IV.
Art.29 Uşile spaţiilor de depozitare vor fi inscripţionate cu indicatoare de avertizare asupra
pericolelor existente conform standardelor în vigoare şi vor fi ţinute sub cheie de către un
gestionar. Uşile se vor deschide spre exterior.
Art.30 În spaţiile de depozitare se interzic fumatul, intrarea cu flacără deschisă, precum şi accesul
persoanelor străine.
Art.31 La depozitele de substanţe inflamabile, instalaţiile electrice vor fi în construcţii antiex.
Art.32 Depozitarea produselor se va face în recipiente perfect etanşe a căror integritate iniţială va
fi verificată şi menţinută prin manipulări atente, fără şocuri mecanice.
Art.33 Produsele ambalate vor fi depozitate ordonat pe loturi şi vor fi prevăzute cu etichete
referitoare la conţinutul şi denumirea chimicală uzuală a produsului, data fabricării şi indicatoare
de avertizare asupra pericolului pe care îl prezintă.
Art.34 În spaţiile de depozitare se va menţine curăţenia prin îndepărtarea imediată a oricăror
scurgeri accidentale de produs, acestea prezentând în multe cazuri pericol de autoaprindere prin
oxidare.
Art.35 În timpul depozitării se vor respecta indicaţiile privind incompatibilitatea diverselor
categorii de produse conform specificaţiei tehnice şi etichetării fiind interzisă depozitarea în
aceeaşi încăpere a produselor incompoatibile.
Art.36 În spaţiile de depozitare se va asigura o circulaţie adecvată a aerului prin ventilare
naturală, organizată sau mecanică, în funcţie de caracteristicile substanţelor depozitate şi conform
specificaţiilor producătorului pentru a fi menţinută permanent o atmosferă fără noxe sau
amestecuri explozive de vapori.
Art.37 Spaţiile de depozitare vor fi dotate cu substanţe neutralizante pentru cazurile de scurgeri
accidentale şi cu mijloace adecvate de stins incendii, în funcţie de natura produselor stocate şi de
indicaţiile specificaţiilor tehnice aferente fiecărui produs privind stingerea incendiilor.
Art.38 Dezgheţarea armăturilor, ventilelor, conductelor, pompelor, et. aferente depozitelor se fa
face numai cu apă caldă, aburi, etc. fiind interzisă folosirea în acest scop a focului deschis.
Art. 39 Demontările, înlocuirile, reparaţiile şi alre operaţii similare la pompe, robinete, conducte,
rezervoare, etc. din dozarea depozitelor care impun folosirea focului deschis se vor efectua numai
după obţinerea permisului de "lucru cu foc", oprirea şi curăţarea de produsele inflamabile a
72
instalaţiei respective şi asigurarea tuturor măsurilor ce se impun pentru prevenirea incendiilor sau
exploziilor.
Art.40 Vopselele şi diluanţii vor fi depozitate în ambalaje metalice prevăzute cu capace care se
închid etanş şi dotate cu mânere.
Art.41 După golire, ambalajele ce au conţinut materiale de vopsire vor fi depozitate în locuri
special destinate în acest scop.

Transportul

Art.42 Transportul substanţelor toxice, caustice, inflamabile sau explozibile de la depozite la

locurile de muncă se va face cu mijloace de transport adecvate specificului substanţei respective
şi tipului de ambalaj, consude de personal special instruit şi numit în acest scop.
Art.43 În timpul transportului, ambalajele (recipientele cu materiale de vopsire) vor fi asigurate
împotriva răsturnării.
Art.44 Se vor respecta indicaţiile privind incompatibilitatea dintre diversele categorii de produse
peliculogene şi produse auxiliare conform specificaţiilor tehnice şi etichetărilor fiind interzis
transportul acestor produse împreună în acelaşi mijloc de transport (ex. componenţi acizi
împreună cu produse puternic alcaline aceleratori de cobalt sau sicativi metalici împreună cu
peroxizi organici sau cu alte substanţe oxidante, etc.).
Art.45 Se interzice transportul substanţelor chimice în recipiente deschise şi neprotejate.
Art.46 Se interzice utilizarea mijloacelor de transport neamenajate special pentru transportul
substanţelor inflamabile şi neechipate cu mijloace adecvate de stins incendii, în funcţie de natura
produselor transportate şi de indicaţiile specificaţiilor tehnice aferente fiecărui produs, privind
stingerea incendiilor.
Art.47 Toate operaţiile de manipulare a produselor de vopsire, precum şi de distrugerea
rezidurilor vor fi executate respectându-se normele de prevenire a incendiilor şi caracteristicilor
produsului din specificaţia tehnică aferentă. Cisternele pentru transportul produselor inflamabile
vor fi legate la pământ.
Art.48 Personalul care execută operaţiile de manipulare, transport şi depozitare va fi instruit cu
privire la caracterul periculos al acestor produse şi la riscul de incendiu, accidentare sau
îmbolnăvire profesională în caz de nerespectare a măsurilor de prevenire stabilite prin normele
specifice de securitate a muncii, normele PSI şi instrucţiunile proprii.
Art.49 În timpul manipulării produelor de vopsire, lucrătorii vor purta echipamentul individual de
protecţie adecvat pericolelor existente şi stabilit prin instrucţiunile proprii.
Art.50 (1) Operaţiile de transvazare a substanţelor se vor efectua cu dispozitive speciale, astfel
încât să se evite contactul lucrătorilor cu substanţele respcetive de vapori nocivi.
(2) La utilizarea dispozitivelor de sifonare se interzice aspirarea cu gura.
(3) La transvazarea substanţelor inflamabile se va asigura scurgerea sub formă de jet continuu şi
nu sub formă de ploaie, pentru eliminarea posibilităţilor de apariţie a electricităţii statice.
Art.51 Deschiderea capacelor metalice se va face cu scule care nu produc scântei.
Art.52 Colectarea rezidurilor, cârpelor, bumbacului, hârtiei îmbibate cu substanţe sau cu produse
auxiliare se va face în recipiente speciale.
Art.53 (1) Cantităţile de substanţe şi materiale de vopsire scoase din depozit nu vor depăşi
cantităţile necesare unui schimb de lucru.
(2) În cazul în care necesităţile producţiei impun scoaterea unor cantităţi necesare pentru o zi de
lucru în secţiile de vopsire vor fi amenajate spaţii speciale şi mijloace tehnice care să permită

73
depozitarea temporară în condiţii de securitate. Spaţiile respective vor avea instalaţie de ventilare
mecanică proprie.
Art.54 În timpul manipulărilor se vor evita deversările şi se va verifica închiderea etanşă a
ambalajelor, care vor fi depuse în spaţii special amenajate.

Prepararea materialelor de vopsire

Art.55 Prepararea materialelor de vopsire (lacuri, vopsele, etc.) se va efectua numai în spaţii
special amenajate, în funcţie de natura produselor şi de tehnologia aplicată, cu repectarea
normelor PSI în vigoare.
Art.56 Se interzice prepararea materialelor de vopsire în spaţiile de depozitare ale acestora sau în
alte spaţii neamenajate pentru aceasta.
Art.57 Se interzice folosirea surselor incandescente, a focului deschis, fumatului, etc. în
încăperile în care se prepară vopselele.
Art.58 Uşile încăperilor în care se prepară vopselele vor fi inscripţionate cu indicatoare de
avertizare şi de interdicţie corespunzătoare.
Art.59 Încăperile în care se efectuează prepararea şi omogenizarea materialelor de vopsire vor fi
prevăzute cu instalaţie de ventilare mecanică generală sau locală pentru captarea, filtrarea,
neutralizarea şi evacuarea noxelor, precum şi cu instalaţia de ventilare mecanică generală pentru
introducerea aerului proaspăt (de compensare). Încăperile vor fi dotate cu instalaţii proprii de
stins incendii.
Art.60 Materialele pentru vopsire se vor păstra numai în vase închise. După golire, acestea vor fi
evacuate imediat din secţie, spălate şi depozitate în locuri destinate acestui scop şi care nu
prezintă pericol de incendiu.
Art.61 La prepararea soluţiilor se vor respecta instrucţiunile producătorului, privind proprietăţile
şi toxicitatea substanţelor utilizate.
Art.62 La prepararea oricăror soluţii, prin simpla diluare sau prin amestec de mai multe substanţe,
se va respecta ordinea stabilită prin tehnologie.
Art.63 În timpul preparării soluţiilor se interzice depăşirea temperaurilor de regim ale procesului
tehnologic şi supraîncălzirea locală a recipientelor.
Art.64 La încălzirea solvenţilor, temperatura lor nu trebuie ridicată peste valoarea temperaturii de
fierbere.
Art.65 Se interzice folosirea pigmenţilor albi pe bază de plumb drept componenţi ai vopselelor,
precum şi a benzenului şi a benzinei etilate ca diluanţi.
Art.66 În cazul în care se mai utilizează ulei de in, ceară, colofoniu, se vor lua măsuri împotriva
împrăştierii acestora prin stropire.
Art.67 Se interzice umplerea vasului de fiert mai mult de ¾ din capacitatea lui şi adăugarea de
diluanţi volatili în recipientul care se află pe foc.
Art.68 La prepararea emailurilor de aluminiu, pulberea de aluminiu se va manipula cu precauţie
pentru a nu se degaja în atmosferă.
Art.69 Pulberea de aluminiu aprinsă nu se va stinge cu apă, ci cu stingătoare de pulbere sau cu
dioxid de carbon.
Art.70 Verificarea caracteristicilor soluţiilor rezultate prin preparare se va efectua numai de către
personal calificat corespunzător şi folosind aparatura şi dispozitivele adecvate.
Art.71 Sunt interzise verificările organoleptice (gustare, mirosire, etc.).
Art.72 În cazul în care prepararea soluţiilor se realizează în staţiile de preparare, se vor respecta
instrucţiunile proiectantului referitoare la tehnologie şi la funcţionarea utilajului.
74
Art.73 Instalaţiile electrice aferente staţiei de preparare vor fi în construcţie antiex.
Art.74 Recipientele, vasele, conductele, rezervoarele şi instalaţiile pentru substanţe inflamabile
vor fi legate la pământ şi legate între ele prin legături echipotenţiale, pentru prevenirea apariţiei
electricităţii statice.
Art.75 Se interzice orice improvizaţie la instalaţiile mecanice şi electrice.
Art.76 Executarea, exploatarea şi cerificarea instalaţiilor electrice se vor face conform
standardelor de securitate a muncii în vigoare, privind funcţionarea în zone cu pericol de
explozie.
Art.77 Vopselele şi solvenţii nu se vor transporta prin conducte cu ajutorul aerului comprimat.
Art.78 Conductele pentru transportul vopselelor vor fi verificate pentru a fi etanşe.
Art.79 În cazul schimbării vopselei, utilajele şi instalaţiile folosite pentru prepararea ei se vor
curăţa anterior.
Art.80 În cazul în care, accidental, se produc scurgeri de soluţii se va efectua imediat curăţarea şi
după caz, neutralizarea şi deversarea rezidurilor în canalele racordate la staţia de neutralizare.

Pregătirea suprafeţelor în vederea vopsirii

1. Procedee mecanice
1.1 Alicarea

Art.81 Operaţiile de curăţare a suprafeţelor prin aplicare se vor reliza în încăperi prevăzute cu
instalaţii de ventilare mecanică pentru captarea şi evacuarea noxelor degajate.
Art.82 Încăperile de lucru vor fi menţinute în depresiune pentru prevenirea pătrunderii pulberilor
degajate în încăperile învecinate.
Art.83 La instalaţiile de curăţate cu alice se va asigura etanşarea spaţiului de lucru, pentru e
preveni proiectarea de particule şi degajările de praf.
Art.84 Înainte de începerea lucrului se vor verifica racordurile de aer comprimat.
Art.85 Conductele de aer comprimat şi furtunurile aferente sistemelor pneumatice, trebuie să
corespundă debitelor şi presiunii de lucru prescrise.
Art.86 Fixarea conductelor va fi asigurată prin coliere metalice rezistente.
Art.87 Se interzice utilizarea recipientelor tampon de aer comprimat improvizate, neautorizate
ISCIR.
Art.88 Instalaţia de ventilare va asigura filtrarea corespunzătoare a aerului încărcat cu pulberi
astfel încât la evacuarea în etmosferă să nu fie depăşite concentraţiile maxime admise, pentru
prevenirea poluîrii mediului înconjurător.
Art.89 Se interzice funcţionarea instalaţiei de alicare cu uşile deschise.
Art.90 Se interzice accesul lucrătorilor în interiorul instalaţiei de alicare în timpul funcţionării
dispozitivului de împroşcat alice.
Art.91 Uşile de acces vor fi prevăzute cu limitatoare de cursă care să sesizeze deschiderea
acestora şi să comande oprirea dispozitivelor de împroşcat alice.
Art.92 La curăţarea cu alice a pieselor, efectuată în cabine de alicare, lucrătorul va conduce jetul
din afara cabinei, iar urmărirea procesului de alicare se va face printr-un vizor etanş.
Art.93 Interiorul cabinei de alicare va fi iluminat corespunzător.
Art.94 Înlocuirea pieselor de uzură la instalaţiile de curăţare se va efectua de către personalul
special instruit în acest scop şi numai după ce aruncătoarele de alice au fost oprite, iar motoarele
de antrenare a acestora şi instalaţia de aer comprimat au fost decuplate de la sursa de alimentare
cu energie.
Art.95 Reglarea instalaţiilor va fi executată de către personal special instruit în acest scop.
75
Art.96 Personalul care lucrează în interiorul încăperilor de curăţare cu alice, va fi supravegheat
prin vizoare speciale, montate în pereţii încăperilor, de către o persoană special numită în acest
scop.

1.2 Şlefuirea şi polizarea

Art.97 Operaţiile de şlefuire, polizare şi lustruire mecanică se vor efectua în încăperi separate.
Art.98 (1) Maşinile sau instalaţiile de şlefuire, polizare şi lustruire mecanică vor fi prevăzute cu
instalaţii de ventilare mecanică locală.
(2) Dispozitivele de protecţie (carcase) a zonelor de degajare a particulelor rezultate din procesele
de lucru vor îndeplini concomitent funcţia de protecţie a lucrătorilor contra particulelor din zona
de lucru; dispozitivele de aspiraţie locală vor fi racordate la instalaţia de ventilare mecanică
locală.
Art.99 Carcasele de protecţie vor lăsa liberă numai partea de disc strict necesară lucrului,
orientată într-o direcţie nepericuloasă pentru operator.
Art.100 (1) Capetele axelor maşinii de şlefuit vor fi protejate, dacă depăşesc cu mai mult de un
sfert din diametrul lor piuliţa de strângere a discurilor.
(2) Capetele axelor maşinilor de şlefuit de dimensiuni nepericuloase (mai scurte de 50 mm ) vor
avea suprafeţele netede şi muchiile rotunjite.
Art.101 La maşinile cu mai multe viteze de rotaţie se interzice depăşirea vitezei admise, în
funcţie de dimensiunile discului sau şaibei de polizat şi a pieselor de prelucrat.
Art.102 Şaibele confecţionate din amteriale moi vor avea gaura centrală protejată cu un material
solid şi rezistent pentru a nu se deforma în timpul lucrului şi a nu produce accidentarea.
Art.103 La instalaţiile automate de şlefuire sau lustruire, schimbarea şaibelor, periilor sau
benzilor abrazive se va executa numai de lucrători speciali instruiţi în acest scop, după oprirea
instalaţiei.
Art.104 La instalaţiile automate cu mai multe posturi de polizare alcătuind linii tehnologice, se
va verifica existenţa şi funcţionarea sistemelor de alarmă şi blocare de-a lungul întregului
perimetru al instalaţiei, astfel încât în caz de necesitate, instalaţia să poată fi oprită din orice punct
al ei.
Art.105 După utilizarea pastelor de lustruit este obligatorie spălarea mâinilor şi a feţei.
Art.106 Maşinile de şlefuit vor fi prevăzute cu iluminat local astfel amplasat încât filamentul să
nu fie vizibil.
Art.107 Se interzice fumatul, focul deschis şi utilizarea surselor de căldură care pot provoca
incendii, întrucât scamele degajate din procesele de prelucrare sunt inflamabile.

2. Procedee chimice
2.1 Degresarea în solvenţi organici şi în produse petroliere

Art.108 Se interzice utilizarea solvenţilor organici inflamabili în încăperi neamenajate, în

conformitate cu prevederile normelor PSI în vigoare.
Art.109 Operaţiile de degresare cu solvenţi organici se vor efectua în locuri special amenajate
pentru aceasta.
Art.110 Operaţiile de degresare în tricloretilenă sau percloretilenă se vor efectua cu utilaje
carcasate care să nu permită degajarea cu vapori.
Art.111 Se interzice folosirea tricloretilenei şi percloretilenei în utilaje deschise, în încăperi
închise, neventilate.
76
Art.112 Se interzice efectuarea operaţiilor de degresare în atmosferă umedă sau în apropierea
surselor de lumină, foc şi căldură puternică.
Art.113 Se interzice depăşirea temperaturilor de descompunere pentru percloretilenă (peste 150
°C) şi pentru tricloretilenă (peste 120 °C).
Art.114 În încăperile în care se lucrează cu tricloretilenă sunt interzise focuri deschise şi scântei.
Art.115 Se interzice degresarea în tricloretilenă a pieselor care prezintă pe suprafeţe şpan sau
pulberi de metale uşoare.
Art.116(1) Încăperile în care se desfăşoară operaţii de degresare cu tricloretilenă vor fi prevăzute
cu instalaţii de ventilare mecanică locală suplimentară, având dispozitivele de aspiraţie locală
pentru captarea noxelor amplasate la nivelul pardoselii, vaporii de tricloretilenă fiind mai grei
decât aerul.
(2) În aceste încăperi se va menţine un regim de depresiune faţă de încăperile învecinate.
Art.117(1) La băile de degresare cz tricloretilenă sau percloretilenă, pornirea încălzirii se va face
numai după începerea răcirii zonei de condensare a vaporilor.
(2) Temperatura solventului va fi reglată automat pentru a se menţine în limite strânse,
prevăzându-se pe lângă sistemul de încălzire a lichidului şi sisteme de răcire.
Art.118 Se va verifica sistemul de interblocare între funcţionarea sistemului de ventilare aferent
utilajului şi dispozitivele de acces la baia de degresare pentru introducerea şi evacuarea pieselor.
Art.119 Piesele degresate sau uscate în tricloretilenă sau percloretilenă nu vor fi scoase din băile
sau instalaţiile respective decât după uscarea completă. Conţinutul băilor va fi evacuat într-un
bazin de serviciu, pentru golire rapidă.
Art.120 Se interzice lucrul cu tricloretilenă a unei singure persoane. În încăperea respectivă
trebuie să existe şi alte persoane, pentru acordarea primului ajutor în caz de necesitate.
Art.121 Spălarea manuală a pieselor mari, în afara instalaţiilor speciale de degresare este permisă
numai în condiţiile în care se folosesc cantităţi reduse de soluţii, combustibile (maxim 5 l ), cu
asigurarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor.

2.2 Degresarea chimică

Art.122 Se interzice degresarea chimică fără funcţionarea instalaţiilor de ventilare mecanică

locală aferente băilor.
Art.123 În cazul agitării băilor cu aer, debitul de aer va fi astfel reglat încât să se evite stropirea
lucrătorilor cu soluţii alcaline.
Art.124 Introducerea şi scoaterea pieselor din băi se va face lent, pentru a evita stropirea
lucrătorilor cu substanţe alcaline.
Art.125 Golirea băilor fierbinţi la staţia de neutralizare a apelor se va face numai după răcire.

2.3 Decaparea chimică

Art.126 Se interzice lucrul fără funcţionarea instalaţiilor de ventilare mecanică locală, exceptând
băile care conţin soluţii foarte diluate (sub 1 % acid).
Art.127 Exploatarea băilor cu conţinut acid, calde sau reci, precum şi atingerea pieselor umezite
cu soluţii acide se va face în aşa fel încât să fie evitat contactul direct al soluţiilor cu pielea.
Art.128 La toate băile de decapare nu se vor depăşi temperaturile prevăzute de tehnologie, pentru
fiecare soluţie acidă în parte.
77
Art.129 Curăţarea acidului azotic de pe pardoseli, precum şi a vaselor de acid azotic, se va face
numai cu apă curată, fiind interzisă tilizarea altor substanţe sau materiale (rumeguş, paie, câlţi,
pământ etc.)
Art.130 La terminarea lucrului, vasele sau băile cu acid azotic concentrat sau amestecuri
concentrate cu acid azotic vor fi bine acoperite.
Art.131 Se interzice aplecarea lucrătorilor deasupra băilor de decapare.
Art.132 Golirea băilor care lucrează la temperaturi superioare temperaturii mediului ambiant, se
va face numai după răcire.

Procedee de vopsire
Prevederi comune tuturor procedeelor de vopsire

Art.133 Punerea în funcţiune a secţiilor sau atelierelor de vopsire se va realiza numai după
efectuarea probelor de recepţie, în cursul cărora se va verifica funcţionarea tuturor mijloacelor şi
dispozitivelor prevăzute prin proiectele respective.
Art.134 Se interzice punerea în funcţiune a utilajelor de vopsire fără funcţionarea staţiei de
neutralizare, indiferent de capacitatea sau volumul acestora sau de natura produselor de tratat.
Art.135 Se interzice desfăşurarea proceselor tehnologice fără funţionarea instalaţiilor de
ventilare.
Art.136 Cel puţin o dată pe lună se va face o verificare completă a instalaţiilor de ventilare,
urmărindu-se eficienţa acestora şi respectarea prametrilor prevăzuţi prin cartea tehnică a
instalaţiilor.
Art.137 În cazul în care se constată scăderea eficienţei instalaţiilor de ventilare, se vor efectua
curăţarea adecvată, repararea sau înlocuirea, după caz, a unor elemente ale acestora.
Art.138 În încăperile de lucru se interzice accesul persoanelor care nu au atribuţii în cadrul
procesului respectiv.
Art.139 Se interzice depozitarea materialelor combustibile pe o rază de 10 m de la accesul la
utilaje de vopsire.
Art.140 Uşile încăperilor de lucru vor fi prevăzute cu indicatoare de avertizare contra pericolului
existent, conform standardelor in vigoare şi se vor deschide spre exterior.
Art.141 Căile de acces şi circulaţie vor fi menţinute permanent liber şi curate.
Art.142 Se interzice încăperea lucrului precum şi reluarea lucrului după orice întrerupere fără
ventilarea completă timp de cel puţin 5 minute a încăperilor în care se desfăşoară procesele
tehnologice.
Art.143 Ori de câte ori survin scurgeri, stropiri sau vărsări de soluţii pe pardoseală, se va proceda
imediat îndepărtarea acestora cu mijloace adecvate substanţelor respective.
Art.144 După spălarea pardoselilor, apele de spălare vor fi dirijate la canalele de scurgere
racordate la staţia de neutralizare, în funcţie de natura soluţiei.
Art.145 În cazul în care nu se poate asigura ventilarea locului de muncă, se admite efectuarea de
lucrări de vopsire în camere cu un volum de cel puţin 30 m 3 şi cu o suprafaţă de 10 m 2, cu
condiţia să se respecte concentraţiile admise de substanţe toxice în atmosfear zonei de muncă. În
acest caz lucrătorul poate lucra fără echipament de protecţie a căilor respiratorii.
Art.146 În atelierul de vopsire se va asigura o temperatură de minim 160 – 180 °C.
Art.147 Golirea utilajelor se va realiza numai cu avertizarea personalului staţiei de tratare a
apelor uzate, pe baza unui program stabilit în funcţie de schema de tratare a apelor.
Art.148 La semnalizarea sau anunţarea de către personalul staţiei de tratare a apelor uzate, a unei
defecţiuni la staţia de tratare, se va întrerupe lucrul pânăla efectuarea reparaţiilor necesare.
78
Art.149 În atelierele de vopsire se vor respecta toate măsurile de electrosecuritate prevăzute prin
standardele în vigoare.
Art.150 În încăperile de lucru şi la operaţiile tehnologice care prezintă pericol de incendiu sau
explozie, se interzic fumatul, intrarea cu foc deschid, cu piese sau materiale incandescente,
precum şi producerea de scântei. În acest scop se vor instala indicatoare de interdicţie.
Art.151 Instalaţia electrică de semnalizare în caz de incendiu, aferentă atelierelor de vopsire, va
fi racordată la remiza PSI.
Art.152 Pentru lucrările de vopsitorie ce se execută la înălţimi mai mari de 2 m, unde nu sunt
scări şi platforme cu balustradă, lucrătorii se vor asigura împotriva căderii cu centuri de siguranţă
legate de elementele fixe ale construcţiei.
Art.153 Scările şi schelele de pe care se execută operaţiile de vopsire, vor fi asigurate împotriva
lunecării sau deplasării şi vor fi construite din materiale rezistente la foc.
Art.154 Utilajele de vopsire vor fi prevăzute cu mijloace de stins incendiul, amplasate în zone
uşor accesibile.
Art.155 În apropierea locului de muncă se vor aflapături din material necombustibil, pentru
stingere, în cazul aprinderii echipamentului de lucru. Păturile se vor păstra în ambalaje care le vor
proteja împotriva îmbibării cu praf şi vapori inflamabili.
Art.156 Materialele pentru vopsire vor fi păstrate în vase bine închise; deschiderea capacelor
metalice se va face cu scule care nu provoacă scântei.
Art.157 Materialele reziduale rezultate din operaţiile de vopsire, sub formă de vopsea uscată,
materialele rezultate de la curăţarea sculelor, rezidurile de vopsea de la hidrofiltre etc., vor fi
colectate în recipiente etanşe care vor fi amplasate în locuri special amenajate.
Art.158 La locurile de muncă se admite păstrarea numai a unor cantităţi de lacuri, vopsele,
solvenţi etc., necesare unui schimb de lucru.
Art.159 Se interzice lucrul fără echipamentul individual de protecţie prevăzut pentru fiecare
categorie de lucrări, prin instrucţiunile proprii.
Art.160 Se interzice lucrul cu hainele îmbibate cu substanţe inflamabile.
Art.161 Se interzice personalului din vopsitorii să se apropie de sursele de căldură cu foc deschis,
în echipamentul de lucru.
Art.162 Se interzice purtarea lenjeriei de corp din fibre sintetice.
Art.163 Repararea cabinelor şi platformelor de vopsire, precum şi a instalaţiilor aferente se va
executa numai de către lucrători cu calificare corespunzătoare, speciali instruiţi în acest scop.
Art.164 Revizia şi repararea utilajelor şi instalaţiilor de vopsire se va efectua numai când acestea
sunt oprite, golite şi curăţate de resturile de vopsea.
Art.165 Instalaţiile de vopsire şi uscare vor fi întreţinute conform graficului de revizii şi reparaţii
întocmit special în acest scop, pe baza instrucţiunilor proiectantului sau furnizorului de utilaj şi
care va fi afişat, cunoscut şi respectat.
Art.166(1) Înaintea începerii operaţiilor de reparaţii, sudură, tăiere, se vor scoate din instalaţie şi
atelierele de vopsire, lacurile, vopselele, diluanţii etc., şi se vor curăţa spaţiile de rezidurile
inflamabile.
(2) Instalaţiile electrice aferente se vor scoate de sub tensiune.
(3) Instalaţia de ventilare va funcţiona permanent pe toată durata reparaţiilor.
(4) Echipa care execută reparaţia va obţine în prealabil permisul de „lucru cu foc” , în care se vor
preciza măsurile de securitate pentru prevenirea exploziilor şi accidentelor.
Pentru instalaţiile şi procedeele speciale de vopsire se vor elabora instrucţiuni proprii de lucru, pe
baza instrucţiunilor proiectantului şi furnizorului de utilaj.

79
Art.167 Pentru lucrările de vopsire care se execută la exterior (în aer liber) se vor întocmi
instrucţiuni proprii, după caz, la nivelul fiecărui agent economic.

2. Vopsirea prin pulverizare

Art.168 Vopsirea prin pulverizare în scopuri industriale se va executa în cabine sau pe platforme
prevăzute cu ventilare mecanică pentru eliminarea vaporilor de solvenţi.
Art.169 Vopsirea prin pulverizare în afara utilajelor speciale este admisă numai dacă se execută
ocazional şi cu un consum de materiale mai mic de 10 l pe schimb şi 20 gr/h/mc de încăpere,
asigurându-se în timpul vopsirii o ventilare corespunzătoare.
Art. 170 Vopsirea în interiorul clădirilor sau halelor, prin pulverizare se va efectua astfel încât să
nu se creeze acumulări periculoase de reziduri dispersate, asigurându-se o circulaţie a curenţilor
de aer prin ventilare naturală sau mecanică, după caz.
Art.171 Se interzice aplicarea vopselelor pe bază de miniu şi sulfat de plumb prin pulverizare.
Art.172 Se interzice vopsirea prin pulverizare, fără funcţionarea integrală a utilajelor şi
instalaţiilor conexe (perdele de apă, filtre, ventilatoare etc.)
Art.173 Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă, utilajele electrice trebuie să fie în
construcţie închisă cu gradul de protecţie de cel puţin IP 2X, folosirea celor în construcţie
deschisă fiind admisă numai dacă s-au luat toate măsurile pentru ca toate piesele aflate sub
tensiune să fie inaccesibile unei atingeri neintenţionate.
Art.174 La executarea operaţiilor la care există pericolul de atingere directă, trebuie să se
utilizeze mijloace individuale de protecţie verificate.
Art.175 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă, toate instalaţiile electrice care nu
fac parte din circuitele curenţilor de lucru, dar care accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie să
fie conectate la instalaţia de protecţie prin legare la pământ.
Art.176 La executarea tuturor operaţiilor la care există pericolul de atingere indirectă,
echipamentele sau instalaţiile electrice vor fi legate la pământ.
Art.177 Spaţiile de lucru pentru pulverizarea lacurilor pe bază de nitroceluloză vor avea sistem
de ventilare de evacuare separat faţă de cele pentru pulverizarea lacurilor poliesterice.
Art.178 Se interzice folosirea gazelor combustibile la pulverizare.
Art.179 La schimbarea sistemului de vopsire, de lăcuire etc., toate instalaţiile şi utilajele de
pregătire, aplicare, uscare etc., vor fi în prealabil curăţate de orice depuneri anterioare.
Art.180 Se interzice lucrătorilor care lucrează cu pistoale de pulverizare, să îndrepte jetul asupra
altor persoane.
Art.181 Furtunurile de înaltă presiune utilizate pentru materialele inflamabile şi combustibile, la
pulverizarea fără aer, vor fi verificate înainte de fiecare pulverizare şi întreţinute corespunzător.
Art.182 Furtunurile şi echipamentele de vopsire vor fi depozitate astfel încât, în eventualitatea
unor scurgeri sau distrugeri, materialul de aplicat să nu curgă într-un spaţiu unde să constituie
sursă de aprindere.
Art.183 Curăţarea interiorului, a filtrelor uscate şi a tubulaturii de ventilare aferentă cabinelor şi
platformelor de vopsire, se va efectua pe baza graficelor interne, în conformitate cu indicaţiile
proiectantului sau furnizorului de utilaj.
Art.184 Ori de câte ori este nevoie, se va face curăţarea completă a atelierului de vopsitorie.
Sculele şi dispozitivele utilizate pentru curăţenie vor fi confecţionate din materiale care nu produc
scântei.

80
Art.185 Ori de câte ori se constată îmbâcsirea filtrului de la utilajul de vopsire, acesta va fi
înlocuit, fiind interzisă înlocuirea materialului de filtrare cu un alt material decât cel prevăzut în
cartea tehnică.

3. Vopsirea electrostatică

Art.186 Vopsirea în câmp electrostatic se poate face cu instalaţii portabile, cu acţionare manuală
a pistolului, în care caz, curentul maxim de scurtcircuit nu va depăşi 0,2 mA sau în instalaţii cu
flux continuu şi acţionate de la un panou de comandă.
Art.187 Circuitele electrice nu trebuie să producă scântei care să ducă la aprinderea amestecului
de vapori – aer.
Art.188 Elementele expuse şi încărcate electrostatic ale pistolului manual, vor fi alimentate
electric numai condiţionat de un sesizor care controlează alimentarea cu vopsea.
Art.189 Piesele ce urmează a fi vopsite, vor fi menţinute în contact metalic cu conveiorul sau alt
suport legat la pământ. Dispozitivele de prindere a pieselor se vor curăţa, după caz, pentru a
asigura un contact corect.
Art.190 Lucrătorii care efectuează operaţii de pulverizare în câmp electrostatic, vor fi dotaţi cu
echipament individual de protecţie antistatic.
Art.191 Cabinele de vopsire electrostatică automată vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare,
instalaţii de stingere cu dioxid de carbon şi instalaţii de întrerupere a câmpului electrostatic în
cazul producerii scânteilor. De asemenea, vor fi legate la centura de împământare toate
elementele metalice ale cabinei.
Art.192 La vopsirea în câmp electrostatic a pieselor, furnizorul utilajului va da instrucţiuni
detaliate de utilizare care vor cuprinde măsuri de protecţie, ce se vor afişa la locul de muncă. De
asemenea, se vor afişa instrucţiuni de prim ajutor în caz de electrocutare.
Art.193 La vopsirea în câmp electrostatic, conducătorii locurilor de muncă vor lua măsuri pentru
prevenirea acumulării de sarcini electrostatice, pe diverse suprafeţe din zona de aplicare a
vopselei (piese, persoane fizice, pardoseli etc.) Vopsirea în pat fluidizat.
Art.194 Instalaţiile de acoperire cu material combustibil în pat fluidizat electrostatic, vor fi
prevăzute cu instalaţii de înaltă tensiune, astfel încât orice descărcare produsă să nu conducă la
aprinderea amestecului pulbere-aer.
Art.195 Piesele ce urmează a fi acoperite vor fi menţinute în contact electric (cel puţin de 1 M)
cu conveiorul sau alt sistem de transport, în vederea asigurării legării la pământ.
Art.196 Dispozitivele de suspendare vor fi curăţate în mod regulat. Suprafeţele de contact vor fi
ascuţite sau prevăzute cu muchii.

4. Vopsire prin imersie

Art.197 Băile de imersie vor fi prevăzute cu mijloace de stins incendii corespunzătoare

materialului conţinut.
Art.198 În timpul nefuncţionării, băile de imersie prevăzute cu capac vor fi acoperite, iar cele
prevăzute cu sistemede golire rapidă vor fi evacuate într-un sistem de serviciu. Băile de imersie
vor fi prevăzute cu sistem de supraveghere a concentraţiei solventului.
Art.199 În cazul în care procesul tehnologic impune amplasarea băilor de imersie în spaţiul
comun cu alte ateliere, se interzice depozitarea de materiale combustibile pe o rază de 10 m, iar
pe o rază de 6 m se interzice lucrul cu foc deschis sau producerea de scântei.
81
Art.200 În cazul în care tehnologia impune imersarea manuală a pieselor, se vor lua toate
măsurile PSI în vigoare.

Grunduirea electroforetică

Art.201 Se interzice accesul personalului în incinta de lucru a băii de grunduire electroforetică, în

timpul funcţionării instalaţiilor tehnologice.
Art.202 Dispozitivele de suspendare a pieselor vor fi periodic curăţate, pentru asigurarea unui
contact corespunzător.
Art.203 Întreţinerea şi reparaţia instalaţiei, se va realiza de către utilizatorul acesteia cu
respectarea strictă a instrucţiunilor proiectantului de utilaj.
Art.204 Întreţinerea şi reparaţia instalaţiei, se va realiza de către personalul calificat şi instruit în
acest scop.

5. Vopsirea cu pensula

Art.205 Vopsirea cu pensula se poate executa şi în hale de lucru cu alt specific, cu condiţia ca în
apropiere să nu existe surse de aprindere, iar ventilarea generală a halei să asigure respectarea
concentraţiei admisibile în zona de lucru.

Uscarea pieselor vopsite

Art.206 Uscarea naturală a pieselor vopsite în atn’mosfera atelierului de vopsire se poate face
numai dacă instalaţia de ventilare asigură nedepăşirea concentraţiei admise a vaporilor de solvent
în atmosfera zonei de lucru.
Art.207 Camerele şi tunelurile de uscare vor avea montate la loc vizibil plăcuţe indicatoare în
care vor fi precizate în mod obligatoriu:
a) temperatura maximă de uscare,
b) cantitatea maximă de solvent degajată pe oră;
c) natura solventului;
De asemenea, se vor prevedea sisteme de semnalizare acustică şi optică a parametrilor.
Art.208 Personalul care lucrează la uscătoarele cu becuri incandescente (cu raze infraroşii) va fi
dotat cu ochelari de protecţie cu filtre corespunzătoare pentru protecţia ochilor împotriva
acţiunilor dăunătoare a razelor infraroşii.
Art.209 Uscătoarele cu becuri incandescente vor fi astfel construite, încât să nu permită
scurgerea picăturilor de vopsea pe lămpile incandescente.
Art.210 Pe tunelurile de uscare şi pe uscătoarele – cameră vor fi afişate la loc vizibil instrucţiuni
de exploatare şi întreţinere întocmite de utilizatorul acestora, pe baza instrucţiunilor proiectantul
sau furnizorul de utilaj. Uscătoarele – cameră vor avea ferestre sau clapete de siguranţă care să se
deschidă în afară la o suprapresiune uşoară.

7. Tratarea apelor reziduale rezultatele din procesele tehnologice

Art.211 Funcţionarea şi întreţinerea staţiei de tratare a apelor reziduale se va face în conformitate

cu regulamentul de exploatare.

82
Art.212 Schema de corectare şi tratare a apelor reziduale, precum şi regulamentul de exploatare
al staţiei de tratare apei reziduale va fi adusă la cunoştinţă întregului personal lucrător al staţiei şi
va fi afişată la loc vizibil.
Art.213 Orice modificări, completări sau adaptări ale instalaţiei tehnologice, se vor face cu avizul
proiectantului.
Art.214 În cadrul staţiei, rezervoarele cu reactiv şi rezervoarele de neutralizare vor fi acoperite şi
puse sub depresiune. Rezervoarele vor fi etichetate în funcţie de conţinut şi tipul de reacţie ce are
loc în fiecare rezevor.
Art.215 Conductele de apă uzate, de reactiv şi de fluide energetice vor fi marcate distinct, în
funcţie de natura fluidului, prin benzi colorate de 150 mm la maxim 2 m în aliniament şi în mod
obligatoriu la coturi, ramificaţii, armături şi racorduri conform standardelor în vigoare.
Art.216 Pentru ca apele să ajungă corect în rezervoarele destinate, circuitele de fluide vor fi
verificate în conformitate cu instrucţuinile de lucru.
Art.217 Bazinele de colectare a apelor de spălare în vederea neutralizării, vor fi prevăzute cu
balustrade de protecţie şi indicatoare de avertizare asupra pericolului existent.
Art.218 Prepararea reactivilor se va face sub supravegherea tehnologului staţiei.
Art.219 La începutul schimbului se va verifica funcţionarea dispozitivelor, armăturilor, rampelor
şi AMC – urilor.
Art.220 În cadrul staţiei de tratare a apelor reziduale se va respecta graficul de revizii şi reparaţii
întocmit.
Art.221 În cazul unei avarii la staţia de tratare a apelor reziduale, se va anunţa imediat tehnologul
staţiei, se va închide vana generală de alimentare cu apă a secţiei de vopsitorie şi se va proceda în
conformitate cu instrucţiunilşe proprii, elaborate de unităţi pentru cazuri de avarii şi lichidarea
urmărilor acestora.
Art.222 În timpul lucrului, se va evita scurgerea, stropirea sau vărsarea pe pardoseală a soluţiilor.
La orice stropire sau scurgere accidentală de soluţii, se vor lua imediat măsuri de îndepărtare şi
neutralizare.
Art.223 Instalaţia de ventilare ca funcţiona la parametrii stabiliţi prin cartea tehnică.
Art.224 Personalul lucrător din cadrul staţiilor de tratare a apelor reziduale va fi instruit şi
verificat asupra cunoaşterii următoarelor:
a) schema tehnologică a staţiei, construcţiaşi funcţionarea tuturor elementelor instalaţiei;
b) provenienţa şi caracteristicile apelor uzate;
c) sensul, fluxul operaţiilor de tratare a apelor uzate;
d) condiţiile de calitate impuse la evacuarea apelor uzate;

Prevederi de proiectare

Art.225 În activitatea de concepţie şi proiectare a proceselor tehnologice de vopsire se vor

respecta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii, normelor PSI în vigoare, normelor
specifice de securitate a muncii pentru activităţi de vopsire, precum şi prevederile standardelor de
securitate a muncii.
Art.226 Prevederile din acest capitol constituie cerinţe minime de proiectare în vederea asigurării
nivelului de securitate necesar în cadrul activităţii de vopsire, luâbd în considerare pericolele
existente şi nu exclud prevederea oricăror altor soluţii, pe baza evoluţiei ştiinţei şi tehnologiei în
domeniu, pentru îmbunătăţirea nivelului de securitate în activitatea de vopsire.

83
 8.1 Cerinţe privind amplasarea, construcţia şi amenajarea încăperilor destinate
desfăşurării proceselor de vopsire

Art.227 Încăperile destinate activităţilor de vopsire vor fi prevăzute cu acoperiş de tip uşor.
Art.228 La amplasarea încăperilor în care se desfăşoară procese de vopsire se vor respecta
următoarele prevederi:
a) se interzice amplasarea acestor încăperi la subsolul clădirilor;
b) amplasarea se va face, în cazul clădirilor cu un singur nivel, spre partea exterioară a
clădirii, iar în cazul clădirilor cu mai multe nivele, la ultmul etaj;
Art.229 Pardoselile din vopsitorii şi din secţiile auxiliare vor fi construite din materiale care nu
produc scântei prin frecare sau lovire şi sunt rezistente la acţiunea solvenţilor organici, acizilor,
alcaliilor, precum şi materialelor nealunecoase, care se curăţă uşor.
Art.230 Drumurile şi căile de acces vor fi dimensionate în funcţie de procesul tehnologic şi de
mijloacele de transport utilizate.
Art.231 Atelierele de vopsire vor fi separate faţă de depozite sau alte hale prin pereţi rezistenţi la
foc.
Art.232 În cazul în care sistemul de conveioare aferent liniei de vopsire se extinde şi în alte hale,
trecerea se va raliza printr-un tunel de legătură prevăzut cu un sprinklere, de o parte şi de alta a
peretelui.
Art.233 Încăperile de lucru vor fi prevăzute cu spaţii pentru depozitarea pieselor de vopsit în
vederea încărcării sau descărcării acestora.
Art.234 Staţia de neutralizare aferentă atelierului de vopsire se va amplasa, de obicei, la subsolul
halei de vopsire.

Cerinţe privind proiectarea utilajelor

Art.235 Utilajele electrice vor fi în construcţie antiexplozivă.

Art.236 În cadrul liniei tehnologice, utilajele vor fi dispuse în sensul fluxului tehnologic, astfel
încât să se evite măşcările inutile de deplasare a pieselor de vopsit.
Art.237 Utilajele de vopsire vor fi prevăzute cu mijloace de stins incendii, amplasate în locuri
uşor accesibile.

Vopsirea prin imersie

Art.238 Băile de vopsire prin imersie în lichide inflamabile, amplasate în linii tehnologice
deservite de transportor suspendat vor fi casate, ventilate, fiind interzisă prevederea de locuri de
muncă în interiorul carcasei.
Art.239 Băile sub 2 m3 capacitate cor fi prevăzute cu capace care să se închidă în caz de
aprindere a vopselii din baie.
Art.240 Băile cu capacitate de peste 2 m3 sau cele deservite de transportor suspendat vor fi
prevăzute cu sistem de golire rapidă cu respectarea normelor PSI.

84
 Vopsirea prin pulverizare

Art.241 Strandurile, cabinele şi platformele de vopsire vor fi executate din materiale

necombustibile şi uşor de curăţat şi vor fi dotate cu mijloace de stingere a incendiilor,
corespunzătoare procesului tehnologic şi substanţelor utilizate.
Art.242 Locul de lucru în cabină va avea o lăţime minimă de 1500 mm (distanţa de la peretele
cabinei din spatele lucrătorului până la suprafaţa piesei).
Art.243 Captarea vaporilor de solvent şi a particulelor de vopsea formate în timupl pulverizării se
va efectua la partea inferioară, prin grătarele amenajate în pardoseala standului, cabinei sau
platformei.

Vopsirea în câmp electrostatic

Art.244 Cabinele de vopsire electrostatică automate vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare,

instalaţii de stingere a incendiilor cu dioxid de caarbon şi instalaţii de înmtrerupere a câmpului
electrostatic în cazul producerii de scântei.
Art.245 Elementele metalice ale cabinei vor fi legate la pământ.
Art.246 Uşile de la cabinele de vopsire automate vor avea blocaj electric pentru a nu ppermite
accesul în interior, în timp ce instalaţia se află sub tensiune şi semnalizarea de avertizare (optică
sau acustică).
Art.247 Posturile de lucru vor fi construite din materiale ale căror suprafeţe să nu permită
acumularea de sarcini electrostatice.
Art.248 Toate deschiderile din pereţii cabinelor sau posturilor de lucru prevăzute pentru intrarea
şi ieşirea pieselor de vopsit, trebuie să fie cât se poate de mici astfel încât să nu permită accesul
personalului.
Art.249 Pardoseala, în interiorul postului (amplasamentului) în care îşi desfăşoară în mod normal
activitatea lucrătorul, trebuie să fie antistatică.
Art.250 Sistemul de ventilare de evacuare va fi interconectat cu echipamentul de pulverizare
electrostatică astfel ca pulverizarea să fie efectuată numai când ventilarea de evacuare este în
funcţiune.
Art.251 Cabinele sau posturile de pulverizare vor fi astfel concepute încât scamele să nu se
acumuleze pe margini, praguri sau pe fundurile cabinbelor.
Art.252 Pe cât posibil, lucrătorul va fi amplsat în exteriorul postului sau cabinei de pulverizare,
iar pulverizarea se va realiza printr-o deschidere cu cele mai mici dimensiuni pentru această
activitate.
Art.253 În interiorul postului de pulverizare se va evita prezenţa suprafeţelor conductoare mari,
izolate la pământ.
Art.254 Toate capsulările conductoare ale echipamentului electric şi toate structurile conductoare
precum pardoselile, pereţii, tavanele, barierele, transportoarele, piesele de vopsit, recipientele etc.
plasate în interiorul amplasamentului de lucru, precum şi borna de pământ a generatorului de
înaltă tensiune, vor fi conectate la sistemul de legare la pământ al alimentării electrice.
Art.255 Balansierele şi cârligele de suspendare metalice trebuie astfel concepute, încât să se
asigure o permanentă punere la pămâînt a pieselor de vopsit.
Art.256 Tubulatura de ventilare trebuie să fie dintr-un material care nu propagă arderea şi a cărui
suprafaţă să nu permită acumularea sarcinilor electrostatice. Ea trebuie să fie suficient de rigidă,
cât se poate de scurtă şi fără curburi în unghi ascuţit, care ar putea provoca reduceri locale ale
vitezei aerului şi ar pemite depunerea pulberilor.
85
Art.257 Elementele expuse şi încărcate electrostatic ale pistolului manual vor fi alimentate
electric numai condiţionat de un sesizor, care condiţionează alimentarea cu vopsea.
Art.258 Mânerul pistolului de pulverizare va fi legat la pământ printr-o legătură metalică şi va fi
astfel construit încât lucrătorul, în poziţia de lucru normală, să aibă contact electric bun cu
mânerul pistolului lrgat la pământ pentru prevenirea formării de sarcini electrostatice pe corpul
acestuia (al lucrătorului).
Art.259 Instalaţia de prudaj electrostatic va fi echipată cu dispozitiv de detecţie instantanee a
flamei şi de stingere a acesteia amplasată în vecinătatea pistolului de pulverizare.
Art.260 Energia de punere în funcţiune a instalaţiei de prudaj electrostatic nu trebuie să
depăşească 5 mJ.
Art.261 Elementele instalaţiei de prudaj electrostatic aflate sub tensiune vor fi amplsate astfel
încât să fie prevenită producerea de scântei.
Art.262 Cabina şi instalaţiile anexe (canalizarea şi ventilarea etc.) vor fi echipate cu dispozitive
de descărcare şi/sau eliminarea presiunii de explozie, astfel ca presiunea de explozie să fie redusă
la valoarea de sub 1 bar.
Art.263 Instalaţia de pudraj electrostatic va fi dotată cu agent extinctor cu acţiune ultrarapidă,
care să stopeze flama din faza incipientă. Agentul cextinctor ales trebuie să nu contribuie la
perturbarea procesului tehnologic şi să nu conducă la creşterea toxiicităţii în atmosfera de lucru.
Art.264 Cabinele de vopsire prin pudraj electrostatic vor fi dotate cu sisteme de comandă care să
asigure întreruperea operaţiei de pulverizare pe toată durata procesului de stingere.
Art.265 Instalaţiile de vopsire electrostatică cu materiale combustibile în pat fluidizat, vor fi
prevăzute cu instalaţii de înaltă tensiune, astfel încât orice descărcare produsă să nu aibă o
intensitate suficientă pentru aprinderea amestecului pulbere – aer şi nici să rezulte un şoc
periculos..

Uscarea pieselor vopsite

Art.266 Uscarea artificială a pieselor vopsite se va face în camere sau tunele de uscare prevăzute
cu sistem de ventilare de evacuare a solvenţilor evaporaţi în timpul uscării.
Art.267 Pentru a se evita evaporarea bruscă a solventului în camerele sau tunelele de uscare,
spaţiul dintre cabina de vopsire şi uscător va fi completat cu un tunel neventilat care să asigure un
timp de evacuare la temperatura ambiantă de minimum 7 minute.
Art.268 În cazul aplicării metodei de lucru stţionare, evaporarea se poate realiza în cabine de
vopsire, astfel încât să se obţină în uscător o concentraşie a vaporilor de solvent sub limita
inferioară de explozie (LIE).
Art.269 Toate conductele de evacuare vor fi prevăzute cu palpatoare de presiune care să
comande oprirea încălzirii, iar în cazul instalaţiilor cu funcţionare continuă, să comande atât
oprirea admisiei de aer comprimat, cât şi oprirea conveiorului.
Art.270(1) Uscătoarele vor fi prevăzute cu clapete de reglaj pe conductele de evacuare, respectiv
pe cele de aer proaspăt.
(2) Clapetele vor fi executate astfel încât să nu poată obtura complet secţiunea de trecere.
(3) În poziţia de obturare maximă, clapetele trebuie să permită evacuarea vaporilor de solvent şi
respectiv, înlocuirea cu aer proaspăt a aerului din utilaj chiar în perioada de evaporare intensă a
solventului (în primele 5 minute ale procesului de uscare).
Art.271 Utilajele de uscare vor fi dotate cu sistem automat pentru oprirea încălzirii la atingerea
temperaturii maxime admise sau în eventualitatea defectării, respectiv opririi accidentale a
sistemului de ventilare.
86
Art.272 Camerele de uscare vor fi prevăzute cu uşi, ferestre sau clapete de siguranţă, care să se
deschidă în afară la o uşoară suprapresiune.
Art.273 Cabinele de uscare vor fi prevăzute cu uşi speciale de salvare, care să se deschidă spre
exterior sau cu ferestre cu geam rezistent la temperatură, care pot fi sparte în cazul în care este
posibil să rămână, accidental, un lucrător în spaţiul de uscare. Se va prevedea semnalizare de
avertizare (optică sau acustică) a existenţei unor persoane blocate în interiorul cabinelor.
Art.274 Utilajele de uscare care folosesc drept combustibil gazul metan, trebuie echipate cu
instalaţie de aprindere, supraveghere şi reglaj al temperaturii, care să asigure permanent
funcţionarea automată a utilajului.
Art.275 Instalaţia automată de comandă şi siguranţă trebuie să condiţioneze prin electroventilele
respective accesul gazelor la arzătoare numai dacă sunt respectate următoarele condiţii:
a) gazul să aibă presiunea prescrisă;
b) să fie asigurată evacuarea solventului;
c) să fie asigurată evacuarea gazelor arse;
d) să fie efectuată o aerisire a cuptorului sau a mantalei radiante;
e) să nu se depăşească temperatura maximă admisă în cuptor;
Art.276 Utilajele de uscare vor fi prevăzute cu izolaţii corespunzătoare astfel încât temperatura
mantalelor, generatoarelor de aer cald şi tubulaturii de recirculare a aerului să nu depăşească 55
°C.
Cerinţe privind proiectarea instalaţiilor de ventilare

Cerinţe generale

Art.277 Pentru evacuarea substanţelor nocive sau a celor care formează amestecuri explozive cu
aerul, se vor utiliza instalaţii de ventilare mecanică generală sau locală, astfel încât concentraţiile
de noxe să se încadreze în limitele admise.
Art.278 Instalaţiile de ventilare mecanică locală vor asigura captarea, filtrarea, neutralizarea
aerului poluat cu gaze, vapori sau aerosoli, înainte de evacuarea lui în atmosferă, pentru evitarea
poluării mediului înconjurător, în toate cazurile în care se depăşesc concentraţiile admise.
Art.279 Pentru compensarea aerului evacuat se vor utiliza instalaţii de ventilare mecanică
generală de introducere a aerului proaspăt, atât în perioada caldă, cţt şi rece a anului. Aerul
introdus va fi încălzit, respectiv răcit, conform procesului tehnologic desfăşurat în spaţiul de lucru
respectiv.
Art.280 Pe canalele de evacuare a aerului poluat (pe aspiraţia ventilatorului de evacuare) se vor
monta obligatoriu separatoare de picături, indiferent de natura gazelor şi a vaporilor transportaţi
pe canalele de aer.
Art.281 Procesele de producţie însoţite de degajări de noxe cu periculiozitate deosebită vor fi
izolate în încăperi separate, instalaţiile de ventilare fiind automatizate şi comandate de la distanţă.
Art.282 Toate instalaţiile, precum introducerea aerului proaspăt în scopul diluării substanţelor
nocive degajate, precum şi cele pentru compensarea aerului evacuat prin sisteme de aspiraţie
locală, vor realiza simultan şi încălzirea spaţiilor de lucru, mai ales când sistemele de ventilare au
funcţionare continuă.
Art.283 La stabilirea debitului de aer necesar diluării noxelor, se va lua în considerare regimul de
presiune impus a se realiza în secţia respectivă, precum şi valoarea totală a debitului de aer
evacuat cu instalaţiile de evacuare mecanică locală sau generală.

87
Art.284 Cantităţile de substanţe nocive care stau la baza calcului de aer necesar diluării noxelor,
se vor determina prin luarea în considerare a condiţiilor de degajare în timp (variaţia diagramelor
de evaporare a substanţelor volatile, factorii de simultaneitate etc.)
Art.285 Dispozitivele de aspiraţie locală trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) lucrătorul, în poziţia normală de lucru, să nu se afle între sursa de geberare – noxe şi
deschiderea de aspiraţie;
b) amplasarea dispozitivelor de aspiraţie să nu împiedice procesul tehnologic, accesul la
comenzi şi deservirea utilajului;
c) forma dispozitivelor de aspiraţie, precum şi viteza de aspiraţie se vor determina în funcţie
de fazele procesului tehnologic, astfel încât să se realizeze o captare cu eficienţă maximă.
Art.286 Nu se admite recircularea aerului în secţiile de vopsire sau în cabinele de vopsire.
Art.287 Se vor prevedea, obligatoriu, instalaţii de ventilare de avarie în încăperile unde este
posibilă degajarea bruscă a unui volum de substanţe nocive (toxice sau inflamabile), pe care
instalaţiile de ventilare dimensionate în regim normal nu-l pot evacua în timpul necesar
restabilirii condiţiilor normale de lucru (depozite de vopsele şi solvenţi).
Art.288 Comanda pornirii şi opririi instalaţiilor de avarie se va face manual sau automat, atât în
interiorul încăperii, cât şi din exterior, lângă uşa de intrare.
Art.289 Instalaţiile de ventilare de avarie vor fi independente de orice altă instalaţie de ventilare.
Art.290 În instalaţiile de pompare şi preparare a vopselelor, este obligatorie utilizarea sistemelor
de introducere a aerului proaspăt, astfel încât acestea nu vor funcţiona în timpul purjării
încăperilor; admisia aerului pentru compensare în aceste momente se va face pe cale naturală,
prin infiltraţii de la ferestre şi uşi.
Art.291 Pentru toate instalaţiile de ventilare mecanică – evacuare noxe şi introducere de aer
proaspăt (pentru diluţie şi compensare) – este obligatorie prevederea sistemelor electrice de
avertizare optică şi acustică a opririi ventilatoarelor.

2. Cerinţe privind instalaţiile de ventilare în cadrul proceselor de vopsire prin pulverizare

Art.292 Toate zonele de vopsire vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare mecanică adecvată,
prin îndepărtarea sigură a vaporilor inflamabili, a amestecurilor sau pulberilor şi pentru limitarea
şi controlul rezidurilor combustibile, astfel încât să se asigure securitatea lucrătorilor şi a
echipamentelor tehnice.

Vopsire cu materiale lichide

Art.293 În sistemele de acoperire cu vopsele lichide se vor respecta următoarele cerinţe de

proiectare:
 instalaţiile de ventilare pentru operaţiile de pulverizare cu vopsele neelectrostatice vor
asigura în timpul pulverizării o viteză medie a aerului mai mare de 0,5 m/s, iar pentru
pulverizarea electrostatică, o viteză medie a aerului de minmum 0,3 m/s, la nivelul
deschiderii de lucru a cabinei sau în secţiunea transversală a cabinei;
 debitul de aer evacuat trebuie să fie menţinut în toate cazurile sub 25% din limita
inferioară de inflamabilitate;
 în încăperile de vopsire şi zonele deschise de pulverizare, debitul de aer avacuat va fi sub
25% din limita inferioară de inflamabilitate;

88
 Vopsirea cu pulberi

Art.294 În cazul vopsirii automate cu pulberi, controlul operaţiei de pulverizare va fi astfel

conceput, încât acesta să nu se poată efectua până când nu este pusă în funcţiune instalaţia de
ventilare de evacuare – noxe.
Art.295 Se prevedea o instalaţie adecvată pentru introducerea aerului proaspăt (compensarea
aerului evacuat), astfel încât evacuarea noxelor să se facă eficient, reducându-se la minimum
posibil pericolul creării de zone neventilate.
Art.296 Echipamentul pentru evacuarea aerului în timpul operaţiei de pulverizare în vederea
îndepărtării noxelor va fi certificat.
Art.297 Aerul evacuat în zonele sau utilajele unde se face pulverizarea va fi dirijat astfel încât să
nu contamineze aerul de compensare în zonă sau să nu creeze noxe prin devierea lui.
Art.298 Este interzisă recircularea aerului evacuat din zona de pulverizare pentru a fi folosit la
compensare., până când acesta nu va fi denocivizat la o concentraţie sigură, acceptabilă şi până
când nu va fi montat un sistem omologat de semnalizare în echipamentul de decontaminare a
aerului evacuat.
Art.299 Sistemul de semnalizare trebuie să oprească automat operaţia de pulverizare, în cazul
defectării echipamentului de decontaminare.
Art.300 Este interzisă recircularea aerului evacuat de la operaţiile de pulverizare pentru utilizare
ca aer proaspăt de compensare pentru o nouă operaţie de pulverizare, până când particulele solide
nu vor fi reţinute din aerul evacuat şi până când nu va fi montat un echipament pentru analizarea
compoziţiei aerului care să anunţe operatorul să oprească operaţia de pulverizare în cabina de
vopsire, în cazul depăşirii cu 25% a limitei inferioare de inflamabilitate.
Art.301 Cabinele individuale de pulverizare vor fi echipate cu tubulatură separată, montată în
exteriorul clădirilor, cu excepţia bateriilor de cabine de pulverizare, cu suprafaţa frontală
combinată, mai mică de 1,7 m2 şi numai atunci când se utilizează materiale care nu produc
aprinderea rezidurilor.
Art.302 În cazul tratării aerului evacuat în vederea prevenirii poluării atmosferei sau pentru
conservarea energiei, tubulaturile vor fi unite într-o coloană colectoare, dacă se respectă
următoarele condiţii:
a) materialele utilizate pentru tratarea aerului evacuat să nu producă reacţii însoţite de
aprinderea rezidurilor în coloana colectoare;
b) să nu se utilizez materiale de finisare pe bază de nitroceluloză;
c) să fie prevăzut un sistem de curăţare a aerului, pentru reducerea cantităţii de particule de
vopsea dispersată, care se depun pe pereţii interiori ai tubulaturii de aspiraţie;
d) să fie prevăzut un sistem automat de sprinklere la locul de joncţiune dintre fiecare canal
de aspiraţie din cabină şi canal colector;
Art.303 Tubulatura de evacuare- noxe se va executa din tablă de oţel; clapetele de reglaj vor fi
montate astfel încât curentul de aer să fie menţinut cât timp sistemul de ventilare este în
funcţiune. În cazul nefuncţionării cabinelor de vopsire, tubulatura de ventilare va fi blindată cu
capace necombustibile.
Art.304 Tubulatura de evacuare va fi protejată împotriva deteriorărilor mecanice şi va fi montată
la o distanţă de minimum 50 cm. faţă de elementele combustibile ale construcţiei sau faţă de alte
materiale combustibile, cu excepţia cazului în care, elementele combustibile ale construcţiei sunt
prevăzute cu protecţii aplicate pe toate suprafeţele în limitele a 46 cm., când distanţele pot fi
reduse astfel:
a) 30 cm, pentru protecţie din tablă de 0,4 mm pe panouri de azbest de 6,4 mm grosime;
89
 b) 23 cm, pentru protecţie din tablă de 0,4 mm pe panouri de azbest de 3,2 mm grosime;
distanţate cu 25 mm cu distanţiere necombustibile;
c) 7,6 cm, pentru protecţie din tablă de 0,8 mm pe vată minerală de 25 mm grosime, armată
cu o plasă de sârmă;
d) 15 cm, atunci când conductele sunt protejate în interior cu un sistem de sprinklere
omologate;
Art.305 Dispozitivele de refulare a aerului la exteriorul clădirii se vor muta la minimum 1,8 m de
pereţii exteriori combustibili sau de acoperiş, iar direcţia jetului de aer evacuat va fi la o distanţă
de minimum 7,6 m faţă de construcţiile din material combustibil, învecinate.
Art.306 Tubulatura de evacuare – aer va fi prevăzută cu capace de curăţare.
Art.307 Este obligatorie utilizarea instalaţiilor de ventilare de evacuare în construcţie antiex,
cuplate cu motoare în construcţie antiex.
Art.308 Motoarele electrice ale instalaţiilor de ventilare de evacuare se vor amplasa în afara
zonei de pulverizare.
Art.309 Orice incintă pentru operaţiile de acoperire cu pulberi (cabine, incinte de recuperare etc.)
care este etanşă, va fi prevăzută cu deschideri de explozie; se vor monta tubulaturi în canalul de
flacără care, vor elimina produsele de ardere în exteriorul clădirii sau spre o zonă special
destinată.
Art.310 Instalaţiile de ventilare pentru paturi fluidizante şi paturi fluidizante electrostatic vor fi
prevăzute astfel încât să împiedice scăparea pulberilor nedepozitate, spre exterior.
Art.311 Instalaţiile de ventilare pentru cabinele de pulverizare vor limita existenţa pulberilor sub
formă de suspensie în cabină şi în sistemul de recuperare.

Cerinţe privind proiectarea instalaţiilor de tratare a apelor reziduale şi a instalaţiilor

hidrotehnice

Art. 312 La proiectarea fluxurilot tehnologice de vopsire se vor prevedea obligatoriu (în funcţie
de tehnologia aplicată) instalaţii pentru tratarea şi neutralizarea apelor reziduale rezultate din
procesele tehnologice.
Art.313 Apele reziduale evacuate din procesele tehnologice vor fi colectate separat, după natura
lor şi anume: acide, alcaline, cromice, ape ce conţin în suspensie particule de vopsea şi solvent.
Art.314 Instalaţiile de tratare a apelor reziduale vor asigura neutralizarea şi reţinerea produselor
nocive, astfel încât apele evacuate la canalizare să se încadreze în limitele stabilite prin
standardele în vigoare.
Art.315 Se interzice evacuarea şlamului rezultat din procesul de neutralizare, la canalizare.
Art.316 Staţiile de neutralizare vor fi prevăzute cu instalaţii de filtrare şi uscare şlam, în vederea
depozitării acestuia în condiţii ecologice.
Art.317 Se vor prevedea spaţii pentru depozitarea şlamului în locuri special amenajate pentru
deşeuri industriale.
Art.318 Tehnologia de neutralizare se va stabili în funcţie de natura şi calitatea apelor reziduale
de tratat.
Art.319 Instalaţiile de neutralizare vor fi dotate cu instalaţii de ventilare mecanică pentru
evacuarea noxelor degajate în timpul procesului de preparare şi tratare a apelor reziduale şi cu
instalaţii de ventilare mecanică pentru introducerea aerului proaspăt în vederea creării condiţiilor
de mediu corespunzătoare desfăşurării activităţii.
Art.320 Toate robinetele şi sistemele de comandă ale fluidelor vor fi amplasate în locuri uşor
accesibile.
90
Art.321 Conductele de fluide fierbinţi vor fi protejate cu materiale termoizolante.
Art.322 Conductele, elementele de îmbinare, robinetele etc., vor avea prevăzută etanşitatea
necesară pentru a nu pemite scăpări de fluide fierbinţi. Tubulatura instalaţiilor de ventilare
mecanică va fi periodic curăţată de depunerile rezultate în procesul tehnologic.

Cerinţe privind proiectarea instalaţiilor electrice

Art.323 Instalaţiile de ventilare în încăperi de categoria „A” pericol de incendiu (cazul unor zone
din vopsitorii) vor fi dotate în toate cazurile cu sisteme pentru semnalizarea opririi accidentale a
ventilatoarelor de evacuare noxe.
Art.324 Instalaţiile de ventilare pentru încăperile de categoria „A”, „B”, „C” pericol de incendiu
vor fi prevăzute cu mijloace de oprire a ventilatoarelor amplasate în locuri accesibile (în caz de
incendiu).
Art.325 Pornirea şi oprirea motoarelor electrice, care acţionează echipamentul de ventilare se va
face cu sistem de interblocaj electric pentru a se asigura:
a) punerea în funcţiune a instalaţiilor de aspiraţie înaintea ccelor de introducere a aerului;
b) oprirea instalaţiilor de aspiraţie locală în urma celor pentru introducerea aerului;
Art.326 Cabinele de vopsire şi grunduire vor fi prevăzute cu iluminat local de construcţie
corespunzătoare mediului potenţial exploziv.
Art.327 Elementele metalice ale echipamentelor de ventilare vor fi legate la pământ.
Art.328 Echipamentul de forţă şi comandă, transformatoarele, tabloul de forţă, aparatajul de
comandă şi toate celelalte părţi componente ale echipamentului se vor instala în exteriorul
zonelor cu atmosferă potenţial explozivă.
Art.329 Echipamentul electrostatic, electrozii şi capetele de atomizare electrostatică vor fi:
a) localizate în incinte incombustibile sau încăperi cu ventilare mecanică adecvată;
b) fixate într-un loc adecvat;
c) izolate faţă de pământ;
Art.330 Izolatoarele nu vor fi poroase.
Art.331 Conductoarele de înaltă tensiune vor fi izolate corespunzător şi protejate contra
loviturilor macanice sau contra acţiunii chimice distructive.
Art.332 Orice element expus la înaltă tensiune va fi bine ancorat şi protejat împotriva atingerilor
directe de către orice persoană.
Art.333 Se va prevedea un sistem de legare la pământ al electrozilor atunci când primarul este
scos de sub înaltă tensiune, indiferent de cauză.
Art.334(1) La separarea pieselor de vopsit de echipamentul electrostatic, se va menţine o distanţă
de minimum dublul distanţei de scânteiere dintre piesele de vopsit şi electrozii sau capetele de
atomizare sau conductoare.
(2) Distanţa de siguranţă va fi semnalizată printr-o plăcuţă indicatoare de avertizare amplasată
lângă ansamblul de vopsire.
Art.335(1) Piesele ce trebuie vopsite electrostatic vor fi suspendate pe conveior sau pe cârlige.
(2) Conveioarele sau cârligele vor fi concepute asfel ca piesele să fie legate la pământ şi să se
menţină în orice moment distanţa de siguranţă dintre acestea şi electrozii sau capetele de
atomizare eletrostatice.
(3) Piesele vor fi suspendate astfel încât să se evite mişcări prin care se poate reduce distanţa
menţionată mai sus.
Art.336 Automatele de comandă ale aparatelor electrostatice vor fi echipate cu dispozitive care
să separe rapid elementele de înaltă tensiune, în oricare din situaţiile următoare:
91
 a) oprirea ventilatoarelor sau avarierea echipamentului de ventilare indiferent de cauză;
b) oprirea conveiorului care transportă piesele prin câmpul de înaltă tensiune;
c) apariţia unei puneri la pământ sau a unui curent de scurgere mare în orice punct al
sistemului de înaltă tensiune;
d) reducerea distanţei de siguranţă;
Art.337(1) Toate părţile conductoare de curent din zona de încărcare (ionizare), cu excepţia celor
impuse de procesul tehnologic care cer tensiune înaltă, vor fi legate la pământ.
(2) Condiţia de la puunctul (1) se va aplica dispozitivelor de susţinere a pieselor de vopsire,
paravanelor de suspendare şi oricăror altor obiecte sau dispozitive conductoare de curent electric
din zona respectivă.
(3) Echipamentul va avea un sistem de avertizare vizibil, permanent, al necesităţii legării la
pământ a obiectelor menţionate la punctul (2).
Art.338 La echipamentul electrostatic manual de pulverizare, circuitele de înaltă tensiune trebuie
proiectate, astfel încât să nu se producă scântei care să conducă la apinderea amestecurilor de
vapori – aer sau să rezulte şocuri periculoase în contact cu obiectele legate la pământ.
Art.339 Elementele expuse şi încărcate electrostatic ale pistolului manual, vor fi alimentate
electric numai condiţionat de un sesizor care controlează alimentarea cu vopsea.
Art.340 Echipamentul de forţă, transformatoarele bloc, aparatura de comandă şi toate celelelate
părţi electronice ale echipamentului de forţă, vor fi amplasate în afara zonelor periculoase.
Art.341 Mânerul pistolului de pulverizare va fi legat la pământ printr-o legătură metalică şi va fi
astfel construit, încât să prevină formarea de sarcini electrostatice pe corpul operatorului.
Art.342 Echipamentul electrostatic şi oricare alte obiecte şi dispozitive conductoare de curent
electric vor fi legate la pământ.
Art.343 Piesele care se vopsesc vor fi menţinute în contact metalic cu conveiorul sau alt suport
legat la pământ.
Art.344 Partea dispozitivului de care se suspendă piesele va fi protejată contra stropirii.
Art.345 În cazul utilizării conveioarelor, acestea vor fi astfel amplasate, încât să se evite
colectarea de material de la operaţiile de pulverizare.
Art.346 Echipamentul electric al instalaţiei de ventilare va fi interblocat cu instalaţia de ventilare
din zona de pulverizare, în aşa fel încât, să nu poată fi acţionat decât dacă ventilatoarele sunt în
funcţiune.
Art.347 Utilizarea alternativă a utilajelor de uscare cu infraroşii, şi de pulverizare în cabinele de
vopsire a autoturismelor va fi condiţionată de următoarele prevederi:
a) în timpul operaţiilor de pulverizare, aparatele de uscare, conexiunile electrice şi reţeaua
electrică nu vor fi amplasate în interiorul incintei de pulverizare şi nici în spaţiile în care
pot fi depozitate reziduri de vopsea;
b) aparatele de pulverizare, uscare şi sistemul de ventilare vor fi echipate cu un sistem de
interblocaj, astfel încât aparatele de pulverizare să nu lucreze în timp ce aparatele de
uscare sunt în funcţiune;
c) echipamentul de tip antiex cu siguranţă mărită, va fi amplasat la 0,5 m peste nivelul
pardoselii;
d) toate părţile metalice ale aparaturii de uscare vor fi legate la pământ;

92
 ANEXA NR.7

IPSSM Cod 07 – pentru utilizarea energiei electrice în medii normale

1.PREVEDERI GENERALE

Conţinut. Scop

Art.1(1) IPSSM pentru utilizarea energiei electrice în medii normale cuprind prevederi minimale
obligatorii pentru prevenirea accidentelor de muncă specifice acţiunii curentului electric cu
efectele sale (electrocutare şi arsuri).
(2) Prevederile prezentelor norme specifice au în vedere, în principal, măsurile de securitate şi
sănătate a muncii pe care trebuie să le respecte organizatorii lucrărilor şi executanţii acestora.
(3) Conţinutul prezentelor norme specifice face referire la activitatea care se desfăşoară în
instalaţiile de utilizare a energiei electrice şi asupra acestora, indiferent de forma de proprietate
asupra lor sau apartenenţa personalului care le proiectează, execută, exploatează sau repară.
Art.2(1) IPSSM pentru utilizarea energiei electrice aplică principiul diviziunii muncii în
desfăşurarea unei activităţi, desemnarea concretă, bine delimitată a participării executanţilor la
aceasta şi stabilirea răspunderii individuale, pe tot parcursul activităţii, de la dispunerea acţiunii,
la organizarea ei, executarea şi recepţia lucrărilor.
(2) Activităţile specifice utilizării energiei electrice trebuie să se desfăşoare pe baza fişelor
tehnologice sau instrucţiunilor tehnice de lucru, însuşite de executanţi.
Art.3 IPSSM pentru utilizarea energiei electrice au scopul stabilirii prevederilor, care aplicate şi
respectate, constituie măsuri preventive de evitare a riscului electric, respectiv de evitare a
accidentării celor implicaţi în sistemul de muncă.

Domeniul de aplicare

Art.4(1) Prezentele norme specifice trebuie aplicate de către toate persoanele juridice şi fizice
care proiectează, execută, exploatează şi întreţin sau repară instalaţii electrice de joasă tensiune
situate în aval de:
 Punctul de măsură a energiei electrice furnizate de către distribuitor; punctul de separare
electrică sau, după caz, punctul de limitare faţă de instalaţia distribuitorului
producătorului;
 Gestionarul instalaţiei electrice de utilizare trebuie să stabilească printr-o decizie proprie
în care, din situaţiile de mai sus, se încadrează instalaţiile salesau, în caz particular, care
este punctul de delimitare fizică a instalaţiei de utilizare faţă de cea de distribuţie ori
producere;
 Pentru instalaţiile de înaltă tensiune care sunt în gestiune, cât şi pentru partea din
instalaţiile de joasă tensiune situate în amonte de punctul de măsură sau separare;
 Pentru prevenirea riscului electric din instalaţiile electrice de curent alternativ şi continuu
situate în medii diferite de cele normale se vor aplica prevederile prezentelor norme
corelate cu măsurile de prevevnire a accidentărilor şi/sau a îmbolnăvirilor profesionale
specifice mediului concret de lucru.

93
Art.5 Cunoaşterea, respectarea şi aplicare prezentelor norme de protecţie a muncii este
obligatorie pentru întregul personal angrenat în activităţile de exploatare, întreţinere, reparaţii,
construcţii-montaj pentru instalaţii electrice de utilizare, conform atribuţiilor ce îi revin.
Art.6(1) Comisiile de recepţie, stabilite conform reglementărilor în vigoare, nu vor aviza punerea
în funcţiune a instalaţiilor electrice de utilizare, noi sau reparate capital, dacă acestea nu
corespund condiţiilor prevăzute în prezentele norme în vigoare.
(2) Este interzisă punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare a energiei electrice sub rezerva
completării ulterioare a acestora în sensul respectării prevederilor de securitate şi sănătate a
muncii.

EXECUTANTUL

Art.7 Condiţiile pe cacre trebuie să le îndeplinească personalul care îşi desfăşoară activitatea în
instalaţiile electrice de utilizare, autorizarea personalului din punctul de vedere al securităţii şi
sănătăţii muncii şi executarea lucrărilor în instalaţii electrice din exploatare sunt cele prevăzute de
normele în vigoare.
Art.8 Autorizarea electricienilor din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii muncii pentru
desfăşurarea activităţii în instalaţiile electrice trebuie să se facă conform Regulamentului privind
autorizarea electricienilor.
Art.9(1) Instalaţiile electrice de utilizare pot fi exploatate, întreţinute, reparate sau modificate de
către:
 Electricieni, angajaţi şi autorizaţi din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii muncii,
care îşî desfăşoară activitatea ca personal de servire operativă în instalaţiile de înaltă şi
joasă tensiune, pe baza atribuţiilor de serviciu;
 Electricieni, angajaţi şi autorizaţi din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii muncii,
care îşi desfăşoară activitatea în instalaţii electrice de înaltă şi joasă tensiune pe baza
măsurilor organizatorice;
 Electricieni, angajaţi şi autorizaţi din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii muncii,
care îşi desfăşoară activitatea în instalaţii electrice de joasă tensiune în baza obligaţiilor de
serviciu;
 Electricieni autorizaţi profesional prestări de servicii şi autorizaţi din punctul de vedere al
securităţii şi sănătăţii muncii, care îşi desfăşoară activitatea în instalaţii electrice de joasă
tensiune la solicitarea ocazională a clienţilor;
(2) Tinerii sub 18 ani nu vor fi introduşi în formaţii şi/sau nu vor primi sarcina executării unor
lucrări cu risc electric.
Art.10 Personalul este executat să execute dispoziţiile şefilor ierarhici în condiţiile prezentelor
norme şi trebuie să prevină sau să se oprească orice acţiune care ar putea conduce la accidentarea
proprie sau a altor persoane.
Art.11(1) Orice electrician care constată o stare de pericol care poate conduce la accidente umane
sau avarii tehnice este obligat să ia măsuri de eliminare a acestora:
 Orice lucrare sau manevră care prezintă un pericol de accidentare nu trebuie întreprinsă,
chiar dacă neexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente şi/sau pagube materiale;
 Orice dispoziţie dată contrat prevederilor prezentelor norme specifice de protecţie a
muncii se refuză şi se aduce la cunoştinţa şefului ierarhic superior al cerui care a emis-o;
 Şeful de lucrare şi executanţii sunr răsounzători pentru nerespectarea prevederilor din
norme în cadrul lucrării la care participă;

94
Art.12 Fiecare lucrător este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile prezentelor
norme, ale instrucţiunilor tehnice interne, ale fişelor tehnologice sau a altor reglementări, precum
şi a unor defecte în instalaţiile electrice, care ar putea pune în pericol securitatea oamenilor, să ia
măsuri în limita competenţei sale şi să comunice cele constatate şefului direct sau ierarhic
superior.
Art.13 Personalul care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţii electrice sub tensine trebuie să
fie dotat şi să utilizeze echipamentul electroizolant de protecţe. La joasă tensiune trebuie utilizat
cel puţin un mijloc de protecţie electroizolant, iar la înalta tensiune cel puţin două mijloace de
protecţie electroizolante.
Art.14(1) Personalul care beneficiază de echipament şi dispozitive individuale de protecţie
trebuie să fie instruit asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să le prezinte la
verificările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea sau completarea lor, când nu mai asigură
funcţia de protecţie.
(2) Pentru echipamentele şi dispozitivele de protecţie, nenominalizate pe persoane, prezentarea la
verificarea şi înlocuirea sau completarea acestora, în situaţiile care o impun, revine
conducătorului locului de muncă.
Art.15(1) Fiecare electrician şi/sau deservent al instalaţiilor şi echipamentelor electrice trebuie să
verifice vizual înainte şi în timpul lucrului:
 Integritatea carcasei;
 Integritatea izolaţiei conductelor exterioare;
 Existenţa îngrădirilor de protecţie sau menţinerea distanţelor de inaccesibilitate în limita
zonei sale de manipulare;
(2) De asemenea, electricianul şi/sau deservantul trebuie să verifice vizual legătura de protecţie la
pământ a instalaţiei, echipamentului sau utilajului cu care, sau la care lucrează. Este interzis a se
lucra dacă bornele de legare la pământ sunt rupte, defecte sau dacă circuitul de protecţie este
întrerupt.
Art.16(1) Personalul prestator de servicii şi cel care aparţine unor unităţi terţe şi execută lucrări
în instalaţiile electrice ale utilizatorilor trebuie considerat personal „delegat”.
(2) Executarea lucrărilor în instalaţiile electricede utilizare de către personalul delegat trebuie să
aibă la bază o convevnţie de lucrări.
(3) În cazul executării lşucrărilor de către electricienii autorizaţi-prestatori de servicii la persoane
juridice sau fizice, cu care nu s-a încheiat o convenţie de lucrări, îmntreaga răspundere asupra
consecinţelor nerespectării normelor specifice de protecţie a muncii la lucrarea (operaţia)
respectivă, revine prestatorului.
Art.17 Activităţile desfăşurate de către personalul delegat în instalaţiile electrice ale unui
utilizator se încadrează în una din următoarele situaţii:
 Personalul delegat aparţine altei unităţi de exploatare;
 Personalul delegat aparţine unei unităţi de construcţii-montaj specializate în lucrări la
instalaţiile electrice;
 Personalul delegat aparţine unei unităţi specializate în executarea unor lucrări de service,
probe pentru punere în funcţiune, modernizări în instalaţii, experimentări;
 Personalul delegat aparţine unei unităţi nespecializate pentru lucrări în instalaţiile
electrice (vopsitori, zugravi, tinichigii etc.)
 Personalul delegat este orice electrician autorizat-prestator de servicii care execută
lucrări;

95
Art.18(1) Executarea unor lucrări şi/sau manevre de către personalul delegat aparţinând unei
unităţi de exploatare în instalaţiile unui utilizator, se poate face numai pe baza convenţiei de
lucrări şi care conţin:
 Delimitarea instalaţiilor la care are acces personalul delegat;
 Lista lucrărilor şi manevrelor ce se pot executa de către personalul delegat;
 Delimitarea responsabilităţilor privind aplicarea normelor de securitate şi sănătate a
muncii la executarea lucrărilor şi manevrelor în instalaţiile respective;
 Măsurile organizatorice de securitate şi sănătatea muncii la executarea manevrelor şi a
lucrărilor (categoriile de lucrări şi instalaţiile în care se pot executa lucrări pe bază de
autorizaţie de lucru – AL, sau instrucţiunile tehnice interne de protecţie a muncii – ITI –
PM, emise de unitatea din care face parte personalul delegat etc.)
(2) Convenţa de lucrări se încheie la nivelul conducătorilor de unităţi sau între conducătorul
unităţii de exploatare şi utilizator.
Art.19 Lucrările executate în instalaţiile electrice ale unui utilizator de către personalul delegat,
care aparţine unei unităţi de construcţii-montaj specializate au la bază convenţii de lucrări
încheiate între unitatea de construcţii-montaj şi utilizator înainte de începerea lucrărilor.
Art.20 Lucrările executate de către personalul delegat care aparţine unei unităţi sau subunităţi
specializate în lucrări de service, verificări pentru puneri în funcţiune, se execută în conformitate
cu convenţia de lucrări, încheiate între unitatea (subunitatea) specializată şi unitatea utilizatoare
care are în gestiune instalaţiile în care urmează a se lucra.
Art.21 Lucrările executate în instalaţiile electrice ale utilizatorului de către un prestator de
servicii (electricianul) ca personal delegat sau de către personalul delegat care aprţine unei unităţi
nespecializate în lucrări electrice (de prestări servicii, construcţii, instalaţii neelectrice etc.) se
execută în conformitate cu convenţia de lucrări (anexa) încheiate între conducătorul unităţii
gestionare a instalaţiei de utilizare şi prestator sau conducătorul unităţii nespecializate, care va
solicita, după caz, consultanţa unui electrician autorizat din punctul de vedere al protecţiei
muncii.
Art.22 Exploatarea instalaţiilor şi lucrările din instalaţie utilizatorului efectuate de către
electricieni autorizaţi-prestatori de servicii trebuie să se execute pe baza unei convenţii de
exploatare încheiate între conducătorul persoanei juridice şi prestatorul de servicii.
Art.23 Mijloacele de protecţie necesare executării lucrărilor, delimitării materiale a zonei de
lucru şi asigurării împotriva accidentelor de natură electrică, se asigură de către unitatea de care
aparţine personalul delegat sau, în cazul unor înţelegeri prealabile, de către unitatea utilizatoare.
În acest sens se vor face completările de rigoare în convenţiile bilaterale.

SARCINA DE MUNCĂ

Măsuri tehnice de securitate şi sănătate a muncii la executarea lucrărilor cu scoatere de sub

tensiune, instalaţiile electrice în exploatare

Art.24 Măsurile tehnice pentru realizarea unei lucrări în instalaţiile tehnice de utilizare sunt:
 Separarea electrică a instalaţiei, respectiv întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a
instalaţiei sau a părţii de instalaţie, după caz, la care urmează a se lucra;
 Blocarea în poziţia deschisă a dispozitivelor de acţionare a aparatelor de comutaţie prin
care s-a făcut separarea vizibilă şi montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de
interzicere pe aceste dispozitive;

96
  Identificarea instalaţiei sau a părţii de instalaţie în care urmează a se lucra;
 Verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a instalaţiei sau a părţii de instalaţie la
pământ şi în scurtcircuit;
Art.25(1) După scoaterea instalaţiei de sub tensiune sau atunci când tehnic aceasta nu este
posibil, după separarea electrică, trebuie realizată zona de lucru.
(2) Zona de lucru se face prin realizarea succesivă a următoarelor măsuri tehnice dintre cele
consemnate la articolul anterior:
 Identificarea instalaţiei sau a părţii de instalaţie la care urmează a se lucra;
 Verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a poărţii de instalaţie la pământ şi în
scurtcircuit;
 Delimitarea materială a zonei de lucru;
 Asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică;

Separarea electrică
(întreruperea tensiunii, separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie electrică,
blocarea în poziţia deschisă a dispozitivelor de acţionare a aparatelor prin care s-a realizat
separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie şi montarea indicatoarelor de
securitate cu caracter de interzicere)

Art.26(1) Întreruperea tensiunii trebuie să se realizeze după anularea automatizărilor care conduc
la reconectarea întrerupătpoarelor, prin manevrarea aparatelor de comutaţie (de exemplu:
întrerupătoare, separatoare, siguranţe) ce separă instalaţia sau partea de instalaţie la care urmează
a se lucra, de restul instalaţiilor rămase sub tensiune.
(2) După întreruperea tensiunii, în cazul în care prin manevrarea aparatelor de comutaţie cu care
s-a realizat întreruperea acesteia nu s-a efectuat şi separarea vizibilă faţă de toate părţile de unde
ar putea să apară tensiunea în instalaţie sau partea de instalaţie la care urmează a se lucra.
Art.27(1) Separarea vizibilă se realizează prin deschiderea separatoarelor, heblurilor, scoaterea
patroanelor siguranţelor fuzibile, debranşarea întrerupătoarelor, dezlegarea cordoanelor în liniile
electrice aeriene sau demontarea unei părţi active ale instalaţiei electrice, dezlegarea fazelor
cablurilor de la aparataj.
(2) În mod excepţional se admite ca în cazul instalaţiilor de joasă tensiune, când partea de
instalaţie la care urmează a se lucra este prevăzută numai cu întrerupător cu contacte a căror
deschidere nu este vizibilă, separarea vizibilă să se realizeze numai prin deconectarea
întrerupătorului şi verificarea lipsei tensiunii în locul cel mai apropiat ieşirii din acesta.
(3) Separarea vizibilă în cazul aparatajului în construcţie capsulată (de exemplu: hexxaflorura de
sulf – SF6, vid) se consideră realizată pe baza indicaţiilor elementelor mecanice, proprii
aparatajului, de semnalizare a acestei poziţii.
(4) Separarea vizibilă în cazul aparatelor telecomandate se consideră realizată pe baza indicaţiilor
elementelor electronice (electrice de semnalizare a poziţiei acestora la punctul de telecomandă).
(5) În cazul instalaţiilor cu mai multe derivaţii, separarea vizibilă ttrebuie să se realizeze către
toate aceste derivaţii (care pot deveni surse accidentale de tensiune).
(6) Pentru evitarea tensiunii inverse prin transformatoarele de măsură, acestea trebuie separate
vizibil şi pe partea de joasă tensiune, după caz, prin debranşarea întrerupătoarelor, scoaterea

97
patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întrerupătoarelor nedebranşabile şi
verificarelipsei de tensiune.
Art.28 Instalaţia scoasă de sub tensiune pentru lucrări care include şi părţi din instalaţie prin care
se alimentează motoare electrice care antreanează pompe, ventilatoare, compresoare sau la care
sunt racordate generatoare ori compensatoare ce nu pot fi separate electric, trebuie supuse şi
următoarele măsuri suplimentare:
 Blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare pentru evitarea închiderii
circuitelor şi producerii tensiunii de către generator sau compensator, chiar în viteze
reduse;
 Blocarea căilor de pătrundere a fluidelor în pompe, ventilatoare şi compresoare,
pentru evitarea funcţionării în regim de generator a motoarelor ce le antrenează.
Art.29(1) Mijloacele individuale de protecţie cu care trebuie să se echipeze personalul care
execută întreruperea tensiunii, separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie şi blocarea
dispozitivelor de acţionare a aparatelor de comutaţie sunt:
 Casca de protecţie cu vizieră, încălţăminte electroizolantă, covor electroizolant
portabil sau platforma electroizolantă şi mâner cu mason de protecţie a braţelor pentru
acţionarea siguranţelor de joasă tensiune de tip MPR (mare putere de rupere).
 Casca de protecţie cu vizieră, încălţăminte electroizolantă, covor electroizolant
portabil sau platforma electroizolantă şi mănuşi electroizolante pentru acţionarea
dispozitivelor manuale ale aparatelor de comutaţie.
 Casca de protecţie cu vizieră, încălţăminte electroizolantă, covor electroizolant
portabil pentru acţionarea întrerupătoarelor debranşabile de joasă tensiune.
(2) Siguranşele cu filet se pot deşuruba-înşuruba fără mănuşi electroizolante în cazul în care
buşonul sau capacul suportului nu este deteriorat.
Art.30 Blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor de acţionare a aparatelor prin care s-a realizat
separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie în care urmează a se lucra trebuie să se
realizeze prin :
1. Blocarea directă, după caz, prin unul din următoarele procedee:
 blocarea dispozitivelor de acţionare manuală ale separatoarelor sau heblurilor, prin
lacăte sau mijloace special destinate acestui scop;
 blocarea pe poziţie „scos” a căruciorului ori sertarului, în cazul celulelor cu
întrerupătoare debranşabile, fără separatoare. Această blocare constă în închiderea
uşii celulei după scoaterea căruciorului sau sertarului. Dacă celula nu este
prevăzută cu uşă, căruciorul sau sertarul realizând el însuşi închiderea celulei când
întrerupătorul sau sertarul este branşat, după scoaterea căruciorului sau a
sertarului, se va monta pe partea frontală a celulei un paravan mobil sau o bandă
roşie;
 montarea unor capace sau mânere electroizolante, colorate în roşu în locul
patroanelor siguranţelor fuzibile de joasă tensiune;
 montarea unor plăci sau teci electroizolante, rezistente din punct de vedere
mecanic, între sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau întrerupătoarelor
atunci când acestea sunt accesibile;
2. Blocarea indirectă, după caz, prin unul din următoarele procedee:
 scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întrerupătorului de
pe circuitul de alimentare a motorului dispozitivului de acţionare a separatorului,
respectiv a întrerupătorului;

98
  dezlegarea conductoarelor de la bobinele de acţionare prin comanda de la
distanţă a dispozitivelor de acţionare a separatoarelor, respectiv, a
întrerupătoarelor;
Art.31 Pe dispozitivele de acţionare-blocare ale separatoarelor şi în punctele în care blocarea
aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibilă s-a făcut prin celelalte procedee menţionate la
articolul 32 lit.b, trebuie să se monteze indicatoare de interzicere având inscripţia „NU
ÎNCHIDEŢI, SE LUCREAZĂ!” (respectiv- „NU DESCHIDEŢI, SE LUCREAZĂ!” în cazul
robinetelor de aer comprimat prin care se alimentează dispozitive de acţionare pneumatică).

3.1.2. Identificarea instalaţiei sau a părţii

din instalaţie
la care urmează a se lucra

Art.32(1) Identificarea instalaţiei sau a unei părţi a acesteia trebuie să se realizeze de către
admitent şi/sau şeful de lucrare şi constă în localizarea ei pentru a avea certitudinea ca măsurile
tehnice ce urmează a fi realizate prin crearea „zonei de lucru” se vor aplica asupra instalaţiei la
care urmează a se lucra şi la care se vede sau s-a confirmat prin mesaj că instalaţia a fost scoasă
de sub tensiune sau numai separată electric.
(2) Identificarea se realizează vizual, numai la faţa locului şi se face având la bază următoarele:
 schema electrică a instalaţiei;
 schema electrică a traseului liniei electrice (aeriene sau cablu);
 schema electrică a fluxurilor de cabluri (circuite);
 caietul de marcaje şi etichetări;
 inscripţii, numerotări şi denumiri;
 planuri, hărţi, planşe;
 dispunerea în teren a instalaţiilor;
 aparate sau instalaţii de detecţie;
 aparate de măsură;
 alte elemente;
(3) Pe durata identificării este interzisă deschiderea sau îndepărtarea oricărui tip de îngrădire şi
verificarea prin acţionare, a oricărei componente a instalaţiei.

3.1.3. Verificarea lipsei de tensiune urmată imediat

de legarea la pământ şi în scurtcircuit

Art.33 Verificarea lipsei tensiunii şi legarea la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se facă la toate
fazele instalaţiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene, inclusiv pe nul. În cazul
întrerupătoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă la toate bornele sale.
Art.34 Verificarea lipsei tensiunii în instalaţiile de joasă tensiune trebuie să se facă cu ajutorul
aparatelor portabile de măsurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune specifice
acestui nivel de tensiune.
Art.35 În cazul echipamentelor sau elementelor capsulate sau protejate la care nu se pot utiliza
detectoare de tensiune, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă potrivit instrucţiunilor
producătorului echipamentelor sau a elementelor respective.

99
Art.36 Înainte de fiecare utilizare a detectorului de tensiune şi imediat după aceasta trebuie
verificat obligatoriu, buna funcţionare a acestuia, utilizând metoda indicată de producător în
instrucţiunile de funcţionare şi utilizare.
Art.37 Verificarea lipsei tensiunii trebuie să se execute considerând că instalaţia este sub
tensiune.
Art.38(1) Legarea la pământ şi în scurtciruit se aplică asupra tuturor fazelor instalaţiei sau părţii
de instalaţie, precum şi pe conducătorul de nul a liniilor electrice aeriene, prin montarea
dispozitivelor mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ sau prin închiderea cuţitelor de legare
la pământ. Operaţiile de montare a scurtcircuitorului trebuie să se realizeze în următoarea ordine:
 se leagă la pământ clema (papucul) scurtcircuitorului sau la conducătorul de nul a liniei
electrice aeriene de joasă tensiune;
 se verifică lipsa tensiunii pe toate fazele;
 se montează clemele scurtcircuitorului pe fiecare fază utilizând dispozitivele
electroizolante destinate în acest scop;
(2) În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, verificarea lipsei tensiunii, respectiv
montarea clemelor scurtcircuitorului, trebuie să se facă începând cu cunductorul de nul, cu
excepţia cazului în care conductorul de nul este montat pe partea superioară a coronamentului;
(3) În instalaţiile de joasă tensiune, cu excepţia liniilor electrice cu conductoare neizolate, este
permisă montarea scurtcircuitorului fără utilizare prăjinii electroizolante, dar cu respectarea
prevederilor din prezenta normă specifică în ceea cec priveşte utilizarea echipamentelot
individuale de protecţie.
Art.39 În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, dacă în cadrul lucrării se secţionează
nulul, acestuia i se va asigura, prealabil, continuitatea prin suntarea directă sau prin legarea la
pământ a celor două părţi lângă secţionare.
Art.40(1) Clemele sau papucii scurtcircuitoarelor trebuie să fie fixate la locurile, respectiv
scurtcircuitorului prin diverse improvizaţii care nu asigură un contact corespunzător.
(2) Instalaţiile electrice de utilizare trebuie să se încadreze în prevederile alinieatului de mai sus.
Art.41(1) Verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se
realizeze cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
 cât mai aproape de zona de lucru;
 de o parte şi de alta a zonei de lucru, cu excepţia instalaţiilor de joasă tensiune cu
conductoare izolate;
 către toate derivaţiile care se racordează la zona de lucru;
 cel puţin o legătură la pământ şi în scurtcircuit trebuie să fie vizibil de la locul de muncă
(prezenta condiţie nu se aplică în cazul lucrărilor de posturi zidite la capetele terminale şi
manşoanele de pe traseul cablurilor electrice, insclusiv la liniile electrice cu conductoare
izolate;
(2) În zona de lucru partea de instalaţie la care se lucrează trebuie să fie permanent legată la
pământ şi în scurtcircuit tot timpul cât durează lucrarea cu excepţia zonelor de lucru din
instalaţiile de joasă tensiune la care condiţiile tehnice nu fac posibilă montarea scurtcircuitoarelor
mobile, a zonelor de lucru de pe traseul cablurilor electrice şi al conductoarelor izolate aferente
liniilor eletrice aeriene – LEA.
Art.42 Electricienii care execută operaţiile tehnice de scoatere de sub tensiune a instalaţiilor de
joasă tensiune (separarea electrică, verificarea lipsei tensiunii, legarea la pământ şi în scurtcircuit)
trebuie să utilizeze, după caz, respectând principiul stabilit din prezentele norme specifice:
 cască de protecţie cu vizieră;

100
  mănuşi electroizolante;
 mâner cu manşon de protecţie a braţului, pentru manevrarea siguranţelor de joasă
tensiune tip MPR (mare putere de rupere);
 încălâăminte electroizolantă;
 covor electroizolant (mobil) sau platformă electroizolantă;
 prăjină electroizolantă;

3.1.4. Delimitarea materială a zonei de lucru

Art.43 Delimitarea materială a zonei de lucru trebuie să asigure prevenirea accidentării

membrilor formaţiei de lucru, dar şi a persoanelor care ar putea pătrunde accidental în zona de
lucru. Delimitarea materială se realizeazăprin îngrădiri provizorii mobile, care să evidenţieze clar
zona de lucru, îngrădirile provizorii mobile trebuie să fie fixate sigur, pentru a nu cădea peste
părţile aflate sub tensiune ale instalaţiei. Pe îngrădirile provizorii mobile se vor monta indicatoare
de interdicţie.
Art.44(1) Îngrădirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot amplasa chiar în
atingerea directă cu părţile aflate sub tensiune, cu condiţia ca aceste materiale să fie
corespunzătoare tensiunii instalaţiei, iar instalaţia să fie de interior, în cazul în care sunt situate în
exterior, montarea, demontarea şi utilizarea se va face pe timp uscat.
(2) În cazul în care nu se pot monta îngrădiri electroizolante mobile conform prevederilor
aliniatului precedent, unitatea de exploatare sau electricianul autorizant-prestator de servicii
trebuie să stabilească modul de lucru, în condiţii de securitate. În acest caz trebuie să se ia măsuri
ca să interzică intrarea în zona de lucru a persoanelor fără atribuţii de lucru.

3.1.5. Măsuri tehnice de protecţie a muncii în zona de lucru

Pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică

Art.45 Pentru a evita accidentarea de natură neelectrică a membrilor formaţiei de lucru şi a altor
persoane care ar putea pătrunde accidental în zona de lucru, trebuie aplicate prevederile normelor
specifice corespunzătoare, pe genuri de lucrări şi instalaţii.
Art.46 Pentru evitarea accidentelor de circulaţie, când lucrarea se execută pe sau lângă căile de
circulaţie, zona de lucru trebuie marcactă cu indicatoare sau îngrădiri speciale, respectând
prevederile regulilor de circulaţie.

3.2. Măsuri organizatorice de protecţie a muncii

la executarea lucrărilor în instalaţiile electrice din exploatare cu scoaterea de sub tensiune a
acestora

Art.47 Din punct de vedere organizatoric lucrprile din instalaţiile electrice aflate în exploatare
trebuie să se execute, după caz, în baza uneia din următoarele forme:
 autorizaţie de lucru (AL) ;
 instrucţiuni tehnice interne de protecţie (ITI-PM) ;
 atribuţii de serviciu (AS) ;
101
  dispoziţii verbale (DV) ;p
 procese verbale (PV) ;
 obligaţii de serviciu (OS) ;
 propria răsundere (PR) ;
Art.48 La pregătirea instalaţiilor electrice de utilizare în exploatarea şi executarea lucrărilor
corespunzătoare celor menţionate la art.49 lit.a, b, c, d şi e, trebuie să participe:
 persoana care dispune executarea unor lucrări, denumită prescurtat în cuprinsul
prezentelor norme „emitent” ;
 persoana care admite la lucru, denumită prescurtat în cuprinsul prezentelor norme
„admitent” ;
 persoana care conduce şi controlează sau supraveghează formaţia de lucru, denumită „şef
de lucrare” ;
 persoanele care fac parte din efectivul formaţiei de lucru, denumite executanţi;

3.3. Măsuri organizatorice la executarea lucrătorilor în baza „obligaţiilor de serviciu”

Art.49(1) Persoanele juridice sau fizice care au organizată activitatea de exploatare a instalaţiilor
electrice de utilizare cu electricieni angajaţi, dar nu dispun de emitenţi, trebuie să întocmească şi
să aprobe lista cu lucrări concrete derivate din anexa 4 la prezenta normă specifică pe care le
execută aceşti electricieni, în instalaţii de joasă tensiune, în baza formei organizatorice „obligaţii
de serviciu” – OS.
(2) La lucrările ce se execută în baza obligaţiilor de serviciu, ca măsură organizatorică de
protecţie a muncii, personalul executant trebuie să respecte:
 măsurile tehnice cuprinse în prezenta normă specifică în cazul executării lucrării cu
scoaterea de sub tensiune a instalaţiei;
 măsurile specifice de protecţie individuală, cuprinse în prezenta normă specifică, la
executarea lucrării, fără scoaterea instalaţiei de sub tensiune, respectiv la executarea
lucrărilor sub tensiune în contact;
(3) Lucrările în baza obligaţiilor de serviciu (OS) se pot executa şi de către o singură persoană,
având minimum grupa a IV-a de autprizare din punctul de vedere al proecţiei muncii.
Art.50(1) Electricienii angajaţi care efectuează exploatarea instalaţiilor de utilizare aparţinând
persoanelor juridice şi/sau fizice, trebuie să execute lucrări numai în următoarele condiţii:
 constată existenţa lucrării în lista obligaţiilor de serviciu –OS, aprobată de conducătorul
unităii;
 sunt dotaţi din punct de vedere al protecţiei muncii cu echipamente şi mijloace
corespunzătoare riscurilor lucrării ce urmează să o execute;
 deţin şi cunosc conţinutul fiţei tehnologice sau al instrucţiunilor tehnice de lucru;
Art.51(1) La lucrările ce se execută în instalaţiile de joasă tensiune în baza obligaţiilor de
serviciu (OS), pot participa unul sau mai mulţi electricieni (o formaţie).
(2) În cazul executării unei lucrări de către o formaţie, în cadrul acesteia trebuie să se stabilească
un şef de lucrare. Acesta poate fi nominalizat printr-o decizie scrisă a conducătorului persoanei
fizice sau juridice sau se stabileşte de comun acord de către membrii familiei.
(3) Şeful de lucrare stabilit conform aliniatului nr.(2) de mai sus răspunde de:

102
  accidentele care au loc ca urmare a nerespectării normei de protecţie la lucrarea
executată;
 consecinţele asupra lui şi/sau asupra celorlalte persoane cu care sau pentru care execută
lucrările, ca urmare a nerespectării sau neaplicării de către el sau oricare dintre aceste
persoane a măsurilor tehnice de protecţie individuală, specifice manevrelor sau a
lucrărilor ce se execută;
 dispoziţiile pe care le dă membrilor formaţiei, respectiv de claritatea acestora şi de
convingerea că executantul/executanţii cărui/căruia i/li s-a adresat a/au înţeles corect şi
complet conţinutul dispoziţiilor.

3.4 Măsuri organizatorice la executarea lucrărilor în baza

„propriei răspunderi” (PR)

Art.52(1) Persoanele juridice sau fizice care nu au organizată activitatea de exploatare cu

electricieni angajaţi ca salariaţi trebuie să apeleze la electricieni autorizaţi-prestatori de servicii
pentru lucrări sau manevre pe care aceştia le execută în baza formei organizatorice „pe proprie
răspundere” (PR).
(2) Prestarea serviciilor, conform prevederii consemnate la aliniatul (1) precedent, în instalaţiile
electrice de utilizare din gestiunea persoanelor juridice sau fizice, se poate solicita numai
electricienilor autorizaţi-prestatori de servicii, respectiv trebuie realizate numai de către aceştia,
revenindu-le următoarele răspunderi:
 respectarea prevederilor normelor specifice de securitate şi sănătate a muncii;
 consecinţele imediat şi ulterioare ca urmare a calităţii serviciului prestat;
(3) Lucrările în baza propriei răspunderi se execută numai de către electricieni autorizaţi
profesional şi din punct de vedere al protecţiei muncii-prestări de servicii şi numai în instalaţiile
electrice de joasă tensiune.
Art.53 La lucrările ce se execută în baza propriei răspunderi PR, ca măsură organizatorică de
protecţie a muncii, personalul executant trebuie să respecte:
 măsurile tehnice cuprinse în prezenta normă specifică în cazul executării lucrării cu
scoaterea de sub tensiune a instalaţiei;
 măsurile specifice de protecţie individuală, cuprinse în prezenta normă specifică, la
executarea lucrării fără scoaterea instalaţiei de sub tensiune, respectiv la executarea
lucrărilor sub tensiune în contact;
Art.54(1) Lucrările în baza propriei răspunderi PR se pot executa şi de către IV-a de autprizare
din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii.
(2) Înainte de executarea lucrării în baza propriei răspunderi PR, electricianul trebuie să ia la
cunoştinţă despre instalaţia electrică la care urmează să lucreze (cunoaşterea schemei instalaţiei,
amplasamentul şi modul de acţionare a aparatelor de întrerupere, a tensiunii şi separării vizibile a
acesteia, condiţiile şi măsurile tehnologice impuse instalaţiilor electrice).
(3) Numai după identificarea instalaţiei electrice în care urmează a se lucra, ului să intervină
pentru manevre sau lucrări.

103
(4) În cazul în care lucrările în baza propriei răspunderi PR se execută de către două sau mai
multe persoane, electricianul care a angajat lucrarea (prin contract scris sau înţelegere verbală)
preia respnsabilităţile şefului de lucrare.
(5) Şeful de lucrare trebuie să aibă minimum grupa a IV-a de autorizare din punct de vedere al
securităţii şi sănătăţii muncii.
(6) Şeful de lucrare răspunde de accidentele care au loc ca urmare a calităţii de protecţie a lucrării
executate.
(7) Şeful de lucrare poartă întreaga răspundere pentru consecinţele asupra lui şi pentru asupra
celorlalte persoane cu care, sau pentru care execută lucrarea ca urmare a nerespectării sau
neaplicării de către el sau oricare dintre aceste persoane a măsurilor tehnice şi de protecţie
individuală specifice manevrelor sau a lucrărilor ce se execută.
(8) Şeful de lucrare trebuie să facă instructajul persoanelor cu care execută lucrarea privind
măsurile de protecţie a muncii specifice acesteia şi care trebuie respectate.
(9) Şeful de lucrare trebuie să dea dispoziţii clare, fără echivoc şi fără a creea confuzii,
convingându-se cu executantul/executanţii căruia/cărora i /li s-a adresat a/au înţeles corect şi
complet conţinutul dispoziţiilor.

3.5. Măsuri tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor în

instalaţiile electrice de utilizare aflate în exploatare, fără scoaterea acestora de sub tensiune

Art.55 Executarea lucrărilor fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor electrice din exploatare
este admisă în situaţia în care:

 zona de lucru este situată la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor
electrice;
 zona de lucru este situată în instalaţiile electrice la care s-a întrerupt tensiune şi s-au
realizat separările vizibile, dar care nu sunt legate la pământ şi în scurtcircuit, iar instalaţia
trebuie considerată sub tensiune;
 lucrarea este organizată să se execute direct asupra instalaţiei electrice sub tensiune;
Art.56 În timpul executării lucrărilor la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor
electrice, este interzisă demontarea îngrădirilor permanente sau depăţirea acestora cu o parte a
corpului sau cu materiale ori unelte.
Art.57 Pentru executarea lucrărilor în instalaţiile de joasă tensiune sau părţi din acestea, separate
electric, dar nelegate la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se realizeze în succesiune următoarele
măsuri tehnice:
 identificcarea instalaţiei şi locului în care se urmează a se lucra;
 verifiarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor şi
suporţilor metalici de beton, după caz;
 separarea vizibilă în cazul în care blocarea directă în poziţia deschis nu se poate realiza;
 verificarea lipesei tensiunii, după caz la elementele metalice ale instalaţiilor (de exemplu:
stâlpi metalici, stelaje metalice ale tablourilor de distribuţie, uşi ale cutiilor de distribuţie,
ale firidelor de branşament);

104
  descărcarea de sarcina capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra prin legarea la
pământ/nul;
 delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de interzicere;
 luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
 utilizarea dispozitivelor şi sculelor electroizolante;
Art.58 Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact, trebuie să se realizeze următoarele
măsuri tehnice:

 identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra;

 delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de interzicere;
 luarea măsurilor de natură neelectrică;
 asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formaţiei de lucru că în
spate şi pe lateral nu sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune neîngrădite sau neprotejate,
astfel încât să existe suficient spaţiu, care să permită efectuarea mişcărilor necesare la
lucrare în condiţii de securitate;
 utilizarea căştii şi avizierei de protecţie, mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau
pălăriilor, degetarelor şi tecilor electroizolante;
Art.59 Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice
prin metoda „în contact” trebuie să aibă la bază, ca formă organizatorică, instrucţiunile tehnice
interne de protecţie a muncii ITI-PM, atribuţiile de serviciu AS, obligaţiile de serviciu OS sau
propria răspundere PR.

3.5.1. Măsuri de protecţie a muncii la servirea operativă a instalaţiilor electrice, controlul şi

executarea manevrelor în acestea

Art.60 La servirea operativă a instalaţiilor electrice de utilizare trebuie aplicate şi respectate

măsurile de protecţie a muncii cuprinse în subcapitolele 3.4.

3.5.2. Măsuri de protecţie a muncii la executarea lucrărilor în cazul incidentelor

(deranjamentelor) la instalaţiile electrice de utilizare

Art.61(1) Lucrările pentru prevenirea şi remedierea urmărilor incidentelor/deranjamentelor în

instalaţiile electrice de utilizare, de joasă tensiune, din gestiunea persoanelor juridice sau fizice
care au organizată activitatea cu personal de servire operativă sau de către personal de întreţinere
reparaţii, trebuie să execute în baza atribuţiilor de serviciu (AS), autorizaţiilor de lucru (AL)
dispoziţiilor verbale (DV) sau a obligaţiilor de serviciu (OS), după caz.
(2) Lucrările pentru prevenirea şi remedierea urmărilor incidentelor sau evenimentelor în
instalaţiile electrice de utilizare din gestiunea persoanelor juridice sau fizice care nu au angajaţi
electricieni, se execută cu personal delegat (electricieni autorizaţi-prestări de servicii), în baza
măsurii organizatorice „pe propria răspundere” (PR).

105
Art.62 La executarea lucrărilor de prevenire şi remediere a urmărilor incidentelor sau
evenimentelor trebuie respectate măsuri tehnice specifice lucrării, conform prevederilor
prezentelor norme specifice.
Art.63(1) Se interzice executarea lucrărilor la coronamentele liniilor alectrice aeriene de joasă
tensiune, prin urcarea directă pe stâlpi, fără scoaterea liniei de sub tensiune.
(2) La lucrările la coronamentele liniilor electrice aeriene amplasate pe stâlpii menţionaţi la
aliniamentul precedent fără scoaterea de sub tensiune, trebuie să se execute din coşul
autotelescopului, de pe autoscară, de pe autoutilajul cu braţ articulat sau de pe scară. În cazul
autotelescopului, de pe autoscara, de pe autoutilajul cu braţ articulat sau de pe scară. În cazul
folosirii scării se vor respecata prevederile IPSSM pentru lucrul la înălţime şi prevederile
subcapitolului nr. 3.6.
(3) Orice lucrare deasupra conductoarelor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, trebuie
executată din coşul autotelescopului, de pe autoscara sau din coşul autoutilajului cu braţ articulat,
luându-se măsuri împotriva atingerilor directe.
(4) La executarea lucrărilor sub tensiune, la coronamentele stâlpilor liniilor electrice aeriene de
joasă tensiune cu console, trebuie verificată lipsa tensiunii pe consola, cu detectorul de tensiune,
cu lampă de neon sau cu un aparat de măsurare. La constatarea prezentei tensiuni pe consolă,
trebuie să se scoată linia de sub tensiune şi să se remedieze defecţiunea care a căzut, punerea sub
tensiune a consolei, culoarea tututror măsurilor de protecţie a muncii specifice lucrării respective,
conform prezentelor norme.

3.6. Măsuri de protecţie a muncii la executarea lucrărilor la înălţime, specifice instalaţiilor

electrice de utilizare

Art.64(1) Organizarea, executarea lucrărilor la înălţime şi salvarea potenţialilor accidentaţi prin

căderea de la înălţime, trebuie să respecte prevederile IPSSM pentru lucru la înălţime şi
îndrumările specifice din manualul de prim ajutor.
(2) La utilizarea pentru urcare/coborâre până la înălţimea necesară unei scări simple sau
extensibile, sprijinite la sol, executantul trebuie să asigure mai întâi scara împotriva răsturnării
sau alunecării şi să urce/coboare după ce în prealabil a ancorat suportul de ancorare flexibil,
conform prevederilor din normele pentru lucrul la înălţime, din punct de vedere al rezistenţei
mecanice, situat locului de muncă.
(3) În lipsa unui punct rezistent mecanic situat deasupra locului de muncă, executantul se va urca
până la înălţimea necesară folosind metoda „cele trei puncte” (sprijin alternativ pe treptele scării
a ambelor picioare şi o mână sau cu ambele mâini şi un picior), iar în timpul executării lucrării,
scara trebuie să fie ţinută de cel puţin încă o persoană.
(4) La executarea lucrărilor de pe scara dublă, executantul trebuie să o asigure, înainte de a se
urca pe aceasta, împotriva deschiderii accidentale şi nu trebuie să se deplaseze de la uin loc de
muncă la altul sau dintr-o poziţie în alta, în cadrul aceluiaşi loc de muncă, din poziţia „stând pe
scară”.

106
 1. MEDIUL DE MUNCĂ

Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mediul de muncă din punct de

vedere al protecţiei muncii din etapa de proiectare construcţii montaj pe parcursul lucrării

Din proiectare

Art.65 Instalaţiile de utilizare şi mijloacele tehnice de protecţie aferente acestora trebuie

concepute, executate şi verificate după construire/montare, respectiv înaintea punerii în funcţiune,
după fiecare reparaţie, ori de câte ori se consideră necesar, şi apoi periodic, conform anexa 3, la
prezenta normă specifică.
Art.66 Construcţiile metalice nu trebuie să fie folosite drept nul de lucru pentru alimentarea
receptoarelor de energie electrică.
Art.67(1) Instalaţiile de utilizare a energiei electrice şi componentele acestora trebuie proiectate
astfel încât să asigure în timpul exploatării protecţia personalului împotriva atingerii accidentale
directe şi indirecte.
(2) Pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii directe, proiectantul sau orice electrician
autorizat care proiectează o instalaţie electrică definitivă sau provizorie, trebuie să aibă în vedere
(să adopte) una sau mai multe din următoarele situaţii:
 acoperirea cu materiale electroizolante a părţilor active (izolarea de lucru) aferente
instalaţiilor şi echipamentelor electrice
 închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare (protecţie prin carcasare)
 îngrădiri fixe
 îngrădiri mobile
 protecţia prin amplasare (asigurarea unor distanţe minime de protecţie)
 scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau a echipamentelor electrice la care urmează a se
efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune
 legări la pământ şi în scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale (de exemplu prin
scurtcircuitare, eclatoare, descărcătoare etc.)
 folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante
 alimentarea la tensiune redusă de protecţie
 egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pământ a platformei de lucru;
(3) Pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii indirecte proiectantul sau orice electrician
autorizat care proiectează o instalaţie electrică definitivă sau provizorie, trebuie să adopte una sau
mai multe din următoarele situaţii:
 alimentarea la tensiune redusă
 legarea la pământ
 legarea la nul
 dirijarea distribuţiei potenţialelor
 egalizarea potenţialelor
 izolarea suplimentară de protecţie aplicată echipamentului electric (aparataj, utilaj, scule
etc.)
 izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului)

107
  protecţia prin separare
 protecţia automată împotriva tensiunilor de defect (PATD)
 protecţia automată împotriva curenţilor de defect (PACD)
 folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante
 controlul permanent al rezistenţei la izolaţie
(4) Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două măsuri de
protecţie:

 măsura de protecţie principală care să asigure protecţia în orice condiţii şi o măsură de

protecţie suplimentară care să asigure protecţie în cazul deteriorării protecţiei principale
 cele două măsuri de protecţie trebuie să fie astfel alese încât să nu se anuleze una pe
cealaltă
 în locurile puţin periculoase din punct de vedere al pericolului de electrocutare, este
suficientă aplicarea numai a unei singure măsuri, considerată principală
(5) Pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin.(4) de mai sus trebuie aplicată cel puţin una din
următoarele măsuri de protecţie suplimentară:

 egalizarea potenţialelor
 izolarea amplasamentelor
 legarea la o instalaţie de legare la pământ locală
 folosirea unor dispozitive automate de protecţie împotriva curenţilor periculoşi sau a
tensiunilor de atingere periculoase
(6) Carcasele echipamentelor tehnice electrice trebuie să fie astfel concepute încât să împiedice
atingerea părţilor aflate normal sub tensiune (să îndeplinească cel puţin gradul normal de
protecţie IP- 2X ).
Art.68 Proiectantul unei instalaţii electricecare alimentează un echipaj/utilaj de clasa I de
protecţie, trebuie să stabilească elementele de protecţie astfel încât acestea să asigure
deconectarea la apariţia tensiunii periculoase pe masele acestora (protecţia împotriva
electrocutării prin atingere indirectă este asigurată prin legarea la nul sau la pământ).
Art.69 Proiectantul instalaţiei de protecţie prin legare la nul trebuie să prevadă o măsură
suplimentară de protecţie conform standardelor în vigoare.
Art.70 Pe conductoarele de protecţie este interzis a se intercala siguranţe, întrerupătoare sau orice
alt element care poate să întrerupă circuitul. De asemenea, este interzis a se monta astfel de
elemente pe conductoarele de nul folosite în comun drept nul de lucru şi de protecţie.
Art.71(1) Proiectele pentru executarea şi extinderea sau reparaţia capitală a instalaţiilor electrice
trebuie să conţină măsuri de protecţie a muncii pentru execuţia propriu-zisă a lucrărilor,
exploatarea şi întreţinerea-repeararea instalaţiilor. De asemenea, proiectele trebuie să conţină
măsurile de securitate şi sănătate a muncii specific pentru operaţii de racordare, punere în
funcţiune şi probe ale instalaţiilor respective.
(2) Proiectele echipamentelor sau instalaţiilor electrice de uilizare trebuie realizat astfel încât să
fie prevenite electrocutările, incendiile şi exploziile.
(3) Instalaţiile electrice interioare de joasă tensiune trebuie să respecte distanţele de izolare în aer
şi distanţele de protecţie corespunzătoare reglementărilor tehnice în vigoare şi să fie prevăzute cu
indicatoare de interzicere a accesului la elementele sub tensiune.
(4) Pentru noile procese tehnologice şi echipamente tehnice trebuie să se elaboreze, de către
proiectant, instrucţiuni de securitate şi sănătate a muncii specific.

108
(5) În proiecte se vor prevedea, pentru fiecare instalaţie electric de utilizare în parte, dotările şi
amenajările în vederea desfăşurării sigure a activităţii de exploatare şi întreţinere-reparaţii, din
punctual de vedere al reglementărilor din prezentele norme specifice.
(6) Proiectele instalaţiilor trebuie să prevadă borne sau locuri special pentru legarea
scurtcircuitoarelor necesare realizării zonelor de lucru.
Art.72(1) Liniile electrice aeriene de joasă tensiune trebuie să respecte gabaritele prevăzute în
reglementările tehnice în vigoare şi să fie prevăzute pe toţi stâlpii cu indicatoare de interzicere a
accesului la elementele sub tensiune sau a atingerii stâlpilor ori a conductelor căzute la pământ.
(2) Reţelele electrice de joasă tensiune cu conductoare isolate torsadate trebuie să fie astfel
realizate încât să permit montarea scurtcircuitoarelor mobile şi delimitarea zonei de lucru.
(3) Reţelele izolate faţă de pământ trebuie să fie dotate cu dispozitiv pentru supravegherea
permanent a izolaţiei reţelei şi care să semnalizeze sau să deconecteze la punerea la pământ.
Art.73 Echipamentele fixe clasa I-a de protecţie, trebuie să fie prevăzute cu două borne de masă:
una amplasată în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică şi cealalată pe
carcasă în exterior.
Art.74 Echipamentele mobile şi portabile clasa I-a de protecţie cuprinse în proiectele instalaţiilor
de utilizare trebuie să fie dotate cu cablu flexibil de alimentare, cu conductor de protecţie şi fişa
cu contact de protecţie. Masa echipamentelor trebuie să fie legată electric prin conductorul de
protecţie din cablu la contactul de protecţiei al fişei.
Art.75 Echipamentele de clasa II-a de protecţie prevăzute în proiectele instalaţiilor de utilizare
trebuie să fie realizate cu izolaţie suplimentară (întărită).
Art.76(1) Echipamentele tehnice clasa a III-a de protecţie prevăzute în proiectele instalaţiilor de
utilizare trebuie să fie alimentate cu o tensiune foarte joasă (mai mică de 50 V în current
alternative sau de 120 V în current continuu).
(2) Echipamentele clasa a III-a de protecţie trebuie să nu genereze, ele însele, o tebsiune mai
mare decât tensiunea maximă pentru tensiuni foarte joase.
(3) Echipamentele mobile portabile de clasa a III-a de protecţie prevăzute cu cablu flexibil de
alimentare trebuie să aibă fişa astfel realizată încât să nu poată fi introdus într-o priză cu tensiune
mai mare decât tensiunea de alimentare a echipamentului de clasa a III-a de protecţie.

4.1.2. La construcţii-montaj şi punere în funcţiune

Art.77(1) Montarea echipamentelor tehnice electrice şi realizarea instalaţiilor electrice de

utilizare trebuie să se execute conform proiectului. În cazuri speciale, modificările trebuie să se
facă numai cu acordul scris al proiectantului.
(2) Verificările şi încercările în vederea predării în exploatare trebuie astfel concepute, organizate
şi desfăşurate încât să se prevină accidentele prin electrocutare, incendiile şi exploziile.
Art.78 Verificarea instalaţiilor electrice şi a componentelor acestora din punct de vedere al
protecţiei muncii trebuie efectuată conform prevederilor enexei nr.3 la prezenta normă specifică.
Art.79(1) Echipamentele tehnice electrice înainte de a fi montate în instalaţiile electrice de
utilizare trebuie să fie verificate din punct de vedere tehnic, fiind interzisă montarea lor dacă nu
corespund. Acestea se supun cel puţin următoarelor încercări:
 rezistenţa de izolaţie trebuie să fie mai mare de 2 MΩ pentru izolaţia simplă (clasa I-a de
protecţie) şi mai mare de 7 MΩ pentru izolaţia întărită (clasa a II-a de protecţie)
 tensiunea de încercare trebuie să fie egală cu 2 Un + 1000 V pentru clasa I-a de protecţie
şi 4000 V pentru clasa a II-a de protecţie
109
(2) Orice echipament tehnic, indiferent de clasa lui de protecţie, trebuie să fie însoţit de cartea
tehnică şi certificatul de calitate.
Art.80 Executantul instalaţiei electrice de utilizare trebuie să respecte întocmai documentaţia de
execuţie, să solicite proiectantului eventualelor modificări determinate de situaţia concretă din
teren şi să predea beneficiarului documentaţia cu toate modificările efectuate, acceptate de
proiectant.
Art.81 Beneficiarul are obligaţia de a efectua recepţia lucrărilor, iar atunci când acestea nu
corespund din punct de vedere al protecţiei muncii, trebuie să refuze semnarea procesului verbal
de recepţie. Este interzis de a se efectua recepţia lucrărilor sub rezerva completării ulterioare a
măsurilor de securitate şi sănătate a muncii.
Art.82 Executantul instalaţiilor de utilizare trebuie să monteze numai echipamente tehnice
certificate din punct de vedere al protecţiei muncii.

4.1.3. În exploatare

Art.83 Pentru menţinerea nivelului de securitate a echipamentelor tehnice electrice, a instalaţiilor

electrice de utilizare şi a componentelor acestora, unitatea în exploatare trebuie :
1. Să întocmească şi să respecte instrucţiunile proprii privind măsurile de protecţie a muncii
la exploatarea acestora.
2. Să întocmească şi să respecte fişele tehnologice privind întreţinerea şi repararea
instalaţiior electrice.
3. Să ţină evidenţa instalaţiilor şi a componentelor acestora referitoare la verificările din
punct de vedere al protecţiei muncii la care trebuie supuse şi priodicităţiile de
verificare.Verificările minime trebuie să fie cele indicate în anexa 3 la prezenta normă
specifică completate cu alte verificări prevăzute în proiect, considerate ca fiind necesare şi
aprobate de către conducătorul unităţii.
4. Să menţină pe durata exploatării instalaţiilor şi echipamentelor nivelul de securitate
conceput din proiectare.
5. Instalaţiile electrice temporare sau definitive trebuie să respecte prevederile normelor de
protecţie a muncii, fiind interzise orice fel de improvizaţii.
Art.84(1) Obligaţiile persoanei juridice care acţionează sau utilizează echipamente tehnice
electrice clasa I-a de protecţia sunt următoarele:
1. Să asigure posibilitatea executării legăturilor de protecţie necesare creerii unui curent de
defect, în cazul unui defect prin punerea unei faze la masă şi apariţia unei tensiuni
periculoase pe masele eechipamentului tehnic electric, curent de defect care să producă
deconectarea echipamentului tehnic electric sau sectorului defect prin protecţia maximală
a circuitului sau prin alte protecţii corespunzătoare. Posibilitatea executării legăturilor de
protecţie trebuie să se asigure astfel:
 în cazul unui echipament tehnic electric fix, acesta trebuie prevăzut cu două borne
de masă – una în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică,
pentru racordarea conductorului de protecţie din cablul de alimentare a
echipamentului tehnic electric şi a doua bornă- pe carcasa echipamentului tehnic
electric, în exterior, pentru racordarea vizibilă la centura de legare la pământ sau
la altă instalaţie de protecţie.
 În cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie să fie prevăzut cu un
cablu de alimentare flexibil, prevăzut cu o fişă cu contact de protecţie sau

110
 echipamentul să fie prevăzut cu posibilitatea racordării unui cablu flexibil de
alimentare. Cablul de alimentare trebuie să conţină un conductor de protecţie prin
care să se lege masele echipamentului la contactele de protecţie al fişelor.
2. Echipamentul tehnic electric să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a
pieselor aflate normal sub tensiune.
3. Persoanele juridice sau fizice care proiectează, produc sau livrează un echipament tehnic
electric clasa a II-a de protecţie trebuie să-i asigure din fabricaţie o izolaţie suplimentară
(dublă sau întărită) şi o protecţie împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune.
4. Obligaţiile persoanei juridice sau fizice care proiectează, produce sau livrează un
echipament tehnice clasa a III-a de protecţia sunt următoarele:
 să asigure alimentarea echipamentului tehnic electric la o tesniune foarte joasă
 echipamentul tehnic electric să nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea
foarte joasă
 echipamentul tehnic electric să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe
a pieselor aflate normal sub tensiune
Art.85 Este interzisă utilizarea construcţiilor metalice dretp nul de lucru. De asemenea, este
interzisă utilizarea conductoarelor de protecţie pentru alimentarea receptoarelor cu energie
electrică.
Art.86 La punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare (a energiei electrice) trebuie să fie :
 recepţionată documentaţia de execuţie adusă în concordanţă cu eventualele modificări şi
completări din teren
 recepţionate instalaţiile de utilizare, verificând concordanta cu documentaţia de execuţie
 recepţionate buletinele şi rapoartele de încercări şi probe ale căror concluzii confirmă
îndeplinirea condiţiilor de punere sub tensiune.
Art.87 În exploatare trebuie să se efectueze verificările periodice ale echipamentelor tehnice
electrice aflate în gestiune la termenele prevăzute în cărţile tehnice ale echipamentelor şi/sau în
anexa 3 la prezenta normă specifică.
Art.88 Modificările sau extinderile instalaţiilor electrice de utilizare trebuie efectuate de către un
electrician autorizat profesional şi din punctul de vedere al protecţiei muncii.
Art.89(1) La utilizarea unor echipamente tehnice electric clasa I-a de protecţie trebuie:
 să fie asigurate legăturile de protecţie necesare pentru realizarea protecţiei împotriva
electrocutării prin atingerea indirectă
 să fie asigurată deconectarea automată a echipamentului tehnic electric sau a sectorului
defect
 să fie asigurată protecţia împotriva atingerii directă a pieselor aflate normal sub tensiune
(2) La utilizarea de echipamente tehnice electrice clasa a II-a de protecţie trebuie:
 să fie asigurată izolaţia suplimentară a echipamentului tehnic electric, respectiv
utilizatorul sau executantul, după caz, să verifice că aceasta nu este deteriorată sau
eliminată
 să fie asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune,
iar utilizatorul sau executantul, după caz, să verifice că aceasta nu este deteriorată sau
înlăturată.
(3) La utilizarea unor echipamente tehnice electric clasa III-a de protecţie trebuie:
 să alimenteze echipamentul tehnic electric la tensiunea foarte joasă pentru care a fost
proiectat utilizatorul sau executantul, după caz, să se asigure că echipamentul tehnic

111
 electric este astfel construit încât nu permite apariţia unei tensiuni mai mari în circuitul de
tensiune foarte joasă. Dacă se utilizează un transformator coborâtor pentru producerea
tensiunii foarte joase, acesta trebuie să fie un transformator de separare (siguranţă).
 utilizatorul sau executantul, după caz, să se asigure că izolaţie circuitului de foarte joasă
tensiune este astfel realizată încât să nu fie posibilă ca o tensiune mai mare din alte
circuite să ajungă în circuitul de tensiune foarte joasă.
 utilizatorul sau executantul, după caz, să se asigure că protecţia împotriva atingerii directe
a pieselor aflate normal sub tensiune nu este înlăturată sau deteriorată
Art.90 Semnalarea proprietarului instalaţiei imediat după constatare, a instalaţiilor electrice care
nu corespund prezentelor norme specifice, este în obligaţia oricărei persoane care exploatează,
întreţine sau repară aceste instalaţii, indiferent dacă este personael propriu al unităţii/subunităţii
sau personal delegat. Proprietarul instalaţiei trebuie să ia măsuri imediate de remediere.

5. CONDIŢIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ

INSTALAŢIILE ŞI MIJLOACELE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE LA UTILIZAREA ENERGIEI
ELECTRICE

5.1. Protecţia prin legare la nul

Art.91(1) Protecţia prin legare la nul este permisă numai în cazul reţelelor de joasă tensiune, cu
neutrul legat la pământ.
(2) Măsurile suplimentare de protecţia care se pot aplica la utilizarea legării la nul ca protecţie
principală trebuie să fie una din următoarele:
 legarea suplimentară a carcaselor şi a elementelor de susţinere a echipamentelor electrice
la o instalaţie de legare la pământ de protecţie, dimensionată astfel încât rezistenţa de
dispersie faţă de pământ, măsurată în orice punct al reţelei de nul să fie de cel mult 4 Ω .
Se admite depăşirea acestei valori, cu condiţia asigurării unei tensiuni de atingere şi de
pas sub valoarea de 65 V, dacă timpul de deconectare este de cel mult 3 secunde,
respectiv 40 V dacă timupl de deconactare este mai mare de 3 secunde.
 executarea unor legături suplimentare între toate crcasele metalice ale echipamentelor
grupate în acelaşi loc şi cu alte elemente conductoare aflate în zona de manipulare, în
vederea egalizării potenţialelor (în zona de manipulare)
 izolarea amplasamentului prin executarea de pardoseli din material electroizolant şi
acoperirea obiectelor conductoare aflate în zona de manipulare cu material electroizolant
 folosirea unor dispozitive automate de protecţie împotriv a tensiunilor de atingere
periculoase sau a curenţilor periculoşi, care acţionează în decurs de cel mult 0,2 secunde
de la apariţia defectului
Art.92(1) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie legate la pământ prin conductoare
astfel dimensionate încât să reziste curentului de scurtcircuit care apare în caz de defect.
(2) La circuitele de alimentare ale echipamentelor tehnice electrice trebuie să fie montate
elemente de protecţie la curenţi de scurtcircuit şi/sau defect, care să asigure deconectarea
instalaţiei/echipamentului defect.
(3) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie să fie prevăzute cu o bornă specială distinctă,
marcată cu semnul convenţional şi la care trebuie să se realizeze legarea la pământ.

112
(4) În cutiile de borne ale utilajelor fixe trebuie prevăzută o bornă la care să fie legat conductorul
de nul – pentru protecţie.
(5) Utilajele electrice mobile şi portabile trebuie să fie prevăzute la capătul cablului de alimentare
cu fişe cu contact de protecţie. Cablul de alimentare trebuie să conţină un conductor separat prin
care masele utilajului să fie legate la contactul de protecţia al fişei.
Art.93 Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat interior, din locurile de muncă periculoase şi
foarte periculoase, alimentate la tensiunea de 65 V (?? – de verificat cifra) curent alternativ sau
mai mare, trebuie să fie legat la nul de protecţie dacă distanţa de la sol sau pardoaseală până la ele
este mai mică de 2,5 m .
Art.94 Prelungirea cablurilor de alimentare ale utilajelor trebuie realizate astfel încât să fie
asigurată continuitatea conductorului de nul pentru protecţie.
Art.95 Este interzisă utilizarea conductorului de nul de protecţie drept conductor de nul de lucru
sau drept conductor de fază.
Art.96 Este interzisă legarea în seria la conductorul de nul de protecţie a carcaselor mai multor
aparate. Fiecare utilaj trebuie legat la conductorul de nul de protecţie cu o legătură separată.
Art.97 Se interzice montarea pe conductorul de protecţie al oricăror dispozitive (de exemplu:
siguranţe, întrerupătoare etc.) care ar putea întrerupe continuitatea circuitului de protecţie.
Art.98 Conductorul de nul pentru protecţie trebuie să fie separat de conductorul de nul de lucru,
începând de la ultimul tablou la care bara de nul este legată la pământ, până la masa
echipamentului tehnic electric care trebuie protejat.
Art.99 Până la ultimul tablou electric de distribuţie, se admite existemţa unui singur conductor de
nul, utilizat atât drept conductor de lucru, cât şi de protecţie. De la ultimul tablou, la care se
racordează receptorul, în sensul de distribuţie a energiei electrice, conducătorul de nul de lucru
trebuie să fie separat de conductorul de nul de protecţie. Bara la care se separă conductorul de nul
de lucru de cel de protecţie trebuie să fie legată la instalaţia de legare la pământ a incintei.
Art.100 Prizele şi fişele receptoarelor electrice trebuie să aibă contacte speciale pentru racordarea
conductorului de nul de protecţie. Este interzisă folosirea prizelor şi fişelor echipamentelor
tehnice electrice atunci când contactele de racordare la nulul de protecţie sunt defecte.
Art.101 Conductoarele de legare la nulul de protecţie trebuie să aibă secţiunea dimensionată
corespunzător prevederilor standardelor în vigoare şi culoarea de izolaţie „galben verde”. Pentru
receptoarele electrice mobile acest conductor de protecţie trebuie să fie executat numai din cupru.
Art.102 Echipamentele electrice fixe din instalaţiile de utilizare realizate cu protecţie principală
prin legare la nul, trebuie să aibă o dublă legătură de protecţie:
 una printr-un conductor de protecţia aflat în cabul de alimentare prin care se leagă la
borna de protecţie, aflată în cutia de borne a echipamentului de bara de nul a tabloului de
distribuţie
 a doua printr-un conductr vizibil sau platbanda care leagă borna de protecţie, aflată pe
carcasa echipamentului în exterior, de instalaţia de legare la pământ care se află în incinta
unde este montat echipamentul
Art.103 Toate tablourile electrice trebuie să aibă o bară de nul, racordată la instalaţia de legare la
pământ care se află în incinta unde este montat tabloul. În cazul tablourilor electrice cu carcasă
metalică, bara de nul se leagă la carcasă, iar carcasa se leagă vizibil la instalaţia de legare la
pământ.
Art.104 Bara de nul trebuie să aibă cel puţin atâtea borne câte conductoare sunt racordate la
această bară. Nu se admit mai multe condcuctoare racordate la o singură bornă.

113
Art.105 Toate conductoarele de protecţie trebuie să aibă papuci la capete, iar bornele de protecţie
trebuie să fie asigurate împotriva deşurubării.
Art.106 Instalaţia de legare la pământ a fiecărei incinte, la care sunt racordate instalaţiile,
echipamentele şi utilajele la care protecţia principală o constituie legarea la nul, trebuie să aibă o
rezistenţă de dispersie de maximum 4 Ω.
Art.107 (1) Patroanele siguranţelor fuzibile trebuie să fie înlocuite cu patroane calibrate la
valoarea nominală indicată de proiectant. Sunt interzise improvizaţiile sau înlocuirea lor cu altele
de altă valoare.
(2) Valorile de reglaj alea protecţiilor electromagnetice ale întrerupătoarelor electromagnetice
trebuie să fie cele indicate de proiectant, fiind interzisă scoaterea lor din funcţiune.
Art.108 Toate instalaţiile de legare la pământ din incinta unei unităţi industriale trebuie să fie
legate electric între ele cel puţin prin conductorul de nul de protecţie al reţelei de alimentare.
Art.109 În cazul unei instalaţii complexe, formată din mai multe receptoare trebuie să aibă o
legătură dublă de protecţie: una prin conductorul de protecţie din cablul de alimentare şi cealalată
vizibilă legată la borna de protecţie a receptorului, borna aflată pe carcasa metalică, în exterior.
Borna de protecţie trebuie să fie marcată cu semnul convenţional.
Art.110 Este interzisă folosirea construcţiilor metalice drept nul de lucru.

5.2. Protecţia prin legare la pământ

Art.111(1) Protecţia prin legarea la pământ, ca protecţie principală, este permisă în cazul
reţelelor de joasă tensiune izolate faţă de pământ.
(2) Într-o incintă este permisă existenţa unei singure instalaţii de legare la pământ, la care trebuie
să fie racordate pentru protecţie toate echipamentele tehnice electrice aflate în respectiva incintă.
Art.112 Utilizarea construcţiilor metalice drept conductor de protecţie este permisă numai după
verificarea continuităţii şi a rezistenţei de dispersie la pământ a acestora, care trebuie să
corespundă prevederilor standardelor în vigoare.
Art.113 Protecţia prin legare la pământ trebuie să asigure obţinerea unor tensiuni de atingere şi
de pas mai mici decât valorile prevăzute în standardele în vigoare.
Totodată, protecţia trebuie să asigure decpnectarea (separarea) sectorului defect.
Art.114 Rezistenţa de dispersie a instalaţiei de legare la pământ trebuie să aibă o astfel de valoare
încât să asigure deconectarea în caz de defect într-un timp mai mic de 3 secunde; când nu este
asigurată deconectarea, tensiunea de atingere şi de pas trebuie să fie sub limita admisă pentru
timpul de declanşare mai mare de 3 secunde, respectiv mai mică de 50 V.
Art.115 În cazul reţelelor izolate faţă de pământ trebuie să li se menţină în stare de funcţionare
dispozitivul pentru supravegherea permanentă a izolaţiei reţelei şi care să semnalizeze sau să
deconecteze punerile la pământ.
Art.116 În instalaţiile izolate faţă de pământ, prevăzute numai cu sistem de semnalizare a
punerilor la pământ, perconalul de exploatare trebuie să acţioneze în sensul eliminării rapide a
acestora. Durata maximă în care se admite funcţionarea reţelelor izolate cu o punere la pământ
trebuie stabilită de către conducerea unităţii prin instrucţiuni proprii, însă nu mai mare de 8 ore.
Art.117 În toate locurile foarte periculoase unde se folosesc reţele izolate faţă de pământ, înafară
de legarea la reţeaua generală de protecţie, carcasa fiecărui utilaj trebuie legată separat la o priză
de pământ locală, care poate să deservească două sau mai multe utilaje grupate în acelaşi loc.
Art.118 Prizele şi fişele de conectare a receptoarelor electrice la sursele de alimentare trebuie să
fie alese cu contacte speciale de protecţie pentru asigurarea continuităţii dintre acestea şi
instalaţiile de protecţie prin legare la pământ.
114
 5.3. Protecţia prin alimentare cu tensiune foarte joasă

Art.119 Tensiunile foarte joase trebuie obţinute numai printr-un transformator coborâtor executat
în condiţiile separării de protecţie sau de la o sursă independentă de producere a energiei electrice
(acumulatoare sau elemente galvanice).
Art.120(1) Transformatoarele coborâtoare de tensiune foarte joasă trebuie să fie certificate din
punct de vedere al protecţiei muncii.
(2) Carcasa şi miezul transformatoarelor coborâtoare trebuie să fie legate la nul şi la pământ, cu
excepţia transformatoarelor de clasa a II-a de protecţie.
Art.121 Prizele şi fişele de pe partea tensiunii foarte joase trebuie să fie de construcţie diferită
faţă de cele pentru tensiunea normală a reţelei, astfel încât fişele de tensiune redusă să nu poată fi
introsude în prizele cu tensiune mare.

5.4. Protecţia prin separare de protecţie

Art.122 Într-o instalaţie în care se foloseşte separarea de protecţie trebuie să fie îndeplinite
următoarele condiţii:
 reţeaua să aibă tensiuni până la 500 V; tensiunea nominală în partea secundară a
transformatorului de separare sau tensiunea debitată de grupul motor-generator, poate fi
de cel mult 400 V
 transformatorul de separare să aibă înfăşurările pe braţe separate sau ele să fie montate
cap la cap cu o izolaţie întărită între bobine
 la un transformator de separare sau la un grup motor-generator să nu se racordeze decât
un singur consumator
 pe partea secundară este interzisă legarea circuitului la pământ sau la alte elemente din
instalaţie
Art.123 În locurile de munsă foarte periculoase, nu se vor introduce surse de alimentare a
circuitelor cu tensiune redusă (transformatoare de separare, grupuri motor-generator etc.)

5.5 Măsuri suplimentare de protecţie

5.5.1. Protecţia prin legare la pământ

Art.124 Echipamentele tehnice electrice la care este utilizată legarea la nul ca protecţie principală
şi la care se foloseşte legarea la pământ ca protecţie suplimentară, trebuie să fie racordate la
instalaţia de legare la pământ la care este racordată şi bara de nul a tabloului din care este
alimentat echipamentul tehnic electric.

5.5.2. Protecţia automată la curenţi de defect (PACD)

(curenţi diferenţiali reziduali)

Art.125 Protecţia automată la curenţii de defect trebuie folosită numai ca măsură suplimentară la
instalaţiile la care este folosită ca protecţie principală legarea la nul de protecţie sau legarea la
pământ.

115
Art.126(1) Dispozitivele de protecţie automată trebuie să fie prevăzute cu un sistem de verificare
a funcţionării lor prin simularea acţionării punerii la pământ, prin acţionarea unui buton, pârghie
sau dispozitiv special prin care se simulează un curent defect.
(2) Deţinătorii instalaţiilor de utilizare prevăzute cu dispozitive de protecţie automată la curenţii
de defect trebuie să stabilească în scris periodicitatea de verificare a funcţionării acesteia şi
persoana responsabilă pentru această verificare.
Art.127 Se poate utiliza câte un dispozitiv PACD pentru fiecare receptor în parte sau un singur
dispozitiv PACD pentru o grupă de receptoare electrice. Prin dispozitivul PACD sau orificiul
transformatorului de curent al dispozitivului trebuie să treacă toate conductoarele de lucru care
alimentează respectivul receptor sau grup de receptoare, iar toate conductoarele de protecţie
trebuie să ocolească dispozitivul PACD.
Art.128 Dispozitivele de protecţia la curenţii de defect trebuie să acţioneze în maximum 0,2
secunde de la apariţia defectului.

5.5.3. Protecţia automată la tensiuni de defect (PATD)

Art.129 Protecţia automată la tesniuni de defect trebuie folosită ca alternativă la protecţia

automată la curenţi de defect, drept măsură suplimentară la legarea la nul sau la pământ utilizată
ca protecţie principală.
Art.130 Dispozitivele de protecţie automată la tensiuni de defect trebuie să acţioneze la o
tensiune de defect de maximum 50 V şi să producă deconectarea sectorului defect în maximum
0,2 secunde.
5.5.4. Egalizarea potenţialelor

Art.131 Egalizarea potenţialelor se realizează prin legarea elementului la care trebuie obţinută
protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă cu alte elemente conductoare cu care
omul poate veni în contact, astfel încât să se reducă diferenţa dintre potenţialele la care poate fi
supus omul.
Art.132 Legăturile pentru egalizarea potenţialelor, se realizează fie prin conductoare special
prevăzute în acest scop (de exemplu: aplicarea protecţiei la echipamentele portabile), fie prin
diferite conductoare existente în zona respectivă (de exemplu: conducte cu diferite destinaţii, şine
de cale ferată).

5.5.5. Izolarea amplasamentelor

Art.133 Izolarea amplasamentului se realizează prin intercalarea unui strat electroizolant între
om şi pământ, respectiv părţile conductoare care sunt în contact direct sau indirect cu pământul şi
care se află în zona de manipulare a omului.
Art.134 Stratul electroizolant intercalat trebuie să prezinte o rezistenţă de izolaţie suficient de
mare pentru a asigura protecţia necesară.
Art.135 Materialul stratului electroizolant trebuie să îndeplinească condiţiile generale de
rezistenţă la solicitări alea mediului în care se foloseşte.

116
 ANEXA 3
VERIFICĂRI MINIME OBLIGATORII LA PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE, DUPĂ
REPARAŢII SAU MODIFICĂRI ŞI VERIFICĂRI PERIODICE

 Cerinţe minime obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile electrice de

utilizare şi mijloacele de protecţie împotriva pericolului de electrocutare sunt incluse în
tabelele 1 şi 2
 Toate verificările înscrise în coloana 1-a sunt obligatoriu de efectuat la punerea în
funcţiune, după reparaţii sau după modificări
 În condiţii normale de funcţionare se fac numai verificările cu periodicitatea înscrisă în
coloana 4 a tabelelor din prezentra Anexă, celelalte verificări din Anexa 1(???? – cred că
se referea la coloana 1 şi nu la Anexa 1) fiind facultative.

Tabelu nr.1

VERIFICAREA PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA ATINGERILOR DIRECTE A PĂRŢILOR

AFLATE NORMAL SUB TENSIUNE
Nr Denumirea verificării Metoda de Condiţia de Periodicita Se
. verificare acceptare a tea consemneaz
crt verificării maximă ă în
. de buletinul de
verificare verificare
0 1 2 3 4 5
1 Verificarea protecţiei Vizual Constatarea Anual Da
împotriva atingerii directe stării
a părţilor aflate normal sub corespunzătoa
tensiune, asigurate de re a carcasei
carcase, în funcţie de
gradul normal de protecţie
(SR EN 60529)
2 Verificarea integrităţii Vizual Constatarea Anual Da
izolaţiei aparente integrităţii
izolaţiei
3 Verificarea integrităţii Vizual Constatarea Anual Da
îngrădirilor integrităţii
îngrădirilor
4 Verificarea distanţei dintre Măsurări Constatarea - -
piesele aflate normal sub cu metrul distanţelor
tensiune şi îngrădite prevăzute în
(distanţe de protecţie) proiecte sau
cărţile tehnice
5 Verificarea distanţei de Măsurări Constatarea - -
inaccesibilitate faţă de cu metrul distanţelor
părţile aflate normal sub prevăzute în

117
 tensiune proiecte sau
cărţile tehnice

Tabelu nr.2

VERIFICAREA PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA ATINGERILOR INDIRECTE A

PĂRŢILOR CARE ÎN MOD NORMAL NU SUNT SUB TENSIUNE

Nr Denumirea verificării Metoda de lucru Condiţia de Periodicita Se

. acceptare a tea consemne
crt verificării maximă ază în
. de buletinul
verificare de
verificare
0 1 2 3 4 5
Verificarea instalaţiilor de protecţie prin legare la nul şi/sau legare la pământ
Echipamente clasa I de protecţie

1 Verificarea separării Vizual la bara de Existenţa Anual Da

conductorului de nul nul a ultimului separării
de lucru (N) de tablou de
conductorul de nul de distribuţie spre
protecţie (PE) receptor
2 Verificarea că nu Vizual Nu există un - Da
există elemente de element de
întrerupere pe întrerupere
conductoarele PE şi
PEN
3 Verificarea -Vizual la bara de Existenţa Anual Da
continuităţii legăturii NUL şi la cutia de continuităţii
de protecţie de la borne sau la
masele contactul de

118
 echipamentelor până protecţie al prizei
la bara de nul de alimentare
-Verificarea
continuităţii cu
Ohmetrul între
bara de NUL a
ultimului tablou
de distribuţie şi
capătul
conductorului de
protecţie dezlegat
de la borna de
masă
Verificarea legării la -Vizual existenţa Constatarea Anual Da
pământ a barelor de legării galvanice a valorii
nul barei de nul la rezistenţei
instalaţia de legare de dispersie
la pământ. la pământ
Măsurarea conform
rezistenţei de proiectului
dispersie la
pământ a barei de
nul, determinată
cu aparate de
măsurare a
prizelor la pământ
5 Verificarea existenţei -Vizual verificând Constatarea Anual Da
siguranţelor fuzibile şi corespondenţa valorii
verificarea valorii nominale a fuzibilului
funcţionării patronului conform
elementelor de siguranţei cu proiectului
protecţie la valoarea din şi/sau a
scurtcircuit (siguranţe proiect funcţionării
fuzibile, -Măsurări în cazul la valoarea
întrerupătoare întrerupătoarelor de current
automate) automate sau a reglată
siguranţelor
automate. Se
determină curentul
de defect utilizând
metoda prezentă
în metoda C la
STAS 12604/5-90
şi se verifică
funcţionarea
acestora utilizând

119
 o trusă de curent.
6 Verificarea Simularea unei Declanşarea Anual Da
funcţionării protecţiei puneri la pământ întrerupător
la deconectarea printr-un ului
(semnalizarea) dispozitiv propriu
sectorului defect (pus al protecţiei sau
la masă/pământ), un dispozitiv
inclusiv protecţia automat
automată la curenţii de specializat
defect (diferenţial)
7 Verificarea marcajului STAS 12604/5-90 Existenţa - -
conductoarelor de pct.3.6.1, lit.c) marcajului
protecţie conform
proiectului
8 Existenţa legăturilor Verificări cu Existenţa Anual Da
de protecţie de la Ohmetrul continuităţii
tablourile de
distribuţie la utilaje
sau la prizele de
alimentare
9 Verificarea existenţei STAS 12604/5-90 Existenţa Anual Da
măsurii suplimentare pct.3.1.1.13 măsurii
de protecţie suplimentar
e
10 Verificarea strângerii Cu cheia sau Constatarea Anual Da
şuruburilor de şurubelniţa că legăturile
îmbinare de pe nu se desfac
circuitele de protecţie
şi asigurarea acestora
împotriva deşurubării
11 Verificarea că la un Vizual Constatarea Anual Da
şurub este conectat un că la fiecare
singur conductor de şurub este
protecţie un singur
conductor
12 Verificarea rezistenţei Măsurarea cu Constatarea -Anual Da
de dispersie la pământ aparate de măsură valorilor -Semestrial
a maselor a prizelor de înscrise în în medii
echipamentelor pământ sau prin proiect periculoase
electrice metoda Volt- şi foarte
Ampermetru, periculoase
conform Anexa E
din STAS
12604/5- 90
13 Verificarea Măsurări cu Existenţa Anual Da
continuităţii Ohmetrul continuităţii

120
 legăturilor de
egalizare
14 Verificarea Măsurări- metoda Constatarea 5 ani Da
continuităţii din anexa F la continuităţii
legăturilor de protecţie STAS 12604/5-90
de la masele
echipamentelor până
la priza de pământ
15 Verificarea corodării Vizual prin În cazul în 5 ani Da
electrozilor prizelor dezgroparea a care se Nu se
artificiale de pământ 10% din priza de constată verifică
pământ reducerea periodic
grosimii sau prizele de
a pământ
diametrului naturale
cu mai mult constituite
de o treime din
din valoarea armăturile
iniţială se fundaţiilor
înlocuiesc clădirilor
electrozii
prizelor de
pământ
Verificarea protecţiei prin izolare suplimentară
Echipamente electrice clasa a II-a de protecţie

16 Verificarea încadrării Examinarea Existenţa în - -

echipamentului în certificatului certificate a
clasa a II-a de confirmării
protecţie clasei
17 Rezistenţa de izolaţie Măsurare cu Rezistenţa Anual Da
Megohmetrul de de izolaţie
2500 Volţi să fie mai
mare de 7 Ω
18 Verificarea stării de Vizual Lipsa unor Anual Da
protecţie împotriva spărturi sau
atingerii directe prin găuri prin
carcase şi/sau a care poate
izolaţiei pătrunde o
conductoarelor piesă de
electrice de legătură Ф12 mm.
Lipsa unor
deteriorări a
izolaţiei
care să facă
vizibile

121
 părţile
active ale
conductoare
lor
Verificarea protecţiei prin alimentarea la tensiune foarte joasă
Echipamente clasa a III-a de protecţie

19 Verificarea încadrării Examinare Existenţa în - -

echipamentului în certificat certificate a
clasa a III-a de confirmării
protecţie clasei
20 Verificarea rezistenţei Măsurare cu Rezistenţa Anual Da
de izolaţie între Megohmetrul de de izolaţie
înfăşurările 500 V trebuie să
transformatorului fie mai mare
coborator 7MΩ
21 Verificarea rezistenţei Măsurare cu Rezistenţa Anual Da
de izolaţie între Megohmetrul de de izolaţie
circuitele de tensiune 500 V trebuie să
foarte joasă şi celelalte fie mai mare
circuite alăturate cu de 2Ω
tensiune mai mare
22 Imposibilitatea Vizual Nu trebuie Anual Da
introducerii fiselor să fie
(ştecherelor) în prize compatibile
de alimentare cu
tensiune mai mare
23 Verificarea certificării Examinarea Existenţa în - -
transformatorului certificatului certificate a
coborator sau a confirmării
grupului motor- caracteristic
generator ilor
24 Verificarea stării de Vizual Lipsa unor Anual Da
protecţie împotriva spărturi sau
atingerii directe găuri prin
asigurată de carcasa care poate
transformatorului pătrunde o
şi/sau izolaţia piesă de
conductoarelor Ф12 mm.
electrice Lipsa unor
deteriorări a
izolaţiei
care fac
vizibile
părţile
active la

122
 conductori
Verificarea protecţiei prin separare
Echipamente electrice clasa ZERO de protecţie

25 Verificarea certificării Examinarea Existenţa în - -

transformatorului de certificatului certificate a
separare confirmării
caracteristic
ilor
26 Verificarea rezistenţei Măsurare cu Rezistenţa Anual Da
de izolaţie între Megohmetrul de de izolaţie
înfăşurările 500 V trebuie să
transformatorului de fie mai mare
separare 7Ω
27 Verificarea dacî Măsurare cu Rezistenţa Anual Da
circuitul separate Megohmetrul de de izolaţie
alimentat din 500 V trebuie să
secundarul fie mai mare
transformatorului de 7Ω
separare nu este legat
la pământ
28 Verificarea rezistenţei Măsurare cu Rezistenţa Anual Da
de izolaţie a Megohmetrul de de izolaţie
echipamentului 500 V trebuie să
separat electric faţă de fie mai mare
carcasa proprie 7MΩ
(echipamentul
alimentat din
secundarul
transformatorului de
separare)
29 Verificarea Vizual Distanţa de
inaccesibilităţii înălţime să
echipamentului de nu fie sub
clasă ZERO 2,5 m.
Îngrădirea
de protecţie
pentru
echipamente
le amplasate
la o înălţime
mai mică de
2,5 m
6. Verificarea protecţiei împotriva atingerii indirecte a părţilor care în mod normal nu
sunt sub tensiune – separaţia de protecţie

123
30 Verificarea existenţei Examinarea Constatarea - Da
transformatorului de certificatului de conformităţi
separare (de siguranţă) conformitate al i
furnizorului certificatulu
i
31 Verificarea valorii Măsurări cu Constatarea - -
tensiunii foarte joase voltmetru valorilor din
proiect sau
din cartea
tehnică
32 Verificarea rezistenţei Măsurări cu Constatarea Anual Da
de izolaţie între Megohmetru de valorilor
înfăşurările 2500 V mai mari de
transformatorului de 7 MΩ
separare

ANEXA 4

LISTA CATEGORIILOR DE LUCRĂRI CE SE POT EXECUTA ÎN INSTALAŢIILE

ELECTRICE DE UTILIZARE FĂRĂ AUTORIZAŢIE DE LUCRU

Nr Categoria de lucrări Formele de executare Modul de executare a

. a lucrărilor lucrărilor
crt
. Cu Fără
separarea scoaterea
electrică sau de sub
cu scoaterea tensiune
din tensiune

0 1 2 3 4
1 Lucrări de remediere şi AS, X X
prevenire a deranjamentelor DV,
sau incidentelor, inclusiv OS,
alimentarea provizorie a PR
consumatorilor
2 Executarea curăţeniei în AS, X X
încăperi supraterane ce conţin ITI-PM, DV
instalaţii electrice în OS, PR
exploatare
3 Idem, în încăperi subterane ITI-PM, OS X X
4 Completarea şi luarea AS, ITI-PM, X -
probelor de ulei OS, PR
5 Lucrări simple la bateriile de AS, - X
acumulatoare (completare cu
apă distilată, măsurarea ITI-PM,

124
 densităţii şi temperaturii
electrolitului pe elemente, OS,
completarea cu electrolit,
strângeri de contacte, PR
încărcări-descărcări etc.)
6 Completarea sau montarea AS, - X
indicatoarelor de securitate şi ITI-PM,
a inscripţiilor de indicare OS, PR
7 Inventarierea aparatajului ITI-PM, - X
electric OS, PR
8 Lucrări la instalaţiile electrice ITI-PM, X X
aferente de aer comprimat OS, PR
9 Lucrări la redresoare uscate ITI-PM, OS, PR X -
10 Lucrări la convertizoarele de ITI-PM, X -
curent continuu OS, PR
11 Lucrări la instalaţiile de ITI-PM, AS, X X
iluminat general şi de OS, PR
siguranţă, firme luminoase,
balizare
12 Lucrări la instalaţiile de forţă OS, PR X X
13 Lucrări în tunelurile, podurile ITI-PM, X X
şi canalele de cabluri OS
14 Controlul instalaţiilor electrice ITI-PM, AS, OS, PR X -
15 Înlocuirea patroanelor AS, ITI-PM, X X
siguranţelor fuzibile de joasă OS, PR
tensiune
16 Lucrări la bateriile ITI-PM, X X
condensatoare OS, PR
17 Lucrări la instalaţiile de ITI-PM, X -
ventilaţie OS, PR
18 Lucrări la dispozitivele de ITI-PM, X -
protecţie împotriva OS, PR
descărcărilor atmosferice
(paratrăsnete)
19 Înlocuirea transformatoarelor ITI-PM, X -
de măsură OS, PR
20 Măsurări de curenţi şi tensiuni AS, ITI-PM, DV, - X
cu aparate portabile în OS, PR
instalaţiile de joasă tensiune
21 Curăţarea tablourilor electrice ITI-PM, OS, PR X X
22 Comutarea fazelor pe plecările ITI-PM, AS, OS, PR X X
23 Pozarea, legarea, dezlegarea, X X
şi executarea mansoanelor sau ITI-PM,
a capetelor terminale aferente AS,
cablurilor şi/sau a OS,
conductoarelor de joasă PR

125
 tensiune
24 Lucrări la tablourile electrice ITI-PM, X -
OS, PR
25 Lucrări de reparaţii la LES ITI-PM, - X
OS, PR
26 Demontarea şi montarea ITI-PM, X X
contoarelor monofazate sau OS, PR
trifazate
27 Întreţinerea perilor la AS, ITI-PM, X X
generatoare, compensatoare, OS, PR
motoare
28 Lucrări de revizie la punctele ITI-PM, X X
de aprindere pentru iluminat OS, PR
29 Verificarea şi reglarea AS, ITI-PM, - X
instalaţiilor de automatizare OS, PR
30 Lucrări la stâlpii liniilor AS, X X
electrice aeriene (consolidarea
lor, completarea pământului în
fundaţii, verificarea gradului ITI-PM,
de putrezire sau corodare,
scliviseli la stâlpii de beton, DV,
executarea gropilor pe un
traseu existent, vopsirea OS,
părţilor metalice,completarea
indicatoarelor de securitate PR
etc.)
31 Lucrări de tundere a pomilor AS, ITI-PM, X X
din apropierea liniilor OS, PR
electrice aeriene
32 Echilibrări de sarcini pe faxe AS, ITI-PM, X X
în LEA de joasă tensiune OS, PR
33 Lucrări de intervenţii la AS, X X
coronamentele LEA de j.t.
(înlocuirea izolatoarelor de ITI-PM,
susţinere, verificarea şi
înlocuirea clemelor, revizia
contactelor cablurilor OS,
racordate la LEA, înlocuirea
cordoanelor, înlăturarea
obiectelor străine de pe PR
conductoare, racordarea
cablurilor la LEA, racordarea
derivaţilor la LEA ş.a.)
34 Racordarea grupurilor ITI-PM, X -
electrogene OS, PR
35 Măsurări, probe şi încercări la ITI-PM, X -

126
 instalaţiile electrice OS, PR
36 Măsurări, probe şi încercări cu ITI-PM, X -
tensiune mărită în laboratoare OS, PR
şi ateliere cu instalaţii
fixe/stabile
37 Schimbări de reglaje ale ITI-PM, AS - X
protecţiilor OS, PR
38 Probe şi verificări ale ITI-PM, - X
instalaţiilor de telemecanică şi OS, PR
de telecomunicaţii
39 Măsurarea rezistenţei de ITI-PM, X X
dispersie a prizelor de pământ OS, PR
40 Montarea şi schimbarea ITI-PM, X X
aparatelor de măsură OS, PR

41 Verificarea instalaţiilor de ITI-PM, - X

inregistrare a evenimentelor OS, PR-
de tip osciloperturbograf
42 Depistarea punerilor la AS, ITI-PM, - X
pământ în circuite de c.c OS, PR

NOTĂ:
1. Lista lucrărilor concrete derivate din această anexă nu este limitativă, completările şi
răspunderea extinderii acestora revenind conducătorului unităţii care aprobă lista .
Electricianul, prestator de servicii poate angaja şi/sau executa, pe proprie răspundere şi
alte lucrări decât cele înscrise în prezenta anexă.

ANEXA 5

UNITATEA.....................................

(Denumirea societăţii comerciale sau a electricianului autorizat abilitat care emite raportul de
încercare)

ADRESA.......................................

LABORATORUL.................................

Nr. codului de înregistrare la Registrul comerţului

RAPORT DE ÎNCERCARE

Nr.........................din...........................................

127
(data elaborarii)

Încheiat cu ocazia:

Punerii în funcţiune□ reviziei/reparaţiei □ modificării □ verificării periodice □

Persoana juridică sau fizică căreia îi aparţine instalaţia şi/sau echipamentul tehnic.......
(denumirea; nume; adresa)

Instalaţia (echipamentul) încercat..........

(denumire)

Data verificării.......................

2. Verificările efectuate conform anexa 3

VERIFICAREA PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA ATINGERILOR DIRECTE A PĂRŢILOR

AFLATE NORMAL SUB TENSIUNE
Nr Denumirea încercării Metoda de Rezultatul Concluzii Numele şi
. încercare încercării (corespun prenumele
crt NOTA 1 NOTA 2 NOTA 3 de sau nu) executantulu
. i
0 1 2 3 4 5
1 Verificarea protecţiei
împotriva atingerii directe
a părţilor aflate normal sub
tensiune.
Funcţie de gradul de
protecţie
2 Verificarea integrităţii
izolaţiei aparente
3 Verificarea integrităţii
îngrădirilor
4 Verificarea distanţei dintre
piesele aflate normal sub
tensiune şi îngrădite
(distanţe de protecţie)
5 Verificarea distanţei de
inaccesibilitate faţă de
părţile aflate normal sub
tensiune

128
VERIFICAREA PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA ATINGERILOR INDIRECTE A
PĂRŢILOR CARE ÎN MOD NORMAL NU SUNT SUB TENSIUNE

Nr Denumirea încercării Metoda de Rezultatul Concluzii Numele

. încercare încercării (corespun şi
crt NOTA 1 NOTA 2 NOTA 3 de sau nu) prenumel
. e
executant
ului
0 1 2 3 4 5
Verificarea instalaţiilor de protecţie prin legare la nul şi/sau legare la pământ
Echipamente clasa I de protecţie

1 Verificarea separării
conductorului de nul
de lucru (N) de
conductorul de nul de
protecţie (PE)
2 Verificarea că nu
există elemente de
întrerupere pe
conductoarele de
producţie
3 Verificarea
continuităţii legăturii
de protecţie de la
masele
echipamentelor până
la bara de nul sau până
la centura de legare la
pământ
Verificarea legării la
pământ a barelor de
nul
5 Verificarea existenţei
siguranţelor fuzibile şi
verificarea
funcţionării
elementelor de
protecţie la
scurtcircuit (siguranţe
fuzibile,
întrerupătoare
automate)
6 Verificarea
funcţionării protecţiei

129
 la deconectarea
(semnalizarea)
sectorului defect (pus
la masă/pământ),
inclusiv protecţia
automată la curenţii de
defect (diferenţial)
7 Verificarea marcajului
conductoarelor de
protecţie
8 Existenţa legăturilor
de protecţie de la
tablourile de
distribuţie la utilaje
sau la prizele de
alimentare
9 Verificarea existenţei
măsurii suplimentare
de protecţie
10 Verificarea strângerii
şuruburilor de
îmbinare de pe
circuitele de protecţie
şi asigurarea acestora
împotriva deşurubării
11 Verificarea că la un
şurub este conectat un
singur conductor de
protecţie
12 Verificarea rezistenţei
de dispersie la pământ
a maselor
echipamentelor
electrice
13 Verificarea
continuităţii
legăturilor de
egalizare
14 Verificarea
continuităţii
legăturilor de protecţie
de la masele
echipamentelor până
la priza de pământ
15 Verificarea corodării
electrozilor prizelor

130
 artificiale de pământ
Verificarea protecţiei prin izolare suplimentară
Echipamente electrice clasa a II-a de protecţie

16 Verificarea încadrării
echipamentului în
clasa a II-a de
protecţie
17 Rezistenţa de izolaţie
18 Verificarea stării de
protecţie împotriva
atingerii directe prin
carcase şi/sau a
izolaţiei
conductoarelor
electrice de legătură
Verificarea protecţiei prin alimentare la tensiune foarte joasă
Echipamente electrice clasa a III-a de protecţie
19 Verificarea încadrării
echipamentului în
clasa a III-a de
protecţie
20 Verificarea rezistenţei
de izolaţie între
înfăşurările
transformatorului
coborator
21 Verificarea rezistenţei
de izolaţie între
circuitele de tensiune
foarte joasă şi celelalte
circuite alăturate cu
tensiune mai mare
22 Imposibilitatea
introducerii fiselor
(ştecherelor) în prize
de alimentare cu
tensiune mai mare
23 Verificarea certificării
transformatorului
coborator sau a
grupului motor-
generator
24 Verificarea stării de
protecţie împotriva
atingerii directe

131
 asigurată de carcasa
transformatorului
şi/sau izolaţia
conductoarelor
electrice
Verificarea protecţiei prin separare
Echipamente electrice clasa ZERO de protecţie

25 Verificarea certificării
transformatorului de
separare
26 Verificarea rezistenţei
de izolaţie între
înfăşurările
transformatorului de
separare
27 Verificarea dacî
circuitul separate
alimentat din
secundarul
transformatorului de
separare nu este legat
la pământ
28 Verificarea rezistenţei
de izolaţie a
echipamentului
separat electric faţă de
carcasa proprie
(echipamentul
alimentat din
secundarul
transformatorului de
separare)
29 Verificarea
inaccesibilităţii
echipamentului de
clasă ZERO
6. Verificarea protecţiei împotriva atingerii indirecte a părţilor care în mod normal nu
sunt sub tensiune – separaţia de protecţie

30 Verificarea existenţei
transformatorului de
separare (de siguranţă)
31 Verificarea valorii
tensiunii foarte joase
32 Verificarea rezistenţei

132
 de izolaţie între
înfăşurările
transformatorului de
separare

3. Instalaţia/echipamentul poate fi pusa/pus sub tensiune

4. Instalaţia/echipamentul NU POATE fi pusă/pus sub tensiune

5. Instalaţia/echipamentul poate fi pusa/pus sub tensiune cu următoarele restricţii (NOTA

4

6. Observaţii (NOTA 5)

7. Prezentul RAPORT DE ÎNCERCĂRI care nu trebuie reprodus fără aprobarea scrisă a

emitentului, se emite într-un număr de ......... exemplare şi conţine un număr de .........
pagini.

133