INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

RISC ELECTRIC

Elaborata/ Revizuita de: HS TEHNIC CONCEPT SRL

Avizata de:

Semnatura:

Data aprobarii:

Aplicabila incepand cu data de:

Documentul este proprietatea

Modificarea, difuzarea, multiplicarea documentului, integral sau partial, este
interzisa fara acordul managementului.

Cod: SSM 2.2

Editia 1
Revizia 0
CAPITOLUL 1. SCOP

1.1 Aceste instrucţiuni pentru risc electric au ca scop formarea unei imagini de ansamblu
asupra prevenirii incidentelor de natura electrica prin aprofundarea cunoştinţelor de
prevenire şi protecţie a securităţii şi sănătăţii în muncă.

CAPITOLUL 2. DOMENIU DE APLICARE

2.1 Instructiunile proprii pentru riscul electric sunt incluse in tematica intocmita de
Serviciul extern de prevenire si protectie si aprobata de reprezentantul legal al societatii,
tematica in baza careia se realizeaza instruirea la locul de munca.

2.2 Cunoaşterea prezentelor instrucţiuni proprii de SSM este obligatorie pentru intregul
personal al societatii.

2.3 Aplicarea prezentelor instructiuni se va face de catre intregul personal al societatii.

CAPITOLUL 3. DEFINITII SI PRESCURTARI

3.1 Definitii:
➢ Accident de munca- accident prin care se produce vatamarea violenta a organismului
precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau
in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indifferent de natura juridical a contractului in
baza caruia isi desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca
de cel putin trei zile, invaliditate sau deces;
➢ Boala profesionala- afectiuni care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau
unei profesiuni, cauzate de factorii npocivi, fizici, chimici sau biologici; caracterisici
locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului in procesul muncii;
➢ Echipament individual de protectie- totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare
participant la procesul de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
➢ Echipament de munca- masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele
si alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii;
➢ Factor de risc – factor propriu elementelor componente ale sistemului de muncă
executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă şi care, în
condiţiile unei situaţii periculoase, determină probabilitatea sau gravitatea producerii
unei leziuni sau afectări a sănătăţii;
➢ Lucrător - persoana angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii,
elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi
la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
➢ Angajator - persoana fizică sau juridică ce se afla în raporturi de muncă ori de serviciu
cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;
➢ Loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile
întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la
care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii
➢ Pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi
lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
➢ Securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii,
integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la
procesul de muncă;

Cod: SSM 2.2

Editia 1
Revizia 0
CAPITOLUL 4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1. Legislatie:

➢ Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319/2006;

➢ Hotararea de Guvern nr. 1425 /2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca, actualizata;
➢ Ordonanţă de urgenţă nr. 195/2002 (R1), privind circulaţia pe drum urile publice,
actualizata;
➢ Hotararea de Guvern nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de munca;
➢ Hotararea de Guvern nr. 1028/2006 privind cerinţe minime de securitate şi sănătate în
munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
➢ Hotararea de Guvern nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de
munca;
➢ Hotararea de Guvern nr.1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de munca;
➢ Hotararea de Guvern nr.1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
➢ Hotărâre nr. 355/2007, privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor;

CAPITOLUL 5. RESPONSABILITATI

5.1 Conducator loc de munca

Instruieste personalul de la locul de munca si verifica aplicarea prezentelor instructiuni.

Cod: SSM 2.2

Editia 1
Revizia 0
CAPITOLUL 6. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DE APLICARE A POLITICII/
DESCRIEREA ACTIVITATII PROCEDURATE

1. Omul este foarte vulnerabil la efectele curentului electric. Un curent electric de 23

miliamperi, sau a zecea parte din curentul care circula prin dulia unui bec electric (de 230
volti, 60 watti), poate sa omoare un om. 10 miliamperi, care traverseaza corpul unei
persoane timp de cateva secunde, sunt suficienti pentru a provoca arsuri superficiale sau
tulburari circulatorii care pot sa fie ireversibile. Prizele trebuie sa fie corect s emnalizate
cu sursa de energie corespunzatoare (Ex. 220V, 380V).

2. Toate tensiunile electrice distribuite de reteaua de distribute p ublica sunt mortale, chiar
si tensiunea joasa care este cuprinsa intre 50 si 500 volti (tensiune joasa A) si intre 500 si
1000 volti (tensiune joasa B).

3. Efectele unui „soc electric" sunt cu atat mai grave pentru operator cu cat energia care
poate sa fie eliberata de sarcini este mai mare si cu cat rezistenta la trecerea curentului
este mai mica.

4. ATENTIE! Socul electric poate fi provocat de cordoane electrice deteriorate sau

dezizolate. Izolatia electrica poate fi deteriorata de:

a) actiunea timpului;
b) agenti chimici;
c) solicitari mecanice, rosaturi, striviri;
d) solicitari termice, surse apropiate de caldura.
5. Nu lucrati daca la locul de munca exista cordoane electrice deteriorate sau dezizolate.
6. Anuntati conducatorul locului de munca, care va remedia defectiunea prin intermediul
lucratorilor calificati.

Cod: SSM 2.2

Editia 1
Revizia 0
7. Intr-o intreprindere, un atelier, un birou, sau pe un santier, distributia de energie la
aparatele electrice poate, in functie de caz, sa se efectueze prin intermediul a doi sau mai
multor conductori care sunt identificati prin culori diferite. Aceste „fire el ectrice" nu au
aceeasi functie, ei nu sunt interschimbabili, din contra sunt toti periculosi la atingere.

8. Incurcarea sau innodarea in fire provoaca intotdeauna un rise pentru sine, da r si pentru
bunurile materiale.
9. 0 instalatie electrica bine conceputa si bine intretinuta este o garantie de securitate pentru
salariati. Verificarea instalatiilor trebuie sa fie efectuata periodic si rezultatele trebuie sa
fie notate intr-un raport detaliat. Datele si natura verificarilor, precum si numele si
calificarile persoanelor care le-au efectuat trebuie sa fie consemnate intr-un registru.
10. Orice interventie la instalatiile si aparatele electrice se efectueaza numai de catre
11. personal calificat. Electricianul este un profesionist calificat care a invatat meserie.
Inlocuirea lui pentru a efectua operatii electrice aparent simple, cum arfi r epararea unui
conductor de alimentare sau o priza de curent, poate sa provoace riscuri de electrocutare
pentru personal si daune materiale.

12. Interventiile la tablourile electrice, la sigurantele electrice sunt interzise. Interventiile fara
precautii sau fara calificare intr-un tablou electric de distributie pot sa rezerve surprize
dezagreabile.

13. In prezenta unui conductor neizolat sau partial dezizolat, mai ales daca doar una dintre
extremitati este vizibila, trebuie actionat ca si cum conductorul se afla sub tensiune, adica
nu trebuie atins. Pentru a debransa un aparat electric, trebuie tras de stecher si nu de
conductorul de alimentare. Atunci cand stecherele sunt deteriorate, trebuie neaparat sa fie
inlocuite de catre electrician. Niciodata nu trebuie lasat conectat la o priza un cablu de
alimentare (prelungitor) a carui extremitate nu se afla conectata la un alt aparat electric.
Un cablu de alimentare (prelungitor) trebuie sa fie conectat la un aparat si abia apoi la
priza de curent.

Cod: SSM 2.2

Editia 1
Revizia 0
14. 0 instalatie satisfacatoare la origine, adica realizata in functie de regulile meseriei de catre
un personal calificat, este un factor de siguranta pentru angajati. Amenajarea, modificarea,
extinderea, chiar si provizorie a acestor instalatii, trebuie sa fie facute exclusiv de

serviciile electrice. Singurele racordari care pot sa fie efectuate de angajati sunt cele
realizabile prin prize de curent.
15. Niciodata nu trebuie aruncata apa pe un foe de origine electrica, mai putin daca este
pulverizata. Nu toate aparatele electrice sunt protejate impotriva proiectiilor de apa. In
timpul curatarii locurilor de munca trebuie luat neaparat in considerare acest detaliu.

16. 0 persoana in contact cu un conductor electric sub tensiune s-ar putea sa nu poata sa se
desprinda singura si sa ceara ajutor. Daca unul dintre colegii dumneavoastra pare ca se
afla in dificultate, nu ezitati, intrerupeti curentul. In orice instal atie electrica trebuie sa
avem un dispozitiv de intrerupere care permite separarea ei de sursa sau sursele ei de
energie. Aceste dispozitive trebuie sa fie usor de recunoscut si amplasate la indemana
personalului. Cateva secunde de intarziere pentru a gasi sau actiona un aparat de
intrerupere sunt suficiente pentru a-l costa viata pe un accidentat.
17. ATENTIE! Nu atingeti niciodata un electrocutat pentru a-l desprinde de sursa de tensiune.
Acest „salvator" poate deveni foarte usor inca o victima! Daca nu sunte ti aproape de
dispozitivul de intrerupere a curentului electric, incercati sa desprindeti electrocutatul de
sursa electrica cu ajutorului unui obiect neconducator de curent electric.
18. Riscul de electrocutare este prezent la majoritatea locurilor de munca
19. Acest risc este determinat de utilizarea instalatiilor electrice de iluminat si de forta
precum si de utilizarea echipamentelor tehnice actionate electric, din dotarea
locurilor de munca.
20. Pentru reducerea la maximum a riscurilor de electrocutare la utilizarea
echipamentelor actionate electric , angajatorii trebuie sa ia in
considerare pericolele pentru securitatea personalului, inca din faza de alegere a
echipamentului tehnic respectiv. Pe de alta parte atunci cind riscul nu poate fi
eliminat in totalitate trebuie sa ia masuri de reducere la maximum a
acestuia.Principalele masuri care pot sa asigure protectia impotriva electrocutarilor
sint:
a) Verificarile instalatiilor electrice se vor face periodic conform SSM pentru
utilizarea energiei electrice in medii normale de lucru (anual se face masurarea
rezistentei de dispersie la pamint a maselor echipamentelor, si verificarile
privind protectia impotriva atingerilor indirecte)
b) Echipamentele tehnice trebuie sa fie accesibile doar persoanelor desemnate cu
aceasta atributie,

Cod: SSM 2.2

Editia 1
Revizia 0
 c) Reglarea, repararea, modificarea sau intretinerea echipamentelor actionate
electric sa fie facute de persoane specializate si desemnate .
d) Amplasarea echipamentelor trebuie facuta astfel incit alimentarea cu energie sa
fie facuta in conditii de securitate.
e) Personalul sa fie informat asupra riscurilor existente si asupra conditiilor de
utilizare a echipamentelor pentru asigurarea securitatii.
f) Se vor aplica semnalizari de securitate pentru informarea personalului asupra
pericolelor , si pentru actionare adecvata a personalului in zonele periculoase.
g) Nu se utilizeaza instalatii electrice care prezinta defectiuni sau improvizatii.
h) Organele de comanda ale ehipamentelor de munca trebuie sa fie vizibile , usor
de identificat si sa fie marcate ( prin culori sau inscriptii)

21. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sau indirecta se
aplica masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe
cele tehnice in realizarea protectiei necesare.
22. Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectie impotriva electrocutarii prin
atingere directa sint urmatoarele:
a) a)acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active,
b) b)inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare,
c) c)ingradiri.
d) d)protectie prin amplasare in locuri inaccesibile personalului.
e) scoaterea de sub tensiune a echipamentului la care urmeaza a se efectua
lucrari sau verificari electrice.
f) f)utilizarea de dispozitive pentru legare la pamint
g) g)folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
h) h)alimentarea la tensiuni foarte joase,de protectie.
i) i)egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamint a platformei de lucru.
23. Masurile organizatorice care pot fi aplicate sint:
a) a)executarea interventiilor numai de specialisti.
b) b)executarea interventiilor in baza unei forme de lucru indicate .
c) delimitarea materiala a locului de munca.
d) d)esalonarea operatiilor de interventie.
e) e)elaborarea unor instructiuni de lucru pentru interventii.
f) organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de
protectie impotriva atingerilor directe.
24. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se
realizeze numai masuri si mijloace tehnice , cele organizatorice fiind interzise.
25. Aceste masuri se iau la proiectarea si realizarea instalatiilor electrice prin mijloace
tehnice, asa cum s-a aratat .

26. Verificarile pentru testarea eficientei protectiei impotriva pericolului de electrocutare

Felul utilajelor si a echipamentului

Cod: SSM 2.2

Editia 1
Revizia 0
Nr. Denumirea verificarii (se Utilaje Echipamente Echipamente
crt. executa zilnic de fixe alimentate electrice mobile electrice
operator inainte de la o retea de portabile
punerea sub tensiune) joasa tensiune
B1 Verificarea vizuala a da da da
imposibilitatii atingerii
pieselor sub tensiune
B2 Verificarea vizuala a da da da
inchiderii tuturor
capacelor
B3 Verificarea vizuala a da da da
integritatii carcaselor
tuturor echipamentelor
tehnice si a elementelor
electrice ale instalatiei
B4 Verificarea vizuala a da da da
legaturilor vizibile ale (daca este cazul) (daca este cazul)
instalatiei de protectie
prin legarea la pamant a
echipamentelor tehnice
electrice
B5 Verificarea vizuala a da da da
legaturilor de imbinare
fixare si racord ale
cablurilor si protectia lor
contra deteriorarii
B6 Verificarea vizuala a da da da
masurilor de electro-
securitate cu privire la
modul de pozare a
cablurilor electrice
B7 Verificarea vizuala a da da da
integritatii cablurilor
electrice fara atingerea
acestora
B8 Obligativitatea verificarii da da da
ehipamentului de protectie
electroizolant inaintea
inceperii lucrului
B9 Verificarea inexistentei da da da
improvizatiilor la
instalatia electrica
B10 Verificarea interdictiei da da da
suspendarii
echipamentelor si a
oricaror piese de cablurile
electrice

Cod: SSM 2.2

Editia 1
Revizia 0
27. In cazul depistarii unor deficiente ale instalatiilor de alimentare a echipamentelor
tehnice cu energie electrica se va anunta conducerea societatii pentru luarea
masurilor ce se impun.
28. In cazul producerii unor accidente prin electrocutare , primul ajutor consta in:
a) scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului electric avandu-se grija ca
salvatorul sa nu devina victima si victima sa nu sufere si alte leziuni de exemplu
prin cadere de la inaltime;
b) scoaterea de sub tensiune se face prin intreruperea tensiunii sau prin impingerea
accidentatului cu mijloace electroizolante (prajini,scanduri, etc).
29. Daca accidentatul este inconstient se va trece imediat la efectuarea respiratiei
artificiale sau reanimare cardio-respiratorie.
30. Metoda de respiratie utilizata va fi metoda ‘’gura la gura’’ sau ‘’gura la nas’’
31. Pentru aceasta accidentatului i se desfac hainele de la git si se deblocheaza caile
respiratorii prin desclestarea gurii, lucru care se realizeaza cu ajutorul unui
dispozitiv special sau improvizat.
32. Daca limba este cazuta in git aceasta se trage cu putere si apoi se curata
mucozitatile din git, cu ajutorul degetului.
33. Capul i se impinge spre spate apasind cu o mina fruntea si cu cealalta i se
impinge in sus ceafa.
34. Se trece apoi la efectuarea respiratiei artificiale, metoda gura la gura.
35. Salvatorul se aseaza in genunchi linga capul victimei, cu o mina prinde nasul
victimei iar cu cealalta prinde colturile gurii, tinind-o deschisa.
36. Apoi salvatorul trage aer in piept si il sufla in gura accidentatului in ritmul de respiratie
normala (16-18 insuflari pe minut), urmarind daca aerul patrunde in plaminii
accidentatului(daca abdomenul se ridica)
37. Dupa aceasta se apasa pe abdomenul victimei pentru scoaterea aerului din plamini.
38. Aceste operatii se repeata pina la sosirea medicului care va prelua resuscitarea
victimei.
39. Daca accidentatului i s-a oprit si inima se face alternativ si masaj cardiac prin apasari
cu palmele suprapuse in dreptul inimii victimei.
40. Peste gura accidentatului se poate pune o batista pentru salvatorii mai sensibili.
41. Respiratia artificiala trebuie inceputa cit mai repede posibil deoarece sansele de salvare
scad foarte mult cu trecerea minutelor . ’’.
42. Respiratia se face pana vine medicul.
Daca accidentatul este constient, accidentatul se transporta la medic fiind urmar it si
supravegheat pentru parcursul transportului pentru interventii in caz de necessitate.

Cod: SSM 2.2

Editia 1
Revizia 0
NAPO – SITUATII SOCANTE

Cod: SSM 2.2

Editia 1
Revizia 0
CAPITOLUL 7. INSTRUIREA LUCRĂTORILOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI

SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ.

1. Procedura instruirii lucrătorilor din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în munca

se va stabili în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 319/2006 a
securităţii şi sănătăţii în muncă: „Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare
lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în dome niul SSM, în special sub
formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi p ostului”.
2. Instruirea lucrătorilor în domeniul SSM la nivelul societăţii se efectuează în timpul
programului de lucru.
3. Perioada în care se desfăşoară instruirea prevăzută la pct. (1) este considerată timp de
muncă.
4. Instruirea lucrătorilor în domeniul SSM cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-generală;
b) instruirea la locul de muncă;
c) instruirea periodică.
5. La instruire personalului în domeniul SSM vor fi folosite mijloace, metode şi tehnici de
instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme,
diapozitive, proiecţii, instruire asistată de calculator.
6. Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei instruiri adecv ate.
7. Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul SSM se consemnează în fişa de instruire
individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii.
8. Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou, i mediat
după verificarea instruirii.
9. După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semne ază de către lucrătorul
instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.
10. Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va
fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini, completată de către medicul de medicină a
muncii în urma examenului medical la angajare.
11. Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară act ivităţi pe
bază de contract de prestări de servicii în societate, angajatorul va asigura instruirea
privind activităţile specifice societăţii, riscurile pentru SSM, precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul societăţii, în gene ral.
12. Instruirea prevăzută la alin. (1) se consemnează în fişa de instruire colectivă.
13. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în doua exemplare, din care un exemplar se va
păstra de către angajator şi un exemplar de către angajatorul lucrătorilor instrui ţi sau, în
cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului.
14. Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei
SSM (inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă) vor fi insoţiţi
de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a se întocmi fişa de instructaj.

Cod: SSM 2.2

Editia 1
Revizia 0
CAPITOLUL 8. INREGISTRARI (anexe, formulare)

Cod: SSM 2.2

Editia 1
Revizia 0