Documentar Instruire Generala SSM Bun

EL PINAR HS TEHNIC
INSTRUIRE INTRODUCTIV GENERALA

AGRICULTURA CONCEPT SRL
SRL
Documentar de instruire
introductiv generala in
domeniul S.S.M.
INTOCMIT
S.E.P.P.
Lucian Breazu
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
CUPRINS
Extras din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006………….…………… 1
Extras din HG 1425 din 2006, Norme metodologice de aplicare a L 319/2006…….. 8
Comportamentul uman, cultura SSM si climatul sigur si sanatos………………………… 23
Influenta factorilor umani………………………………………………………………………………………. 25
Intelegerea erorilor umane……………………………………………………………………………………. 29
Implicarea lucratorilor………………………………………………………………………………………….… 40
Coordonarea activitatilor……………………………………………………………………………………….. 44
Masuri de prevenire a caderilor prin alunecare, impiedicare, etc………………………... 52
Prim ajutor……………………………………………………………………………………………………………… 56
Manipularea manuala a maselor…………………………………………………………………………… 70

EXTRAS DIN LEGEA 319 DIN 2006
Legea securitatii si sanatatii in munca
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii
si sanatatii in munca a lucratorilor.
(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia
sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea,
participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile
generale pentru implementarea acestor principii.
Art. 2. - Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu
parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde
clauze privind securitatea si sanatatea in munca.
...
CAPITOLUL II
Domeniu de aplicare
Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor. …
CAPITOLUL III
Obligatiile angajatorilor
SECTIUNEA 1
Obligatii generale ale angajatorilor
Art. 6. - (1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele
legate de munca.
(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilitatile sale in acest domeniu.
(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului
responsabilitatii angajatorului.
Art. 7. - (1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asig urarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in
munca. (2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1),
tinand seama de modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.
(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza
urmatoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea
echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii; e)

adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin
periculos;
g)dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii,
conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie
individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din
intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea
locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum
si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului
securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor
intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;
- conform metodologiei, echipa de evaluare este formata din expert SSM, medic de medicina muncii
si conducatorul locului de munca evaluat. Ulterior evaluarii, conducatorul locului de munca va avea
responsabilitatea de a verifica eficacitatea masurilor tehnice adoptate si respectarea masurilor
organizatorice de catre personalul din subordine, de a informa seful serviciului intern de
eventualele probleme aparute, de a propune sanctionarea lucratorilor din subordine care nu
respecta obligatiile specifice SSM.
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca,
atunci cand ii incredinteaza sarcini;
- in situatia incredintarii unei sarcini de munca unuia sau mai multor lucratori din subordine in a
caror fise de post nu este trecuta respectiva sarcina, trebuie luate in considerare capacitatile fizice si
intelectuale ale lucratorului/lucratorilor si trebuie facuta instruirea SSM specifica sarcinii
incredintate care va fi consemnata in fisa de instruire.
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii
si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor,
determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca; e) sa ia masurile
corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor
care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.
- in situatia in care conducatorul locului de munca are in responsabilitate o zona cu risc ridicat si
specific, raspunde direct pentru respectarea masurilor stabilite de angajator.
(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi
desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au
urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in
munca, luand in considerare natura activitatilor;
4
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand
in considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie
obligatii financiare pentru lucratori.
SECTIUNEA a 3-a
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si iminent
Art. 10. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:

a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte
persoane prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul
ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica
masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
- in functie de responsabilitatile stabilite prin Planul de Urgenta, conducatorul locului de munca
poate fi implicat in actvitatile de mai sus.
(3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora
trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii. Art. 11. - (1)
Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si
iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie sa
fie luate pentru protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul
si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol grav
si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si
iminent, in afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
(2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona
periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte
negative si nejustificate pentru acestia.
(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria
securitate sau a altor persoane, atunci cand seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti
lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu
mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.
(4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu exceptia
situatiilor in care acestia actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.
5
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
SECTIUNEA a 4-a
Alte obligatii ale angajatorilor
Art. 12. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:

a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in
munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului
de protectie care trebuie utilizat;
…
Art. 13. - In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de
munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in
vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate
riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;
b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare,
organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator
conditiilor de munca specifice unitatii;
c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca,
inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale
locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;
- conducatorii locurilor de munca participa la elaborarea instructiunilor prorprii specifice locului de
munca avut in responsabilitate.
f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute
in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi
afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care
aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie
necesare;
- conducatorul locului de munca executa instruirea SSM la locul de munca.
i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;
j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a
aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul
medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;
6
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la Art. 7 alin. (4) lit. e);
l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii
de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor
nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
- conducatorul locului de munca se asigura personal de functionarea corecta si permanenta a
elementelor descrise mai sus, orice problema urmand a fi raportata imediat, iar in cazul unui
pericol grav si iminent va actiona conform planului de urgenta, avand dreptul de a opri orice sistem
sau instalatie care pune in pericol sanatatea si securitatea lucratorilor.
m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul
controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
n)sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al
cercetarii evenimentelor;
o)sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p)sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de
cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si
a altor persoane;
q)sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor; - in
situatia in care se constata ca un echipament de munca genereaza in timpul functionarii,
mentenantei, etc. riscuri care nu au fost observate si evaluate, acestea vor fi semnalate
responsabilului SSM.
r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii
calitatilor de protectie.
- conducatorul locului de munca informeaza responsabilul SSM
…
SECTIUNEA a 5-a
Informarea lucratorilor
Art. 16. - (1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia
masuri corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in
conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si
protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de
lucru si/sau fiecarei functii;
b) masurile luate in conformitate cu prevederile Art. 10 alin. (2) si (3).
(2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice
intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa,
sa primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care privesc
acesti lucratori.
Art. 17. - Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau
reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in
7
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la: a)
evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la Art. 12 alin. (1) lit. a) si b);
b) evidenta si rapoartele prevazute la Art. 12 alin. (1) lit. c) si d);
c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii
provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu.
SECTIUNEA a 6-a
Consultarea si participarea lucratorilor
Art. 18. - (1) Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la
discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica:
a) consultarea lucratorilor;
b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri;
c) participarea echilibrata.
(3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la Art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau sunt
consultati in prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la:
a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca;
b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la Art. 8 alin. (1) si la Art. 10 alin. (2), precum si cu
privire la activitatile la care s-a facut referire la Art. 8 alin. (1);
c) informatiile la care s-a facut referire in Art. 12 alin. (1), Art. 16 si 17;
d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform Art. 8 alin. (4);
e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la Art. 20 si 21.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
au dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest sens,
in scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol.
sau lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)-(3).
(6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le
furnizeze mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din
prezenta lege.
si/sau lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca masurile
adoptate si mijloacele utilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si
sanatatii in munca.
(8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca si
inspectorilor sanitari, in timpul vizitelor de control.
Art. 19. - In vederea realizarii prevederilor Art. 16, 17 si ale Art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se
infiinteaza, se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si sanatate in munca.
8
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
SECTIUNEA a 7-a
Instruirea lucratorilor
Art. 20. - (1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire
suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si
instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau: a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului
existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
(3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara
activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la
riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.
…
Art. 21. - (1) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala
lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora.
(2) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul programului de
lucru.
(3) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul programului de lucru, fie
in interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau unitatii.
CAPITOLUL IV
Obligatiile lucratorilor
Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la
9
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care
pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la Art. 22, lucratorii au
urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
- conducatorii locurilor de munca verifica respectarea obligatiilor de mai sus, propunand
sanctiuni in cazul nerespectarii.
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a
face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g)sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a
permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara
riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de
munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.
CAPITOLUL V
Supravegherea sanatatii
Art. 24. - Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in
functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor
legale.
10
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Art. 25. - (1) Masurile prevazute la Art. 24 vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia
de supravegherea sanatatii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
CAPITOLUL VI
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor
SECTIUNEA 1
Evenimente
Art. 26. - Orice eveniment, asa cum este definit la Art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata angajatorului,
de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are
cunostinta despre producerea acestuia.
…
EXTRAS DIN HG 1425/2006, NORME METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII 319/2006

CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE
…
CAPITOLUL III
Servicii de prevenire si protectie
…
SECTIUNEA a 2-a
Organizarea activitatilor de prevenire si protectie
Art. 14. - Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, in
urmatoarele moduri:
a) prin asumarea de catre angajator, in conditiile art. 9 alin. (4) din lege, a atributiilor pentru
realizarea masurilor prevazute de lege;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de
prevenire si protectie;
c) prin infiintarea unuia sau mai multor servicii interne de prevenire si protectie;
d) prin apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.
Art. 15. - (1) Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute la art. 14
in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele:
1. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de
munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si
mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;
- conducatorul locului de munca participa la evaluare.
2. elaborarea, indeplinirea, monitorizarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;
3. elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de
11
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale

unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru, si difuzarea acestora in
intreprindere si/sau unitate numai dupa ce au fost aprobate de catre angajator;
- conducatorul locului de munca participa la elaborare.
4. propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce
revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu
aprobarea angajatorului;
5. verificarea insusirii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de
prevenire si protectie, a instructiunilor proprii, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin
in domeniul securitatii si sanatatii in munca stabilite prin fisa postului; - conducatorul locului de
munca este cel care verifica zilnic..
6. intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a
lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea, in scris, a periodicitatii instruirii
adecvate pentru fiecare loc de munca in instructiunile proprii, asigurarea informarii si instruirii
lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si verificarea insusirii si aplicarii de catre
lucratori a informatiilor primite;
- conducatorul locului de munca participa la elaborare si executa instruirea la locul de munca si
periodica.
8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii si/sau unitatii;
9. asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor
art. 101-107, si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;
- conducatorii loculurilorde munca participa la intocmire si executa instruirea periodica.
10. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 101-107;
11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabilirea
tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor Hotararii Guvernului nr.
971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de
munca;
12. evidenta meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara
autorizarea exercitarii lor;
13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea
aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;
15. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si
control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor in mediul
de munca;
- conducatorul locului de munca verifica functionarea celor de mai sus in zona sa de
responsabilitate, raportand imediat orice problema aparuta.
16. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta,
precum si a sistemelor de siguranta;
12
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
17. efectuarea controalelor interne la locurile de munca, cu informarea, in scris, a angajatorului

asupra deficientelor constatate si asupra masurilor propuse pentru remedierea acestora;
18. intocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotararile Guvernului emise in temeiul art.
51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si
mobile;
19. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul,
incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente,
conform prevederilor din Hotararea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
20. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din
intreprindere si intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie,
conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de
munca;
21. urmarirea intretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de
protectie si a inlocuirii lor la termenele stabilite, precum si in celelalte situatii prevazute de
Hotararea Guvernului nr. 1.048/2006;
- conducatorul locului de munca verifica indeplinirea activitatilor de mai sus de catre lucratorii din
subordine.
22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
23. intocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la art. 108-177;
24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din intreprindere si/sau
unitate, in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;
25. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control
si al cercetarii evenimentelor;
26. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si
protectie, medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie;
27. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori,
in situatia in care mai multi angajatori isi desfasoara activitatea in acelasi loc de munca;
28. urmarirea actualizarii planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului de
evacuare;
29. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii obligatiilor si
atributiilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
- conducatorii locurilor de munca fac aceste propuneri in conformitate cu prevederile specifice
stabilite prin Regulamentul de Ordine Interioara.
30. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de
prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini;
31. intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati.
32. evidenta echipamentelor, zonarea corespunzatoare, asigurarea/urmarirea ca verificarile si/sau
incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate la timp si de catre persoane
competente ori alte activitati necesare, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.058/2006
13
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot
fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive;
33. alte activitati necesare/specifice asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca.
(2) Activitatile legate de supravegherea starii de sanatate a lucratorilor se vor efectua in
conformitate cu prevederile art. 24 si 25 din lege.
(3) Evaluarea riscurilor cu privire la securitatea si sanatatea in munca la nivelul intreprinderii
si/sau unitatii, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, trebuie revizuita, cel putin, in
urmatoarele situatii:
a) ori de cate ori intervin schimbari sau modificari in ceea ce priveste tehnologia,
echipamentele de munca, substantele ori preparatele chimice utilizate si amenajarea locurilor de
munca/posturilor de munca;
b) dupa producerea unui eveniment;
c) la constatarea omiterii unor riscuri sau la aparitia unor riscuri noi;
d) la utilizarea postului de lucru de catre un lucrator apartinand grupurilor sensibile la
riscuri
specifice;
e) la executarea unor lucrari speciale.
…
SECTIUNEA a 3-a
Lucratori desemnati
Art. 20. - (1) Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de

prevenire si protectie se face prin decizie scrisa a angajatorului.
(2) Angajatorul va desemna lucratorul numai din randul lucratorilor cu care are incheiat
contract individual de munca cu norma intreaga.
(3) Angajatorul va consemna in fisa postului activitatile de prevenire si protectie pe care
lucratorul desemnat are capacitatea, timpul necesar si mijloacele adecvate sa le efectueze.
Art. 21. - Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat
trebuie sa indeplineasca cel putin cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, potrivit prevederilor art. 49, sau prevederile art. 511 lit. a).
Art. 22. - (1) Angajatorul va stabili numarul de lucratori desemnati in functie de marimea
intreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia
acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii.
(2) Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate si timpul necesar pentru ca lucratorii
desemnati sa poata desfasura activitatile de prevenire si protectie conform fisei postului. …
SECTIUNEA a 7-a
Planul de prevenire si protectie
14
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Art. 46. - (1) Conform prevederilor art. 13 lit. b) din lege, angajatorul trebuie sa intocmeasca un plan
de prevenire si protectie care va fi revizuit ori de cate ori intervin modificari ale conditiilor de munca,
la aparitia unor riscuri noi si in urma producerii unui eveniment.
(2) In urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca/post de lucru se stabilesc masuri de
prevenire si protectie, de natura tehnica, organizatorica, igienico-sanitara si de alta natura,
necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor.
(3) In urma analizei masurilor prevazute la alin. (2) se stabilesc resursele umane si materiale
necesare realizarii lor.
(4) Planul de prevenire si protectie va cuprinde cel putin informatiile prevazute in anexa nr. 7.
(5) Planul de prevenire si protectie se supune analizei lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sau
comitetului de securitate si sanatate in munca, dupa caz, si trebuie sa fie semnat de angajator. -
conducatorul locului de munca informeaza lucratorii din subordine in cadrul instruirii periodice de
masurile si responsabilitatile stabilite prin PPP, raspunde de implementarea si/sau respectarea
masurilor respective in zona sa de responsabilitate.
…
SECTIUNEA a 9-a
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca
Art. 52. - Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in

munca, definiti conform art. 5 lit. d) din lege, sunt alesi de catre si dintre lucratorii din intreprindere
si/sau unitate, conform celor stabilite prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare si functionare.
Art. 53. - (1) Numarul de reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor, care se aleg, va fi stabilit prin contractul colectiv de munca,
regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, in functie de numarul total al
lucratorilor din intreprindere si/sau unitate.
(2) Numarul minim prevazut la alin. (1) va fi stabilit dupa cum urmeaza:
a) un reprezentant, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au intre 10 si 49 de lucratori
inclusiv;
b) 2 reprezentanti, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au sub 50 si 100 de lucratori
inclusiv;
c) conform cerintelor prevazute la art. 60 alin. (3), in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor
care au peste 101 lucratori inclusiv.
Art. 54. - Lucratorii comunica in scris angajatorului numarul si numele reprezentantilor
lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 55. - (1) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor trebuie sa urmeze un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu
o durata de cel putin 40 de ore, cu continutul minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit. A.
(2) Indeplinirea cerintei prevazute la alin. (1) se atesta printr-un document de absolvire a
programului de pregatire.
15
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Art. 56. - Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in

munca sunt consultati si participa, in conformitate cu art. 18 din lege, si pot desfasura urmatoarele
activitati:
a) colaboreaza cu angajatorul pentru imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate in
munca;
b) insotesc echipa/persoana care efectueaza evaluarea riscurilor;
c) ajuta lucratorii sa constientizeze necesitatea aplicarii masurilor de securitate si sanatate in
munca;
d) aduc la cunostinta angajatorului sau comitetului de securitate si sanatate in munca
propunerile lucratorilor referitoare la imbunatatirea conditiilor de munca;
e) urmaresc realizarea masurilor din planul de prevenire si protectie;
f) informeaza autoritatile competente asupra nerespectarii prevederilor legale in domeniul
securitatii si sanatatii in munca.
CAPITOLUL IV
Organizarea si functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca
SECTIUNEA 1
Organizarea comitetului de securitate si sanatate in munca
Art. 57. - (1) Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie in unitatile care au un
numar de cel putin 50 de lucratori, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul
Romaniei.
(2) Inspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate si sanatate in
munca in unitatile cu un numar mai mic de 50 de lucratori in functie de natura activitatii si de riscurile
identificate.
(3) In cazul in care activitatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta
mai multe comitete de securitate si sanatate in munca; numarul acestora se stabileste prin contractul
colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare si functionare.
(4) Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie si in cazul activitatilor care se
desfasoara temporar, respectiv cu o durata mai mare de 3 luni.
(5) In unitatile care au mai putin de 50 de lucratori, unde nu s-a constituit comitet de
securitate si sanatate in munca, atributiile acestuia revin reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi
specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor.
Art. 58. - (1) Comitetul de securitate si sanatate in munca este constituit din urmatorii membri: a)
angajator sau reprezentantul sau legal;
b) reprezentanti ai angajatorului cu atributii de securitate si sanatate in munca;
c) reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
lucratorilor;
d) medicul de medicina a muncii.
(2) Numarul reprezentantilor lucratorilor este egal cu numarul format din angajator sau
16
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
reprezentantul sau legal si reprezentantii angajatorului.

(3) Lucratorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire si protectie este
secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca.
Art. 59. - (1) Reprezentantii lucratorilor in comitetul de securitate si sanatate in munca vor fi alesi
pe o perioada de 2 ani. (2) In cazul in care unul sau mai multi reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi
specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor se retrag din comitetul de securitate si sanatate
in munca, acestia vor fi inlocuiti imediat prin alti reprezentanti alesi.
Art. 60. - (1) Modalitatea de desemnare a reprezentantilor lucratorilor in comitetele de securitate
si sanatate in munca va fi stabilita prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare si functionare.
(2) Reprezentantii lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca vor fi
desemnati de catre lucratori dintre reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor.
(3) Numarul minim al reprezentantilor lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in
munca se stabileste in functie de numarul total al lucratorilor din intreprindere/unitate, dupa cum
urmeaza:
a) de la 10 la 100 de lucratori - 2 reprezentanti;
b) de la 101 la 500 de lucratori - 3 reprezentanti;
c) de la 501 la 1.000 de lucratori - 4 reprezentanti;
d) de la 1.001 la 2.000 de lucratori - 5 reprezentanti;
e) de la 2.001 la 3.000 de lucratori - 6 reprezentanti;
f) de la 3.001 la 4.000 de lucratori - 7 reprezentanti;
g) peste 4.000 de lucratori - 8 reprezentanti.
Art. 61. - (1) Angajatorul are obligatia sa acorde fiecarui reprezentant al lucratorilor in comitetele
de securitate si sanatate in munca timpul necesar exercitarii atributiilor specifice.
(2) Timpul alocat acestei activitati va fi considerat timp de munca si va fi de cel putin:
a) 2 ore pe luna in unitatile avand un efectiv de pana la 99 de lucratori;
b) 5 ore pe luna in unitatile avand un efectiv intre 100 si 299 de lucratori;
c) 10 ore pe luna in unitatile avand un efectiv intre 300 si 499 de lucratori;
d) 15 ore pe luna in unitatile avand un efectiv intre 500 si 1.499 de lucratori;
e) 20 de ore pe luna in unitatile avand un efectiv de 1.500 de lucratori si peste.
(3) Instruirea necesara exercitarii rolului de membru in comitetul de securitate si sanatate in
munca trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru si pe cheltuiala unitatii.
Art. 62. - Angajatorul sau reprezentantul sau legal este presedintele comitetului de securitate si
sanatate in munca.
Art. 63. - Membrii comitetului de securitate si sanatate in munca se nominalizeaza prin
decizie scrisa a presedintelui acestuia, iar componenta comitetului va fi adusa la cunostinta tuturor
lucratorilor.
Art. 64. - (1) La intrunirile comitetului de securitate si sanatate in munca vor fi convocati sa
participe lucratorii desemnati, reprezentantii serviciului intern de prevenire si protectie si, in cazul in
care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire si protectie,
reprezentantii acestora.
17
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
(2) La intrunirile comitetului de securitate si sanatate in munca pot participa inspectori de munca.
SECTIUNEA a 2-a
Functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca
Art. 65. - Comitetul de securitate si sanatate in munca functioneaza in baza regulamentului de

functionare propriu. Art. 66. - (1) Angajatorul are obligatia sa asigure intrunirea comitetului de
securitate si sanatate in munca cel putin o data pe trimestru si ori de cate ori este necesar.
(2) Ordinea de zi a fiecarei intruniri este stabilita de catre presedinte si secretar, cu
consultarea reprezentantilor lucratorilor, si este transmisa membrilor comitetului de securitate si
sanatate in munca, inspectoratului teritorial de munca si, daca este cazul, serviciului extern de
protectie si prevenire, cu cel putin 5 zile inaintea datei stabilite pentru intrunirea comitetului.
(3) Secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca convoaca in scris membrii
comitetului cu cel putin 5 zile inainte de data intrunirii, indicand locul, data si ora stabilite.
(4) La fiecare intrunire secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca incheie un
proces-verbal care va fi semnat de catre toti membrii comitetului.
(5) Comitetul de securitate si sanatate in munca este legal intrunit daca sunt prezenti cel
putin jumatate plus unu din numarul membrilor sai.
(6) Comitetul de securitate si sanatate in munca convine cu votul a cel putin doua treimi din
numarul membrilor prezenti. (7) Secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca va afisa la loc
vizibil copii ale procesului- verbal incheiat.
(8) Secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca transmite inspectoratului teritorial
de munca, in termen de 10 zile de la data intrunirii, o copie a procesului-verbal incheiat.
SECTIUNEA a 3-a
Atributiile comitetului de securitate si sanatate in munca
Art. 67. - Pentru realizarea informarii, consultarii si participarii lucratorilor, in conformitate cu art.
16, 17 si 18 din lege, comitetul de securitate si sanatate in munca are cel putin urmatoarele atributii:
a) analizeaza si face propuneri privind politica de securitate si sanatate in munca si planul de
prevenire si protectie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare si functionare;
b) urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare
realizarii prevederilor lui si eficienta acestora din punct de vedere al imbunatatirii conditiilor de munca;
c) analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luand in considerare
consecintele asupra securitatii si sanatatii, lucratorilor, si face propuneri in situatia constatarii anumitor
deficiente;
d) analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si utilizarea echipamentelor de munca, a
echipamentelor de protectie colectiva si individuala;
e) analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce revin serviciului extern de prevenire si
protectie, precum si mentinerea sau, daca este cazul, inlocuirea acestuia;
f) propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tinand seama de prezenta grupurilor
18
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
sensibile la riscuri specifice;

g) analizeaza cererile formulate de lucratori privind conditiile de munca si modul in care isi
indeplinesc atributiile persoanele desemnate si/sau serviciul extern;
h) urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile legale privind securitatea si
sanatatea in munca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii sanitari;
i) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor
profesionale, precum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propune introducerea acestora in
planul de prevenire si protectie;
j) analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale si
evenimentelor produse si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor dispuse in urma
cercetarii;
efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii si a celor de lucru si face un raport
scris privind constatarile facute;
l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate si sanatate in munca de catre
conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca, la
actiunile care au fost intreprinse si la eficienta acestora in anul incheiat, precum si propunerile pentru
planul de prevenire si protectie ce se va realiza in anul urmator.
SECTIUNEA a 4-a
Obligatiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate si sanatate in munca
Art. 68. - Angajatorul trebuie sa furnizeze comitetului de securitate si sanatate in munca toate
informatiile necesare, pentru ca membrii acestuia sa isi poata da avizul in cunostinta de cauza.
Art. 69. - (1) Angajatorul trebuie sa prezinte, cel putin o data pe an, comitetului de securitate si
sanatate in munca un raport scris care va cuprinde situatia securitatii si sanatatii in munca, actiunile
care au fost intreprinse si eficienta acestora in anul incheiat, precum si propunerile pentru planul de
prevenire si protectie ce se vor realiza in anul urmator.
(2) Angajatorul trebuie sa transmita raportul prevazut la alin. (1), avizat de membrii comitetului
de securitate si sanatate in munca, in termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de munca.
Art. 70. - Angajatorul trebuie sa supuna analizei comitetului de securitate si sanatate in munca
documentatia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca, ale echipamentelor de protectie
colectiva si individuala, in vederea selectionarii echipamentelor optime.
Art. 71. - Angajatorul trebuie sa informeze comitetul de securitate si sanatate in munca cu privire
la evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate, masurile de prevenire si protectie atat la nivel de
unitate, cat si la nivel de loc de munca si tipuri de posturi de lucru, masurile de prim ajutor, de
prevenire si stingere a incendiilor si evacuare a lucratorilor.
Art. 72. - Angajatorul comunica comitetului de securitate si sanatate in munca punctul sau de
vedere sau, daca este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de
prevenire si protectie, asupra plangerilor lucratorilor privind conditiile de munca si modul in care
serviciul intern sau extern de prevenire si protectie isi indeplineste atributiile.
Art. 73. - In cazul in care angajatorul nu ia in considerare propunerile comitetului de securitate si
sanatate in munca, conform atributiilor prevazute la art. 67, trebuie sa motiveze decizia sa in fata
comitetului; motivatia va fi consemnata in procesul- verbal.
19
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
CAPITOLUL V
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
Art. 74. - Prezentul capitol stabileste procedura instruirii lucratorilor din punct de vedere al
securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu art. 20 din lege.
Art. 75. - Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea
cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca.
Art. 76. - (1) Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul
intreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru.
(2) Perioada in care se desfasoara instruirea prevazuta la alin. (1) este considerata timp de
munca. Art. 77. - Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde 3
faze:
a) instruirea introductiv-generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica.
Art. 78. - La instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite
mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz,
vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.
Art. 79. - Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri
adecvate.
Art. 80. - Angajatorul trebuie sa dispuna de programe de instruire - testare la nivelul
intreprinderii si/sau unitatii pentru: a) conducatorii locurilor de munca;
b) lucratori, pe meserii si activitati.
Art. 81. - (1) Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se
consemneaza in mod obligatoriu in fisa de instruire individuala, conform modelului prezentat in
anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
(2) Completarea fisei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dupa
verificarea instruirii.
(3) Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit si
de catre persoanele care au efectuat si au verificat instruirea.
(4) Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita
de o copie a ultimei fise de aptitudini completate de catre medicul de medicina muncii.
(5) Fisa de instruire individuala se pastreaza in intreprindere/unitate, de la angajare pana la
data incetarii raporturilor de munca.
Art. 82. - (1) Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea
angajatorului, cu exceptia altor participanti la procesul de munca, asa cum sunt definiti potrivit art. 5 lit.
20
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
c) din lege, angajatorul stabileste, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si
functionare, durata instruirii si reguli privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau
unitate.
(2) Pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior care desfasoara activitati pe baza de
contract de prestari de servicii, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor
respectivi privind activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru
securitatea si sanatatea lor, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul
intreprinderii si/sau unitatii, in general.
- instruirea de mai sus va fi facuta de responsabilul SSM impreuna cu sefii locurilor de munca in a
caror zona de responsabilitate vor fi prestate servicii.
(3) Instruirea prevazuta la alin. (1) si (2) se consemneaza in fisa de instruire colectiva, conform
modelului prezentat in anexa nr. 12.
(4) Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va
pastra de catre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire si protectie care a
efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, in
cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.
(5) Reprezentantii autoritatilor competente cu atributii de control vor fi insotiti de catre un
reprezentant desemnat de catre angajator, fara a se intocmi fisa de instruire.
SECTIUNEA a 2-a
Instruirea introductiv-generala
Art. 83. - Instruirea introductiv-generala se face:

a) la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din lege;
b) lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
c) lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
Art. 84. - Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice
intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si
masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general.
Art. 85. - Instruirea introductiv-generala se face de catre:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul
securitatii si sanatatii in munca; sau
b) lucratorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie;
sau
d) serviciul extern de prevenire si protectie.
Art. 86. - Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20 de
persoane.
Art. 87. - (1) Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitati si de riscurile
21
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la

nivelul intreprinderii si/sau al unitatii, in general.
(2) Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale;
aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.
(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) persoanele prevazute la art. 82, carora li se vor
prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire si protectie din intreprindere si/sau
unitate.
Art. 88. - (1) In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele
probleme:
a) legislatia de securitate si sanatate in munca;
b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate
in munca;
c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
d) masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
(2) Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica
aprobata de catre angajator.
Art. 89. - (1) Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe
baza de teste. (2) Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire.
(3) Lucratorii prevazuti la art. 83 lit. a) si d) nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit
cunostintele prezentate in instruirea introductiv-generala.
SECTIUNEA a 3-a
Instruirea la locul de munca
Art. 90. - (1) Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca
scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de
prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
(2) Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83, inclusiv la
schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii.
Art. 91. - (1) Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, in
grupe de maximum 20 de persoane.
Art. 92. - (1) Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in
munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca,
post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
(2) Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni proprii
de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau b)
22
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
lucratorul desemnat; sau

c) un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau d) serviciul extern de prevenire si
protectie.
Art. 93. - (1) Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre
angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul
desemnat/serviciul intern/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator,
tematici care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
(2) Instruirea la locul de munca va cuprinde cel putin urmatoarele:
a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de
munca si/sau postului de lucru;
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, precum si in cazul pericolului grav si iminent; d)
prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului
de munca si/sau postului de lucru;
e) demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si
exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de
alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor, aspecte care sunt obligatorii.
Art. 94. - Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai
dupa verificarea cunostintelor de cate seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se
consemneaza in fisa de instruire individuala.
SECTIUNEA a 4-a
Instruirea periodica
Art. 95. - Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83 si are drept scop
reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
23
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Art. 96. - (1) Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
(2) Durata instruirii periodice, intervalul dintre doua instruiri si periodicitatea verificarii instruirii vor
fi stabilite prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru.
(21) Intervalul dintre doua instruiri periodice nu va fi mai mare de 6 luni.
(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel
mult 12 luni.
(4) Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea si
prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciile
externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmand
astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.
(5) Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.
Art. 97. - Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-
a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul
intern de de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre
angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
Art. 98. - Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri: a)
cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
b) cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati
specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita
evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate; c) la reluarea activitatii dupa accident de
munca;
d) la executarea unor lucrari speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Art. 99. - Durata instruirii periodice prevazute la art. 98 nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in
instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau b)
lucratorul desemnat; sau
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau d) serviciul extern de protectie si
prevenire.
Art. 100. - Instruirea periodica prevazuta la art. 98 se va efectua pe baza tematicilor intocmite de
catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul
desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si
aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
CAPITOLUL VI
Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific
SECTIUNEA 1
Pericol grav si iminent de accidentare
24
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Art. 101. - Starea de pericol grav si iminent de accidentare, astfel cum este el definit la art. 5
lit. l) din lege, poate fi constatata de catre orice lucrator din intreprindere si/sau unitate, lucrator
al serviciului extern de prevenire si protectie cu care intreprinderea si/sau unitatea a incheiat contract,
precum si de catre inspectorii de munca.
Art. 102. - La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor lua imediat
urmatoarele masuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anuntarea serviciilor specializate;
d) anuntarea conducatorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent.
Art. 103. - (1) In vederea realizarii masurilor prevazute la art. 102 lit. a), in prealabil angajatorul va
desemna lucratorii care trebuie sa opreasca echipamentele de munca si va asigura instruirea acestora.
(2) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. b), in prealabil angajatorul trebuie:
a) sa intocmeasca planul de evacuare a lucratorilor;
b) sa afiseze planul de evacuare la loc vizibil;
c) sa instruiasca lucratorii in vederea aplicarii planului de evacuare si sa verifice modul in
care si-au insusit cunostintele. (3) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. c), in
prealabil angajatorul trebuie:
a) sa desemneze lucratorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate si sa ii instruiasca
in acest sens;
b) sa asigure mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor specializate.
(4)In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. d), in prealabil angajatorul trebuie
sa stabileasca modul operativ de anuntare la nivel ierarhic superior.
(5)In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. e), in prealabil angajatorul trebuie:
a) sa desemneze lucratorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de pericol grav si
iminent, sa asigure instruirea si dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interventiei;
b) sa stabileasca serviciile specializate care pot interveni.
Art. 104. - Angajatorul trebuie sa stabileasca masurile de securitate prevazute la art. 102, tinand
seama de natura activitatilor, numarul de lucratori, organizarea teritoriala a activitatii si de prezenta
altor persoane in afara celor implicate direct in procesul muncii.
SECTIUNEA a 2-a
Zone cu risc ridicat si specific
Art. 105. - Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazuta la art. 13 lit. k) din lege trebuie sa
contina nominalizarea si localizarea acestor zone in cadrul intreprinderii si/sau unitatii si masurile
25
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone.

Art. 106. - (1) Angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta tuturor lucratorilor care sunt zonele cu
risc ridicat si specific.
(2) Angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si lucratorilor
care isi desfasoara activitatea in zonele cu risc ridicat si specific masurile stabilite in urma evaluarii
riscurilor.
Art. 107. - Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru zonele
cu risc ridicat si specific constituie o prioritate in cadrul planului de protectie si prevenire. …
COMPORTAMENTUL UMAN, CULTURA SECURITATII SI SANATATII SI CLIMATUL SIGUR SI

SANATOS
26
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
ACCIDENTELE DE MUNCA SUNT CONSECINTA

CULUI
ESEMANAGEMENTULUI RISCURILOR
Principii:
• Toate accidentele de munca si bolile profesionale pot fi prevenite.
• Preocuparea si grija pentru sanatatea si securitatea angajatilor sunt egale ca importanta
celorlalte obiective ale companiei.
• Angajatii sunt cea mai importanta resursa si fiecare persoana are o contributie unica la
crearea valorii adaugate.
• Pentru a atinge excelenta in securitate, managementul companiei trebuie sa fie un
exemplu de angajament fata de securitatea si sanatatea in munca.
• Un climat sigur si sanatos contribuie la mentinerea competitivitatii companiei si are un
impact pozitiv asupra clientilor si comunitatii.
• Fiecare angajat poate fi invatat sa se auto-conduca astfel incat sa previna orice vatamare.
• Implicarea in activitati specifice securitatii si sanatatii in munca dezvolta cunostintele
corespunzatoare, contribuie la constientizarea riscurilor si la formarea unei culturi
preventive.
Filozofia securitatii:
• Compania noastra adera la cele mai inalte standarde pentru securitatea activitatilor si
pentru protectia angajatilor, a mediului, a clientilor si a populatiei comunitatilor in care
compania isi desfasoara operatiunile.
• Compania va fi mai puternica prin integrarea problematicii securitatii si sanatatii in munca
si protectiei mediului la toate nivelurile si in toate activitatile specifice profilului companiei.
• In compania noastra exista convingerea ca toate accidentele de munca si bolile
profesionale pot fi prevenite, obiectivul nostru fiind de a reduce la zero numarul
evenimentelor.
• Pentru angajatii nostri promovam cultura preventiva si in afara orelor de program.
Comportamentul inadecvat al lucratorilor este una dintre cauzele majore al accidentelor de

munca. Numeroase studii au concluzionat ca programele de formare dedicate dezvoltarii capacitatilor
de conducere specifice SSM si modificarii comportamentului lucratorilor sunt printre cele mai
importante solutii pentru imbunatatirea securitatii la locul de munca.
27
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Problemele comportamentale sunt importante, comportamentul fiind cel care transforma in

realitate sisteme si proceduri. Nu este suficient pentru o organizatie sa aiba sisteme bune,
performanta fiind determinata de modul in care organizatia pune in practica sau aplica aceste sisteme.
Cultura securitatii a fost descrisa ca fiind valorile si atitudinile colective ale personalului
organizatiei; “Asa facem noi lucrurile aici!”. De asemenea, poate fi considerata si ca rezultat al
interactiunii dintre „persoana”, „serviciu” si factorii organizationali. Climatul sigur este rezultatul
culturii securitatii reflectata in atitudinile si perceptiile angajatilor. Comportamentul inadecvat al unui
lucrator este adesea ultima secventa inaintea producerii unui accident, dar acest comportament a fost
cu siguranta influentat de caracteristicile sarcinii de munca, de mediul de munca si organizatia in care
acesta isi desfasoara activitatea.
Lucratorii nu fac intotdeauna ceea ce li se spune, ex. sa lucreze in siguranta conform procedurilor de
lucru, comportamentul lor fiind dictat de consecintele pe care le are asupra lor respectivul
comportament. Daca intr-o organizatie exista probleme de securitate a muncii cauza este toleranta
fata de comportamentele care produc aceste probleme. Managerii si supervizorii pot schimba
comportamentul subordonatilor prin propria actiune (sau inactiune). Comportamentul inadecvat se
poate generaliza sau poate fi redus prin actiunea managerilor si supervizorilor, prin toleranta sau
propriu exemplu negativ, respectiv prin exemplu pozitiv, sanctiuni si eliminare.
Opinia ca securitatea poate fi imbunatatita doar prin schimbarea comportamentului personalului de

executie este gresita. Modificarea comportamentului nu va avea succes daca mediul de munca si
factorii organizationali nu sunt luati in considerare. Aceasta cere schimbari comportamentatle la toate
nivelurile organizatiei, nu doar la nivelul persoanlului de executie.
Prof. James Reason
 Mai mult decat a fi initiatorii unui accident, operatorii tind a fi mostenitorii defectelor
sistemului create de o proiectare slaba, instalare incorecta, mentenanta superficiala si
decizii indoielnice ale managementului
 De obicei operatorii sunt cei care adauga ultimul ingredient unui preparat letal alcatuit
din multe alte ingrediente care deja sunt de multa vreme la fiert.
Influenta „factorilor umani”

Factorii umani se refera la caracteristicile umane si individuale, la specificul mediului de munca, al
28
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
organizatiei si sarcinii de munca si care influenteaza comportamentul intr-un mod care poate afecta
securitatea si sanatatea in munca. Trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte: locul de munca,
individul, organizatia si impactul lor asupra comportamentului lucratorilor legat de securitate si
sanatate.
Locul de munca – Locul de munca ar trebui proiectat in conformitate cu principiile ergonomice astfel
incat sa tina cont de limitarile performantei umane. Adaptarea locului munca la persoana va asigura
ca lucratorul nu este suprasolicitat si astfel eficienta lui va fi crescuta.
Adaptarea fizica include proiectarea locului de munca si a mediului de

munca.
Adaptarea mentala implica cerintele individuale privind informatiile si luarea deciziilor, precum si
perceptiile despre sarcina si riscuri. Nepotrivirea dintre cerintele sarcinilor de munca si capabilitatile
lucratorilor genereaza potentialul aparitiei erorilor umane.
Individul – Indivizii aduc la locul de munca atitudini personale, abilitati, obiceiuri si personalitati care
pot fi elemente forte sau elemente slabe in funcite de cerintele postului. Caracteristicile individuale
influenteaza intr-un mod compex si semnificativ comportamentul. Efectele asupra performantei pot
fi negative si nu pot fi intotdeauna diminuate prin designul locului de munca/postului de lucru.
Anumite caracteristici, precum personalitatea, nu pot fi schimbate. Altele, precum abilitatile si
atitudinea pot fi schimbate sau imbunatatite.
Organizatia – Factorii organizationali au cea mai mare influenta asupra comportamentului

29
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
individual sau de grup, desi adesea nu sunt luati in considerare la designul locului si sarcinii de
munca si in timpul cercetarii accidentelor sau incidentelor. Organizatiile trebuie sa isi
stabileasca propria cultura pozitiva a securitatii si sanatatii in munca. Cultura trebuie sa
promoveze implicarea si angajamentul angajatilor la toate nivelurile, sa sublinieze si sa
intareasca faptul ca nerespectarea standardelor de securitate si sanatate in munca este
inacceptabila.
Figura 1 enumera cateva dintre aspectele cheie pentru fiecare element. Gandindu-ne la aceste
aspecte putem pune urmatoarele intrebari:
• Ce li se cere lucratorilor sa faca si unde(sarcina si caracteristicile ei)?

• Cine o face (persoana si competentele ei)?
• Unde lucreza (organizatia si atributele ei)?
De ce ar trebui sa fim interesati de problema factorilor umani?
Acordarea atentiei cuvenite factorilor umani poate reduce numarul accidentelor de munca si
a problemelor de sanatate legate de munca. De asemenea, poate insemna si valoare
adaugata prin cresterea eficientei fortei de munca.
Accidentele pot aparea in timpul procesului de munca. Pe masura ce sistemele tehnice au

devenit din ce in ce mai sigure, abordarea s-a concentrat pe cauzele umane ale accidentelor.
Se estimeaza ca mai multe de 80% dintre accidente pot fi atribuite, cel putin in parte,
actiunilor sau omisiunilor lucratorilor. Aspectul nu este surprinzator din moment ce oamenii
sunt implicate in intreg ciclul de viata al organizatiei, de la design la operare, mentenanta,
management si demolare. Multe accidente sunt puse pe seama actiunilor sau omisiunilor unei
persoane care a fost direct implicata in exploatare sau mentenanta. Acest raspuns tipic, dar
ingust ca viziune, ignora problemele fundamentale care au condus la accident. Aceste
probleme au de obicei radacini adanci in designul organizatiei, managementul acesteia si in
procesul de luare a deciziilor.
Munca are impact si asupra sanatatii lucratorilor, nu numai asupra securitatii lor. O experienta
de munca pozitiva conduce spre satisfactie profesionala si contribuie la stare de bine fizica si
mentala a angajatilor. Sarcinile de munca si mediul de munca bine proiectate si care sa se
potriveasca abilitatilor si capacitatilor individuale pot fi de un real ajutor in acest caz.
Problemele de sanatate fizica pot fi rezultatul alunecarilor, caderilor si manipularii manuale a
greutatilor. Stare de bine mentala poate fi afectata in cazurile de hartuire sau violenta la locul
de munca, stress, etc.
Cum stim daca aceste probleme exista in organizatia mea?
30
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Vei stii ca trebuie sa te gandesti la problemele factorilor umani daca urmaresti indicatorii de
mai jos:
• Accidente in care au fost implicati lucratorii proprii, subcontractorii sau vizitatorii si in
care cauza primara indicata a fost “eroarea umana”.
• Probleme de sanatate ocupationala fizice sau mentale.
• Absenteism ridicat, concedii medicale sau motive indoielnice.
• Fluctuatie de personal ridicata.
• Nivel scazut al respectarii regulilor SSM
• Comportament sau probleme de performanta identificate in evaluarea riscurilor.
• Plangeri ale personalului legate de conditiile de munca sau continutul sarcinii de
munca/procedurii de lucru.
Nu este suficient ca angajatii “sa aiba mai multa grija”?
NU! Este chiar gresit sa credem ca spunandu-le lucratorilor sa aiba mai multa grija este
rezolvarea acestor probleme. In timp ce este rezonabil sa astepti ca lucratorii sa fie atenti si
sa aiba grija, nu este suficient sa te bazezi pe asta pentru a controla riscurile. In caseta de
mai jos este un exemplu a ceea ce se intampla cand autosuficienta legata de riscuri este
combinata cu idea ca “a avea grija” este cea mai potrivita masura de control.
De unde ar trebui inceput?
Factorii umani trebuie analizati:
• in timpul evaluarii riscurilor;

• la cercetarea accidentelor si incidentelor;
• la proiectarea noilor sarcini de munca si la achizitia echipamentelor de munca;
• in aspectele concrete de zi cu zi ale managementului SSM.
Imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate nu se poate baza doar pe imbunatatirea

factorilor tehnici si de sistem. Este necesara si rezolvarea “problemelor umane”.
Vor fi costuri mari?
Multe imbunatatiri vor fi facute cu un cost minim, ideile putand deja exista in organizatie.
Chair si cele mai mici schimbari ale sarcinii de munca si ale mediului de munca pot imbunatati
securitatea si sanatatea si, in consecinta, productivitatea si calitatea.
31
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Ar trebui ceruta parerea lucratorilor si a reprezentantilor lor?
Da, e vital. Ambele categorii stiu cel mai bine ceea ce fac si cunosc conditiile de munca putand
oferi informatii extreme de utile privind impactul acestor factori asupra securitatii si sanatatii
lor. Ei au capacitatea de a identifica problemele cheie si pot avea deja sugestii de imbunatatire.
Managementul trebuie sa prioritizeze aceste probleme si sa aloce resurse pentru
implementarea masurilor identificate. O planificare adecvata inaintea implementarii include
consultarea lucratorilor si a reprezentantilor lor. Astfel orice schimbare va fi mai usor introdusa
si acceptata. Urmatoarea etapa este de a verifica periodic daca schimbarile introduce au avut
efectele preconizate.
Ce masuri de control sunt posibile?
O gama larga de masuri de control sunt disponibile: precautii la locul de munca, sisteme de
control al riscurilor si proceduri de management.
Precautiile adecvate la locul de munca trebuie sa fie asigurate si mentinute pentru a preveni
vatamarile lucratorilor. Aceste precautii includ: proceduri si avertizari, sisteme de siguranta,
controlul echipamentelor de munca, alarme, instructiuni de securitate, proceduri de
comunicare si dispozitive de protectie (scuturi, ecrane, etc.). Toate acestea trebuie sa fie
proiectate tinandu-se cont de individ astfel incat sa poata fi utilizate corect si sigur.
Schimbarile ergonomice ala sarcinii de munca si ale mediului de munca pot imbunatati starea
de bine fizica si mentala a fortei de munca.
Sistemele de control al riscurilor sunt de baza pentru asigurarea ca precautiile adecvate la

locul de munca sunt furnizate si mentinute. Majoritatea activitatilor unde sistemele de control
al riscurilor sunt necesare implica lucratorii, ex. mentananta, operatiuni de rutina si non-
rutina, recrutare si selectie, interventii de urgenta, demolari. Identificarea cailor de
imbunatatire a aspectelor factorilor umani specifice activitatilor amintite - ex. prin training,
selectie, designul postului –vor mari controlul riscurilor.
Un set de procese de management este necesar pentru organizarea, planificarea, controlul si

monitorizarea si designul si implementarea sistemelor de control al riscurilor.
MESAJE CHEIE
Considerarea „factorilor umani” este ingredientul cheie al unui management SSM eficient.
Aceasta implica:
32
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
 Analizarea aspectelor relevante legate de locul de munca, individ si organizatie;
 Analizarea factorilor umani la evaluarea riscurilor, investigarea accidentelor, in proiectare si

achizitii si in activitatile de zi cu zi;
 Consultarea si implicarea lucratorilor si a reprezentantilor lor;
 Selectarea celor mai eficiente masuri de control.
Intelegerea erorilor umane

Erorile umane si accidentele
In baza studiilor facute in ultimii 20 de ani despre originile erorilor umane poate fi combatuta opinia
impamantenita ca incidentele si accidentele sunt rezultatul erorii umane a lucratorului din “prima
linie”. Atribuirea incidentelor erorii umane a fost adesea explicatia suficienta si considerata ca fiind
ceva deasupra controlului managerilor. Aceasta opinie nu mai este acceptata la nivelul societatii.
Organizatiile trebuie sa recunoasca ca este nevoie ca factorii umani sa fie considerati ca un element
distinct care trebuie recunoscut, evaluat si manageriat eficient in scopul controlului riscurilor.
Accident, industre, date Consecinte Contributia factorului uman si alte cauze
Three Mile Island SUA Industria Avarii serioase la nucleul reactorului Operatorul nu a diagnosticat blocarea unei
nucleara valve datorita designu-ului inadecvat al
1979 panoului de control, activarea a 100 de
alarme dar si datorita pregatirii insuficiente.
Deficiente de mentenanta aparusera si
inainte dar nu au fost luate masuri pentru
prevenirea recurentei acestora.
Incendiu in statia King Cross Anglia Incendiul in statia subterana de O tigara aprinsa aruncata a aprins gunoaiele
Sector transporturi metrou, 31 victime si reziduurile de ulei de sub scarile rulante.
1987 Schimbarile organizatorice au avut ca
rezultat o superficiala activitate de
curatenie a zonei scarilor. Incendiul s-a
extins datorita lemnului folosit la structura
scarilor rulante, nefunctionarii instalatiei de
stropire si pregatirii deficiente a
personalului pentru actiune in situatii
urgenta.
Jonctiunea Clapham, Ang lia Sector 35 de persoane au murit si 500 au Cauza imediata a fost nefunctionarea unui
transporturi fost ranite intr-o tripla ciocnire. semnal datorata unui tehnician care nu a
1988 izolat si indepartat un fir. Cauzele care au
contribuit au inclus degradarea practicilor
de munca, probleme de instruire, testare si
comunicare, supervizare superficiala. Nu s-a
invatat nimic din incidentele trecute. Nu
exista un sistem eficient de monitorizare
sau limitare a orelor de munca in
33
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
exces/peste program.
Piper Alpha 167 de lucratori au murit in Marea Ancheta oficiala a descoperit o serie de
Platforma petroliera marina Nordului dupa o explozie majora si deficiente tehnice si organizationale.
1988 incendiu la bordul platformei. Eroarea de mentenanta care a dus la
scurgere de substanta inflamabila a fost
rezultatul lipsei de experienta, procedurilor
de mentenanta superficiale si lipsa
preocuparii organizatiei. A existat si o lipsa a
comunicarii in cadrul procedurilor de
schimbare a turelor si o insufucienta
aplicare a procedurilor de siguranta.
Pentru multe dintre aceste accidente majore eroarea umana nu a fost singura cauza ci doar una dintre
cele care, incluzand erorile tehnice si organizationale, au condus la evenimentul final.
Toti facem erori indiferent cat de bine pregatiti suntem, cat de multa experienta avem sau cate de bine
motivati suntem. Erorile sunt cu atat mai grave la locurile de munca unde nu exista protectie fata de
consecinta erorilor. In orice caz, erorile pot aparea oriunde nu doar in sarcinile de munca complexe si
cu risc extrem.
Consecintele erorilor umane pot fi imediate sau amanate.
Erorile active au consecinte imediate si sunt facute de obicei de lucratorii din „prima linie” – soferi,
operatori utilaje, personalul din camerele de comanda si control, etc. Intr-o situatie in care nu mai este
loc de erori, aceste erori active au impact imediat asupra securitatii si sanatatii.
Erorile latente sunt facute de persoane care au disparut intre timp din activitatile operationale – ex.
proiectanti, manageri, etc. erorile latente sunt de obicei erori in sistemul de management al
securitatii si sanatatii (design, implementare si monitorizare). Exemple de erori latente:
• Design inadecvat al centrului de munca, ale echipamentelor sau procedurilor de lucru;

• Instruire ineficienta;
• Supervizare ineficienta; • Comunicare ineficienta;
• Roluri si responsabilitati neclare.
Erorile latente genereaza potentiale pericole la fel de mult, daca nu chiar mai mult, ca erorile
active. Erorile latente sunt de obicei ascunse in cadrul organizatiei pana in momentul in care
apare un eveniment declansator cu consecinte grave.
Investigarea cauzelor accidentelor
34
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Dupa un accident in care e implicata eroarea umana trebuie facuta o investigare a cauzelor si
factorilor concurenti. Foarte des se fac prea putine incercari de a se intelege de ce a aparut
eroarea umana. In orice caz, identificarea atat a cauzelor imediate cat si a celor ascunse este cheia
prevenirii aparitiei unor evenimente similare printr-nu design eficient al masurilor de control. Mai
jos sunt cateva exemple de cauze imediate si de factori concurenti, lista nefiind exhaustiva:
Factori ai locului de munca

• Design ilogic la echipamentelor si instrumentelor;
• Perturbari si intreruperi constante;
• Instructiuni inexistente sau neclare;
• Mentenanta inadecvata;
• Suprasolicitare;
• Mediu de munca zgomotos sau neplacut.
Factori Individuali
• Nivel scazut al abilitatilor si competentelor;
• Personal obosit/epuizat;
• Colectiv plictisitor sau distant;
• Probleme medicale individuale;
Factori organizationali si de management

• Planificare defectuoasa a lucrului (munca sub presiune);
• Lipsa sistemelor de protectie;
• Raspuns inadecvat la incidentele anterioare;
• Management bazat pe comunicarea intr-o singura directie;
• Coordonare si responsabilitati deficiente;
• Management SSM lipsit de calitate sau inexistent;
• Cultura SSM inexistenta sau mai putin decat elementara.
Cauzele erorilor umane
Eroarea umana este o actiune sau o decizie care a fost facuta, respectiv luata neintentionat care a
implicat o deviatie de la un standard acceptat si care a dus la un rezultat nedorit. Incalcarea este o
deviatie deliberata de la o regula sau procedura.
Erorile sunt de trei categorii: scapari si omisiuni, lapsusuri si greseli.
35
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Scaparile si omisiunile apar in sarcinile de munca familiare pe care le desfasuram fara prea multa
atentie constienta. Acest tip de sarcini de munca sunt cele „bazate pe abilitati/indemanare” si sunt
foarte expuse erorilor atunci cand atentia este distrasa, chiar si pentru o clipa. Sofatul este o sarcina
tipica bazata pe abilitati. Scaparile si omisiunile sunt erori care pot fi facute chiar si de cei mai
experimentati, bine pregatiti si bine motivati indivizi. Acestia adesea omit pasi in timpul lucrarilor de
reparatii, mentananta, calibrare sau testare. Trebuie sa fim atenti la aceste tipuri de erori si sa
incercam sa proiectam echipamentele de munca si sarcinile de munca astfel incat sa evitam sau sa
reducem aparitia acestui tip de erori. Putem incerca cresterea oportunitatilor de detectare si corectare
a acestor erori. Poate fi utila si o instruire adecvata cu scopul de a constientiza personalul ca acest tip
de erori exista si trebuie luate in considerare.
Scaparile si omisiunile sunt erori care apar in timpul desfasurarii unei activitati sau a unei sarcini de
munca. Sunt descrise ca actiuni „care nu au fost planificate”. Exemple ar fi: actionare unui buton gresit,
introducerea unui parametru gresit, inversarea unor pasi intr-o procedura, etc. Scaparile tipice pot
include:
• Executarea unei actiuni prea devreme intr-o procedura sau mai tarziu decat ar fi trebuit;
• Omiterea unuia sau mai multor etape ale unei sarcini;
• Executarea unei actiuni cu prea multa sau prea putina forta (ex. supra-strangerea unui surub) ;
• Executarea unei actiuni intr-o directie gresita (ex. actionarea unui maner de comanda la stanga in
loc de dreapta);
• Actionarea corecta a unui obiect gresit;
• Executarea verificarii gresite a unui parametru corect;
Doua produse chimice similare erau fabricate in acelasi sistem, in instalati in oglinda. Fiecare
produs necesita prezenta unei baze anorganice pentru mentinerea alcalinitatii pentru evitarea unei
reactii exoterme. Productia era in desfasurare fiind momentul schimbarii procentelor de substante
pentru fiecare reactie. Un chimist, calculand cantitatile da baza anorganica necesare fiecarei reactii,
neintentionat a inversat cifrele. Astfel una dintre reactii s-a desfasurat cu doar 70% din necesarul
de baza anorganica rezultatul fiind o reactie exoterma. Explozia generata a distrus uzina. Sistemul
nu a fost proiectat pentru a face fata unei reactii exoterme. De asemenea, nu exista un sistem de
verificare a calculelor si de avertizare pentru cazurile de introducere gresita a datelor.
„Lapsusurile” ne fac sa uitam sa executam o actiune, sa nu mai stim in ce etapa suntem in timpul unei
sarcini si chiar sa uitam ce am intentionat sa facem. Pot fi reduse prin minimalizarea perturbarilor si
intreruperilor in timpul executarii sarcinii de munca si prin furnizarea de „checklist”-uri pentru sarcinile
de munca care necesita timp indelungat de executare sau implica perioade mai mari de intrerupere.
„Check-list”-ul poate fi afisat intr-un loc vizibil pentru persoana care executa sarcina de munca. Putem
elimina cateva din aceste lapsusuri si printr-un design mai bun al sarcinilor de munca si al
echipamentelor de munca.
36
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Un experimentat sofer de cisterna aproape terminase de completat umplerea cisternei cu lichid

inflamabil dintr-un tanc de serviciu cand un telefon din apropiere a inceput sa sune. Dupa ce l-a
ignorat cateva minute, a inchis valvele instalatiei si a plecat sa ra spunda la telefon. L-a intoarcere s-
a urcat in vehicul si a plecat uitand sa deconecteze furtunul de alimentare. Conducta fixa a tancului
de serviciu s-a rupt/spart si aproape o tona de lichid inflamabil s-a pierdut. Instalatia nu fusese
dotat sistem de protectie la acest gen de solicitare mecanica.
Greselile sunt tipuri de erori umane mai complexe, cand se face ceva gresit crezand ca e bine.
Eroarea implica procesul mental care controleaza cum planificam, evaluam informatia, manifestam
intentia si judecam consecintele. Sunt doua tipuri de greseli: cele bazate pe reguli si cele bazate pe
cunostinte.
Greselile bazate pe reguli apar cand comportamentul nostru se bazeaza pe reguli amintite sau
proceduri familiare. Avem o puternica tendinta de a folosi reguli sau solutii familiare chiar si atunci
cand acestea nu sunt cele mai convenabile sau eficiente.
Unui operator ii era foarte familiara sarcina de a umple un tanc de combustibil. Se astepta ca
procedura de umplere sa dureze aproximativ 30 de minute. Intre timp conducta de alimentare
fusese schimbata cu o alta conducta cu diametru mai mare si umplerea tancului era mai rapida
decat anticipase operatorul. Acesta a ignorat avertizarea de „prea plin” fiind sigur ca tancul nu
sar fi putut umple asa de repede. Consecinta a fost o deversare importanta de combustibil. O
comunicare eficienta ar fi alertat operatorul de modificarile tehnice aduse conductei de
alimentare si astfel incidentul ar fi fost evitat.
In situatii nefamiliare trebuie sa analizam, sa dezvoltam planuri si proceduri folosind principii

stiute si facand analogii. Diagnoze gresite si calcule gresite pot rezulta folosind rationamente
bazate pe cunostinte.
Investigarea prabusirii unui tunel a descoperit ca organizatia s-a bazat pe experienta unei singure
persoane ca masura de control. Natura metodei de lucru insemna ca persoana in cauza nu avea
instrumente tehnice adecvate pentru a detecta instabilitatea tunelului. „Experienta” era
fundamentata doar pe cunostintele practice anterioare ale „expertului”, nefiind o metoda de
control eficienta pentru a preveni colapsul. Expertul avea nevoie de tehnica adecvata pentru a-si
desfasura activitatea si pentru a preveni evenimentul.
Lipsa de experienta si lipsa informatiilor
Tipurile de erori descrise mai sus apar in cazul lucratorilor cu experienta si pregatiti. Este important
de subliniat ca erorile umane apar adesea in cazul persoanelor lipsite de experienta sau care nu au
fost informati despre potentialele riscuri.
Un lucrator a murit in timp ce incerca sa desprinda capacul unui rezervor folosind un aparat de
37
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
taiere cu flacara. Nu fusese informat ca rezervorul continea reziduuri inflamabile. Rezervorul a

explodat.
Lipsa de intelegere apare adesea dintr-o lipsa sau incompleta comunicare. Schimburile de tura sunt in
speciale vulnerabile la acest tip de probleme.
Contaminarea unei plaje de langa o unitate nucleara s-a datorat in buna parte lipsei de comunicare
dintre schimburi. Schimbul care intrase in tura a presupus ca un anume tanc contine doar apa
reziduala cand, de fapt, continea si solide radioactive despre care au presupus ca fusesera
neutralizate de schimbul trecut. Rezultatul a fost contaminarea zonei de coasta unde a fost
pompata apa din tanc.
Reducerea erorilor
Probalilitatea de a aprea erori este mare atunci cand circumstantele includ:

• Factori de stres ai mediului de munca – temperaturi extreme, umiditate extrema, zgomot peste
limita admisa, vibratii, iluminat necorespunzator, spatiu insuficient;
• Sarcini de munca solicitante – volum mare de munca, atentie foarte mare, monotonie si
repetitivitate, multe intreruperi si perturbari;
• Factori de stres sociali si organizationali – insuficient personal, program de munca inflexibil sau
prelungit, conlicte intre colegii de munca,etc.;
• Factori de stres individuali – experienta si pregatire inadecvata, oboseala foarte mare, lipsa de
atentie, probleme familiale si/sau de sanatate, abuzul de alcool si droguri;
• Factori de stres derivati din echipamentele de munca – dispozitive de comanda si control cu
design inadecvat, instructiuni si proceduri incomplete, confuze.
Controlul si reducerea erorilor implica luarea in considerare acestor influente asupra

comportamentului si performantei umane.
Masuri de reducere a erorilor umane:
• Imbunatatirea conditiilor de munca si reducerea factorilor de stres care maresc frecventa erorilor;
• Proiectarea centrelor de munca si a echipamentelor astfel incat sa fie prevenite erorile umane sau
marita sansa de a fi detecate si corectate;
• Sedinte de instruire eficiente cu un continut adaptat categoriilor de personal;
• Design adecvat al locurilor de munca pentru sa evitarea sarcinilor care implica decizii, diagnoze
sau calcule foarte complexe – ex. proceduri scrise pentru sarcinile care necesita decizii si activitati
complexe;
• Asigurarea unei supervizari adecvate pentru lucratorii neexperimentati sau pentru activitatile care
necesita verificare individuala;
38
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
• Proceduri si instructiuni clare, concise, actualizate si acceptate de cei care le utilizeaza;

• Luarea in considerare a posibilitatii erorilor umane la evaluarea riscurilor;
• Analizarea erorilor umane la cercetarea incidentelor pentru a introduce ulterior masuri de
reducere a riscului repetarii erorilor;
• Monitorizarea eficientei masurilor luate.
Incalcarea regulilor
Incalcarile sunt deviatii deliberate de la reguli, proceduri, instructiuni si regulamente. Incalcarea sau
nerespectarea procedurilor si regulilor de securitate si sanatate in munca sunt o cauza semnificativa a
multor accidente de munca. Indepartarea elementelor de protectie ale utilajelor periculoase sau
condusul cu viteza prea mare maresc considerabil riscul de accidentare. Riscurile privind sanatatea sunt
de asemnea agravate de incalcarea regulilor. De exemplu, un lucrator care desfasoara activitati intr-o
incinta in care zgomotul depaseste valoarea minima admisa si incala regula obligativitatii purtarii
protectorilor auditivi este expus unui risc marit de surzenie profesionala. Sa intelegem de ce lucratorii
incalca regulile ne poate ajuta sa evaluam potentialele riscuri de incalcare si sa dezvoltam strategii de
control pentru a manageria eficient aceste riscuri.
La locul de munca regulile sunt incalcate din diferite multe motive. Majoritatea incalcarilor sunt
motivate dorinta de a executa o sarcina de munca fara a mai tine cont de constrangeri, rezultate si
asteptari. Foarte rare sunt actele sabotaj sau vandalism.
Incalcarile se impart in 3 categorii: de rutina, situationale si exceptionale.
In cazul incalcarii/nerespectarii din rutina, a incalca/nerespecta regulie sau procedurile a devenit o

situatie normala in cadrul unui colectiv. Aceasta se poate datora: • Dorintei „a o lua pe scurtatura”
pentru a salva timp si energie;
• Perceptiei ca regulile sunt prea restrictive;
• Credintei ca regulile nu se mai aplica;
• Lipsei sau disparitiei metodelor de impunere a regulilor;
• Noilor lucratori care incep munca intr-un mediu unde nerespectarea din rutina a devenit
ceva normal si care nu realizeaza ca acest mod de lucru nu este cel corect.
Cercetarea in cazul unui accident feroviar a identificat ca practicile de munca la mentenanta se

degradasera pana la stadiul in care nu mai erau folosite metodele prescrise pentru anumite
sarcini. Superficialitatea supervizarii si problemele de instruire si testare au facut ca aceastei
situatii sa i se fi permis sa persiste.
Pentru a reduce incalcarile din rutina managerii pot:

• Sa ia masurile necesare pentru marirea sanselor ca incalcarile sa fie detectate –
monitorizare permanenta;
• Sa analizaze daca exista reguli care nu sunt necesare;
39
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
• Sa faca reguli si proceduri relevante si practice;

• Sa explice motivele si relevanta care stau in spatele unei anume reguli;
• Sa imbunatateasca elementele care genereaza „scurtaturile”;
• Sa implice lucratorii in stabilirea regulilor pentru a
mjora sansele acceptarii lor.
Elemente care maresc probabilitate incalcarilor:
• Pozitii de munca inconfortabile, incomode sau dureroase;

• Echipamente de munca sau dispozitivele de control ale acestora dificil de manevrat, prea
incete, incomode;
• Dificultati de acces in zonele de mentenanta sau de operare;
• Nivel ridicat al zgomotului care impiedica comunicarea;
• Alarme false frecvente ale instrumentelor;
• Echipamente sau instrumente care sunt percepute ca fiind nesigure;
• Proceduri care sunt greu de citit sau neactualizate;
• Echipamente individuale de protectie dificil de utilizat sau inconfortabile; • Mediu de
munca neplacut – praf, vapori, frig extrem sau caldura extrema.
In cazul incalcarilor situationale, incalcarea regulilor se datoreaza presiunii la locul de munca (ex.
presiunea timpului), personal insuficient, lipsa echipamentului potrivit, conditii meteo extreme.
Evaluarea riscurilor ajuta la identificarea potentialelor situatii in care ar putea aprea acest tip de
incalcare. Incurajarea raportarii situatiilor de presiune printr-o comunicare deschisa poate fi, de
asemenea, de ajutor.
Un montator de structuri metalice a murit dupa ce a cazut de la 20 m de pe o structura in

constructie. Cu toate ca avea in dotare centura de siguranta, nu existau elemente de fixare a acesteia
sau alte dispozitive alternative de siguranta.
Pentru a reduce incalcarile situationale managerii trebuie sa:

• Imbunatateasca mediul de munca;
• Asigure supervizare adecvata;
• Imbunatateasca designul locurilor de munca si planificarea realista a activitatilor;
• Stabileasca o politica pozitiva SSM.
Incalcarile exceptionale se intampla rar si doar atunci cand ceva nu merge bine. Pentru a rezolva
o problema cineva poate crede ca este necesara incalcarea unei reguli chiar daca e constient ca isi
suma un risc, avand impresia falsa ca beneficiile pot fi mai mari decat riscurile.
De exemplu:
Inainte de accidentul de la Cernobil o serie de teste erau in desfasurare. Cand o eroare a unui
40
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
operator a generat un nivel periculos de scazut de energie, testul ar fi trebuit abandonat. Operatorii si
inginerii au continuat sa improvizeze intr-o situatie nefamiliara si intr-un regim de instabilitate in
crestere pentru a proteja planul de testare.
Pentru a minimaliza incalcarile exceptionale trebuie:
• Sa fie asigurata instruirea pentru situatii anormale si de urgenta;

• Ca in timpul evaluarii riscurilor sa se ia in calcul posibilitatea incalcarilor;
• Sa se incerce reducerea presiunii timpului pe lucratori pentru ca acestia sa poata actiona rapid
in situatii noi.
Rolul organizational si managerial in cazul incalcarilor
Cultura organizationala si obiectivele si prioritatile manageriale pot influenta daca regulile SSM
sunt incalcate sau nu. Daca este primit un mesaj gresit referitor la incalcarea regulilor SSM
nerespectarea regulilor este incurajata. Absenta unei comunicari vizibile din partea managementului
poate fi perceputa ca o trecere cu vederea, ca o acceptare a incalcarii regulilor SSM. Managerii si
supervizorii trebuie sa trimita un mesaj pozitiv depre tot ceea ce insemna securitatea si sanatate in
munca.
MESAJE CHEIE
 Oricine poate comite erori indiferent de cat de bine este motivat si pregatit. Cateodata
suntem „setati” sa gresim chiar de sistem. Provocarea este sa dezvoltam un sistem care sa nu
blameze eroarea si care sa previna aparitia erorilor.
 Erorile comise de alte persoane decat cele implicate in activitati de operare si

mentenanta sunt importante. Erorile managerilor si proiectantilor pot astepta ascunse pana in
momentul in care un factor declansator le poate activa.
 Sunt doua mari categori de erori: neintentionate si intentionate. Pentru a fi controlate

eficient trebuie identificate si abordate separat.
 Reducerea erorilor umane implica mult mai multe decat luarea de masuri disciplinare
impotriva unui individ. Exista o gama larga de masuri care sunt mult mai eficiente: proiectarea
adecvata a locului de munca si sarcinii de munca, proceduri de munca, instruire personalizata, etc.
 A acorda atentie atitudinilor si motivatiilor individuale, designul locului de munca si al

organizatiei poate ajuta la reducerea incalcarilor.
41
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
CARE SUNT BENEFICIILE UNUI PROGRAM EFICIENT DE PREGATIRE SI INSTRUIRE IN DOMENIUL

SANATATII SI SECURITATII MUNCII?
 O pregatire bine adaptata si structurata constituie baza prevenirii accidentelor de

munca si a bolilor profesionale.
 Muncitorii, supervizorii si managerii trebuie sa fie pregatiti sa isi desfasoare activitatea
productiv, sa asigure calitatea produselor si sa respecte masurile de securitate si sanatatea a munci.
Aceste scopuri pot fi atinse doar cu pregatire sistematica si specifica activitatii desfasurate.
ATENTIE!
Pregatirea/instruirea SSM este eficienta atunci cand conducerea companiei se implica activ si
verifica personal rezultatele programelor implementate.
Implementarea unui program de pregatire/instruire SSM va ajuta sa:
• Dezvoltati un comportament preventiv in randul muncitorilor

• Dezvoltati capacitatea muncitorilor de a observa si raporta la timp un potential risc, inainte de a
se intampla un incident.
• Reduceti absenteismul.
• Ridicati nivelul moralului angajatilor.
• Imbunatatiti relatia angajat-conducere.
• Reduceti pierderile de timp si accidentele de munca.
CUM SA INCEPETI
• Identificati factorii de risc de la fiecare loc de munca si adecvati pregatirea/instruirea prevenirii

acestor riscuri.
• Identificati regulile ce trebuie respectate pentru fiecare loc de munca.
• Determinati cine va face pregatirea/instruirea. Sunt disponibile pe piata numeroase firme de
consultanta care va pot furniza si organiza pregatirea. Aveti si posibilitatea de a avea propriul serviciu
de SSM. Totusi, o combinatie a celor doua variante este cea mai buna solutie.
• Stabiliti cand si unde se va desfasura pregatirea/instruirea. Cel mai eficient program presupune
stabilirea unei perioade de timp la inceputul sau sfarsitul programului de lucru/schimbului.
Pregatirea/instruirea in aria unde sunt factorii de risc poate fi cea mai buna solutie, in special daca
include si demonstratii practice privind procedurile de securitate a muncii si comportamentul
preventiv.
42
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
• Dezvoltati si organizati un sistem de urmarire a eficientei pregatirii/instruirii. Cateva elemente

care pot fi masurate, sunt:
- Imbunatatirea comportamentului preventiv (ex. Folosirea pe scara larga a
echipamentului individual de protectie)
- Dezvoltarea cunostintelor ca urmarea a pregatirii/instruirii
- Cresterea numarului de factori de risc identificati
- Reduceri al nivelului anumitor factori de risc
- Mai putine accidente
- Mai putine absente de la program, altele decat cele oficiale.
43
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
repetata.
DA
NU
ASIGURATI-VA ca supervizorii si managerii
de la toate nivelurile participa la pregatire. NU sustineti ceea ce dumneavoastra nu
Este esential pentru a dezvolta increderea faceti. Ganditi-va ce mesaj transmiteti
celorlalti angajati in eficienta angajatilor, spunand: „Nu avem timp si bani
pregatirii/instruirii pentru pregatire/instruire SSM”
ASIGURATI-VA ca muncitorii participa activ

la pregatire/instruire. Experientele NU uitati ca pregatirea/instruirea fara
personale pot imbunatatii intelegerea legatura cu experienta practica este rareori
pregatirii/instruirii, astfel ca muncitorii vor folositoare. Puteti invata sa conduceti o
putea integra in comportamentul cotidian masina doar studiind un manual?
practicile insusite.
ASIGURATI-VA ca pregatirea/instruirea NU asigurati pregtire/instruire axata doar pe

reimprospateaza si consolideaza evitarea actiunilor periculoase/riscante.
comportamentul preventiv. Aceasta este Insistand doar pe ce nu trebuie facut nu
este, de cele mai multe ori, cea mai buna inseamna ca ceea ce se face altfel este
metoda de a schimba un comportament. corect.
ASIGURATI pregatire/instruire specifica

fiecarui loc de munca NU asigurati pregatire/instruire ce nu are
legatura cu realitatea. Aceasta
ASIGURATI-VA cu regularitate ca demonstreaza lipsa preocuparii pentru
pregatirea/instruirea este clara si pe acest domeniu.
intelesul tuturor si ca are rezultate. Cautati
feedback-ul de la angajati pentru a evalua NU presupuneti ca pregatirea/instruirea
eficienta programului. Folositi rezultatele este eficienta. De cele mai multe ori, o
pentru a evalua si a modifica/imbunatati, evaluare atenta va va releva carente in
daca este cazul, programul de pregatire/instruire
pregatire/instruire
ASIGURATI-VA de regularitatea NU sperati ca rezultatele vor fi imediate. O

pregatirii/instruirii. Pentru a schimba singura pregatire/instruire nu este
comportamentul, suficienta. „Repetitia este mama
pregatirea/instruirea trebuie sa fie invataturii!”
44
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
IMPLICAREA LUCRATORILOR
Implicarea lucratorilor este cheia imbunatatirii securitatii si santatii in munca (SSM).
Ce inseamna implicarea lucratorilor?
Implicarea lucratorilor presupune participarea fortei de munca la procesul de luare a

deciziilor în probleme de SSM, astfel încât riscurile sa poata fi gestionate în cel mai eficient mod
posibil. Forta de munca cunoaste cel mai bine conditiile locului de munca si adesea este prima
care poate identifica problemele potentiale, de aceea este cruciala implicarea lucratorilor pentru
îmbunatatirea SSM.
Beneficii deosebite
S-a dovedit ca angrenarea fortei de munca aduce beneficii majore tuturor celor implicati:
- conditii de munca mai sigure, reducerea frecventei accidentelor si mai putine boli
profesionale;
- forta de munca mai motivata, deoarece lucratorii simt ca fac parte integranta din
procesele de munca;
- cresterea productivitatii si a eficientei si o fluctuatie mai scazuta a personalului;
- îmbunatatirea cunostintelor tehnice în cadrul organizatiei sau echipei proiectului.
Cerinte legale
Obligatia angajatorilor de a consulta lucratorii este prevazuta în: Legea securitatii si

sanatatii în munca nr. 319/2006 art. 1(2) si, apoi, în art. 7(4) lit. d), art. 18-19, Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006aprobate prin H.G. nr. 1425/2006 art. 56-73 si în
celelalte hotarâri
de guvern în care au fost transpuse directivele Uniunii Europene.
Abordari diferite de angrenare a fortei de munca
Angrenarea fortei de munca trebuie sa fie un mijloc de comunicare în ambele sensuri „de
sus în jos” si „de jos în sus” între conducatori si lucratori – doar informarea lucratorilor cu privire
la regulile de SSM nu reprezinta o implicare autentica.
Abordari informale
Abordarile informale de implicare a fortei de munca sunt mai potrivite pentru locurile de
munca mici, care ofera posibilitatea comunicarii directe între toti sau între cei mai multi lucratori.
45
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Implicarea informala a lucratorilor nu necesita comitele sau întâlniri formale dar presupun
întâlniri si conversatii ad hoc. Acestea sunt initiate, de obicei, de conducere atunci când circula
prin locul de munca în timpul pauzelor sau în timpul conversatiilor despre sarcinile de munca ce
trebuie îndeplinite. Poate presupune "luarea la picior" a centrului de munca periodic împreuna cu
membri din conducere si cu forta de munca.
Acesta este una dintre formele de angrenare a fortei de munca cel mai frecvent utilizate. Se
recomanda ca supraveghetorii sau managerii sa tina un jurnal si sa înregistreze aspectele si
actiunile care trebuie realizate. Ei trebuie sa informeze lucratorii atunci când problema a fost
rezolvata cu succes.
Abordari formale
Centrele de munca mai mari în care comunicarea directa dintre forta de munca si
management este mai putin frecventa trebuie sa suplimenteze abordarile informale cu
mecanisme formale care garanteaza consultarea si implicarea tuturor lucratorilor. Mecanismele
care si-au dovedit eficienta includ:
Explicatii despre centrul de munca
Suplimentar fata de aspectele de securitate si sanatate în munca, trebuie explicate

aranjamentele pentru angrenarea lucratorilor. Acestea includ informatii despre:
- cum vor fi consultati lucratorii;

- cui pot adresa întrebari, preocupari, îngrijorari si care sunt reprezentantii lor pe probleme
de SSM;
- rezultatele relevante ale evaluarii riscurilor;
- cine este responsabil cu implementarea procedurilor de SSM in centrul de munca si cum
poate fi acesta contactat.
Instructaje înaintea sarcinilor
Acestea pot fi furnizate la începutul schimbului sau a sarcinii sau atunci când modificarile
conditiilor pot afecta lucratorii. Instructajul consta din discutarea lucrarii si solicitarea lucratorului
sa compare masurile de prevenire si protectie si metoda de lucru stabilite în urma evaluarii
riscului cu sarcina efectiva. Trebuie sa li se dea lucratorilor posibilitatea sa puna întrebari si sa-si
exprime punctele de vedere.
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice în domeniul SSM
Angajatorii trebuie sa consulte reprezentatii lucratorilor pe probleme SSM, sa-i instruiasca

în domeniu SSM si sa le acorde timp de munca platit pentru a-si exercita atributiile specifice.
Drepturile si responsabilitatile reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice în
46
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
domeniul SSM includ: - sa fie consultati în „timp util” cu privire la un spectru larg de probleme
SSM;
- sa inspecteze locul de munca pentru identificarea pericolelor potentiale si sa ia parte la
evaluarea riscurilor;
- sa cerceteze accidentele, cazurile de îmbolnaviri profesionale si incidentele periculoase.
Discutii punctuale
Acestea sunt discutii scurte, concentrate pe riscuri specifice pentru SSM (cum ar fi,
ridicarea, alunecari si împiedicari, caderi de la înaltime etc.) Discutiile trebuie sa fie clare si
concise si sa sublinieze relevanta subiectelor pentru anumite sarcini. Discutiile punctuale se
dovedesc deosebit de folositoare atunci când sunt purtate pe marginea unor incidentele
periculoase. Acestea trebuie sa constituie oportunitati pentru ca lucratorii sa-si expuna ideile.
Cutie pentru sugestii si numar de telefon gratuit
Unul dintre mijloacele utilizate pentru ca lucratorii sa-si exprime îngrijorarile si sugestiile
poate fi o cutie de sugestii. Astfel de cutii au si avantajul ca le permit lucratorilor sa-si pastreze
anonimatul. Un mod bun de ai încuraja este un sistem de premiere bilunara sau lunara prin
extragerea din toate comentariile semnate primite.
Comitetele de securitate si sanatate în munca (CSSM)
Conform legislatiei române, CSSM-ul se constituie în unitatile care au un numar de cel putin
50 de lucratori, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul României.
Inspectorii de munca pot impune constituirea CSSM-ului în unitatile cu un numar mai mic de 50
de lucratori în functie de natura activitatii si de riscurile identificate.
Sarcinile CSSM-ului includ:
- monitorizarea tuturor aranjamentelor legate de SSM, reanalizarea acestora ori de câte ori
este necesar;
- reevaluarea riscurilor;
- monitorizarea eficientei instruirii SSM;
- monitorizarea si reanalizarea eficientei metodelor de comunicare si de promovare a SSM
la locul de munca.
Grupuri pentru actiuni sigure
Cunoscute ca si „cercurile securitatii”, acestea constau din voluntari care se ofera sa rezolve
împreuna anumite probleme specifice. Ei, spre deosebire de membrii CSSM, nu se întâlnesc la
47
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
intervale regulate. Grupul poate urmari unele recomandari primite prin intermediul cutiei cu
sugestii sau a telefonului gratuit. Grupul se dizolva dupa fiecare întâlnire pâna când apare o alta
problema care necesita solutionare. Se înregistreaza numai actiunile necesare, ceea ce
minimizeaza hârtogaraia. Totusi, grupurile pentru actiuni sigure nu trebuie sa fie utilizate pe post
de înlocuitor al CSSM-ului care este stipulat prin lege.
Chestionarele de opinie
Acestea pot fi atât pe suport hârtie cât si prin telefon si pot fi adresate fiecarui lucrator. Pot
fi anonime, ceea ce îi determina pe oameni sa-si exprime mai usor îngrijorarile. Lucratorii pot sa
fie îndemnati ca completeze într-un chestionar opiniile negative si/sau pozitive. Acestea permit
învatarea unor lectii din experienta lor.
Gestionarea problemelor
Managementul trebuie sa comunice lucratorilor si reprezentantilor lor rezultatele obtinute

prin implicarea lucratorilor, inclusiv cum au fost rezolvate problemele. O metoda eficienta pentru
transmiterea unui astfel de feedback este afisarea unei „liste de actiuni” într-un loc cu vizibilitate
mare.
Alte probleme de avut în vedere
• Lucratorii au nevoie de cunostinte suficiente
Implicarea lucratorului este mai eficienta atunci când forta de munca are cunostinte
suficiente pentru identificarea riscurilor si furnizeaza sugestii despre cum pot fi reduse sau
eliminate riscurile. Lucratorii au încredere sa faca asta atunci când sunt instruiti corespunzator,
stiu cum sa raporteze despre îngrijorarile lor si vad ca se iau masuri rapide ca rezultat al
demersului lor.
• Dreptul a opri lucrul
Toti lucratorii au dreptul sa opreasca lucrul si sa se retraga într-un loc sigur în cazul aparitiei
unui pericol grav si iminent. „Pericol grav si iminent” înseamna situatia concreta, reala si actuala
careia îi lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident în orice moment.
Directorii si contractorii trebuie sa se asigure ca toti lucratorii sunt constienti de acest drept
si ca si-au însusit procedurile de actionare în cazul aparitiei unor astfel de situatii. Aceasta politica
trebuie furnizata sub forma unui document scris astfel încât lucratorii sa aiba o dovada palpabila
a dreptului lor.
48
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
COORDONAREA ACTIVITATILOR IN DOMENIUL SSM
EXTRAS DIN LEGEA 319 DIN 2006

LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
…
Art. 2. – Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane
cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor
cuprinde clauze privind securitatea si sanatatea in munca.
…
CAPITOLUL II
Domeniu de aplicare
…
Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.
…
Art. 5. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
…
c) alti participanti la procesul de munca - persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in
vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim
de voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si
persoane care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate
face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;
…
e) prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului
de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale; …
CAPITOLUL III
Obligatiile angajatorilor
SECTIUNEA 1
Obligatii generale ale angajatorilor
Art. 6. - (1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate
aspectele legate de munca.
49
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilitatile sale in acest domeniu.
(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere
principiului responsabilitatii angajatorului.
Art. 7. - (1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare
pentru:
…
(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca
isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora
au urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in
munca, luand in considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale,
luand in considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.
…
SECTIUNEA a 5-a
Informarea lucratorilor
Art. 16. - (1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia
masuri corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in
conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire
si protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post
de lucru si/sau fiecarei functii;
b) masurile luate in conformitate cu prevederile Art. 10 alin. (2) si (3).
(2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din
orice intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in
unitatea sa, sa primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin.
(1), care privesc acesti lucratori.
…
SECTIUNEA a 7-a
Instruirea lucratorilor
Art. 20. - (1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o
instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma
de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:
…
(3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care
50
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate

referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii
activitatilor.
CAPITOLUL VI
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor
SECTIUNEA 1
Evenimente
Art. 26. - Orice eveniment, asa cum este definit la Art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata
angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are
cunostinta despre producerea acestuia.
…
EXTRAS din H.G. 1425/2006
NORME METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII 319/2006

cu modificarile si completarile ulterioare
…
Art. 15. - (1) Activitatile de prevenire si protectie desfasurate prin modalitatile prevazute la art.
14 în cadrul întreprinderii si/sau al unitatii sunt urmatoarele: …
27. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori,

în situatia în care mai multi angajatori îsi desfasoara activitatea în acelasi loc de munca;
…
30. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea în munca la încheierea contractelor

de prestari de servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori straini;
…
51
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Art. 136. - (1) Accidentul de munca produs în timpul prestarii unor servicii pe baza de contract,
comanda sau alte forme legale încheiate în întreprinderea si/sau unitatea unui angajator, alta
decât cea la care este încadrata victima, se înregistreaza potrivit clauzelor prevazute în acest sens
în documentele încheiate.
(2) În situatia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens, clauzele nu sunt
suficient de acoperitoare pentru toate situatiile sau clauzele sunt contrare prevederilor
prezentelor norme metodologice, accidentul de munca se înregistreaza de catre angajatorul care,
în urma cercetarii, a fost gasit raspunzator de producerea accidentului.
(3) Accidentul de munca produs în timpul prestarii unor servicii pe baza de comanda, la
domiciliul clientului, se înregistreaza de catre angajatorul la care este/a fost angajata victima.
(4) Accidentul de munca suferit de o persoana aflata în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în
întreprinderea si/sau unitatea altui angajator se înregistreaza de catre angajatorul care, în urma
cercetarii, a fost gasit raspunzator de producerea accidentului.
(5) Accidentul de munca suferit în timpul stagiului de practica profesionala de catre elevi,
studenti, ucenici si someri în perioada de reconversie profesionala se înregistreaza de catre
angajatorul la care se efectueaza practica/reconversia profesionala.
…
SITUATII DE COORDONARE
A. O firma interactioneaza cu una sau mai multe firme care desfasoara activitati intr-un centru
de munca care nu apartine niciuneia dintre ele.
Colaboreaza si coopereaza cu toate fírmele implicate pentru
protectia impotriva riscurilor comune, participand la toate
activitatile de coordonare stabilite.
Tine cont de informatiile primite de la celelalte firme la
evaluarea riscurilor si planificarea actiunilor de prevenire.
Informeaza proprii lucratori despre riscurile derivate din
interactiunea activitatilor, precum si despre actvitatile de
coordonare stabilite, direct sau prin reprezentantii sai.
Obligatii reciproce ale Riscuri specifice ale
firmelor activitatilor desfasurate de
proprii lucratori care
afecteaza lucratorii altor
Informarea suficienta si firme. In scris in cazul
reciproca inainte de inceperea riscurilor grave si foarte grave
activitatii conform evaluarii.
Masuri de coordonare pe
care fiecare firma le propune
pentru lucratorii proprii, in
scris.
52
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Responsabilitatile in cazul
accidentelor de munca care
se produc ca urmare a
interactiunii activitatilor. In
scris detalii privind
comunicarea, cercetarea si
inregistrarea A.M.
(persoanele care comunica,
Informarea suficienta si comisia de cercetare, etc.)
reciproca in timpul Modificari ale activitatilor
desfasurarii activitatii care nu au fost prevazute
initial si care sunt relevante
ca efecte preventive.
Informare in scris pentru
celelalte firma inainte de
inceperea actvitatilor.
Situatiile de urgenta care apar
se anunta imediat
B. O firma este titulara centrului de munca unde desfasoara activitati lucratorii altor firme,
contractate sau nu de titular.
Daca lucratorii proprii efectueaza activitati in centrul de munca al carui titular
este, se aplica cele prevazute in sectiunea A.
Despre riscurile proprii centrului de munca care

pot afecta celelalte firme, masurile preventive
si masurile in caz de urgenta care se aplica.
Informarea se face in scris.
Informarea celorlalte
• Instruirea
firme inainte de inceperea
Obligatii ale firmei titulara a lucratorilor firmelor prestatoare de servicii va
activitatilor si cand se fi facuta de responsabilul SSM al titularului si
centrului de munca produc modificari ale de conducatorii locurilor de munca ai
riscurilor proprii centrului titularului care au in responsabilitate zonele in
de munca si care sunt care vor fi prestate serviciile. Instruirea va fi
relevante ca efecte consemnata in fisa colectiva.
preventive • In cazul firmelor
care au inchiriate spatii, instruirea va fi
facutade responsabilii firmelor respective.
53
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
In functie de informatiile obtinute de la

celelalte firme, masuri pentru prevenirea
riscurilor comune si masuri pentru situatiile de
urgenta aparute in activitatea celorlalte firme.
Informarea celorlalte
Informarea se face in scris.
firme inainte de inceperea Titularul isi va instruí suplimentar proprii
activitatilor si cand se lucratori in conformitate cu informatiile primite.
produc modificari ale Instruirea va fi consemnata
riscurilor proprii centrului in fisa de instruire
de munca si care sunt
relevante ca efecte
preventive
Aceleasi din sectiunea A, pentru firma titulara si celelalte firme prezente
Tine cont de informatiile si instructiunile oferite de titularul centrului de

Obligatii ale firmei prestatoare munca in propia evaluare a riscurilor si in planificarea activitatilor preventive,
indeplineste instructiunile primite si informeaza proprii lucratori despre
instructiunile si informatiile primite de la titularul centrului de munca.
C. Firma este titualara centrului de munca si contracteaza sau subcontracteaza altor firme
activitati sau servicii corespunzatoare propriei activitati, in propriul centru de munca.
Pentru fírmele contractante, e aplica cele prevazute in sectiunea A.
Pentru firma titulara a centrului de munca, e aplica cele prevazute in

sectiunea B.
Obligatii ale firmei titulare fata de Ca firma titulara trebuie sa solicite contractantilor si subcontractantilor:
fírmele contractante sau acreditarea in scris a realizarii evaluarii riscurilor si a planificarii
subcontractante activitatilor preventive pentru activitatile sau serviciile contractate,
precum si indeplinirea obligatiilor privitoare la instruirea-formarea
lucratorilor care realizeaza sau presteaza respectivele activitati sau
servicii. De asemenea, trebuie sa verifice daca si cum au fost stabilite
masurile/activitatile de coordonare intre contractanti si subcontractanti.
Aceleasi descrise in sectiunile A si B fata de firma titulara (si care
contracteaza) si fata de celelalte firme prezente.
Obligatii ale firmelor contractante fata Inainteaza documentatia care acrediteaza ca a fost realizata evaluarea
de firma titulara riscurilor si planificarea activitatilor preventive specifice activitatilor sau
serviciilor contractate, precum si ca au fost indeplinite obligatiile
privitoare la instruirea-formarea lucratorilor care realizeaza sau
presteaza respectivele activitati sau servicii.
54
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Trebuie sa solicite firmelor subcontractante inainte de inceperea

activitatilor, pentru a le inainta firmei titulare: acreditarea in scris a
Obligatii ale firmelor contractante fata realizarii evaluarii riscurilor si a planificarii activitatilor preventive pentru
de fírmele subcontractate de catre ele activitatile sau serviciile subcontractate, precum si indeplinirea
obligatiilor privitoare la instruirea-formarea lucratorilor care realizeaza
sau presteaza respectivele activitati sau servicii.
D. Firma este antreprenor principal si titulara centrului de munca fata de alte firme ai caror
lucratori presteaza servicii in centrul de munca al contractorului, dar utilizeaza
echipamente, utilaje, produse, materii prime sau utilitati furnizate de antreprenor (ex.
Activitati de montaj si instalare infrastructura, masini sau echipamente de munca;
concesionari si servicii administrative, francize, etc.)
Ofera contractorilor in scris informatiile

necesare pentru ca utilizarea si manipularea
echipamentelor si utilajelor, etc sa fie facuta
Obligatii ale firmei principale fara riscuri pentru lucratorii care le utilizeaza
si pentru ca fírmele contractante sa isi poata
indeplini obligatiile privitoare la instruirea-
formarea lucratorilor.
Solicita firmei principale informatiile
Obligatii ale firmei contractoare mentionate mai sus si isi instruieste lucratorii
prorprii in consecinta.
Prevederi referitoare la securitatea si sanatatea in munca recomandabil a fi introduse in

contractul de prestari servicii (sau intr-o anexa la contract):
• Responsabilul SSM sau persoana desemnata din partea firmei prestatoare si din parte
titularului centrului de munca care vor colabora pe timpul executarii activitatilor
contractate.
• Delimitarea stricta a zonei de activitate (schita, plan), a traseelor de deplasare, persoanele
care vor avea responsabilitatea supravegherii respectarii limitelor stabilite, sanctiuni
pentru nerespectare.
• Accesul la utilitati (curent electric, apa, aer comprimat, etc), persoanele desemnate de
fiecare parte care vor executa si superviza conectarea, sanctiuni pentru nerespectare.
• Obligatia lucratorilor firmei prestatoare de a purta echipamente de lucru cu insemnul
vizibil al angajatorului.
• Obligatia firmei prestatoare de a furniza angajatilor proprii echipamente individuale de
protectie specifice riscurilor activitatilor desfasurate, cat si riscurilor centrului de munca in
care isi vor desfasura activitatea.
• Responsabilitatile privind instruirea lucratorilor.
• Responsabilitatea acordarii primului ajutor.
55
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
• Obligatiile firmei prestatoare in cazul situatiilor de urgenta.

• Comunicarea, cercetarea si inregistrarea accidentelor de munca:
- comunicarea va fi facuta de catre angajatorul in a carui zona de responsabilitate s-
a produs evenimentul;
- cercetarea poate fi facuta de o comisie mixta numita in sectiunea referitoare la
SSM din contractul de prestari servicii (sau anexa) sau de catre o comisie numita de
angajatorul in a carui zona de responsabilitate s-a produs evenimentul, in acest caz
aceasta prevedere va fi specificata in sectiunea referitoare la SSM din contractul de
prestari servicii (sau anexa);
- inregistrarea va fi facuta de catre angajatorul angajatorul in a carui zona de
responsabilitate s-a produs evenimentul – doar daca exista aceasta prevedere in
sectiunea referitoare la SSM din contractul de prestari servicii (sau anexa)- sau de catre
angajatorul care in urma cercetarii a fost gasit responsabil de producerea evenimentului.
56
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
RISCUL DE ALUNECARE, IMPIEDICARE SI CADERE
OBIECTIVUL INSTRUIRII:
De a constientiza una dintre cele mai comune – si prevenibile – cauze de accidentare

grava si chiar deces. Bunele practici vor fi explicate pentru a ajuta la evitarea acestor
tipuri de accidente.
INTRODUCERE:
Aproape fiecare dintre noi a trecut la un moment dat prin experienta unei alunecari,
impiedicari sau chiar a unei caderi. De cele mai multe ori consecinta a fost neglijabila, dar
potentialul producerii unui eveniment grav este foarte mare. Riscul de alunecare,
impiedicare sau cadere este prezent in centrul de munca datorita specificului activitatilor
desfasurate.
Accidentele cauzate de alunecari, impiedicari, caderi reprezinta aproximativ 20% din
totalul accidentelor de munca. Caderile provoaca un numar important de decese in
fiecare an si, de asemenea, un numar cu mult mai mare de accidente cu incapacitatea
temporara de munca, multe victime suferind fracturi, entorse, intinderi, etc.
Aceste riscuri pot fi prevenite usor constientizand riscurile si respectand cateva reguli de
baza.
RISCURI GENERALE:
Sunt cateva cauze care genereaza riscul de alunecare, impiedicare si cadere, una sau mai
multe putand aparea oricand in zona locului de munca:
• suprafete alunecoase sau denivelate;

• incaltaminte necorespunzatoare;
• deplasare rapida, alergare;
• iluminat necorespunzator;
• oboseala sau distragerea atentiei.
• scari portabile neconforme;
• scari fixe nesigure;
• cai de acces, coridoare, scari obstructionate de materiale, etc.;
Una dintre cauzele primare tipice este neacordarea atentiei cuvenite acestui risc. In
societatea de azi avem tendinta de a ne grabi pentru a termina o sarcina de munca, de a
ne deplasa dintr-un loc in altul gandindu-ne la o multime de alte probleme. Nefiind atenti
57
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
la ceea ce ne inconjoara poate avea ca efect o vatamare. Primii pasi pentru a reduce
aceste riscuri sunt de a le identifica si corecta.
IDENTIFICAREA RISCURILOR:
A invata sa identificati riscurile care pot cauza alunecarea, impiedicarea si caderea este
cheia evitarii accidentelor.
RAMPE SI DOCURI DE INCARCARE/DESCARCARE:
Alunecarile si caderile sunt evenimente des intalnite in aceste zone. Cele mai bune
metode de a le preveni sunt: suprafetele anti-derapante pentru aceste zone si
balustradele. Utilizarea unor marcaje cu mare vizibilitate pentru a delimita schimbarea
tipului de suprafata/sol este, de asemenea, recomandata.
Rampele/docurile de incarcare/descarcare sunt des expuse intemperiilor si scurgerilor
accidentale de uleiuri sau alte fluide.
Este obligatorie curatarea/uscarea imediata a suprafetelor.
Nu sariti niciodata de pe rampa, utilizati scarile!
SOLUL:
Toti angajatii sunt responsabili de buna intretinerea/curatenie a zonelor de deplasare.

Lipsa intretinerii sau intretinerea superficiala a zonelor de deplasare poate fi cauza
impiedicarilor, alunecarilor si caderilor. Urmatoarele aspecte trebuie luate in considerare:
Suprafata podelelor/solului: Suprafetele neregulate sunt o cauza majora a impiedicarilor

si caderilor.
- Bucatile/elementele de pardoseala lipsa sau fixate necorespunzator, uzura in timp
a acestora sunt probleme care necesita o interventie imediata, fie reparare, fie
inlocuite.
Iluminatul: angajatii nu vor fi capabili sa vada pe unde se deplaseaza sau un obstacol daca
iluminatul este prea slab.
- Trebuie asigurat un iluminat conform standardului care recomanda valorile
minime pentru spatiile interioare ale centrelor de munca. orice corp de iluminat
defect trebuie inlocuit sau reparat imediat.
Obstacole: de fiecare data cand materialele, uneltele si deseurile sunt lasate la intamplare
pe podea/sol accidentele sunt iminente. Intotdeauna indepartati-le de pe coridoare sau
culoarele pietonale.
- Nu utilizati coridoarele ca zone de depozitare.
58
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
- Asigurati containere pentru deseuri.

- Cablurile electrice, furtunurile, etc sunt factori de risc, zona in care sunt utilizate
trebuie semnalizata corespunzator, iar in cazul in care sunt instalate permanent,
traseul trebuie ingropat sau acoperit si, de asemenea, semnalizata diferenta de
nivel.
Suprafetele alunecoase: suprafetele ude si cele lucioase sunt deseori alunecoase.
- Daca este posibil, se recomanda utilizarea materialelor pentru pardoseli rezistente
la alunecare.
- Incaltamintea anti-derapanta este cea mai buna solutie in cazul imposibilitatii
inlocuirii materialului pardoselii.
- Solutiile sau materialele anti-inghet trebuie sa fie asigurate in erioada de iarna.
- Acumularile/petele de produse chimice trebuie curatate imediat, indiferent de cat
de mici ar fi.
- In cazul zonelor administrative, unde incaltamintea anti-derapanta nu poate fi
distribuita ca EIP, se recomanda utilizarea incaltamintei cu toc jos si talpa
adecvata.
Atitudinea: glumele indoielnice sunt, de asemenea, o cauza obisnuita a alunecarilor si
caderilor.
- Este important ca supervizorii sa nu tolereze astfel de atitudini.
- Nu aruncati materiale de la unul la celalalt, nu incercati jonglerii sau acrobatii cand
mutati materiale sau incarcati/descarcati marfa.
SCARI:
Eliminarea sau reducerea evenimentelor produse in timpul urcarii/coborarii scarilor

implica atat o mentananta corespunzatoare, cat si adoptarea unui comportament
individuale adecvat. Treptele scarilor trebuie fie din material anti-derapant sau sa fie
prevazute cu benzi anti-derapante. Balustrada trebuie sa fie bine fixata, cu o inaltime de
90 cm si o protectie intermediara la 30 de cm. Iluminatul zonei scarilor trebuie sa
corspunda valorilor stabilite prin standarde.
Recomandari de baza:
- pastrati scarile libere: nu utilizati scarile ca spatiu de depozitare;
- intotdeuna tineti-va de balustrada;
- nu carati nimic care sa va blocheze vedera;
- intotdeuna sa aveti o mana libere pentru a va sprijini in caz de cadere; -
intotdeauna uitati-va pe unde mergeti!
Raportati imediat administratorului orice problema referitoare la scari.
59
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
SCARI PORTABILE:
Cel mai important lucru de reamintit la utilizarea unei scari portabile este de a o verifica
cu atentie inainte de a o folosi. Daca ii lipseste vreun element sau identificati vreo
defectiune oricat de mica, scara trebuie retrasa din serviciu. Verificati sa nu existe:
• trepte sau elemente de sprijin lipsa sau rupte/fisurate;

• opritoare, nituri (sau alte elemente de fixare), elemente anti-alunecare, etc. lipsa
sau defecte.
Fixarea superficiala poate, de asemenea, cauza un accident. Asigurati-va ca solul este

solid, unghiul de sprijin corespunzator si sprijin superior suficient. Odata fixata
corespunzator, scara trebuie si utilizata corespunzator. Utilizati centura de siguranta,
greutatea centrata intre elementele verticale ale scarii si cel putin trei puncte de sprijin
pe scara (doua picioare si o mana, doua maini si un picior).
CONCLUZII:
Alunecarile, impiedicarile si caderile sunt des intalnite si pot aparea oricand si oriunde.
Acordand atentie la tot ce va inconjoara si eleminand potentialele riscuri reduceti
probabilitatea de a va accidenta. Mai jos sunt cateva sfaturi preventive. Reaamintiti-va ca
puteti preveni majoritatea alunecarilor, impiedicarilor si caderilor. Pentru asta trebuie sa
faceti primul pas, de a va alatura efortului de prevenire a accidentelor de munca.
REGULI DE PREVENIRE:
- Purtati incaltaminte cu talpa striata si toc jos;
- Aveti grija la sireturi, mansete, etc desfacute de care v-ati putea impiedica;
- Nu faceti echilibristica cu scaunul;
- Stati la o distanta de siguranta fata de margine rampelor, canalizarilor

neacoperite, etc unde caderile pot aparea;
- Utilizati o scara in locul unei cutii sau a unui scaun pentru a avea acces la inaltime;
- Nu sariti de pe platforme;
- Nu carati sau impingeti materiale care va obtureaza vederea;
60
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
- Aveti grija la cimentul deteriorat, canalizari sau canale de drenaj neacoperite;
- Mergeti incet, cu pasi tarati, pe suprafetele ude si/sau alunecoase;
- Mergeti, nu alergati, nu schimbati brusc directia;
- Ocoliti obstacolele, nu incercati sa treceti peste ele;
- Nu umblati cu mainile in buzunare, tintet-le pe langa corp pentru echilibru;
- Considerati o responsabilitate raportarea oricarui risc, nu va bazati ca o va face

altcineva;
- Acordati atentie la ceea ce faceti si incotro va indreptati;
- Curatati orice scurgere, pata, etc imediat;
- Aprindeti lumina de fiecare data cand va deplasati in zone intunecoase;
- Pastrati coridoarele si culoarele curate, fara obstacole;
61
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
PRIMUL AJUTOR
Primul ajutor este un ajutor temporar acordat in caz de urgenta pentru salvarea vietii,
prevenirea unor complicatii ulterioare si ameliorarea suferintelor pana in momentul interventiei
personalului medical autorizat.. Obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor, in
toate aspectele referitoare la munca, revine angajatorului, care va lua toate masurile tehnice si
organizatorice necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii angajatilor. In aceste activitati
intra organizarea si dotarea punctelor de prim ajutor in cadrul unitatii.
Acordarea primului ajutor in caz de accident se poate realiza „in situ” , in timpul
transportului persoanei accidentate si in instalatiile medicale abilitate atat in cadrul firmei sau
externe
Trebuie subliniat ca va fi realizata doar de personalul desemnat si instruit din cadrul
companiilor (capitolul 3, sectiunea a 3-a, art. 10 si 11 din Legea 319/2006) iar in lipsa
acestuia, de orice persoana aflata la locul accidentului si care are notiuni de baza (cele din
documentarele de instruire periodica) privind acordarea primului ajutor.
In cadrul procesului de acordare a primului ajutor intra:

Desemnarea personalului responsabil cu acordarea primului ajutor. Acest
personal va primi o instruire adecvata in acordarea primului ajutor, va fi in numar
suficient si va dispune de conditii materiale corespunzatoare, tinandu-se cont de
numarul de angajanti din firma, activitatea firmei, nivelul de tehnologizare si de sistemul
de organizare.

Organizarea actiunilor specifice situatiilor in care este necesara acordarea
primului ajutor. Vor fi reglementate actiunile persoanei/persoanelor prezente la locul
producerii evenimentului, vor fi stabilite responsabilitatile pentru anuntarea serviciului
112, a personalului desemnat pentru acordarea primului ajutor si a serviciului intern
si/sau externe de prevenire si protectie.

Controlul periodic si revizuirea (daca este cazul) planului de actiune. Planul de
actiune va fi verificat periodic prin exercitii in fiecare zona a centrului de munca.
Angajatii au obligatia de a-si insusi responsabilitatile corespunzatoare situatiilor in care
este necesara acordarea primului ajutor.
62
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
ACTIUNILE SALVATORULUI IN CAZUL PRODUCERII UNUI ACCIDENT
Principalele activitati efectuate de salvator:

-
ANALIZA SITUATIEI;
-
PROTEJAREA VICTIMEI;
-
EXAMINAREA VICTIMEI;
-
ANUNTAREA ACCIDENTULUI;
-
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR;
-
SUPRAVEGHEREA VICTIMEI.
 prima obligatie a fiecarui salvator este aceea da a asigura securitatea victimei,de a elimina
orice cauza imediata care ar putea actiona in defavoarea ei (evitarea unei
explozii,electrocutare,strivire etc.).
 victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua
sa existe si ii agraveaza situatia.
 salvatorul trebuie sa indeparteze persoanele care,prin agitatia care o creeaza ,prin sfaturi
sau actiuni nepotrivite,dauneaza salvarii victimei,instituind un ,,baraj de securitate’’ marcat
vizibil in jurul victimei.
 pe cat posibil,salvatorul isi alege 1-3 ajutoare si, printr-o persoana potrivita, anunta
accidentul si cere ajutor in interiorul intreprinderii si in afara ei.
 avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate (sa devina din salvator, victima) salvatorul
trebuie :
-sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor;

-sa-si pastreze calmul;
-sa actioneze energic,eficace si rapid in luarea
unor masuri;
63
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
ANALIZA SITUATIEI
Salvatorul trebuie:
 sa determine natura accidentului:

-interogand martorii;
-interogand victima;
-cercetand elementele materiale semnificative;
 daca mai exista vreun pericol ?

-de surpare;
-de electrocutare;
-de incendiu sau explozie;
-de intoxicatie printr-un gaz toxic etc.
 daca poate fi suprimat acest pericol fara risc ?

-daca da,sa o faca el insusi sau sa pe altii sa o faca;
-daca nu-sa interzica accesul in zona periculoasa.
PROTEJAREA VICTIMEI (VICTIMELOR)

Cercetarea si identificarea riscurilor care persista, pentru a proteja victima si a preveni
extinderea accidentarii, reprezinta prima actiunie a salvatorului, avand ca scop evitarea unei
noi accidentari, atat a lui cat si a altor persoane (martori).
In cazul unui acident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze urmatoarele interventii:
1.
fara a se expune el insusi, sa identifice eventualele riscuri remanente, care
ameninta victima accidentului si/sau mediul lui inconjurator, precum si celelalte
persoane expuse la risc.
2.
sa actioneze pentru suprimarea sau izolarea riscurilor sau sa scoata victima
de sub actiunea riscului,fara a se expune el insusi la risc.Pentru aceasta,salvatorul:
a. va hotari actiunile care trebuie realizate pentru a inlatura riscul;
b. va repera materialele adecvate pentru aceasta operatiune;
c. va actiona el insusi sau va determina persoanele apte sa actioneze cu
aceste materiale, pentru o inlaturare definitiva a riscului.
d. atunci cand inlaturarea riscului identificat nu este posibila, salvatorul va
actiona astfel incat sa previna expunerea oricarei persoane la acel risc.
64
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
EXAMINAREA VICTIMEI (VICTIMELOR)

Salvatorul va examina victima inainte de a efectua interventia adecvata de prim-ajutor, pentru a
putea actiona corect si a obtine rezultatul asteptat. Pentru aceasta, salvatorul
va cerceta si va recunoaste, urmand o anumita succesiune, prezenta unuia sau mai
multor semnne care indica faptul ca viata victimei este amenintata:
 sangereaza abundent ?
 raspunde la intrebari ?
 respira ?
 ii bate inima?
in functie de semnul gasit, salvatorul prefigureaza si rezultatul interventiei sale;

in cazul in care victima prezinta mai multe semne, el isi defineste ordinea de prioritate
a interventiilor si a rezultatelor pe care se asteapta sa le obtina;
in cazul existentei mai multor victime, salvatorul va efectua triajul acestora, pe baza
unei examinari rapide.
Clasificarea victimelor pe urgente
Sunt considerati ca extrema urgenta accidentatii ale caror functii vitale sunt
deteriorate, si anume:  acidentatii cu stop cardio-respirator;
 hemoragii mari;
 hemoragiile organelor interne;
 plagile cu hemoragii arteriale unde nu se poate aplica garou (gat,axila) si/sau unde
prin pansament compresiv sau compresiune manuala, hemoragia nu se poate opri;
 accidentatii cu plagi toracice mari, cu tulburari respiratorii;

 traumatisma cranio-cerebrale;
 politraumatizatii in stare de soc.
In urgenta intai se incadreaza:

 accidentatii carora li s-a aplicat garou pentru oprirea unei hemoragii arteriale;
 plagile abdominale mari;
 accidentatii cu amputatii de membre si cu distrugeri musculare si osoase mari;
65
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
 accidentatii in stare de inconstienta.
Urgenta a doua cuprinde:

 accidentatii cu traumatisme cranio-cerebrale, vertebro-medulare si de bazin insotite de
fracturi si de leziuni ale organelor interne (creier,maduva spinarii,organele din cavitatea
abdominala si din pelvis,etc.)  fracturile deschise:
 hemoragiile:
In urgenta a treia sunt considerati accidentatii cu celelalte tipuri de
traumatisme
CLASIFICAREA, MAI SUS MENTIONATA NU ESTE ABSOLUTA.
Salvatorii trebuie sa actioneze cu sange rece, sa analizeze fiecare caz in parte, avand
in minte si faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita ajutor, pe cand accidentatii
cu leziuni mai usoare cer, ei insisi, ajutor si evacuarea din zona producerii
accidentului.
In cazuri extreme, cu numar foarte mare de accidentati, care depasesc posibilitatile
salvatorului, victimele cu stop cardio-respirator se abandoneaza, acordandu-se ajutor
celorlalte.
 ANUNTAREA ACCIDENTULUI
Dupa acordarea primului ajutor, salvatorul va anunta accidentul personal sau prin alta
persoana.
Pentru aceasta, el:

- va identifica pe cine trebuie sa anunte si in ce ordine;
- va alege,dintre persoanele prezente si dupa criterii prestabilite, persoana cea
mai apta pentru a declansa alerta;
- va da persoanei respective informatii pertinente, pentru a asigura o

transmisie eficienta a mesajului si va defini elementele mesajului de alarma
pentru a permite ajutoarelor chemate sa organizeze o interventie
corespunzatoare;
66
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
- va asigura accesul ajutoarelor la locul (locurile) accidentului, cat mai aproape de

victima.
PRIMUL AJUTOR
Intr-o situatie de accident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze interventia
(succesiunea manevrelor)
corespunzatoare starii victimei. Pentru aceasta,salvatorul:

- va hotari interventia pe care trebuie s-o efectueze pentru a obtine rezultatul
asteptat si pe care a decis-o din examinarea prealabila a victimei;
- va efectua interventia hotarata;

- va verifica, supraveghind victima, daca rezultatul asteptat s-a produs si daca se
mentine pana la preluarea victimei de catre personalul specializat.
Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

a)
Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si ii bate inima (are puls)
sunt necesare:
 asezarea in pozitie de siguranta;

 acoperirea victimei, alarma;
 supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea
ajutoarelor medicale;
b)
Daca victima nu raspunde, nu respira, dar ii bate inima, sunt necesare:
▪ degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
▪ manevra Heimlich;
▪ respiratie ,,gura la gura’’ sau ,,gura la nas’’.
c)
Daca victima nu raspunde, nu respira, nu ii bate inima, sunt necesare:
 reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie ,,gura la gura’’ sau
,,gura la nas’’)
d)
Daca victima sangereaza abundent se aplica:
 compresie manuala locala:

 pansament compresiv:
67
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
 compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala)

e)
Daca victima prezinta arsuri provocate de:
 foc sau caldura,se face spalare pentru a evita ca arsurile sa progreseze si

pentru racorire;
 substante chimice,se face spalare abundenta cu apa (nu se incearca
neutralizarea acidului
cu baza si invers!)
f)
Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:
 oricare ar fi semnele, va actiona ca sicum victima ar avea o fractura, evitand sa o deplaseze

si respectand toate eventualele deformari la nivelul : membrului superior,
membrului inferior, coloanei vertebrale.
g)
Victima poate sa prezinte:
 plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului
amputat, compresie pentru oprirea sangerarii etc.
 plagi simple: curatirea si pansarea plagii:
SUPRAVEGHEREA VICTIMEI PANA LA SOSIREA

AUTOSANITAREI(AMBULANTEI)
Pana la sosirea echipei de specialitate, salvatorul:
1. va urmari semnalele vitale ale victimei: prezenta respiratiei, a pulsului, starea de

constiintei si va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat
(restabilirea respiratiei si circulatiei, oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor,
imobilizarea fracturilor, pozitia de siguranta etc.).
2. va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei;
3. va nota, pe cat posibil, datele importante privind:
- accidentul;
68
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
- evolutia starii victimei;
- alte informatii despre victima.

La sosirea echipei de specialisti si a autosanitarei, salvatorul:
- va comunica medicului toate informatiile obtinute despre accident si

despre starea victimei si ii preda notele respective;
- va ajutala transportul victimei in autosanitara si, la solicitarea
medicului, va insoti ambulanta pana la unitatea medicala specializata
care preimeste accidentatul.
ECHIPAMENTE DE PRIM AJUTOR
Depinzand de riscurile prezente in fiecare intreprindere, de dimensiunile acesteia, angajatorul

este obligat de a dispune de o trusa de prim ajutor sau o incapere adecvata pentru acordarea
primului ajutor.
Trusa de prim ajutor.
Continutul minim, conform legislatiei actuale a unei truse de prim ajutor intr-
o intreprindere sunt: foarfece, garou, mausi de examinare,atele din material
plastic Fesi din tifon mici 5 cm/4 m 5,fesi din tifon, vata, hidrofila sterila,
leucoplast, comprese sterile, alcool sanitar, etc.
 Cutie din material plastic, etansa, cu colturi rotunjite

 Foarfece cu varfuri boante
 Garou 50 cm
 Deschizator de gura din material plastic
 Dispozitiv de respiratie gura la gura

 Pipa Guedel marimea 4
 Pipa Guedel marimea 10

 Manusi de examinare, pereche
 Pahare de unica folosinta
 Batiste de hartie cu solutie dezinfectanta

69
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
 Atele din material plastic
 Fesi din tifon mici 5 cm/4 m

 Fesi din tifon mari 10 cm/5 m
 Bandaj triunghiular I = 80 mm
 Vata hidrofila sterila, pachet A 50 g
 Ace de siguranta
 Leucoplast 5 cm/3 m
 Leucoplast 2,5 cm/2,5 m

 Alcool sanitar 200 ml
 Comprese sterile 10 cm/8 cm x 10 buc.

 Pansament individual 2 cm/6 cm
 Pansament cu rivanol 6 cm /10 cm
 Plasture 6 cm/50 cm
 Creion
 Caiet 50 de pagini
 Brosura cu instructiuni de prim ajutor

 Rivanol solutie 10/00, 200 ml
 Apa oxigenata sau perogen

 Alcool iodat 200 ml
Deseori, in cazul unui accident de munca se intampla ca mijloacele oferite de trusa de prim
ajutor sa nu fie suficiente pentru a acorda un prim ajutor rapid si eficient persoanei
accidentate.
CABINET PENTRU ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Trebuie sa fie cel putin o trusa de prim ajutor, un pat si o sursa de apa potabila, va fi amplasat
in centrul de munca in aproprierea locurilor de munca si vor avea un acces pentru brancarde.
Materialul de prim ajutor prezent in cabinet trebuie adaptat necesitatilor si riscurilor
70
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
profesionale prezente in intreprindere si tipurilor de accidente care se pot produce
Principii generale in situatii de

urgenta
In orice accident de munca, persoanele care acorda primul ajutor accidentatului trebuie in
primul rand sa activeze sistemul de urgenta P.A.S.. Acest acronim vine de la trei situatii
secventiale:
“P” de PROTECTIE:
Inainte de a actiona, trebuie sa ne asiguram ca atat lucratorul
accidentat cat si celelalte persoane care se gasesc la locul
accidentului, nu sunt expusi niciunui pericol. Trebuie luate
masurile necesare pentru protectia accidentatului prin
asezarea acestuia intr-o pozitie de siguranta (mentinand in pozitie dreapta axul cap-gat-
trunchi) si intr-un loc sigur
care va si semnanlizat adecvat (in masura posibilitatilor).
“A” de ALERTARE:
Odat a asigurata securitatea persoanelor, se va anunta producerea
accidentului
serviciilor medicale de urgenta (externe, in cazul in care nu

exista un serviciu medical intern) indicandu-le:
 Tipul si locul exact unde s-a produs accidentul;
 Descrierea cat mai exacta a imprejurarilor accidentului
 Numarul ranitilor si stadiul lor de sanatate:

 Prezenta de factori care pot agrava accidentul sau consecintele lui
 Tipul de asistenta medicala sau echipamente speciale care poate fi

necesara( echipamente medicale, echipe de descarcerare, etc.,)
 Datele personale (numele si prenumele) ale celui care anunta accidentul; 
71
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Orice informatie suplimentara solicitata de interlocutor.
Trebuie subliniat ca in functie de precizia informatiei tranmise depinde cantitatea si

calitatea mediilor umane si materiale care ajung la locul accidentului
“S” de SALVARE:
Est e vorba de obiectivul final ale activitatilor de prim ajutor
in cazul unui accident. Pentru realizarea secventei
corecte de actiuni este necesara o evaluare a
accidentatului dupa cum urmeaza:
 Va fi realizat un examen fizic al ranitului

 Vor fi evaluate starea ranitului/ranitilor, analizandu-se situatiile care presupun o
amenintare pentru viata lucratorului/lucratorilor accidentat/accidentati
 Vor fi evaluate leziunile in functie de gravitate
 Va fi acordat un sprijin psihologic si emocional ranitului,
Dupa activarea sistemului P. A. S. incepe evaluarea starii generale a victimei, pentru a stabili
prioritatile si masurilor necesare fiecarui caz.
72
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
EVALUAREA PRIMARA
Se incearca identificarea situatiilor care presupun o amenintare pentru viata
accidentatului. Se analizeaza, intotdeauna in urmatoarea ordine:
A) Stadiul de constienta: raspunde?, nu raspunde?, vorbeste?, se plange?

B) Semne vitale: respiratie (proba oglinzii , observarea urcarii si coborarii
toracelui) si puls (luarea pulsului la artera carotida)
EVALUAREA SECUNDARA
Depasita faza anterioara, se va analiza cu atentie accidentatul pentru identificarea posibilelor
leziuni pe regiuni anatomice.
Cap
 cautarea de leziuni si semne de lovituri pe pielea capului si pe fata;
 observarea existentei unor eventuale hemoragii pe gura, nas sau urechi;
 posibile leziuni oculare;
 aspectul fetei: palida, transpirata;
Gat
 luarea pulsului carotidian;
 slabirea presiunii hainelor;
Torace
 cautarea posibilelor rani, fracturi costale;
 observarea respiratiei si a eventualelor dificultati de respiratie;
65
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Abdomen
 cautarea posibilelor leziuni exterioare, a durerii abdominale si verificarea

consistentei la palpare;
Membre
 observarea posibilelor rani, fracturi, deformari articulare la maini si picioare;
Trebuie subliniat ca de atentia imediata si de calitatea primului ajutor primit, depind

starea si evolutia ulterioara a leziunilor accidentatului/accidentatilor. Interventiile de
prim ajutor nu sunt tratamente medicale, sunt doar actiuni de urgenta pentru
reducerea efectelor leziunilor si stabilizarea starii accidentatului.
TIPURI DE LEZIUNI SI ACTIUNI SPECIFICE DE PRIM AJUTOR
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE HEMORAGII
Acestea sunt provocate de ruperea unui vas sangvin si constau in pierderea de sange ale
organismului. Se clasifica dupa:
 Locul de aparitie:interna (vasul de sange se rupe in interiorul organismului) si externa
(sangele se
scurge in exterior)
 Tipul de vas de sange afectat: arteriala ( sangele curge in jeturi regulate si este rosu
aprins) si venoasa ( sangele are o culoare rosu inchisa si are loc o scurgere continua)
Actiuni de prim ajutor


Hemoragii externe: se plaseaza un pansament compresiv( suficient pentru acoperirea
leziunii direct pe leziune(daca nu sunt prezenti corpi straini) si se transporta victima la
66
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
spital

Hemoragii interne: se pozitioneaza victima in pozitie orizontala inclusiv in cazul
transportului, nu se misca victima in cazul traumatismelor mai sus de umeri, se
realizeaza o evaluare generala(culoarea fetei, mucoaselor, pulsul).
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE FRACTURI

Sunt leziunile produe prin ruperea unuia sau mai multor oase si se clasifica in

Inchise (osul sau parte din el nu iese la suprafata)

Deschise (capetele osului fracturat ies prin piele)


Fracturi inchise: se imobilizeza articulatia pe deasupra si sub leziune, se transporta
victima la spital in cazul in care se poate realiza imobilizarea sau se solicita ajutor

Fracturi deschise: se aplica doar un pansament simplu evitand orice presiune directa la
locul fracturii, se incearca controlul hemoragiei, se imobilizeza articulatia pe deasupra si
sub leziune si se ridica partea afectata pentru a reduce inflamatia/edemul.
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ARSURI

In industria alimentara se pot produce arsuri care se clasifica in functie de agentul termic in
arsuri produse de:
 caldura uscata: termice, electrice si chimice
 caldura umeda: apa si lichide fierbinti, abur, grasimi,


partea lezata se spala cu apa rece sau cu alcool sanitar si nu se aplica comprese

nu se sparg veziculele si nu se aplica creme sau lotiuni pe zona arsa
67
EL PINAR HS TEHNIC
SRL

nu se inlatura hainele care sunt aderente pe piele si se acopera zonele arse cu
pansament steril
68
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
 in cazul comei se plaseaza victima in pozitie de

siguranta
PRIMUL AJUTOR IN HIPOTERMII SI/DEGERATURI

Hiportemiile si degeraturile pot sa apara in sarcinile de lucru realizate in conditii
termohigrometrice extreme (munca in congelatoare, rampe de incarcare descacare in sezonul
rece fara a dispune de echipamente de protectie individuala adecvate, etc.). Accidentatii
prezinta simptome caracteristice cum ar fi tegumente reci, respiratie superficiala si puls greu,
somnolenta ce poate ajunge pana la coma si rigiditate musculara. Actiuni de prim ajutor

indepartarea hainelor umede, inghetate

acoperirea accidentatului cu paturi uscate si incalzite

administrarea de bauturi calde(este interzisa administrarea de alcool) la ranitii constienti

transportarea la spital a persoanelor i stare de hipotermie grava(32-34ºC)
PRIMUL AJUTOR IN ALERGII SI INTOXICATII

In sectorul alimentar se utilizeaza un numar mare de compusi chimici care pot provoca leziuni
sau afectiuni personalului care le manipuleaza sau care se afla in imediata apropiere. Sunt de
amintit:agenti frigorifici, pesticidele si produsele fumigene, dioxidul de carbon,PVC-ul si
aditivii alimentari.
Toate noxele chimice sunt capabile sa provoace efecte negative asupra sanatatii lucratorilor
in conditiile expunerii la acest factor de risc. Efectul negativ asupra sanatatii poate fi imediat,
pe termen scurt (intoxicatie acuta) sau poate aparea in timp, generand boli profesionale
(intoxicatii cronice). Simptomele sunt variate de la anomalii de comportament , tulburari
digestive, pana la afectiuni musculatre si nervoase, depinzand in primul rand de calea de
patrundere in organism a substantelor chimice (respiratorie, digestiva, cutanata sau
parenterala).
69
EL PINAR HS TEHNIC
SRL
Actiuni de prim ajutor sunt diferite, in functie de starea

accidentatului:
Pacientul este constient:
 se contacteaza la numarul de telefon care vine pe ambalajul produsului cu care s-a
realizat intoxicatia pentru a cere informatii privind primul ajutor.
 se provoaca voma pacientului (daca toxicul nu este caustic sau spumant)si se transporta
la spital Pacientul este inconstient sau in stare comatoasa
 nu se provoaca varsaturi
 se plaseaza accidentatul in pozitie laterala de siguranta
Exemplu de actiuni de prim ajutor in cazul de luxatie,

entorsa si fractura
LEZIUNE SIMPTOME RECOMANDARI

Durere
Inflamatie si echimoze Evitarea miscarilor
Imobilizarea
LUXATIE Deformare articulara si Evacuarea ranitului
impotenta functionala
Criotratament local
Durere Imobilizarea
ENTORSA Inflamatie
Evacuarea ranitului
Durere Evitarea miscarilor
Inflamatie si echimoze Evaluarea pulsului
FRACTURA Deformare articulara si Imobilizarea membrului, zonei

impotenta functionala afectate Evacuarea ranitului
70

Documentar Instruire Generala SSM Bun

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documentar Instruire Generala SSM Bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EL PINAR HS TEHNIC

INSTRUIRE INTRODUCTIV GENERALA

Extras din HG 1425 din 2006, Norme metodologice de aplicare a L 319/2006…….. 8

Comportamentul uman, cultura SSM si climatul sigur si sanatos………………………… 23

Influenta factorilor umani………………………………………………………………………………………. 25

Intelegerea erorilor umane……………………………………………………………………………………. 29

Masuri de prevenire a caderilor prin alunecare, impiedicare, etc………………………... 52

Manipularea manuala a maselor…………………………………………………………………………… 70

muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii; e)

Art. 10. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:

Art. 12. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:

EXTRAS DIN HG 1425/2006, NORME METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII 319/2006

securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale

17. efectuarea controalelor interne la locurile de munca, cu informarea, in scris, a angajatorului

Art. 20. - (1) Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de

Art. 52. - Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in

Art. 56. - Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in

reprezentantul sau legal si reprezentantii angajatorului.

Art. 65. - Comitetul de securitate si sanatate in munca functioneaza in baza regulamentului de

sensibile la riscuri specifice;

Art. 83. - Instruirea introductiv-generala se face:

pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la

lucratorul desemnat; sau

stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone.

COMPORTAMENTUL UMAN, CULTURA SECURITATII SI SANATATII SI CLIMATUL SIGUR SI

ACCIDENTELE DE MUNCA SUNT CONSECINTA

Comportamentul inadecvat al lucratorilor este una dintre cauzele majore al accidentelor de

Problemele comportamentale sunt importante, comportamentul fiind cel care transforma in

Opinia ca securitatea poate fi imbunatatita doar prin schimbarea comportamentului personalului de

Prof. James Reason

Influenta „factorilor umani”

Adaptarea fizica include proiectarea locului de munca si a mediului de

Organizatia – Factorii organizationali au cea mai mare influenta asupra comportamentului

• Ce li se cere lucratorilor sa faca si unde(sarcina si caracteristicile ei)?

De ce ar trebui sa fim interesati de problema factorilor umani?

Accidentele pot aparea in timpul procesului de munca. Pe masura ce sistemele tehnice au

Cum stim daca aceste probleme exista in organizatia mea?

Nu este suficient ca angajatii “sa aiba mai multa grija”?

De unde ar trebui inceput?

Factorii umani trebuie analizati:

• in timpul evaluarii riscurilor;

Imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate nu se poate baza doar pe imbunatatirea

Vor fi costuri mari?

Ar trebui ceruta parerea lucratorilor si a reprezentantilor lor?

Sistemele de control al riscurilor sunt de baza pentru asigurarea ca precautiile adecvate la

Un set de procese de management este necesar pentru organizarea, planificarea, controlul si

 Analizarea aspectelor relevante legate de locul de munca, individ si organizatie;

 Analizarea factorilor umani la evaluarea riscurilor, investigarea accidentelor, in proiectare si

 Consultarea si implicarea lucratorilor si a reprezentantilor lor;

 Selectarea celor mai eficiente masuri de control.

Intelegerea erorilor umane

Consecintele erorilor umane pot fi imediate sau amanate.

• Design inadecvat al centrului de munca, ale echipamentelor sau procedurilor de lucru;

Investigarea cauzelor accidentelor

Factori ai locului de munca

Factori organizationali si de management

Cauzele erorilor umane

Erorile sunt de trei categorii: scapari si omisiuni, lapsusuri si greseli.

Un experimentat sofer de cisterna aproape terminase de completat umplerea cisternei cu lichid

In situatii nefamiliare trebuie sa analizam, sa dezvoltam planuri si proceduri folosind principii

Lipsa de experienta si lipsa informatiilor

taiere cu flacara. Nu fusese informat ca rezervorul continea reziduuri inflamabile. Rezervorul a

Probalilitatea de a aprea erori este mare atunci cand circumstantele includ: