5.

SECURITATEA ACTIVITĂŢII VITALE

5.1. Întroducere
Datorită dezvoltării permanente a societăţii, necesitatea modernizării accelerate a industriei de
producere a bunurilor si a celei prestatoare de servicii. Totodată are loc modernizarea continua a
tehnicii de toate categoriile, dezvoltarea rapidă a tehnicii fiind caracterizată prin automatizarea proceselor
de muncă, în mod cert se observă o schimbare şi în caracterul muncii omului. Se observă schimbări
evidenţiate în sistemele comunicaţionale (transmitea datelor, mesajelor, programarea, dirijarea şi controlul
instalaţiilor la distanţă).
Activitatea muncii a căpătat un nou aspect ceea ce impune inevitabil tratarea specifică problemelor
legate de protecţia muncii. Apare necesitatea verificării continuă a sistemelor in care este integrat omul+
muncitorul astfel in cit acestuia sa-i fie asigurate condiţiile echilibrate corespunzătoare normelor de protecţie
a sanatăţii.
Securitatea muncii – nu este altceva decit condiţiile de muncă in care activează lucrătorii diferitor
intreprinderi, corespunzătoare cerintelor normative caracteristice diferitor activităţi specifice profilului.
Deci protecţia muncii trebuie să rezolve sarcina asigurării condiţiilor optimale pentru activitatea
muncitorilor de toate categoriile.
După cum am mentional mai sus securitatea muncii are mai multe aspecte caracterisitce, specifiece
activităţilor din diferite sectoare de producere sau de prestarea a serviciilor, datorită acestui fapt este
oportun să menţionam ca securitatea antincendiară trebuie sa fie asigurata absolut in toate domeniile.
Dat fiind faptul că practic toate incăperile sunt dotate cu sisteme electrice, fie acestea de iluminat
sau de o alta natura, prezenţa elementelor antiincendiare este absolut obligatorie pretutindeni.
Datorită importanţei deosebite a protecţiei muncii aceasta reprezintă un criteriu primordial in cadrul
creării locurilor de muncă. Accidentele de muncă sunt situaţiile care creiază daune atit fizico-morale cit
şi materiale, apariţia acestora in mare măsură se datorează lipsei măsurilor de prevenire a accidentelor.
Urmările nefastea ale accidenetelor au fost motivul de bază care a dus a crearea standardelor in cadrul
asigurării securităţii muncii.
Crearea condiţiilor favorabile de muncă nu doar diminuează probabilitatea producerii
accidentelor de muncă dar si conduce la cresterea eficineţei economice. Avind in vedere faptul că teză
respectivă are ca studiu aparatelor manometrice, asamblarea, verificarea şi certifiarea acestora, care au
loc in cadrulal Tirestepoenergo al orasului Dubasari, este evident că pentru eficinetizarea capacităţilor
de muncă in cadrul structurii respective, apare necesitatea sigurării unor condiţii de muncă favorabile,
a tehnicii securităţii, economiei proceselor cit si a securităţii antincendiare etc. In cadrul laboratoarelor
sunt prezente insalţii necesarea testării aparatelor manometrice, utilizarea cărora implică atenţie sorită
datorită valorilor de operarea acestora. De asemenea apare necesitatea lucrului la calculator, in scopul
intocmirii rapoartelor de verificare si certificarea cit si a priceselor verbale corespunzătoarea.

Coala
UTM 529.1 003 ME 64
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 5.2. Analiza condiţiilor de muncă
Condiţiile de muncă oferite de către angajator in laborator determină in mare măsură capacităţile
de muncă a personalului cit si starea sănătăţii acestuia. Nivelul calitativ al condiţiilor de muncă este
caracterizat de prezenţa sau lipsa in cadrul locului de muncă a factorilor nocivi care pot fi divizati in
următoarele grupe :
- factori biologici;
- factori fizici;
- factori chimici;
- factori psihofizilogici.
Caracteristica condiţiilor de muncă prevede analizarea condiţiilor enumerate mai sus, totusi aceastea
nu sunt preyente in toate locurile de muncă, datorită muntitudinii de locuri de muncă. Laboratorele din
cadrul Tirasteploenergo nu reprezintă medii de producere ci doar de verificare si certificare ceea ce
implică lipsa totala sau parţiala a factorilor de mai sus.
Totodată lipsa factorilor nocivi nu exclude necesitatea organizării condiţiilor de muncă
corespunzătoare cerintelor moderne ale securităţii muncii, deoarece personalul laboratoareleor se poare
ciocni cu factori daunatoari precum :
- praf;
- radiaţii;
- umeditate;
- alimentarea electrică ne corespunzătoare;
- vibraţii
- temperatura majorată a mediului înconjurător;
- lipsa sau neajunsul luminii naturale;
- nivel de zgomot majorat;
- neajunsul luminii în zona de muncă;
Locul de muncă al operatorului este amenajat conforma standardelor respective. La locul de munca
este asigurat iluminatul natural si cel artificial, ventilarea artificiala asigura un mediu placut,
dispozitivile electrice din laborator au siteme de protectie contra electrocutării. In laborator nu există
substanţe chimice dăunătoare sau explozive ce pot acţiona asupra operatorului şi deasemenea
laboratorul este dotat cu mijloace de combatere a incendiului.
În scopul realizării unei analize mai ample a condiţiilor de muncă în laboratorul de incercări a
mijloacelor tehnice din telecomunicţii ale intreprinderii „Moldtelecom”, în tabelul de mai jos sunt
reprezentate caracteristicile factorilor nocivi si periculosi. (tabelul 5.1).
Tabelul 5.1 Caracteristicile factorilor nocivi în laboratorul întreprinderii „Tirastepoenergo”
Nr. Specificaţie Valorile Valorile Denimirea
Coala
UTM 529.1 003 ME 65
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 normative standardului
„de facto”
1 2 3 4 5
I. Existenţa factorilor dăunători şi periculoşi în zona de lucru
1 Factorii fizici GOST 12.0.003-84
1) Parametrii microclimei GOST 12.1.005-88

- temperatura aerului, 23,5 22-24 GOST 12.1.005-88

- umiditatea relativă, % 62 40-60 GOST 12.1.005-88

- viteza mişcării aerului, 0.05 0.2 GOST 12.1.005-88

2) Nivelul zgomotului, dB 15 <60 ГОСТ 12.1.003-83

3) Iluminatul
- natural, cin, % 0,5 1,5 SniP-II-4-79
- artificial, E, lx 130 <150
4) Curentul electric
- modalitatea alternativ alternativ
- frecvenţa, Hz 50 50
- tensiunea, V 24-220 24-220
5) Ventilaţia, m3/om·h GOST 12.0.003-84
- naturală + +
- artificială 25 30
2 Factori psihofiziologici GOST 12.0.003-74
1) Supraîncărcări fizice:
- satice + +
- dinamice + -
2) Supraîncărcări neuropsihice:
- mintale + +
- emoţionale + +
Dacă să analizăm tabelul de mai sus, atunci observăm că condiţiile de muncă în laborator sunt
satisfăcătoare, valorile factorilor fizici şi psihofiziologici se află în limitele valorilor normative.
Parametrii microclimei sunt satisfăcători, temperatura este normală precum şi umiditatea relativă a
aerului, toate acestea se datorează ventilaţiei artificiale create în laborator, iar în cazul lipsei acestei
ventilaţii pot apărea probleme de genul microclimatului. Tempearatura materialelor şi utilajului este
puţin mai joasă de cea a aerului cu (2-3) . Iluminatul este în mare parte artificial, curentul electric
este prezent şi necesar pentru alimentarea echipamentelor electrotehnice şi de automatizare a instalaţiei
pentru verificarea contoarelor de energie electrică. La rubrica factori psihofiziologici putem menţiona
că lucrul în laborator este şi dinamic, şi static, ceea ce nu permite apariţia supraîncărcărilor atît fizice,
cît şi neuropsihice. Lucrul nu este monoton şi nu prezintă supraîncărcări emoţionale, unica
supraîncărcare poate fi cea mintală, deoarece operatorul lucrează cu o cantitate mare de cifre şi deşi

Coala
UTM 529.1 003 ME 66
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 culegerea, prelucrarea şi înregistrarea acestor cifre se face într-un mod semiautomat, oricum se observă
o concentraţie continuă.
Sanitaria şi igiena sunt şi ele foarte importante pentru muncitor. O muncă sănătoasă poate
exista numai în cazul cînd la locul de muncă sunt respectate condiţiile de sanitarie şi igienă, astfel se
înlătură posibilele incomodităţi ce ţin de necesităţile permanente ale muncitorului. Lavoarul cu apă
rece şi caldă, săpunul şi ştergarul reprezintă instrumentele de care muncitorul se va folosi în scopul
asigurării igienei sale în orice moment. Dacă să vorbim despre necesităţile fizice ale muncitorului,
atunci pentru acestea există veceul de la etajul 1si 2 al întreprinderii „Tirasteploenergo”, care se află în
acelaşi sediu, în care se află şi laboratorul. Acesta este dotat cu toate cele necesare pentru asigurarea
igienei muncitorilor şi în veceu se efectuează lucrările de sanitarie şi igienă odată în 2 zile, ceea ce
asigură curăţenia, prospeţimea, comoditatea şi sănătatea muncitorilor.

5.3. Tehnica securităţii

Efectele undelor electromagnetice asupra organismului uman
Radiaţiile sunt factori fizici ai mediului, necesari vieţii cu o complexitate mai joasă decât aerul,
apa sau alimentele, majoritatea radiaţiilor neionizate sunt formate de câmpuri care se dispersează în
unde transversale, cu amplitudini variabile în funcţie de natura lor.
Diferenţa dintre radiaţii normale (naturale), şi radiaţiile electromagnetice este foarte mare. În
contrast cu radiaţiile normale, lungimea de undă a radiaţiilor frecvenţelor electrice radio sunt extinse
asupra unor categorii vaste de dimensiuni, de unde reziduale şi infinitele acţiuni nefavorabile pe care le
pot avea asupra corpului uman.
Sistem al telefoanelor mobile operează cu un sistem radio având frecvenţe de aproximativ 900
MHz (GSM) şi 1800 MHz, frecvenţe care corespund undelor de o lungime de 30 cm, respectiv 15 cm.
Întreaga putere generată poate atinge până la maximum 1000W. Din larga scară a undelor hertz având
lungimi de undă de la 1mm până la câţiva km), din punct de vedere biologic, o importanţă practică o
au radiaţiile cu lungimi de undă cuprinse între 1mm şi 1m care se aplică frecvenţelor cuprinse între 3
GHz şi 300 MHz. Acestea sunt numite radiaţii cu  hiperfrecvenţe, microunde şi curenţi de înaltă
frecvenţă. O influenţă mai minoră o au radiaţiile cu frecvenţă radio-electrică de 100-300 MHz.[10]
Numeroase organizaţii guvernamentale precum şi neguvernamentale, studiază influenţa acestor
radiaţii asupra corpului uman, un domeniu încă vag cunoscut.
Dintre aceste organizaţii,cele mai semnificative sunt:
 Biroul comisie federale al comunicaţiilor de inginerie şi tehnologii
 Agenţia internaţională pentru cercetarea cancerului - IACR 
 Comisia Internaţională asupra radiaţiilor ne ionizante
 Biroul Internaţional al Muncii - ILO
 NATO
Coala
UTM 529.1 003 ME 67
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 În ceea ce influenţa radiaţiilor REM asupra corpului uman, în continuare sunt prezentate
principalele efecte  momentan cunoscute asupra sănătăţii populaţiei (tabelul 5.2), precum şi categoriile
de populaţie expuse şi câteva din simptomele clinice şi paraclinice manifestate de cei bolnavi. Pentru
acesta, se vor utiliza datele conţinute într-un raport  al Agenţiei Internaţionale pentru Studiul
Cancerului, cu privire la slujbe cu expunere cronică la câmpurile elecromagneiceşi boli incurabile.
Tabelul 5.2 Influenta radiaţiilor REM asupra corpului uman
Autor/dată Loc de muncă Intensitatea/frecvenţa EfecteTipuri de boli
câmpului ELM
Milham 1979 Muncitor– Peste 100 gauss -cancer pulmonar
industria -cancer limfatic
aluminiului - leucocitemie
- tumoare canceroasa
benignă
Marina US 1983 Asamblator 50-70 Hz -creşterea
electronic trigliceridelor
- boli ale sângelui
Milham 1982 Lucrător – Peste 60 Hz - Cancer pulmonar
impletituri - Cancer limfatic
electrice
Factorii care influenţează radiaţiile REM
Cei mai importanţi factori de influienţă a radiaţiilor REM asupra corpului uman sunt :
 distanţa faţă de sursă
 Perioada de expunere
 Intensitatea câmpului electromagnetic
 Capacitatea de absorbţie a diferitelor ţesute şi organe
Acţiunea oricărei iradieri electromagnetice se analizează prin prisma două efecte :
 termic
 non-termic sau informaţional
Efectul termic
Poate fi sesizat in cazul utilizării cuptorului cu microunde. Aproximativ acelaşi efect îl are si
iradierea produsă de telefonul mobil. Acest lucru este uşor de observat prin vizualizarea computerizată
a câmpului electromagnetic. Trebuie să se tină cont şi de faptul că antena, cea mai importantă sursă de
iradiere a telefonului mobil, se află la o distantă de 3-5 centimetri de creier, asupra căruia de fapt
acţionează câmpul electromagnetic. Bineînţeles că temperatura anumitor zone ale creierului creşte.
După o discuţie mai lungă putem observa acest efect prin creşterea temperaturii şi la nivelul
urechii. S-a calculat că la o valoare SAR de 4 W/kg pe o durată de 30 de minute, temperatura ţesutului
Coala
UTM 529.1 003 ME 68
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 unui individ adult sănătos creste cu 1 0C. Aceasta are un efect nefast asupra tuturor organelor, care vor
reacţiona prin diverse disfuncţionalităţi. Efectele termale sunt exercitate în principal asupra
organelor sensibile cum ar fi lentilele cristaline, testiculele, ovarele şi sistemul nervos. Toate normele
referitoare la iradierea prin microunde a telefonului mobil, care au fost şi vor fi puse in discuţie se
bazează doar pe efectul termic.
Alt organ, care este supus acţiunii telefonului mobil este cristalinul ochiului. Datorită
îndeplinirii de către acesta a unor funcţii foarte importante, cea de asigurare a transparenţei şi cea de
acomodare, el este slab alimentat cu sânge şi din această cauză este mai sensibil la iradierea
electromagnetică, acest lucru influenţând acuitatea vederii. Persoanele  care  poartă  ochelari  sunt
mult  mai  expuse  acestor  radiaţii,  datorită fenomenelor de reflecţie şi focalizare. Au fost descrise
leziuni discrete la nivelul cristalinului, care pot fi considerate ca fiind un efect secundar datorat
îmbătrânirii premature a cristalinului, ducândîn final la pierderea acurateţei vizuale. Unele studii arată
în mod simultan şi degradarea retinei datorată ciruculaţiei proaste a sângelui in ochi.
Efectul informaţional sau non-termal.
Telefoanele mobile de standard GSM realizează transferul de informaţie prin impulsuri care
sunt grupate in blocuri. Un bloc este constituit din 8 impulsuri. Fiecare utilizator are la dispoziţie doar
unul din cele opt impulsuri. Restul celor şapte aparţin altor abonaţi care in acelaşi moment pot să
desfăşoare convorbiri telefonice pe frecvenţa dată. Durata unui bloc-GSM constituie 4,616
milisecunde (ms) şi prin urmare frecvenţa impulsurilor telefonului mobil este de 216,6 Hz sau rotunjit
217 Hz. Odată cu generarea fiecăruia al optulea impuls are loc o degajare de energie proporţională.
Dacă puterea nominală a telefonului mobil conform instrucţiunilor este egală cu 2W, atunci puterea
degajată la fiecare impuls va fi de 28—0,25W. Blocurile impulsurilor dintre telefoanele mobile şi
staţia de bază sunt grupate în multiblocuri, constituite din 26 de repetări. Prin urmare, a doua frecvenţă
care este emisă de telefonul mobil este frecvenţa de 217/26" 8,35 HZ. Mai mult de atât, unele tipuri de
telefoane mobile care funcţionează în regim de economisire a energiei electrice (DTX) sunt capabile să
genereze o a treia frecvenţă, cea de 2 Hz. In această combinaţie de radiaţii de frecvenţe joase rezidă
încă un
pericol al telefoniei mobile. Problema este că frecvenţele aparatelor de telefonie mobilă amintite mai
sus coincid cu frecvenţele activităţii bioelecirice naturale, proprii creierului uman, care se
înregistrează pe encefalogramă (EEG). Astfel, frecvenţa de 217 Hz coincide cu aşa numitul ritm
gamma al creierului, 8,35Hz - cu ritmul alfa, iar 2Hz - cu ritmul delta. Prin urmare, din afară (din
apropierea nemijlocită) în creierul uman sunt transmise semnale care sunt capabile să interacţioneze cu
activitatea bioelectrică proprie a creierului (de exemplu prin intermediul rezonanţei) şi prin aceasta să-i
deregleze funcţiile. Astfel de modificări se pot observa pe encefalogramă şi ele nu dispar o perioadă
îndelungată de timp după terminarea convorbirii telefonice.

Coala
UTM 529.1 003 ME 69
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Este foarte important de menţionat că undele alfa se află în legătură directă cu activitatea
intelectuală a individului şi se consideră că reflectă scanarea imaginilor interioare ale conştiinţei.
Gândirea abstractă depinde de ritmul alfa, în timpul somnului predomină ritmul delta, iar în starea de
activitate a omului - undele gamma.
Medicii cunosc cazuri în care acţiunea unei lumini pulsatile cu o frecvenţă de 15 Hz asupra
unei persoane care are o formă ascunsă de epilepsie conducea la apariţia crizei epileptice. Ce aţi spune
acum despre obişnuinţa unora de a-şi pune telefonul mobil la capul patului pe post de
deşteptător.
Telefonul mobil nu „doarme" noaptea, ci funcţionează permanent, chiar şi în starea de stand-by
se află într-un regim pulsatil. La cererea Norwegian Kadiation Protection Board, Institutul Naţional de
"Protejarea a Vieţii" (Suedia), precum şi a SlNTEF Unimed (Norvegia) a fost făcută o cercetare asupra
11.000 de utilizatori de telefonie mobilă care a demonstrat efectul nociv asupra sănătăţii. Studiul a
arătat că persoanele care foloseau celularul mai puţin de 20 de minute pe zi acuzau o stare de
disconfort şi efecte secundare. Problemele de sănătate cresc pe măsură ce telefonul este utilizat mai
mult.
O jumătate din abonaţii cercetaţi au declaratcă in cazul folosirii telefoanelor mobile au simţit o
încălzire neplăcută în zona capului, in jurul urechii. Tinerii sunt supuşi unui risc şi mai mare. Cei care
nu au încă 30 de ani sunt de 3-4 ori mai expuşi efectelor secundare. Copiii sunt cei mai sensibili faţă de
radiaţia de frecvenţă înaltă a telefonului mobil. Trebuie să ţinem cont că in condiţii de ecranare
(automobilul, clădirile din beton armat) densitatea fluxului radiaţiei electromagnetice ce acţionează
asupra omului se măreşte de câteva ori.
Simptomele de bază ale efectului negativ al telefonului mobil asupra stării de sănătate :
 Dureri de cap;
 Probleme de memorie şi concentrare:
 Stări permanente de oboseală;
 Depresii;
 Dureri şi înţepături la nivelul ochilor, uscarea şi lăcrimarea acestora;
 înrăutăţirea progresivă a vederii;
 Labilitatea tensiunii arteriale şi a pulsului (s-a demonstrat că după o convorbire cu telefonul
mobil, tensiunea arterială poate să crească cu 5-10 gradaţii).
De asemenea, o atenţie specială ar trebui acordată efectelor psihologice. În literatura de
specialitate apare deseori un concept nou, si anume electrostresul, de aceea nu ar trebui uitate efectele
ale acestuia asupra corpului uman
Dintre cele mai importante efecte biologice, amintim:
 Hipertemia - creşterea temperarurii corpului

Coala
UTM 529.1 003 ME 70
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
  Efecte oculare - creşterea temperaturii la ochi, cataractă, opagificarea cristalinului
 Efecte  neuro-endocrine  -  afecţiuni  ale  hipotalamusului  care  cauzează  dereglări homeostatice
 Efecte asupra sistemului nervos şi schimbări de comportament - s-a demonstrat că acestea sunt
cauzate de o expunere la o densitatea joasă a radiaţiilor REM pentru o perioadă mailungă de timp
 Efecte hematopeice şi afectarea imunităţii organismului, de exemplu stimularea limfatică
 Efecte genetice - aberaţii cromozoniale, şi alterarea mitozei au fost observate în timpul unei
expunei la radiaţii REM cu o densitate mai mare de 10 mW/cmp.
 Efecte asupra reproducţiei, alternarea spermatogenezei, leziuni la nivelul testiculelor. 
Cele mai periculoase consecinţe ale radiaţiei microundelor telefoanelor mobile sunt tumorile de
la nivelul creierului (de obicei pe partea care este expusă în convorbirile telefonice). Dezvoltarea
tumorilor de la nivelul creierului cauzate de radiaţiile electromagnetice are o perioadă latentă de 3-10
ani. Riscul tumorilor neuroepiteliale creşte de 2 ori. La persoanele care au folosit telefonul mobil mai
mult de 6 ani, frecvenţa dezvoltării tumorilor a crescut cu 50%. Despre potenţialul pericol al
telefoanelor mobile vorbeşte şi tendinţa permanentă de a reduce SAR. După cum am menţionai mai
sus, până nu demult acest indicator nu trebuia să depăşească 2 W/kg. În urma studiilor cercetătorilor
suedezi realizate in standardul TCO-OI (aceste standarde sunt indicate aproape pe toate monitoarele)
mărimea SAR a fost scăzută până la 0,8 W/kg. Nivelul maxim admisibil al acestui indicator este de
100 mc W/cm2. Într-un recent comunicat de presa Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte pentru
prima oară riscul imbolnavirii de cancer ca urmarea a utilizării aparatelor emiţătoare de unde
electromagnetice. OMS şi Agenţia Internaţională de Cercetări în Domeniul Cancerului au clasificat
câmpurile electromagnetice de radiofrecvenţă ca fiind posibil cancerigen pentru om (Grupa 2B), bazat
pe un risc crescut de gliom, un tip malign de cancer cerebral, asociat cu folosirea telefoanelor mobile.
Grupa 2B: Agentul este posibil cancerigen pentru oameni. Această categorie este folosită
pentru agenţii pentru care există dovezi limitate de carcinogenitate la om şi mai puţin de dovezi
suficiente de cancerigenitate pe animale experimentale. În unele cazuri, un agent pentru care există
dovezi insuficiente de carcinogenitate la om şi mai puţin de dovezi suficiente de cancerigenitate pe
animale de laborator, împreună cu documentele justificative de la mecanicist şi alte date relevante pot
fi plasate în acest grup. Un agent pot fi clasificat în această categorie numai pe baza de dovezi
puternice din mecanicist şi alte date relevante.
OMS include telefoanele mobile in aceeasi categorie de agenti cancerigeni din care fac parte
DDT-ul si vaporii de benzina.
30 de specialisti OMS din 14 tari au analizat timp de opt zile la Lyon toate studiile facute
vreodata pe tema efectului nociv al expunerii la radiaţia de tip electromagnetic.
Grupul de lucru a discutat posibilitatea ca aceste expuneri ar putea induce efecte negative pe
termen lung aupra sănătăţii, în special un risc crescut de cancer. Acest lucru are relevanţă pentru

Coala
UTM 529.1 003 ME 71
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 sănătatea publică, în special pentru utilizatorii de telefoane mobile, având în vedere numărul de
utilizatori mare şi în continuă creştere, în special în rândul în rândul tinerilor şi al copiilor. Grupul de
lucru a discutat si evaluat literatura de specialitate disponibilă pe categorii de expunere care implică
următoarele câmpuri electromagnetice de radiofrecventa:
 expunerile profesionale la radar şi la microunde;
 expunerile de mediu asociate cu transmiterea de semnale de radio, televiziune şi
telecomunicaţii fără fir;
 expuneri personale asociate cu utilizarea telefoanelor fără fir.
Probele a fost revizuite critic, şi în general evaluate ca fiind limitate în rândul utilizatorilor de
telefonie mobilă pentru gliom şi neuroma acustică, şi inadecvate pentru a trage concluzii pentru alte
tipuri de cancer. Dovezile referitoare la expunerile profesionale şi de mediu menţionate mai sus a fost
de asemenea judecate ca inadecvate. Grupul de lucru nu a cuantificat riscul; cu toate acestea, un studiu
asupra utilizării în trecut a telefonului mobil (până în anul 2004), a arătat un risc de gliom sporit cu
40% la categoria de utilizatori cu o medie de 30 de minute pe zi vorbite la mobil.
"In asteptarea altor cercetari, este important sa ne luam masuri de precautie, precum folosirea
de dispozitive hand-free sau comunicarea prin SMS-uri", sunt recomandarile OMS.
Uniunea Europeana a infiintat un comitet care a dezbatut recent efectele daunatoare ale
telefoanelor mobile asupra organismului uman, urmand sa se propuna interzicerea folosirii lor de catre
copii. Părinţii sunt avertizaţi ca undele electromagnetice pot incetini si afecta dezvoltarea creierului.
Şi în cazul copiilor mici, radiaţia telefoanelor mobile poziţionate în imediata lor apropiere poate
fi un factor de risc pentru sănătate. În special celulele creierului, aflat încă în dezvoltare, reacţionează
foarte sensibil la influenţele toxice din mediu. În plus, oasele plate ale craniului nu sunt complet
osificate la naştere, fiind separate de spaţii ocupate de ţesut conjunctiv. Fontanelele au nevoie de mulţi
ani pentru a se osifica complet, capacitatea craniană completă fiind atinsă de abia la vârsta cuprinsă
între cinci şi şapte ani. Prin urmare, creierul bebeluşului nu este îndeajuns protejat de cutia craniană.

5.4. Asigurarea ergonomică

Ergonomia muncii se formează ca ştiinţă aparte în anii `50 şi prezintă o treaptă superioară a
organizării ştiinţifice a muncii. Fondatorul este F.Taylor, care a studiat principiile organizării locurilor
de muncă din punct de vedere ştiinţific. Noţiunea de ergonomie se traduce din limba greacă ca „ergos”
– muncă şi „nomos” – legea naturală.[12]
Ergonomia studiază problemele organizării locurilor de muncă, evidenţiind factorul psiho-
social, punând pe prim plan muncitorul cu complexul solicitărilor la locul de muncă în cadrul
procesului de producţie. Obiectul de studiu al disciplinei este sistemul om-solicitări din care fac parte
motivaţia muncii, condiţiile de muncă şi de mediu, relaţiile în colectiv, preocupări personale, etc.

Coala
UTM 529.1 003 ME 72
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Ergonomia este legată de mai multe ştiinţe cum ar fi: psihologie, sociologie, medicina muncii,
protecţia muncii, igiena muncii, antropometria, fiziologie, ştiinţele tehnice şi economice. Primatul
ergonomiei faţă de ştiinţele participante la constituirea acesteia nu se rezumă la faptul că ea s-ar ocupa
de un ansamblu format mecanic din părţi dispersate şi independente, ci la viziunea unitară şi
integratoare, organic structurată asupra problematicii omului în contextul activităţii sale.
Organizarea ergonomică urmăreşte scopul asigurării condiţiilor necesare în organizarea
procesului de producţie în cadrul fiecărui loc de muncă în aşa fel ca să se obţină o productivitate
maximă a muncii, respectând principiile economiei mişcării şi scutind muncitorul de oboseala inutilă.
Ergonomia locului de muncă are, în principal, rolul de a armoniza într-un tot unitar elementele
locului de muncă (mijloacele de muncă, obiectele muncii şi forţa de muncă) în vederea asigurării
condiţiilor, care să permită executantului desfăşurarea unei activităţi bune cu consum minim de energie
şi cu senzaţia de bună stare fiziologică.
Organizarea locului de muncă stă la baza organizării atelierelor, secţiilor şi întreprinderii,
întrucât de aceasta depinde în cea mai mare măsură consumul de timp de muncă pe fiecare operaţie sau
produs, mărimea acestuia având un rol determinant asupra elementelor necesare organizării în timp şi
spaţiu a proceselor de producţie.
În laboratorul CORE a întreprinderii „Moldtelecom”, locul de muncă al laborantului este amenajat
asa incit aparatelede măsurare sa fie usor acesibile iar dispozitivile de vizualitarae la un nivel comod
percepţiei de catre utilizator. Mesele pe care are loc testare sunt amplasate pe perimetru incăperii astfel
fiind elibertat spatiu din mijloc, oferind trecere comoda si accesibilă la oricare din mese. Mesele au o
coinstructie specifică astfel incit aparatelde sa fie plasate la un anunmit nifel (figurii 5.1) .

Coala
UTM 529.1 003 ME 73
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Figura 5.1 Amplasarea utilajului si a meselor din laboratoarele CORE
Dupa realizarea incercărilor are loc intomcirea unui raport la PC care este dotat cu un monitor de
tip TFT cu iluminare prin LED ceea ce asigura o influenţă redusa asupra ochiului si o economisier a
energiei. Calculatorul este amlasat pe o masa specială care ofera comoditate prin amplasarea
monitorului la nivelul necesar vizualizării libere si accesibilitate sporită la maus si tastatura.
Reiesind din cele menţionate mai sus putem concluziona ca la amenajarea laboaratorul CORE s+a
ţinut cont de ergonomicitate ca prim factor, astfel fiind ridicată productivitatea muncii.

5.5. Securitatea antiincendiară

Regulile generale de apărare împotriva incendiilor sunt stabilite de Reglementarea tehnică
“Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005,
aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1159 din 24.10.2007. [13]
Pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor, de rînd cu cerinţele Reglementarii tehnică RT
DSE 1.01-2005, trebuie de ţinut cont şi de standardele, normele şi regulile în construcţie, normele de
proiectare tehnologică, particularităţile şi specificul activităţii instituţiilor şi întreprinderilor din diferite
ramuri ale economiei naţionale, etc. În acest scop în baza regulilor generale de apărare împotriva
incendiilor se elaborează şi se aprobă în modul stabilit reguli departamentale de apărare împotriva
incendiilor.

Coala
UTM 529.1 003 ME 74
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 La fiecare obiectiv trebuie asigurată securitatea persoanelor şi a bunurilor materiale în caz de
incendiu, precum şi elaborate instrucţiuni privind măsurile de apărare împotriva incendiilor pentru
fiecare sector cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu.
Responsabilitatea personală privind asigurarea apărării împotriva incendiilor în instituţii, în
conformitate cu legislaţia în vigoare, o poartă conducătorii acestora. Prin ordinul conducătorului se
numesc persoanele responsabile pentru apărarea împotriva incendiilor în subdiviziunile instituţiei,
precum şi la sectoare separate ale teritoriului, clădiri, edificii, încăperi, etc.
Lucrătorii instituţiilor se admit la exercitarea funcţiilor de serviciu numai după trecerea
instructajului de protecţie contra incendiilor, iar la schimbarea specificului de lucru trebuie să urmeze
cursuri suplimentare de prevenire şi stingere a eventualelor incendii, în modul stabilit de legislaţia în
vigoare şi de conducătorul instituţiei.
Obligaţiunile personalului privind apărarea împotriva incendiilor
- să cunoască şi să respecte la serviciu şi în viaţa cotidiană prevederile de apărare împotriva incendiilor
prevăzute în standarde, norme şi reguli, aprobate în modul stabilit, să respecte şi să menţină regimul de
protecţie contra incendiilor;
- să execute măsurile de precauţie la folosirea aparatelor cu gaze, obiectelor chimice, la efectuarea
lucrărilor cu lichide uşor inflamabile (LUI) şi lichide combustibile (LC), cu alte substanţe, materiale şi
utilaje, care prezintă pericol de incendiu;
- în caz de descoperire a incendiului să anunţe imediat serviciul de pompieri şi salvatori şi să
întreprindă toate măsurile posibile pentru salvarea oamenilor, bunurilor materiale şi lichidarea
incendiului.
Conducătorul instituţiei este obligat:
- să elaboreze măsuri  organizatorice,  tehnice  şi  inginereşti  de apărare împotriva incendiilor în
instituţia subordonată şi să asigure realizarea acestora;
- să stabilească în instituţia subordonată a unui regim eficient de protecţie contra incendiilor şi să
asigure menţinerea permanentă a acestuia;
- să asigure respectarea de către lucrătorii instituţiei a regulilor, normelor şi standardelor de apărare
împotriva incendiilor;
- să organizeze instruirea regulată a personalului, privind regulile de apărare împotriva incendiilor;
- anual să planifice măsuri concrete (inclusiv de alocare a mijloacelor financiare) orientate spre
întreţinerea şi perfecţionarea sistemului de apărare împotriva incendiilor şi să asigure realizarea
acestora;
- să nominalizeze prin ordin persoanele responsabile de protecţia contra incendiilor în fiecare
subdiviziune şi obiect (clădire, etaj, subsol, etc.)
- să creeze şi să asigure activitatea în cadrul instituţiei subordonate a formaţiunii benevole de pompieri;

Coala
UTM 529.1 003 ME 75
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 - regulat, dar nu mai rar de o dată în semestru, să verifice cunoaşterea şi respectarea de către
personalul de serviciu a obligaţiunilor ce ţin de acţiunile în caz de incendiu sau alte situaţii
excepţionale şi să întreprindă măsuri concrete de lichidare a neajunsurilor depistate;
- să asigure elaborarea şi actualizarea regulată a planurilor şi instrucţiunilor de evacuare a oamenilor şi
bunurilor materiale în caz de incendiu sau alte situaţii excepţionale; nu mai rar de o dată în an să
organizeze şi să petreacă antrenamente şi exerciţii practice de evacuare;
- să asigure toate clădirile, edificiile, depozitele, sectoarele de teritoriu şi alte subdiviziuni cu mijloace
de stingere a incendiilor, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu, precum şi menţinerea acestora în
stare de lucru, deservirea lor tehnică în termenii şi volumul stabilit;
- să stabilească prin ordin modalitatea îndeplinirii lucrărilor cu pericol de incendiu sau explozie;
- să întreprindă măsuri de ordin administrativ faţă de persoanele care încalcă normele şi  regulile de
apărare  împotriva  incendiilor,  să sancţioneze, în  modul  stabilit  de legislaţie,  cu  reparaţia
pagubelor materiale, persoanele vinovate  de izbucnirea incendiilor;
- să asigure îndeplinirea strictă a prescripţiilor organelor supravegherii  de stat a măsurilor contra
incendiilor.
Măsurile de apărare împotriva incendiilor
Măsuri organizatorice
În toate încăperile, în locurile vizibile trebuie afişate tabele cu indicarea numărului de telefon al
serviciului pompieri şi salvatori. La fiecare instituţie, prin ordin (instrucţiune), trebuie stabilit un regim
de protecţie contra incendiilor, corespunzător pericolului de incendiu la această instituţie. La clădiri şi
instalaţii în care se află concomitent pe un etaj mai mult de 10 persoane trebuie elaborate şi afişate în
locuri vizibile planurile (schemele) de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, de asemenea, trebuie
să fie prevăzut un sistem (instalaţie) de avertizare despre incendiu.
Conducătorul obiectivului cu aglomerări (50 de persoane şi mai mult), suplimentar la planul-
schemă de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, este obligat să elaboreze instrucţiuni pentru
stabilirea acţiunilor personalului la asigurarea evacuării oamenilor în scurt timp şi fără pericol. Pentru
instituţiile cu aflarea persoanelor pe timp de noapte trebuie prevăzute două variante de acţiuni, pe timp
de noapte şi pe timp de zi.
În încăperile cu o singură ieşire de evacuare nu se admite prezenţa concomitentă a 50 şi mai
multe persoane. În clădirile de gradul IV şi V de rezistenţă la foc organizarea activităţilor cu aflarea
concomitentă a 50 persoane şi mai multe se admite numai în încăperile de la primul etaj.
Întreţinerea căilor şi ieşirilor de evacuare
Numărul căilor de evacuare, dimensiunile lor, condiţiile de iluminare şi asigurare antifum,
precum şi lungimea căilor de evacuare trebuie să corespundă normelor de protecţie împotriva
incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor. Ieşirile căilor de evacuare se marchează cu indicatoare
luminoase, avînd inscripţia „IEŞIRE” de culoare albă pe un fon verde. Toate uşile pe căile de evacuare

Coala
UTM 529.1 003 ME 76
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 trebuie să se deschidă liber în direcţia ieşirii din încăperi. La aflarea persoanelor în încăperi uşile pot fi
închise doar cu zăvoare interioare care se deschid uşor.
La exploatarea căilor şi ieşirilor de evacuare se interzice:
- blocarea trecerilor, coridoarelor, tamburelor, galeriilor, holurilor, ascensoarelor, podestelor scărilor,
rampelor scărilor şi trapelor cu mobilier, utilaje, diferite materiale şi produse finite, precum şi baterea
în cuie a uşilor căilor de evacuare;
- organizarea în tamburele ieşirilor, a uscătoriilor de haine de orice construcţie, instalarea cuierelor
pentru haine şi şifonierelor, păstrarea (inclusiv de scurtă durată) a tot felul de inventar şi materiale;
- amenajarea în căile de evacuare a pragurilor, turnichetelor, uşilor glisante, turnante şi a altor instalaţii
care împiedică evacuarea liberă a persoanelor;
- utilizarea pe căile de evacuare a materialelor combustibile pentru finisajul, placajul şi vopsirea
pereţilor şi tavanelor.
- fixarea uşilor cu autoînchidere a coridoarelor, holurilor şi tamburelor în poziţie deschisă (dacă în
aceste scopuri nu se utilizează dispozitive automate, care se declanşează la izbucnirea incendiului)
- montarea geamurilor sau închiderea jaluzelelor zonelor de aer în încaperile de scări antifum;
- înlocuirea sticlei armate cu sticlă obişnuită la uşile cu geamuri şi supralumini (ferestruici);
În încăperile cu aglomerări, în cazul deconectării energiei electrice, personalul de deservire
trebuie asigurat cu lanterne electrice. Numărul de lanterne se stabileşte de către conducător, ţinînd cont
de specificul obiectivului, prezenţa personalului de serviciu, numărul total de persoane în clădire, dar
nu mai puţin de o lanternă pentru fiecare lucrător al personalului de serviciu. Covoarele şi alte tipuri de
învelişuri pentru pardoseli, în încăperile aglomerate, trebuie bine fixate pe pardoseală.
Probabilitatea izbucnirii unui incendiu in laboratoarele întreprinderii “Moldtelecom” este redus
datorită faptului că tesniunile de lucru sunt minore, aparitia unui scurtcircuit nu ar provoca aprinderea.
Totusi exista probabilitatea apariţiei unui incendiu datorita carcasei nd plastic si a izolaţiei
conductoareleor. În scopul avertizării personalului cladirea este dotată cu semnalizatoare de afumare
de tip ZTH-1, în calitate de element sensibil se utilizează o cutie ionizată, în care sub acţiunea
izotopului radioactive (plutoniu 239) apare un current de ionizare. La apariţia fumului în încăpere se
măreşte absorbţia razelor α, ce duce la micşorarea curentului ionizat, acest curent ionizat este măsurat
şi în caz de micşorare se autodeclanşează sistemul de alarmă de incendiu. Pentru stingerea incendiului
sînt plasate în dulapul antiincendiu 2 stingătoare de tip SM 6 cu soluţie spumantă fluoroproteinică,
gazul propulsor fiind azotul, au masă de cîte 6 kg şi se utilizează pe intervalul de temperaturi (0…60)

Coala
UTM 529.1 003 ME 77
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 5.6. Protecţia mediului
Problema protecţiei mediului ambiant este una din cele mai acute in societatea modernă.
Dezvoltarea societăţii a consus la dezvoltara industriei care asigură necesităţiele omenirii dar care in
acelsi timp realizează o sumedenie de deşeuri, astfel avid o influeinţă nefastă asupra ecossistemului
terei.
Acţiunea C.E.M. nu se limitează la efecte termice. Microprocesele acţiunii C.E.M, se
exprimă în polarizarea micromoleculelor ţesuturilor şi orientarea lor în direcţie, forţele electrice ce
duce la schimbarea structurii celulelor (sângelui, sistemului cu secreţie internă), întunecarea
cristalinului ochilor, schimbări trofice ale pielii (căderea părului, fracţionarea unghiilor). arsuri,
distrugerea ţesuturilor organismului. Acţiunea sistematică şi îndelungată a C.E.M. poate aduce la
dereglări în sistemul central nervos, cardio-vascular, ce se manifestă prin apariţia oboselii mărite,
hipertonice, dereglarea somnului, dureri de cap, reducerea pulsului.
În punctul 4.3 de mai sus sunt indicate detailat actiunile nefaste ale iradierilor electromagentice
asupra mediului şi ca urmare sanătăţii muncitorilor din diferite domenii de activitate. Deoarece omul
este cea mai importantă parte a mediului ambiant.
Răspindirea deseurilor de diferită natură in sol, aer si apă indiferent de natura cestora fie ele
reziduri ale industriei energetice, constructoarea de masini sau a industriei alimentarea, duce eminent
la dezechilibrarea balantei naturale a globului. În scopul diminuării si eliminării acestor efecte
negative apare necesitatea prelucrării deseurilor de toate categoriile.
Procesele contemporane de producere sunt supuse unui control riguros din partea instituţiilor
abilitatea in domeniul protecţiei mediului ambinat de aceea la un sir de intreprinderi poat fi sesizate
inceneratoare de deseuri, care permit prelucrarea acestora in cadrul intreprinderii nemijlocit. O alta
categorie de intreprinderi recurg la serviciile companiilor de prelucrarea a deseurilor sau la autorităţile
publice.
Desi cota cea mai mare a deseurilor este generată de industrie fie ea de producere sau de prestare a
serviciilor totusi o bună parte a deseurilor este generată de fiecare individ in parte, ceea ce impune o
atitudine specifică a locuitorilor terei vis-a-vis de acest subiect delict, este de datoria fiecăruia de a
pastra mostenirea căpătată de la stramosi in csopul conferiiri cesteia viitoarelor generaţii intr-o starea
calitativ pzitivă.
Departamentul CORE al intreprinderii „Moldtelecom” activează în domeniul certificării aparatelor
de telecomunicaţie. Datorită lipsei activităţii de producere apariţia deseurilor este practic inposibilă, iar
cele ce apar in urma testărilor sunt in mare masură cu caracter de oficiu din acest motiv ele sunt
depozitate in recipiente specifice si transportate spere punctelede colectarea a deseurilor.

Coala
UTM 529.1 003 ME 78
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Concluzie
În cadrul tezei se face o analiză a aparatelor telefonice utilizate in reţeaua de telefonie fixa si a
celor utilizate in reţeaua de telefonie mobilă din Republica Moldova.
În Capitolul I se explică principiile de baza ale telefoniei, are loc analiza detaliata a
componentelor si modalităţii de funcţionare a unui aparat telefonic fix. De asemenea este prezentată
constructia si elemtele componente ale telefonului mobil NOKIA 7250. Sunt prezentate arhitecturile
reţelelor fixe si ale celor mobile.
Capitolul II reprezintă o multitudine de teste la care au fost supuse aparatul telefonic pentru
telefonie fixă Texet TX-227, conform GOST 7153-83, utilizat in Republica Moldova în scopul
verificării metrologice a aparatelor telefonice de uz general. De asemenea a fost testat aparatul
telefonic LG KU 250 cu ajutorul sistemului de evaluare dozimetrică SAR.. În urma testelor s-a
constatat că ambele aparate corespund cerintelor normativelor in viagoare si pot fi utilizate în tară.
Totalitatea actelor normative si a informaţiei necesare certificării aparatelor telefonice in
Republica Moldova au fost prezentate in Capitolul III, inclusiv un exemplu de certificare a aparatului
de telefonie fixa menţionat mai sus.
Capitolu IV cuprinde argumentarea economică, cheltuieli pentru costul tuturor materialelor şi
pieselor, calculul salarizării şi elaborării proiectului.
Securitatea activităţii vitale cu întrebările evaluare condiţiilor de muncă, asigurarea
ergonomicităţii si evaluare impactului asupra mediului cit şi securitatea antiincendiară a aparatelor
telefonice sunt desfăşurate în capitolul V.

Coala
UTM 529.1 003 ME 79
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Bibliografie
1. http://en.wikipedia.org/wiki/Carbon_microphone
2. http://lib.qrz.ru/book/export/html/5725
3. Lie Mirela, Reţele de comunicaţii Material de predare – partea I 2009
4. http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_mobile_phones
5. http://www.mobitel.ro/istoric/istoric.htm#a8
6. http://www.publicitate.eu/wiki/Principiu_de_functionare_telefon_mobil
7. http://ru.wikipedia.org/wiki/SAR
8. http://www.cnfr.md/index.php?pag=sec&id=92&l=
9. Hotărîre de Guvern Nr. 2209 din 09.01.2008, Publicat: 12.09.2008 în Monitorul Oficial Nr. 171-
173 art. Nr: 486
10. Ordinul ministrului finanţelor nr.61 din 08.08.2006 M.O. nr.138-141 din 01.09.2006
11. http://www.scribd.com/doc/46609655/REFRAT-CALIN-97
12. http://conspecte.com/Management/organizarea-ergonomic-a-locurilor-de-munc.html
13. HOTĂRÎRE Nr. 1159 din  24.10.2007 cu privire la aprobarea  Reglementării tehnice
“Reguli  generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova”  RT DSE 1.01-2005,
Publicat : 02.11.2007 în Monitorul Oficial Nr. 171-174     art Nr : 1204

Coala
UTM 529.1 003 ME 80
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Coala
UTM 529.1 003 ME 22
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data