Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clădirile, industriale în care se desfăşoară procese tehnologice cuprind in general spaţii mari, cu
surse variate de nocivităţi uneori deosebit de periculoase pentru organismul uman. Felul acestor
surse şi amplasarea lor sunt dependente de natura procesului tehnologic din fiecare secţie in parte.
Pentru diluarea acestor nocivităţi, pentru asigurarea condiţiilor de microclima corespunzătoare
efortului depus de oameni conform normelor de protecţia muncii, ca şi pentru asigurarea calităţii
produselor sau a spatiilor tehnologice necesare, instalaţiile de ventilare industriala vehiculează
debite mari de aer. Intercalarea în aceste instalaţii şi a unor dispozitive de reţinere sau
neutralizare a nocivităţilor din aerul evacuat pentru limitarea pericolului de poluare a atmosferei,
oferă un ansamblu complex de factori ce trebuie avuţi în vedere la conceperea şi realizarea unui
sistem de ventilare industrială. Astfel, prevederea unui sistem de ventilare în sectiile industriale
necesita cunoaşterea amănunţita a procesului tehnologic, a utilajelor şi a amplasării lor, natura şi
cantităţile de nocivităţi degajate precum şi a condiţiilor de microclima cerute din punct de vedere
tehnologic şi al protecţiei muncii.
La alegerea soluţiilor de ventilarea secţiilor industriale trebuie sa se fina seama de unele reguli
de baza care duc la creşterea eficienţei instalaţiilor şi la reducerea debitului
de aer, care determina in final costul acestora şi consumul de energie:
- captarea nocivităţilor trebuie realizata la locul de producere a acestora pentru a se împiedica
răspândirea lor in încăpere;
- aerul introdus in încăpere trebuie sa circule in acelaşi sens cu cel al nocivităţilor degajate;
- aerul proaspăt sa fie introdus cat mai aproape de zonele cu locuri de muncă;
- sistemul adoptat sa asigure o ventilare cat mai uniformă a întregului spaţiu al încăperii pentru a
se evita acumularea de sub substanţe nocive in unele zone;
- aerul încălzit sau răcit sa fie introdus astfel încât sa asigure in cat mai mare măsura temperatura
ceruta in zone de lucru, evitându-se acumularea de căldura in zona superioara a încăperii;
- sa se asigure ventilarea în suprapresiune sau depresiune a diferitelor secţii : pentru a se limita
răspândirea nocivităţilor dintr-o încăpere în alta.
Instalaţiile de ventilare industrială trebuie să elimine:
- fumuri, gaze şi vapori toxici sau nocivi;
- substanţe sau amestecuri explozive;
- substanţe iritante sau urât mirositoare,
- pulberi de orice natură;
- căldură;
- umiditate;
- curenţi de aer
Proiectarea, realizarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare industriala trebuie ţinându-se seama
de prevederile Normelor Generale de Protecţia Muncii, normative în vigoare, referitoare la
instalaţiile de ventilare.
Prin categoria de muncă se înţelege starea de efort fizic depus de om măsurabilă prin cantitatea
de căldură cedată de om mediului ambiant, valori stabilite experimental prin încercări
experimentale.
Corelaţia dintre temperatura interioara minima şi viteza maxima a aerului interior în funcţie de
categoria de munca respectă in general valorile indicate in tabelul 1.3.1.
Din punct de vedere, procesul tehnologic limitarea temperaturii apare în funcţie de procesul
tehnologic. Astfel:
ti = 20±:(0,1-1) °C pentru încăperi termostatate, valoare ce trebuie menţinuta în
tot timpul anului şi pentru realizarea căreia apar implicaţii importante din punct de
constructiv utilizându-se soluţii de tip masiv, fără ferestre sau cu reducerea la minim a acestora şi
numai pentru orientare nord sau tip "casa în casa" cu circulaţie de aer încălzit sau răcit între
structura interioara şi exterioara. De asemenea, apar implicaţii şi asupra sistemelor de ventilare şi
a aparaturii de automatizare. Aceste încăperi sunt destinate unor secţii din industria aparatelor de
precizie, mecanică fină, optică, pentru etalonări şi operaţii metrologice t i = 20 °C constituind
unul din parametrii de referinţă pentru condiţiilor normal tehnice.
ti = 37… 10 (15) °C, temperaturi variabile necesare în incintele pentru creşterea la scara
industriala a păsurilor şi animalelor modificare temperaturii de la valori maxime corespunzătoare
începuturile ciclului biologic, se facem trepte pana la valoarea minimă;
ti = 2… 5 °C în încăperi cu atmosferă controlată unde se păstrează legumele şi fructele pe timp
îndelungat;
ti = -30 , +50°C testarea unor produse destinate exportului, când in timpul transportului sau în
ţara respectivă există temperaturi diferite decât în ţara unde se execută.
Umiditatea aerului interior. Acest parametru este corelat cu temperatura aerului interior, t i, şi cu
categoria de munca în sezonul cald şi limitată la valori de 65% in sezonul rece pentru a se evita
pericolul de condensare a vaporilor de apă pe suprafeţele interioare a elementelor de construcţie.
Din punct de vedere tehnologic sunt situaţii când pentru asigurarea calităţii produselor (industria
textilă, alimentara) este necesara o umiditate relativă i = 65...70 %, chiar în situaţia de vara,
când starea aerului interior este plasata :in zona de zăpuşală.
În incintele de păstrare a legumelor şi fructelor, umiditatea relativa este
Cuprinsă între 95-98%, împiedicând astfel procesele de evapo-transpiratie diminuând la
minimum uscarea lor.
Viteza de mişcarea a aerului interior. Din punctul de vedere al confortului viteza temperatura
minimă a aerului interior şi uneori cu temperatura aerului refulat. Din punct de vedere
tehnologic în cazul secţiilor de prelucrări fine sau piese de lungimi mari este necesar micşorarea
vitezei aerului pentru a limita apariţia gradienţilor de temperatură per orizontală. De asemenea la
depozitarea legumelor şi fructelor apare necesitatea vehiculării de aer de regulă cu viteze mici.
restricţii privitor la temperatura elemente interioare (de construcţie sau utilaje) ce se limitează la
maximum 43°C, pentru o durată de expunere mai mare de 8 ore, limita crescând la 48 °C pentru o
durată de expunere de 10 minute. Minimal iarna, pentru evitarea senzaţiei de radiaţie rece
provocată în general elementele de delimitare exterioare sau de pardoseli se vor asigura spatii
fixe sau mobile cu microclimat corespunzator. In cazul incintelor cu degajări mari de umiditate
apare necesitatea limitării temperaturii superficiale minime a acoperişurilor care în principiu
trebuie să fie θmr ≥ t +1°C.(t temperatura punctului de rouă corespunzătoare stării aerului
interior în zonele superioare)
În ambele situaţii e necesară prevederea unor instalaţii de ventilare care trebuie sa asigure
ridicarea temperaturii superficiale pe faţa interioara a elementelor de construcţie.
În cazul sectoarelor calde (turnatorii, forje) este necesar limitarea fluxului radiant corelat cu
durate de expunere.
Conform NGPM în aceste cazuri este necesară prevederea unor instalaţii pentru duşuri de aer,
ecranarea suprafeţelor calde sau utilizarea unor pânze de apă, fie limitează fluxul radiant receptat
de om, fie că ajută la intensificarea schimbului termic om-mediu.
Puritatea aerului: Procesele tehnologice din camerele curate (electrotehnica, mecanica tina,
industria farmaceutică) impun restricţii deosebite privitoare la concentraţia prafului şi a
diametrului particulelor. Pe platformele industriale datorită poluării atmosferei înconjurătoare e
necesară, pe lângă operaţiile de filtrare a aerului exterior şi prevederea pe circuitul aerului
proaspăt de instalaţii speciale de reţinere sau neutralizare a diferitelor noxe conţinute de aerul
exterior, pana la limitele admisibile sau sub acestea daca în interior au loc degajări similare.
O situaţie aparte o reprezintă atmosfera controlată unde pe lângă condiţiile de temperatura şi
umiditate este necesara menţinerea unei compoziţii a aerului diferită de cea normala: max. 4 %
O2, max 5 % CO2. Aceasta compoziţie reduce la minim metabolismul fructelor şi legumelor ce se
păstrează în aceste incinte.
Gradul de ionizare. Datorită poluării aerului atmosferic scade concentraţia ionilor mici negativi,
care au acţiune beneficii asupra organismului viu, în detrimentul ionilor mari pozitiv şi mai mult
prin ciocnirea acestora de pereţii canalelor, concentraţia acestora se diminuează sau chiar se
anulează până la intrarea în încăpere.
În domeniul industrial s-a stabilit pe cale experimentală ca prin asigurarea unor grade de
ionizare corespunzătoare, se accelerează procesul de creştere a plantelor şi animalelor
sporurile de producţie fiind însemnate. Soluţia optima este de a se prevedea aparate de ionizarea
aerului in imediata apropiere a încăperilor ventilate.
Factori biologici. Dacă în ventilarea clădirilor social-culturale administrative mai este încă o
problema de opţiune, datorita implicaţiilor economice şi energetice în ventilării industriale exista
obligativitatea prin lege, ca în procesele tehnologice, pe lângă asigurarea parametrilor tehnico-
economici scontaţi, să se asigure şi realizarea condiţiilor de tehnica securităţii şi de protecţia
muncii. In afara de aceasta, conform "Legii mediului" aerul evacuat din instalaţiile de ventilare
industriala trebuie înainte purificat înainte de a fi evacuat in atmosfera pentru limitarea poluării
acesteia.
În NGPM au fost indicate limitele biologice tolerabile pentru mai mulţi factori LBT
Prin poluare se înţelege introducerea în atmosfera a unor substanţe ce pot schimba compozitia
normala a acesteia, având drept urmare acţiunea dăunătoare asupra stării de confort şi sănătate a
oamenilor sau poate provoca daune economice. Poluarea este rezultatul impactului industrial cu
mediul natural şi este datorata în mare măsură , de lipsa de eficienta a instalaţiilor de reţinere sau
neutralizare a noxelor rezultate din diverse procese industriale, a diminuării vizibile a spatiilor
verzi şi a calităţii apelor la modificarea ciclurilor de bază ale principalelor elemente din natura.
În conformitate cu articolele din legea Mediului şi a ordinului de aplicare a acesteia este necesară
înlocuirea sau retehnologizarea tuturor proceselor poluante şi prevederea acestora cu instalaţii
speciale prin acer se limitează poluarea mediului înconjurător, acre fac în prezent obiectul unor
studii de impact sau bilanţuri de mediu.