INFLUENȚA FACTORILOR FIZICI AI MEDIULUI

DE PRODUCȚIE ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Organismul uman se poate acomoda la diverse condiții meteorologice, dar
posibilitățile lui sunt limitate. Procesele de termoreglare pot decurge normal până
la limita de temperatură a aerului de 30-31°C, umiditatea maximă de 85% sau
minimă-30%. De exemplu: în timpul muncii grele echilibru termic se menține la
temperatura de 10-15°C, umiditatea relativă de 40-60% și viteza curenților de aer
0,1 m/s. Modificarea condițiilor microclimatici influențează metabolismul din
organism. Din cauza transpirațiilor abundente la temperaturi înalte se dereglează
metabolismul hidric și hidrosaliu. În condiții de încălzire crește frecvența
respirației, ea crește și la începutul fazei de răcire, devenind apoi mai slabă și
superficială. În caz de supraîncălzire gravă se evidențiază dereglări ale SNC:
apatie, „stele” în ochi, gălăgie în urechi, grețuri, obnubilare, creștere a temperaturii
corpului. Subiectiv supraîncălzirea se manifestă prin senzație de năduf, dispnee,
palpitații, sete, amețeli, dureri de cap. Răcirea organismului contribuie la apariția
reumatismului , gripei, bolilor căilor respiratorii.
Constructorii lucrători agricoli muncitorii care lucrează la sol după statistică cel
mai dea suferă de reumatism. La persoanele care muncesc la frig pot apărea
neurologi, mialgii și miozite .
Microclimat de producție . Pentru microclima încăperilor industriale e
caracteristică diversitatea mare de valori ale temperaturii, umidității, curenților de
aer, intensității și spectului radiații termice.
Microclima industrială se deosebește de climă exterioară prin modalitatea și
dinamismul lui, el fiind independență atât de condițiile meteorologice externe, cat
și de caracterul procesului tehnologic, de condițiile schimbului de aer în încăperi.
Conform standardelor igienice sunt trei tipuri de încăperi de producție:
1. Încăperi/secții fierbinți (Secții de forjare, în laminatoare, În vopsitori,
uscătorii, în secțiile de fabricarea sticlei, în mine adânci, în diferite secții din
industria chimică, de fabricare a zahărului .);
2. Încăperi cu temperaturi joase ale aerului și utilajelor(camere frigorifice în
secțiile de fermentarea bere, de construcție a navelor). În aceste încăperi
temperatura aerului atinge 0 °C și mai joase;
3. Încăperi cu micro clima adecvată sau confortabilă a aerului atmosferic și
care iarna se încălzesc ( secțiile de asamblare a mașinilor, din industria de
prelucrare a lemnului, încăperile de comandă ale termocentralelor ș.a.
Asupra omului pot acționa factor aparte ai micro climei sau toți împreună . într-un
caz poate acționa temperatura, în altul umiditatea în altă, în al treilea radiație
infraroșie intensă, în alte cazuri - diferite combinații ale acestor factori .
Măsuri de ameliorare a micro climei .
Legislația Republicii Moldova prevede anumite norme igienice pentru încăperile
de producere anumiți parametri microclimatice:
1. Prevede limitele admisibile ale temperaturii, umiditate relativă și viteza a
curenților de aer pentru zonele de lucru ale încăperilor industriale în diferite
perioade ale anului. Și, mecanizarea operațiilor, în special acelor de
intensitate mare (mecanizarea operațiilor de forjare, forjare sub
presiune,Mecanizarea încărcăturii și descărcă turi uscătoriilor, mecanizarea
procesului de laminare, de suflarea sticlei .);
2. Elaborarea tehnologiilor care ar exclude prezența oamenilor în condițiile
microclimatului termic(Dirijarea mecanismelor de la distanță, cuptoare de
tunel în loc de forje deschise pentru arderea ceramicii și cărămizi, pentru
copt paine);
3. Atenuare degajare de căldură în încăperi(izolarea surselor termice cu
materialele slab conducătoare de căldură);
4. Ventilarea rațională;
5. Regim de muncă și odihnă adecvat, (alimentație echilibrată, rațională );
6. Angajarea în câmpul muncii conform capacităților fiziologice, psihologice
stabilite în cadrul examenului medical.

Praful industrial .
Praful se formează de pe urma mărunțirii, măcinatului, frecării, sfredelirii, În
procesele poleitului, la explozii . de asemenea el se formează de pe urma
condensării vaporilor metalelor grele și altor substanțe . praful industrial poate fi:
1. Organic;
2. Anorganic;
3. Mixt .
Praful se formează în condiții considerabile în mine, la fabricile de teracotă și
faianță, la uzinele de ciment, metalurgice, în timpul încărcării, descărcări și
transportării diferitor materiale și substanțe, la lucrările agricole ș.a.
Cantitate de praf din aer caracterizează gradul de poluare, deci, și
eventualitatea acțiunii nocive asupra organismului, permite să se determine
eficacitatea măsurilor de protecție a aerului.
Afecțiunile cauzate de praf.
Acțiunea asupra căilor respiratorii depinde de morfologia particulelor de praf . în
timpul respirației praful pătrunde în alveole și peste un timp oarecare poate
provoca diverse tulburări în organism. Din cauza acțiunii iritante a particulelor de
praf în alveole se acumulează exudat, care se reabsoarbe .Formarea și reabsorția
exudatului poate avea loc de mai multe ori. Drept rezultat pereții alveolelor se
îngroașă, se hiperemiază și apare alveolita. Paralel cu alviolitele apar și bronșitele,
care provoacă pribronșiolite ș.a. Particularitate de a forma alveolita și bronșiolita
este caracteristică tuturor tipurilor de praf.
Pneumoconioze- pneumopatii fibroase cronice, cauzate de praful de cărbune,
precum și alte substanțe inerte sau silicați aspirat pe căile respiratorii .
Pneumoconioze le cauzate de inhalarea unor materiale inerte sunt de obicei
asimptomatice și se caracterizează prin aspirația unor infiltrate nodulare . acest praf
fin, format din particule microscopice, se depune în bronhii și în parenchimul
pulmonar .
Clasificarea Pneumoconiozelor:
 Silicoză - inhalare de silicați;
 azbestoză - Inhalarea de particule de azbest;
 bisinoză - apare la muncitorii din industria bumbacului;
 antracoză - Inhalarea particulelor de cărbune de către mineri.
Profilaxia: a cuprinde un ansamblu de măsuri de igienă industrială și medicală.
Măsuri tehnico-organizatorice la locul de muncă:
 eliminarea din procesele tehnologice a pulberilor cu conținut crescut de
SiO2, automatizarea sau mecanizarea unor procese tehnologice;
 Utilizarea metodelor umede(perforaj umed);
 Ventilația locală adecvată;
 Purtarea echipamentului individual de protecție;
 Informarea și educarea personalului muncitor expus la riscul silicogen;
 Interzicerea fumatului în timpul lucrului în mediul cu risc silicogen etc.
Măsuri medicale profilactice:
 Excluderea de la încadrarea în muncă, în condițiile cu risc, a persoanelor cu
afecțiuni respiratorii cronice, precum și a persoanelor care au o anamneza
profesională cu expunerii prelungite la noxe profesionale respiratorii;
 Controlul medical periodic, a persoanelor care au risc silicogen.