24.

Certificarea locurilor de munca

Prin certificarea locurilor de muncă din punct de vedere al securităĠii şi sănătăĠii în muncă (S.S.M.)
se înĠelege evaluarea complexă a locurilor de muncă sub aspectul corespunderii acestora prevederilor actelor
normative de S.S.M.
Desfăşurarea oricărei activităĠi a salariaĠilor se admite numai la locurile de muncă care au fost
supuse certificării din punct de vedere al S.S.M.
Certificarea locurilor de muncă are drept scop prevenirea, eliminarea sau reducerea acĠiunii factorilor
periculoşi şi/sau nocivi ce pot apărea în desfăşurarea proceselor de muncă şi se efectuează:
-periodic, la intervale de cel mult 5 ani;
-la cererea inspectorului de stat din cadrul InspecĠiei Muncii;
-la cererea sindicatului de ramură sau a sindicatului din unitatea economică;
-la solicitarea lucrătorului.
Certificarea locurilor de muncă se va efectua de o comisie specială, în număr de cel puĠin 3 persoane.
Locul de muncă se consideră certificat, dacă toĠi indicii care îi caracterizează securitatea şi igiena
muncii corespund prevederilor actelor normative de S.S.M.
Locul de muncă se consideră necertificat, dacă măcar un indice care îi caracterizează securitatea
şi/sau igiena muncii depăşeşte semnificaĠiile admise.
25. Organele de stat de supraveghere si control in domeniul SSM
26. Microclimatul aerului zonei de munca si metabolismului termic la om
Activitatea biologica normală a orgnismului omului și înalta lui capacitate de muncă sunt posibile
numai in cazurile în care sunt evitate suprasolicitările aparatului de termoreglare în organism, se menține
echilibrul dintre cantitatea de energie produsa si cantitatea de energie cedată din mediul înconjurător.
Pierderea excesivă de căldură provoacă răcirea organismului , această pierdere depinde de condițiile
termice ale mediului inconjurator. Prin microclimate se înțelege totalitatea elementelor meteorologice
(temperature, umeditatea, presiunea atmosferică, viteza miscării aerului) caracterizate pentru un anumit loc.
Sunt 3 tipuri de pierdere a căldurii:
Prin convenție-cu cit este mai scăzut temperature aerului cu atit este mai mare pierderea de căldură
prin convenție, și invers cu cit este mai mare temperature în aer cu atit pierderea prin convenție devine mai
mică.
Prin radiație-cu cit este mai mare diferența de temperatură dintre corpul uman și obiectele
inconjuratoare cu atit este mai mare pierderea de căldură prin radiatie și devine egală cu zero cînd obiectele
inconjuratoare ating temperature corpului.
Prin evaporare- atunci cind temperature aerului si a obiectelor inconjuratoare atinge sau depaseste
tepmeratura corpului uman unica cale de cedare a caldurii este prin evaporare (secretia sudorala ainge 6-10
litre/zi)
27. Actiunea parametrilor microlimatului asupra organismului uman
La temperature majorate a aerului vasele sangvine de pe suprafața pielii se dilatăși căldura din
interiorul cospului se elimină în mediul inconjurător, iar la temperature reduse vasele sangvine se contractează
și în mediul ambient se elimina mai puțină energie termica
La temperature sporite:
a) Supraincalzirea corpului uman:
Starea usoara ,insotita de dureri de cap,ameteli,sete,slabiciune ,transpiratie excesiva, inrosirea pielii si
temperature corpului uman creste pinala la 39 grade.
Starea grea (socul termic) insotita de aceleasi simptome dar intr-o stare mai grava si temperature corpului
depaseste 39 grade.Daca angajatului in stare de soc termic nu i se acorda ajutor medical el poate deceda.
b) Boala de cîrcei de muschi , este rezultatul eliminarii indelungate a sarurilor din corpul uman prin
transpiratie abundenta si drept consecinta dereglarea echilibrului salin.
La temperature reduse:
o Imbolnavirea organelor respiratorii (raceala, pneumanie)
o Supraracire grava,care duce la somnolenta,pierderea cunostintei si la deces
o Boli profesionale de muschi legate cu spasmele vaselor
Umeditatea relativa inrăutățește eliminarea căldurii prin evaporare, in cazul de umeditate mare la temeraturi
mari omul le sesizează ca si cum ar fi mai mari si invers, iar la umeditate scăzută conduce la uscarea mucoasei
( dereglarea organelor respiratorii si de vedere)

28.Normarea componentelor microlimatului la locul de munca

Omul se simte normal, in conditii de confort, cind parametrii microclimei sunt in careva limite.In
conformitate cu GOST 12.1.005-88(tab.1) sunt stabilite conditiile meterologice optime si admisibile
pentru zona de lucru in incaperi,in functie de:
 =Perioada anului care poate fi:
 Rece, cu temperature medie zilnica (24 ore)a aerului din afara incaperii mai jos de +10℃
 Calda, cutemperatura medie zilnica a aerului din afara incaperii +10℃ si mai sus;
 =Categoria lucrului fizic ,care in functie de eforturile fizice depuse se divizeaza in 3 categorii:

  I-categoria usoara,
 II-medie,
 III-grea.
Conditiile meteorologice optime sunt o imbinare a parametrilor microclimei,care,actionind sistematic si
timp indelungat asupra organismului uman,asigura starea termica si fuctionala normal a lui.Ele asigura
senzatia confortului termic si creeaza conditii pentru capacitatea de munca sporita.
Conditiile meteorologice admisibile sunt o imbinare a parametrilor microclimei, care, actionind sistematic
sit imp indelungat asupra organismului uman, pot provoca schimbari in starea termica si functionala a lui, ce
se normalizeaza si trec intr-un timp relative scurt.Duc la incordari ale mecanismului de termoreglare, se simte
un disconforttermic, inrautatirea starii psihologice, reducerea capacitatii de munca, dar nu duc la schimbari in
starea sanatatii.Conditiile admisibile sunt elaborate pentru cazurile cind cerintele tehnologice tehnice sau
economice nu permit asigurarea conditiilor optime.
Daca parametrii masurati ai microclimei difera de valorile optime ,atunci pot fi luate urmatoarele masuri
de protective,a angajatilor sau de normalizare a microclimatului:

o Ventilarea o Incalzirea incaperilor

o Conditionarea aerului
o Mecanizarea si
proceselor tehnologice
o Dirijarea de la
distanta
o Racirea utilajului
o Termoizolarea
o Ecranarea
o Optimizarea timpului de munca si
automatizarea odihna
o Folosirea mijloacelor de protectie
individuala (imbracaminte speciala,
palarii din material
termoabsorbant,incaltaminte speciala)
o Aprovizionarea cu apa salina.

29. Substantele nocive, clasificarea, actiunea asupra organismului uman

Cu substantele chimice omul contacteaza vremelnic sau permanent pe durata intregi vietii.Sustantele
chimice mentin activitatea vitala, creând conditii confortabile de trai, la locul de munca , in timpul odihnei.
In organizmul uman substantele chimce nimeresc pe trei cai:
*prin organele de respiratie- cea mai frecventa cale de incorporare a impuritatilor si substantelor
sub forma de vapori si gaze aerosoli.
*prin tractul gastro-intestinal – cu produsele alimetare si apa consumate, de pe minele murdare;
*prin piele si invelisururile mucozitare ale cailor de respiratie, a ochilor, cavitati bucale s.a.
Dupa modul de actiune asupra orgnizmului uman se S.N se impart in urmatarele grupe:
-General toxice (duc la intoxicarea organismului intreg) : CO,Pb,benzol,trioxide de arseniu etc.
-Iritante (irita caile respiratorii si musculoase ) : ammoniac,Cl,ozon,acetona, hidrogenul sulfurat etc.
-Somatice (deregleaza functia organizmului sau a unor sisteme :Pb, Hg, benzolul, spirtul metilic,arsenium).
-Mutagene (schimba informatia genetica) :Pb,Hg, substante radioactive etc.
- Cancerogene:Ni ,asbest,oxizi de crom etc.
Substantele chimice nocive poseda anumite proprietati, caracteristice doar pentru ele, de aceea dupa
gradul de pericol S.N se divizeaza in urmatoarele patru clase:
Clasa 1 – extreme de periculoase (Pb,miercur ,ozon,etc) CMA<0.1mg/m3
Clasa 2 – inalt periculoase (Cl, oxizi de azot,acid sulfuric etc.) CMA-0.1…1.0 mg/m3
Clasa 3 – moderat periculoase (oxid de sulf,xilol,toluoi etc) CMA-1.1….10 mg/m3
Clasa 4- putin periculoase (acetone,benzina,ammoniac etc) CMA >10 mg/m

30. Normarea igienica a continutului de substante nociv SN si masurile si mijloace de protectie

Cauzele nimeririi substantelor chimice in mediul de trai si bolile cauzate de acestea sunt foarte diverse,
dar in integritatea ele sunt rezultatul negativ al actiuni antropice al substantelor. Masurile de asanare a
tuturor componentelor biosferice, inclusiv a produselor alimentare, trebuie orientate spre exluderea
tuturor cauzelor ce duc la inrautatirea sanatatii oamenilor ce au contact cu factorii chimici, prin limitarea
sau evitarea nimeririi acestora in mediul de trai.

31.Praful de productie, clasificarea, influenta asupra organismului uman

Praful de productie influienteaza negativ nu numai asupra organismului uman,adesea el inrautateste
mediul de productie (vizibilitatea, orientarea) in limetele zonei de lucru, duce la uzarea rapida a pieselor si
agregatelor supuse frecarii. Praful se formeaza in timpul maruntirii, macinarii, fractionarii diferitelor
materiale; la transportarea ,incarcarea si descarcarea materialelor pulverulente; la pregatirea suprafetelor
constructiilor pentru izolare si finisare;in timpul executarii lucrarilor de terasament;la demolarea constructiilor
si instalatiilor etc.
Gradul de influenta a prafului asupra organismului uman depinde de proprietatile lui fizico-chimice,
toxicitate,dispersitate si concentratie.
Dupa provinienta praful poate fi de origine organica si combinat.
-Praful organic ( de origine animal si vegetala) – praful de lemn ,hirtie ,lina, grine, textile etc.
-Praful neorganic (mineral) – praful de ciment , ipsos, cuart , calcar ,azbest, precum si prafurile
metalice.
-Praful combinat (de origine organica +neorganica) – se formeaza in industriile unde se
prelucreaza sau se folosesc in acelasi timp material organice si neorganice.
-Conform gradului de dispersitate prafurile se impart in 2 grupe: o
*Praf vizibil – dimensiunile particulelor mai mari de 10 μm
*Praf invizibil – dimensiunile particulelor mai mici de 10 μm
 Inerte (funinginea ,praful de zahar etc)-care constau din substante fara actiunea toxica asupra
 organismului uman
 Agresive (praful de plumb ,arseniu etc) –care poseda proprietati toxice.

32. Normarea continului de praf , mauri si mijloace de protectie

Protecţia de acţiunea nocivă a prafului se efectuează printr-un şir de măsuri şi
procedee, după cum urmează:
- amplasarea depozitelor de materiale pulverulente, concasoarelor, ciururilor
şi altor utilaje, ce scot praf, izolat de alte locuri de muncă, în partea opusă direcĠiei
dominante a vânturilor;
- mecanizarea şi automatizarea proceselor de producĠie însoĠite de praf cu
control şi dirijare automată sau de la distanĠă;

- ermetizarea utilajului, aparatelor şi comunicaĠiilor, amplasarea lor în afara

zonelor de lucru;
- înlocuirea procedeelor uscate de prelucrare a materialelor ce scot praf cu
procedee umede, dacă permite procesul tehnologic;
- amenajarea instalaĠiilor aspirative locale în locurile de formare a prafului
(utilaje, aparate etc.);
- blocarea automată a demaroarelor instalaĠiilor tehnologice
şi utilajului sanitaro-tehnic;
- desprăfuirea hidraulică.
Aceste metode, mijloace tehnice şi procedee poartă un caracter de protecĠie
colectiv atât a muncitorilor, cât şi a utilajului de productie
33. Surse de zgomot şi vibraţii în activităţile de construcţii
-maşini şi mecanisme mobile de construcţii – excavatoare, buldozere, macarale, compresoare mobile, poduri
rulante, tăvăluge, automacarale;
- malaxoare, dispozitive de dozare, buncăre de distribuţie cu vibratoare electrice, vibroplatforme, instalaţii de
fasonare a articolelor cu goluri, instalaţii,scule şi unelte mecanizate de mână acţionate electric sau pneumatic.
Cele mai agresive, din punct de vedere al zgomotului şi vibraţiei, sunt considerate uzinele de articole din beton
armat în cadrul cărora condiţiile de muncă, în majoritatea cazurilor, nu corespund normelor sanitare.

34. Acţiunea zgomotului şi vibraţiei asupra organismului uman

Acţiunea zgomotului provoacă dezvoltarea oboselii, reducerea capacităţii de muncă, creşterea numărului
de îmbolnăviri şi invaliditate. Domeniul sunetelor auzite (16...20000 Hz). Boala principală care se dezvoltă la
persoanele expuse influenţei îndelungate şi nefavorabile a zgomotului este hipoacuzia cronică. Vibraţia
influenţează, sistemul nervos central. Simptomele: amorţirea, durerile şi albirea degetelor, pielea palmelor se
îngroaşă şi devine aspră, unghiile se deformează, palmele şi degetele se umflă, apare oboseala.

35. Noţiunile de bază şi caracteristicile zgomotului şi vibraţiei

Zgomotul – ansamblu de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate, neplăcute pentru auz, care încurcă
comunicării (vorbirii), cu acţiune nefavorabilă asupra sănătăţii omului.
După caracterul spectrului zgomotele pot fi: de bandă largă, tonal,
Conform caracteristicilor temporare: zgomote constante, zgomote variabile,
Zgomotele variabile la rândul lor pot fi: oscilatoare în timp, întrerupte, impulsive
Vibraţia – oscilaţii mecanice ale corpurilor solide, precum şi pulsarea presiunii la transportarea lichidelor şi
gazelor, recepţionate de om ca zguduituri.
După modul de transmitere a oscilaţiilor asupra organismului uman vibraţiile pot fi: generale, locale.
Conform frecvenţei vibraţiile pot fi: de joasă frecvenţă, de frecvenţă medie, de înaltă frecvenţă.
Conform sursei de provocare, vibraţiile se împart în trei categorii 1,2 si3.

36. Normarea zgomotului şi vibraţiei la locurilede muncă

Normarea zgomotului şi vibraĠiei la locurile de muncă constă în alegerea şi stabilirea
valorilor admisibile ale parametrilor ce le caracterizează, care la acĠiunea permanentă şi
îndelungată asupra lucrătorilor pe durata întregii activităĠi de muncă nu provoacă îmbolnăviri
profesionale.
Normarea zgomotului se efectuează în conformitate cu normele sanitare, prin două metode:
1)după spectrul limită
2)după nivelul sunetului
Valorile admisibile ale presiunii sonore în octavele de frecvenĠă şi ale nivelului sunetului
se stabilesc în dependenĠă de forma de activitate şi locul de muncă, adică în funcĠie de destinaĠia
încăperii.

37.Masuri de combatere si mijloace de protective de zgomot si vibratii

Elaborarea masurilor de combatere a vibratiilor trebuie infaptuita in acelasi timp cu solutionarea
problemei de baza a ramurii constructoare de masini mecanizarea si automatizarea complexa a proceselor.
Aplicarea dirijarii de la distanta cu sectiile si sectoarele de productie va permite rezolvarea complete a problemei
protectiei de vibratii.
 Metodele de combatere a vibratiilor se bazeaza pe analiza ecuatilor ce descriu oscilatiile masinilor si
agregatelor in conditiile de lucru. Aceste ecuatii sunt destul de complicate, deoarece orice tip de utilaj tehnologic
si elementele lui constituante sunt sisteme cu multe grade de mobilitate si poseda un sir de fregvente rezonabile.

38.Sistemele şi tipurile de iluminat

Existătreitipuri de iluminat de producţie :
- natural(creat de luminadirectăşireflectată a cerului),
-artificial (cândsuntfolositedoarsurseartificiale de lumină)
-mixt (cândiluminatul natural însuficientestecompletat de celartificial).
Întimpulluminos al zileiiluminatulîncăperilor de producţieesteefectuat de cătresursanaturală de lumină
(soare, boltacerească).
Iluminatul naturala poate fi:
lateral - prinferestreînpereţiiexteriori;
superior - prinfelinare de diferitetipurişiconstrucţii;
combinat- prinferestreşifelinare (lucarne).
Dupădestinaţiafuncţionalăiluminatul artificial se împarteînurmătoareletipuri:
*delucru, *de avarie, *de evacuare, *de pază, *de serviciu.
***Iluminatul de lucru-întoateîncăperileşipeteritoriileiluminatepentruasigurarealucrului normal, deplasarea
oamenilor şi mişcarea transportului.
***Iluminatul de avarie- este prevăzut pentru continuarea lucrului în acele cazuri, când deconectarea
iluminatului de lucru.
***Iluminatul de evacuare- trebuie prevăzut pentru evacuarea din încăperi.