Varianta 21

Parametrii Marimea,m
Ntot=520
A 18
B 24
N1=360
C 18
HA=HB 9.6
%F=50
HC 14.4
L1 120 II-B
L2 0

Introducer

Activitatea de constructii este creatoare cu implicatii deosebite din punct de vedere social, economic, cultural;
marcind si cultura comunitatii. Dupa cum vedem se poate spune ca intreaga activitate umana este strins legata de
constructii. Orice tip de activitate umana se dezvolta si se desfasoara in incinta unei constructii.Aproape orice
cetatean se afla intr-o constructie mai mult de 80% din timp. De aceea dezvoltarea economica a oricarei societati
nu poate fi conceputa in afara activitatii de constructii.

Un moment principal in activitatea de constructie a fost si este pus de prim plan, in prezent, calitatea lucrarilor
de constructii, in cele din urma calitatea constructiilor. Din punct de vedere social constructia prezinta un produs
utilizat de societate precum si de fiecare persoana in parte. Astfel calitatea constructiilor se prezinta drept una din
categoriile social importante pentru stat si societate. Prin urmare protectia consumatorului sau protectia sociala
nu poate fi pe deplin asigurata daca nu va fi asigurata calitatea executarii si intretinerii constructiilor.

Un pas important care trebuie mentionat in activitatea constructiilor in Republica Moldova a fost elaborata si
adoptata legea privind calitatea in constructii. Aceasta lege stabileste componentele sistemului calitatii in
constructii, pornind de la cerintele fundamentale ale omului, naturii si societatii concretizate prin exigente de
performante esentiale la care trebuie sa corespunda constructia.

Deaceea se poate de spus ca executare, controlul calitatii, exploatarea bazate pe prevederile acestei legi si
diferitor cerinte tehnologice vor asigura calitatea constructiilor si securitatea in exploatarea lor.

1. Date pentru proiectare

În acest memoriu este descrisă proiectarea halei industriale tip parter şi a blocului social-administrativ. Hala
industrială este formată din 2 blocuri si sunt despărţite intre ele prin rost de deformaţie. Deschiderile acestor
blocuri vor fi de 18m si 24m, inălţimile de 9.6m şi 14.4m, iar lungimile lor de 120m şi 0m. În aceste blocuri se
proiectează şi poduri rulante cu capacitatea de ridicare de 20 si 10 tone. Evacuarea personalului tehnic si-a
muncitorilor se face prin porti, care sunt instalate dupa toate cerintele.

În afară de blocul de producţie se prevede şi un bloc social-administrativ cu 2 nivele. 3 Acest bloc este prevăzut
pentru persoanele care vor lucra în hală, numărul cărora se prevede că va fi de 520 de oameni. Numărul de
muncitori total se împarte la rîndul său în jumătate după grupa sanitara II-B. În acest bloc la primul etaj se v-a fi
destinat pentru femei (care constituie 50% din numărul total de muncitori) iar la al 2-lea bărbaţi.

2. Calculul blocului social administrativ

Blocul social administrativ se amplasează într-o clădire cu două nivele cu lăţimea de 19m şi lungimea de 79m,
executată după schema constructivă cu shelet, traveea şi deschiderea de 6m

2.1 Calculul dulapurilor.

Numărul garderoabelor se calculează după numărul total de muncitori dintre care 50% femei şi 50% bărbaţi.
Conform normelor de proiectare: pentru grupa II-B se prevade cite 2 dulapuri la un muncitor.

II-B 260 X2
260B 520

Ntot=520 260F II-B 260 X2

520
2.2 Calculul cabinelor de duş

Numărul de cabine pentru duşuri se calculează la numărul maxim de muncitori întrun schimb:
pentru grupa II-B trebuie de prevazut cîte 5 barbati la un set de duş si cate 4 femei la un set de duș.

II-B 180 :5
180B 36 cabine de dus
N1=360 II-B 180 :4
180F 45 cabine de dus

2.3 Calculul lavuarelor .

Pentru grupa II-B trebuie de prevazut cîte 20 oameni la un lavuar;

II-B 180 :20

180B 9 lavuare
N1=360 II-B 180 :20
180F 9 lavuare

2.4 Calculul viceelor

Conform normelor avem:

Pentru bărbaţi – 30 persoane la o cabină

Pentru femei – 15 persoane la o cabină

180B :30 6 cabine de viceu

N1=360
180F :15 12 cabine de viceu
.

2.5 Calculul căzilor de picioare

Încăperea pentru căzi de picioare se amplasează lîngă anticamera duşurilor. Numărul lor depinde de grupă şi se

prevăd cîte 40 muncitori la o cadă.

180B
II-B :40 5 cazi de picioare
N1=360
180F
II-B :40 5 cazi de picioare

Anticamera duşului

Suprafaţa anticamerei duşului se calculează ca produsul dintre numărul de cabine şi 0.9m².

În afară de încăperile examinate mai sus trebuie de prevăzut şi următoarele încăperi: 1.

încăpere pentru igiena personală a femeilor 2.

depozit pentru haine de lucru curate 3.

depozit pentru haine de lucru murdare 4.

fumuar 5.

încăperea personalului 6.

punctul medical 7.

cantină

8. sala festivă cu încăpere pentru cercuri artistice şi pentru rechizite

9. biroul directorului

10. biroul inginerului şef

11. anticamera
12. contabilitatea

13. secţia cadre

14. tehnica securitatii

15. arhiva

16. 2 scari de acces

Soluţii de sistematizare spaţială

Blocul social administrativ se amplasează într-o clădire cu 2 nivele cu înălţimea etajului de 3.3m, cu dimensiunile

în axe de 19×79m executată după schema constructivă cu schelet. Blocul este prevăzut cu două scări.

3. Blocul de producţie

Blocul de producţie reprezintă o clădire industrială parter formată din 2 blocuri,despartite prin rost de

deformaţie: 5 blocurile A si C au deschiderea 18m si blocul B deschiderea de 24m lungimea 120m si 0m, inălţimea

de 9.6 si 14.4. m; Traveele stălpilor marginali e 6m, iar a stîlpilor intermediari 12 m.

Soluţia constructivă a blocului de producţie

Pentru clădirea proiectată utilizăm :

a) fundaţii izolate prefabricate de tip pahar din beton armat sub stîlpi cu cota de fundare -1,400 m

b) Stîlpi

Stîlpii utilizaţi la clădirea dată sînt de 2 tipuri:

- stîlpi cu secţiunea plină cu console pentru rezemarea grinzilor de rulare.

Secţiunea stîlpilor marginali 500×800mm, a celor intermediari 500×800mm.

- Stîlpi din beton armat cu goluri cu console pentru rezemarea grinzilor de rulare.

Secţiunea stîlpilor marginali este de 500×1400mm,a celor intermediari de 600×1900mm

- Pentru rigidizarea fundatiilor si pentru rezemarea panourilor de perete vom proiecta grinzi de fundare in forma

de „T”cu sectiunea 300x400

- Pereul se executa in jurul cladirii cu latimea de 1500mm, i=0.05, materialul din care se executa pereul este: nisip,

pietris, asfalt.

c) Stîlpi de paiantă

La timpanele clădirii pentru fixarea panourilor de perete se utilizează stîlpi de paiantă :

- stîlpi de paiantă din beton armat cu secţiunea 400×400mm

- stîlpi de paiantă din metal cu secţiunea 400×400mm

d) Grinzi de rulare

Grinzile de rulare se fixează :

- pe stîlpii marginali cu lungimea 6.0m şi înălţimea secţiunii 1.0m

- pe stîlpii intermediari cu lungimea 12m şi înălţimea secţiunii 1.4m

e) Elementele portante

Elementele portante ale acoperişului sunt fermele şarpante din beton armat cu brîul de sus arcuit şi sunt

prevăzute cu stîlpuşori pentru executarea acoperişului cu pantă mică (5%). Pe stîlpii intermediari se montează

fermele jug, pentru rezemarea fermelor şarpante pare.

f) Elemente de închidere

- panouri de perete cu dimensiunile 1200x6000mm,1800x6000mm, 1200x8000mm, 1800x8000mm cu grosimea

de 300mm.

- chesoane de acoperiş cu dimensiunile 3000x6000mm.

g) Ferestre, usi, porti

ferestrele sunt din profiluri metalice si sunt amplasate in coloane. pentru hala proiectata am folosit 1 tip de usi

marca ДГ 21-10

portile sunt rigid amplasate intru-n cadru format din 2 stilpi din beton armat la blocurila cu h=9.6m, si din 2 stilpi

din metal la blocul cu h=16.2m, marca BP-3. Deschiderea portilor este organizata in 2 parti. Poarta este executata

dintr-o carcasa metalica in care imbracamintea portii este din lemn. Panta de acces se face linga poarta pentru a

usura trecerea transportului in hala. Inclinatia pantei i=0.5 in afara.

Bibliografie

1. C.Peştişeanu, M. Darie şi alţii. Construcţii civile, industriale şi agricole. Editura didactică şi pedagogică,

Bucureşti, 1981

2. S. Pestişeanu. Construcţii. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1980

3. Маклакова Е. Г. Архитектура гражданских и промышленых зданий. Москва Стройиздат 1978

4. И. А. Шерешевский. Конструкций промышленых зданий. Ленинград. Стройиздат 1979

6. Л. Ф. Шубин. Промышленные здания Том V. Москва Стройиздат 1986

7. Iu. Banaru, M. Dobrev si altii. Indicatii metodice privind proiectul de an. Chisinau 2007
8. М. Добрев, Н, Чиобану. Методические указания к выполнению курсового проекта №3 по курсу

”Архитектура промышлених и гражданских зданий”. Chişinău 1988