Grile Gestiune

CONTABILITATE DE GESTIUNE- AN III -CIG
MULTIPLE CHOICE
1. Intr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care se
efectueaza cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea

utilajelor (CIFU), cheltuieli generale de sectie (CGS) si cheltuieli generale de administratie
(CGA), conform tabelului urmator:
EXPLICATIA
Materii prime
Manopera
CIFU
CGS
CGA
Cost complet de
productie
Sortimentul
A
150
200
Sortimentul
B
250
300
800
1.000
2.700
Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime

pentru CIFU (cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor), cheltuielile cu salariile
personalului direct productiv (manopera) pentru CGS (cheltuieli generale de sectie) si
costurile de productie pentru CGA (cheltuieli generale de administratie).
Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune inchiderea contului costului complet
de productie al produsului A la sfarsitul perioadei de gestiune ?
A
B
C
D
E
901 = 931A
902 = 931A
903 = 931A
931 = 901A
901 = 931A
1.575
1.575
1.575
1.575
1.375
ANS: A
2.
O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii de fabricatie.

Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de
repartizare ale acestora pe produse:
Cheltuieli indirecte
Bazele de repartizare
(total)
-A
-B
-C
Sectia 1
15.000 u.m.
Sectia 2
8.000 u.m.
Sectia 3
5.000 u.m.
3.000 u.m.
400 u.m.
5.000 u.m.
1.500 u.m.
500 u.m.
1.000 u.m.
250 u.m.
150 u.m.
2.000 u.m.
3.000 u.m.
Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune "Repartizarea cheltuielilor indirecte

de productie pentru produsul A" ?
A
921A = 923 12.500
B
921A = 923 15.200
C
921A = 923 21.500
D
923A = 921 12.500
E
923A = 901 12.500
ANS: A
3.
O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii de fabricatie.

Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si
cheltuielile directe ca baze de repartizare ale cheltuielile indirecte pe produse:
Baze de repartizare
(total cheltuieli directe)
Produsul A
Produsul B
Produsul C
Sectia 1
15,0 u.m.
Sectia 2
8,0 u.m.
3,0 u.m.
0,4 u.m.
1,5 u.m.
0,5 u.m.
1,0 u.m.
0,25 u.m.
0,15 u.m.
Cunoscand ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de

1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "A" si "B", iar la sfarsitul perioadei exista productie in
curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "B" si "C", sa se
efectueze inregistrarea privind "Decontarea productiei obtinute" la suma cheltuililor efective
pentru produsul A:
A
B
C
D
E
902A = 921A
902A = 921A
921A = 902A
921A = 902A
902A = 931A
15,25
25,25
15,25
25,15
15,25
ANS: A
4. Dispuneti de urmatoarele date pentru fabricarea a doua sortimente de produse A si B:
cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi A = 1.000 u.m. si B = 2.000 u.m.;

cheltuieli cu materiile prime si materialele, 4.000 u.m. pentru A si 6.000 u.m. pentru B;
cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor 26.000 u.m.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt consumurile directe
totale care intra in componenta costurilor produselor.
Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune "Decontarea diferentelor de pret"
pentru produsul A cunoscand ca preturile de inregistrare sunt de 20.000 lei pentru fiecare
sortiment in parte.
A
B
C
903A = 902A
903A = 902A
921A = 902A
5.000 (in rosu)

5.000 (in negru)
5.000 (in negru)
D
E
921A = 902A 5.000 (in rosu)

903A = 902A 15.000 (in rosu)
ANS: A
5.
O societate comerciala fabrica doua (sortimente de) produse A si B. Produsul A se

fabrica numai in Sectia I iar produsul B in Sectiile I si II. Se cunosc datele (in u.m.): cheltuieli
directe (200 -A si 100 - B), cheltuieli de sectie (indirecte de productie) SI (60) si SII (90),
cheltuieli de administratie (50), productia in curs de executie la inceputul perioadei (10 - A) si
la finele perioadei (10 - B), bazele de repartizare a cheltuielilor indirecte (de productie),
respectiv, cheltuielile directe.
Cum se inregistreaza "Repartizarea cheltuielior indirecte de productie" in sectia SII
pentru produsul B ?
A
B
C
D
E
923SII = 921A
921B = 923SII
921B = 923SII
923B = 921SII
931B = 923SII
90
90
60
90
90
ANS: B
6.
O societate comerciala detine la inceputul lunii 1.000 buc. produse finite realizate la
costul de productie de 130 u.m. / buc. si inregistrate la pretul (costul) standard (de
inregistrare) de 100 u.m. / buc.
In data de 05. N societatea obtine 1.000 buc. produse finite la costul de productie de
110 u.m./buc., le depoziteaza si le inregistreaza la pretul standard (de inregistrare) de 100 u.m.
/ buc.
In data de 10. N societatea comerciala vinde 500 buc. produse finite.
In data de 15. N societatea obtine, depoziteaza si inregistreaza, in aceleasi conditii, 500
buc. produse finite cu costul de productie de 80 u.m./buc.
In data de 20. N are loc o ultima vanzare a lunii de 1.000 buc. produse finite.
Sa se calculeze coeficientul "K" de repartizare a diferentelor de pret asupra valorii
produselor finite vandute
A
B
C
D
E
18.000
- 18.000
12.000
100.000
0,12 (12 %)
ANS: E
7.
O intreprindere industriala realizeaza trei sortimente de butoaie metalice (cilindrice)

din acelasi fel de material, cu aceiasi grosime, pentru care se cunosc:
Tip
Cantitatea
(buc.)
Diametrul
2R (cm)
Inaltimea (generatoarea) H
(cm)
Cheltuieli directe
materiale ChM (lei)
A
B
C
6.000
8.000
4.000
40
50
60
80
100
120
275.000
Sa se inregistreze in contabilitatea de gestiune Decontarea cheltuielilor materiale

pentru produsele de tip B.
Nota: cheltuielile materiale sunt direct proportionale cu suprafata laterala (aria) totala a
butoiului.
A
B
C
D
E
345B = 711B 90.000

921B = 901
125.000
711B = 348B 60.000
903B = 902B 60.000
933B = 921B 90.000
ANS: B
8. O intreprindere industriala realizeaza trei sortimente de butoaie metalice (cilindrice) din
acelasi fel de material cu aceiasi grosime, dupa cum urmeaza:

Tip
A
B
C
Cantitatea
(buc.)
6.000
8.000
4.000
Diametrul
2R (cm)
40
50
60
Inaltimea
(generatoarea) H (cm)
80
100
120
Cheltuieli directe de prelucrare

de natura salariala ChP (lei)
179.840
Sa se inregistreze in contabilitatea de gestiune Decontarea cheltuielilor de prelucrare

de natura salariala pentru produsele de tip B.
Nota: cheltuielile de prelucrare sunt direct proportionale cu volumul butoaielor.
A
B
C
D
E
345B = 711B
921B = 901
711B = 348B
903B = 902B
933B = 921B
90.000
80.000
30.720
69.120
90.000
ANS: B
9. O intreprindere industriala realizeaza trei sortimente de butoaie metalice (cilindrice) din
acelasi fel de material cu aceiasi grosime, dupa cum urmeaza:

Tip Cantitatea (buc.) Diametrul
2R (cm)
A
6.000
40
B
8.000
50
C
4.000
60
Inaltimea
(generatoarea) (cm) H
80
100
120
Cheltuieli directe privind

sudura ChS (lei)
110.000
Sa se inregistreze in contabilitatea de gestiune Decontarea cheltuielilor materiale si

salariale (Cheltuieli directe privind sudura) pentru produsele de tip B.
Nota: cheltuielile de sudura (materiale si salariale) sunt proportionale cu lungimea cordonului

de sudura necesar pentru imbinare (a doua capace si pe o generatoare).
A
B
C
D
E
345B = 711B
921B = 901
711B = 348B
903B = 902B
933B = 921B
30.000
50.000
60.000
30.000
80.000
ANS: B
10.
Un automat pentru cafea amplasat in holul unei institutii publice distribuie trei
sortimente de cafea: mica, mijlocie si mare, servite in pahare de unica folosinta.
Intreprinderea detinatoare practica un adaos comercial de 100 %.
La sfarsitul unei perioade de gestiune au fost consumate 600 pahare mici, 400 pahare medii
(cu capacitate dubla fata de cele mici) si 500 pahare mari (cu capacitate dubla fata de paharele
medii) si au fost colectati 1.700 lei.
Cat costa, in ordine, fiecare pahar cu cafea (in lei)?
A
B C
A
0,50 0,75 1,00
B
0,60 0,40 0,50
C
0,25 0,50 1,00
D
0,75 0,50 0,90
E
1,25 1,50 2,00
ANS: C
11. O intreprindere care fabrica semiconductori realizeaza circuite integrate in straturi subtiri
astfel:
Tip Cantitatea (buc.) Grosimea depunerii (microni) Cheltuieli de prelucrare (lei)
A
10.000
10
B
18.000
12
2.700.000
C
9.000
18
Nota: cheltuielile de prelucrare sunt invers proportionale cu grosimea straturilor depuse iar
cheltuielile materiale sunt nesemnificative fata de cheltuielile de prelucrare.
Sa se calculeze costurile unitare de productie ale fiecarui fel de circuit integrat A, B si C.
A
B
C
D
E
10
12
18
10.000 18.000 9.000
90
75
50
75
50
90
50
75
90
ANS: C
12. O intreprindere realizeaza saibe metalice circulare de aceiasi calitate si grosime conform
nomenclatorului:
TIPUL
SAIBEI
A
B
C
DIAMETRUL
EXTERIOR
DE (MM)
13
15
20
DIAMETRUL
INTERIOR
DI (MM)
5
9
16
CANTITATEA
FABRICATA
Q (BUC.)
10.000
15.000
20.000
CHELTUIELILE
COLECTATE
CH (LEI)
16.200
Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune Decontarea costului efectiv de productie

(cheltuielile efective) al produselor din sortimentul C ?
A
B
C
D
E
345C = 711C
711C = 348C
902C = 921C
903C = 902C
903C = 923C
2.700
7.200
7.200
2.700
2.700
ANS: C
13.
Sunt date urmatoarele sectii de productie auxiliara interdependenta:
S1
S2
S3
S4
S5
Cheltuieli de Productia
productie obtinuta
28.875,00 3.000,00
57.150,00 4.000,00
108.050,00 5.500,00
86.190,00 3.500,00
176.475,00 6.000,00
S1
10,00
20,00
5,00
15,00
S2
25,00
45,00
50,00
15,00
Sectii consumatoare
S3
S4
60,00 20,00
55,00 10,00
3,00
15,00
5,00 30,00
S5
Alte sectii
85,00 2.810,00
75,00 3.850,00
40,00 5.392,00
30,00 3.400,00
5.935,00
-
Mai jos sunt redate costurile unitare ale productiei de fabricatie interdependenta: Cu1
= 10, Cu2 = 15, Cu3 = 20, Cu4 = 25.
Sa se determine costul unitar Cu5 al productiei de fabricatie interdependenta din
sectia S5.
A
B
C
D
E
10
15
20
25
30
ANS: E
14.
Trei sectii cu productie de fabricatie interdependenta prezinta situatia cheltuielilor de

productie, a productiei si a destinatiei acesteia, din tabelul urmator:
Nr.
crt.
Sectii auxiliare
producatoare
Cheltuieli
de productie
u.m.
Productia
obtinuta
u.f.
Sectii consumatoare
Alte
S1
S2
S3
sectii
1
2
3
Sectia 1 (S1)
Sectia 2 (S2)
Sectia 3 (S3)
700
1.300
4.900
300
200
250
40
50
60
70
80
90
-
160
70
130
In conditiile in care costul unitar in sectia S1 este de 10 u.m., costurile unitare prezentate in
ordinea sectiilor S2 si S3 prezinta valorile:
A
B
C
D
E
20 si 30
30 si 40
40 si 50
20 si 40
10 si 20
ANS: A
15.
O intreprindere realizeaza cinci sortimente de produse in cinci sectii de fabricatie

pentru care se cunosc datele (in unitati monetare):
A
Cheltuieli directe
Cheltuieli indirecte de productie
La inceputul lunii
Costul productiei in
curs de executie (PICE) La sfarsitul lunii
50
150
250
350
450
S1 = 50; S2 = 60; S3 = 80; S4 = 60; S5 = 80
40
5
10
5
20
10
30
35
25
60
Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele

B in S2 si S3, produsele C in S3 si S4, produsele D in S4 si S5 si produsele E in S1 si S5. Bazele
de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt cheltuielile directe.
In aceste conditii, "Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie" din sectia S2
asupra produselor B, se realizeaza:
A
B
C
D
E
922B = 923S2
921B = 923S2
923B = 923S2
924B = 923S2
925B = 923S2
35
45
35
45
45
ANS: B
COMPLETION
1.

Nr.
crt.
Sectii auxiliare
producatoare
Cheltuieli
de productie
Productia
obtinuta
Sectii consumatoare
Alte
S1
S2
S3
sectii
1
2
3
Sectia 1 (S1)
Sectia 2 (S2)
Sectia 3 (S3)
700
1.300
4.900
300
200
250
40
50
60
70
80
90
-
160
70
130
In situatia in care costurile unitare sunt de "10", in Sectia 1 si de "30" in Sectia 3, ce valoare
are costul unitar al productiei din Sectia 2 ?
ANS:
20
2.
Intr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care

se efectueaza cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea
EXPLICATIA
Materii prime
Manopera
CIFU
CGS
Numar de produse
CGA
Cost comercial unitar
Sortimentul
A
150
200
10
Sortimentul
B
250
300
800
1.000
10
2.700

Sa se calculeze costul complet sau comercial unitar al produsului B.
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula
ca separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).
ANS:
330
3.
O societate comerciala trebuia sa realizeze 1.000 unitati fizice (bucati) produse finite.
In urma procesului tehnologic au rezultat numai 900 unitati fizice (bucati) pentru care au fost
efectuate cheltuieli indirecte de productie de 340 u.m. dintre care cheltuielile fixe ale
perioadei au fost de 200 u.m.. Cheltuielile directe ale produsului A au fost de 200 u.m.,
cheltuielile directe ale produsului B de 600 u.m.. Productia in curs de executie a fost pentru
produsul A de 20 u.m., la sfarsitul perioadei, si de 20 u.m. pentru produsul B, la inceputul
perioadei. Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe.
Sa se stabileasca diferenta dintre costurile de productie ale produselor B si A.
Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca
separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, o zecimala: 3.971,5).
ANS:
600
4.
O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat. Folosind unul dintre procedeele de
separare a cheltuielilor (indirecte de productie) in cheltuieli variabile si fixe, sa se calculeze
productia lunii august in conditiile unor cheltuieli de productie preconizate la suma de 49.000
u.m.
EXPLICATIA
IANUARIE
FEBRUARIE
MARTIE
APRILIE
TOTAL
AUGUST
VOLUMUL
CHELTUIELI DE
PRODUCTIEI PRODUCTIE (INDIRECTE)
Q (ore)
Ch. (u.m.)
1.500
50.000
1.600
52.000
1.700
54.000
1.400
48.000
6.200
204.000
?
49.000
ANS:
1.450
5.
O intreprindere realizeaza cinci sortimente de produse in cinci sectii de fabricatie

A
Cheltuieli directe
La inceputul lunii
Costul productiei in
curs de executie (PICE) La sfarsitul lunii
50
150
250
350
450
S1 = 50; S2 = 60; S3 = 80; S4 = 60; S5 = 80
40
5
10
5
20
10
30
35
25
60
Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele B in S2

si S3, produsele C in S3 si S4, produsele D in S4 si S5 si produsele E in S1 si S5. Bazele de
repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt cheltuielile directe.
Care este costul de productie al produsului A ?
ANS:
100
6.
O societate comerciala detine la inceputul lunii 1.000 buc. produse finite realizate la
costul de productie de 130 u.m. / buc. si inregistrate la pretul (costul) standard (de
inregistrare) de 100 u.m. / buc.
In data de 05. N societatea obtine 1.000 buc. produse finite la costul de productie de
110 u.m./buc., le depoziteaza si le inregistreaza la pretul standard (de inregistrare) de 100 u.m.
/ buc.
In data de 10. N societatea comerciala vinde 500 buc. produse finite.
In data de 15. N societatea obtine, depoziteaza si inregistreaza, in aceleasi conditii, 500
buc. produse finite cu costul de productie de 80 u.m./buc.
In data de 20. N are loc o ultima vanzare a lunii de 1.500 buc. produse finite.
Sa se calculeze varitia stocurilor (Stoc final la produse cumulat cu diferente de pret la
produse, minus Stoc initial la produse cumulat cu diferente de pret la produse).
Nota: se va preciza, dupa caz, semnul algebric "+ (plus") sau "- (minus)" al rezultatului. Se va
utiliza punctul ca separator al miilor. Nu se vor folosi zecimale. Exemplu: -100.000 (fara
spatii intre semne si/sau caractere)
ANS:
-74.000
7.
O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceiasi calitate (material):

A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc.
Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie
se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1
kg, B = 2 kg, C = 3 kg.
Folosind unul dintre procedeele de echivalenta sa se calculeze costul unitar al
produsului B.
ANS:
5
8.
O societate comerciala fabrica doua (sortimente de) produse A si B. Produsul A se

fabrica numai in Sectia I iar produsul B in Sectiile I si II. Se cunosc datele (in u.m.): cheltuieli
directe (200 -A si 100 - B), cheltuieli de sectie (indirecte de productie) SI (60) si SII (90),
cheltuieli de administratie (50), productia in curs de executie la inceputul perioadei (10 - A) si
la finele perioadei (10 - B), bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte (de productie), sunt
respectiv, cheltuielile directe (cheltuieli de administratie nu sunt cheltuieli incorporabile).
Sa se calculeze costul de productie al produsului A.
ANS:
250
9.
Intr-o sectie de confectii s-au obtinut trei sortimente de paltoane, din acelasi fel de
material (cupon) si anume: tip B (pentru "Barbati") = 300 buc., tip C (pentru "Copii") = 400
buc. si tip D (pentru "Dame") = 200 buc., cu cheltuieli totale de 26.000 u.m.
Care este costul efectiv unitar de productie, al produsului D, cunoscandu-se ca
lungimea materialului (metrajul) pentru fiecare tip de palton este: pentru "Barbati" = 5,00
m./buc., pentru "Copii" = 2,50 m./buc. si pentru "Dame" = 3,75 m./buc. ?
ANS:
30
10.
O intreprindere industriala produce fire sintetice din acelasi material, conform

nomenclatorului:
Sectiunea firului
(mm2)
0,2
0,3
0,4
Cantitatea
realizata (kg)
6.000
3.000
4.000
Cheltuieli
materiale (u.m.)
Cheltuieli de
prelucrare (u.m.)
1.850.000
1.200.000
Nota: Cheltuielile de prelucrare se repartizeaza invers proportional cu sectiunea (finetea)

firelor in timp ce cheltuielile materiale sunt direct proportionale cu aceasta.
Sa se calculeze costul kilogramului de fir cu grosimea de 0,3 mm2.
ANS:
230
230
11.
O intreprindere realizeaza patru sortimente de produse in patru sectii de fabricatie

Cheltuieli directe
Costul productiei in La inceputul lunii
curs de executie
La sfarsitul lunii
Cheltuieli generale de administratie si
desfacere
Cantitatea fabricata
A
B
C
D
50
150
250
350
S1 = 40; S2 = 20; S3 = 80; S4 = 60
10
15
0
0
25
75
100
105
80
50
150
250
350
Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele

B in S2 si S3, produsele C in S3 si S4 si produsele D in S1 si S4.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte sunt cheltuielile directe de productie. In
aceste conditii costul de productie unitar al produsului D are valoarea:
ANS:
0,9
12.
O intreprindere prezinta situatia cheltuielilor de productie, a productiei si a destinatiei

acesteia, din tabelul urmator:
Nr.
crt.
Sectii auxiliare
producatoare
Statia de transformare
(S.T.)
Centrala termica (C.T.)
Statia de preparare a
apei (S.P.)
2
3
Sectii consumatoare
Alte
S.T. C.T. S.P.
sectii
Cheltuieli
de productie
(lei)
Productia
obtinuta
125.000.000
300 kwh
75
100
125
175.000.000
275 t
50
125
100
250.000.000
200 m3
25
100
75
Care este costul unitar al tonei de apa calda realizata in Centrala termica, determinat
conform procedeului algebric de calcul al costului productiei de fabricatie interdependenta ?
ANS:
2.000.000
13.
O intreprindere industrializeaza trei tipuri de cascaval, dupa cum urmeaza:

A = 20.000 buc., B = 30.000 buc., C = 40.000 buc., cu cheltuieli totale de 7.060.000.000 u.m.
Cascavalul este ambalat in baxuri de carton cu laturile de A = 20 cm.; B = 30 cm.; C = 40 cm.
Care este costul de productie al baxului cu cascaval de tip C ?
ANS:
128.000
14.
O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii de fabricatie.

Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de
repartizare ale acestora pe produse:
Bazele de repartizare
(total)
-A
-B
-C
Sectia 1
15.000 u.m.
Sectia 2
8.000 u.m.
Sectia 3
5.000 u.m.
3.000 u.m.
400 u.m.
5.000 u.m.
1.500 u.m.
500 u.m.
1.000 u.m.
250 u.m.
150 u.m.
2.000 u.m.
3.000 u.m.
Care este cota cheltuielilor indirecte de productie repartizata asupra produsului B ?
ANS:
4.500
15.
Dispuneti de urmatoarele date pentru fabricarea a doua sortimente de produse A si

B: cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi A = 1.000 u.m. si B = 2.000 u.m.;
cheltuieli cu materiile prime si materialele, 4.000 u.m. pentru A si 6.000 u.m. pentru B;
cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor 26.000 u.m.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt consumurile directe
totale care intra in componenta costurilor produselor.
Care este costul de productie al produsului A ?
ANS:
15.000
16.
Intr-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalatia de electroliza a clorurii de

sodiu sunt de 800.000 u.m. iar productia obtinuta este formata din: 10.000 tone lesie soda
caustica, 10 tone hidrogen si 9.990 tone clor.
In timpul depozitarii produselor intervin pierderi tehnologice la cantitatile de hidrogen
si clor fabricate, fiind utilizate 8 tone hidrogen si 6.660 tone clor.
Sa se calculeze costul unitar (in u.m.) al produsului clor.
ANS:
60
60
17.
O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.

PERIOADA
(luna)
1) Ianuarie
2) Februarie
3) Martie
PRODUCTIA
Q (ore)
2.100
1.900
2.000
CH. INDIRECTE
Ch. (u.m.)
51.000
49.000
50.000
Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli

variabile si fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii
preconizate de 2.150 ore.
ANS: 51.500
18.
O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite,

din acelasi material si de aceiasi grosime, conform tabelului:
Diametrul rondelei
(mm)
20
30
40
Cantitate fabricata
(buc.)
6.000
4.000
3.000
Cheltuieli materiale
(u.m.)
5.400.000
Folosind unul dintre procedeele de echivalenta, sa se calculeze costul unitar al rondelei

cu diametrul de 30 mm (pierderile de prelucrare se neglijeaza).
ANS:
450
19.
O sonda petroliera produce 59,9 to petrol si 100 m3 gaze de sonda. Cheltuielile

ocazionate de obtinerea ambelor produse sunt 1.200 u.m. Productia de gaze de sonda,
considerate produs secundar, se echivaleaza cu productia de petrol, considerat produs
principal, conform relatiei: 1,0 m3 gaze sonda = 1,0 kg petrol.
Folosind procedeul echivalarii cantitative, determinati care este marimea costului
unitar al produsului secundar (u.m. / m3).
separator zecimal (exemplu: 3.971 sau, dupa caz, 2 zecimale: 3.971,54.
ANS:
0.02
.02
20.
Intr-o intreprindere s-au obtinut 100 t produs principal A si 30 t produs secundar B.

Cheltuielile totale de productie au fost de 22.000 u.m. Cunoscand ca 5 t produs secundar au
fost consumate in intreprindere iar restul au fost vandute la pretul de 500 u.m. / t si cheltuielile
ocazionate de valorificare au fost 5.000 u.m., folosind procedeul deducerii valorii produselor
secundare, calculati costul unitar al produsului principal (u.m./t).
ANS:
120
21.
O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform

nomenclatorului:
Diametrul bilei
(mm)
2
3
4
Cantitatea
produsa (buc.)
6.000.000
4.000.000
3.000.000
Cheltuieli de productie
(milioane u.m.)
5.220
Costul bilei de rulment, de 3 mm, (in unitati monetare) este:
ANS:
405
22.
O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii de fabricatie.

Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si
cheltuielile directe ca baze de repartizare ale cheltuielile indirecte pe produse:
Baze de repartizare
(total cheltuieli directe)
Produsul A
Produsul B
Produsul C
Sectia 1
15,0 u.m.
Sectia 2
8,0 u.m.
3,0 u.m.
0,4 u.m.
1,5 u.m.
0,5 u.m.
1,0 u.m.
0,25 u.m.
0,15 u.m.
Cunoscand ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de

1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "A" si "B", iar la sfarsitul perioadei exista productie in
curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "B" si "C", calculati
folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care este costul efectiv al
produsului B ?
ANS:
3
23.
O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:

Grosimea geamului
(mm)
2
3
4
Dimensiunile
geamului (m)
2 1,50
4 0,75
3 1,00
Cantitatea
(bucati)
6.000
4.000
3.000
Cheltuieli de productie
(milioane u.m.)
12.960
Costul unitar al foii de geam, de 4 mm, in unitati monetare, este:

ANS:
1.440.000
24.
Intr-o sectie de productie se fabrica ace de cusut de aceiasi lungime si calitate

(material) dar de grosimi diferite, astfel:
Sortimentul
A
B
C
Cantitate
(buc.)
5.000
9.000
8.000
Diametrul
(mm)
0,2
0,4
0,5
Cheltuieli
materiale (u.m.)
Cheltuieli de
prelucrare (u.m)
36.400.000
3.810.000
Sa se calculeze costul unitar al acelor din sortimentul C, cunoscand ca cheltuielile

materiale sunt proportionale cu sectiunea (suprafata transversala) iar cheltuielile de prelucrare
sunt cu atat mai mari cu cat diametrul acelor este mai mic.
ANS:
2.620
25.
separare a cheltuielilor (indirecte de productie) in cheltuieli variabile si fixe, sa se calculeze
cheltuielile standard ale lunii august in conditiile unei productii preconizate de 2.200 ore.
EXPLICATIA
IANUARIE
FEBRUARIE
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
TOTAL
AUGUST
VOLUMUL
PRODUCTIEI
Q (ore)
1.500
1.600
1.400
1.300
1.800
1.700
9.300
2.200
CHELTUIELI
INDIRECTE DE
PRODUCTIE
Ch. (u.m.)
95.000
100.000
90.000
85.000
110.000
105.000
585.000
=?
ANS: 130.000
MATCHING
MATCHING
Sunt date urmatoarele denumiri si simboluri ale conturilor contabilitatii de gestiune:
Sa se stabileasca denumirea corecta a fiecarui cont (simbol).
A
B
C
D
E
Cheltuielile activitatilor auxiliare

Decontari interne privind cheltuielile
Decontari interne privind productia obtinuta
Decontari interne privind diferentele de pret
Cheltuielile activitatii de baza
1.
2.
3.
4.
5.
901
902
903
921
922
1.
2.
3.
4.
5.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
B
C
D
E
A
MATCHING
Sunt date urmatoarele denumiri si simboluri ale conturilor contabilitatii de gestiune:
Sa se restabileasca denumirea corecta a fiecarui cont (simbol).
Costul productiei in curs de executie

Cheltuieli generale de administratie
Cheltuieli de desfacere
Costul productiei obtinute
B
C
D
E
6.
7.
8.
9.
10.
923
924
925
931
933
6.
7.
8.
9.
10.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
B
C
D
E
A
MATCHING
Sunt date urmatoarele simboluri si denumiri ale conturilor din contabilitatea financiara
si de gestiune.
Sa se stabileasca o corespondenta de continut intre conturile Contabilitatii de gestiune
si cele ale Contabilitatii financiare.
A
B
C
D
E
"601" Cheltuieli cu materiile prime

"345" Produse finite
"331" Produse in curs de executie
"348" Diferente de pret la produse
"602" Cheltuieli cu materialele consumabile
11. "931" Costul productiei obtinute

12. "923" Cheltuieli indirecte de productie
13. "921" Cheltuielile activitatii de baza

14. "903" Decontari interne privind diferentele de pret
15. "933" Costul productiei in curs de executie
11.
12.
13.
14.
15.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
B
E
A
D
C
MATCHING
Sunt date urmatoarele conturi din contabilitatea de gestiune.
Sa se stabileasca corespondenta contabila posibila a conturilor numerotate cu cifre
arabe pe pozitia de Credit a unei inregistrari (formule) contabile.
A
901 "Decontari interne privind cheltuielile"

902 "Decontari interne privind productia obtinuta"
922ST "Cheltuielile activitatii auxiliare"
921 "Cheltuielile activitatii de baza"
931 "Costul productiei obtinute"
B
C
D
E
16.
17.
18.
19.
20.

931 "Costul productiei obtinute"
922CT "Cheltuielile activitatii auxiliare"
16.
17.
18.
19.
20.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
E
A
B
C
D
MATCHING
Sunt date urmatoarele inregistrari contabile din contabilitatea financiara si de gestiune.
Data fiind caracteristica de reflectare a contabilitatii de gestiune, sa se stabileasca o
corespondenta de continut intre formulele contabile din Contabilitatea de gestiune si cele din
Contabilitatea financiara.
A
345
601
641
331
711
B
C
D
E
21. 921
22. 933
23. 921
=
=
=
=
=
=
=
=
711
301
421
711
331
933
921
901
Inregistrarea productiei in curs de executie de la inceputul perioadei

Inregistrarea productiei in curs de executie de la sfarsitul perioadei
Decontarea consumului de materii prime
24. 923
25. 931
21.
22.
23.
24.
25.
=
=
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
901
902
Decontarea salariilor personalului TESA

Decontarea produselor finite (la pret de inregistrare)
E
D
B
C
A
MATCHING
Sunt date urmatoarele procedee de calculatie a costurilor si trasaturile lor
caracteristice.
Sa se stabileasca pentru fiecare procedeu de calcul trasatura caracteristica.
A
B
C
D
E
Se aplica in cazul cand cheltuielile sau o parte din acestea se modifica direct
proportional cu anumiti parametrii
Se utilizeaza pentru calculul costului unitar al produselor asociate (colaterale sau
simultane)
Se aplica in cazul productiei perfect omogene
Se utilizeaza pentru calculul costului unitar in procese de productie din care rezulta
un produs principal si un produs care se considera secundar.
Se aplica in cazul cand cheltuielile sau o parte din acestea se modifica invers
proportional cu anumite caracteristici
26.
27.
28.
29.
30.
PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE

PROCEDEUL CANTITATIV
PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA N RAPORT DIRECT
PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA N RAPORT INVERS
PROCEDEUL ECHIVALARII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU
PRODUSUL PRINCIPAL
26.
27.
28.
29.
30.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
C
B
A
E
D
MATCHING
Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si metodologia
specifica.
Sa se atribuie fiecarui procedeu de calcul metodologia (trasatura) definitorie.
A
B
C
D
E
Alegerea parametrilor si a produsului care serveste drept baza de comparatie

(raportare)
Stabilirea (si raportarea) extremelor de cheltuieli si productie
Rezolvarea unor sisteme de ecuatii liniare
Stabilirea abaterilor de productie si de cheltuieli fata de media perioadei
Debitarea si creditarea conturilor de cheltuieli din sectiile auxiliare interdependente
31.
32.
33.
34.
35.
PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE

PROCEDEUL ALGEBRIC
PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM SI MINIM
PROCEDEUL CELOR MAI MICI PATRATE
PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA
31.
32.
33.
34.
35.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
E
C
B
D
A
MATCHING
Sunt date urmatoarele procedee de determinare a costurilor de productie si relatiile lor
de calcul reprezentative.
Sa se stabileasca pentru fiecare procedeu relatia de calcul reprezentativa.
A
q sp
C
C
C
D
qs
E
Chi
Chi
qj
CotaJ
ChIND .
B j Ks B j
Bj
Cota J Ch IND.
Bj
Bj
Ch IND G j
PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE

PROCEDEUL CANTITATIV
PROCEDEUL SUPLIMENTARII N VARIANTA COEFICIENTULUI UNIC
PROCEDEUL SUPLIMENTARII N VARIANTA CIFRELOR RELATIVE LA
STRUCTURA (PONDERILOR)
40. PROCEDEUL ECHIVALARII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU
PRODUSUL PRINCIPAL
36.
37.
38.
39.
36.
37.
38.
39.
40.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
B
C
D
E
A
MATCHING
Sunt date urmatoarele categorii si trasaturi ale cheltuielilor din contabilitatea de
gestiune. Sa se indice pentru fiecare categorie de cheltuieli caracteristica reprezentativa.
A
B
C
D
E
Sunt variabile cu modificarea volumului fizic al productiei

Sunt efectuate, spre exemplu, pentru intretinerea si functionarea utilajelor
Sunt efectuate, de regula, in depozitele produse finite (finale)
Sunt cuprinse in costul stocurilor cumparate
Sunt relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei
41.
42.
43.
44.
45.
Cheltuieli variabile unitare

Cheltuieli fixe unitare
Cheltuieli indirecte de productie (unitare)
Cheltuieli de desfacere (unitare)
Cheltuieli de aprovizionare unitare
41.
42.
43.
44.
45.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
E
A
B
C
D
MATCHING
Sunt date cinci conturi din contabilitatea de gestiune si semnificatia soldurilor acestora
inainte de inchidere intr-o ordine oarecare.
Sa se atribuie fiecarui cont semnificatia soldului respectiv.
A
B
C
D
E
Cheltuielile efective (costul efectiv) ale productiei finite obtinute

Diferentele de pret aferente productiei finite obtinute, repartizate
Diferentele de pret aferente productiei finite obtinute
Costul efectiv al productiei in curs de executie (sold final debitor)
Costul efectiv al productiei in curs de executie (sold final creditor)
46.
47.
48.
49.
50.

903 "Decontari interne privind diferentele de pret"
933 "Costul productiei in curs de executie"
46.
47.
48.
49.
50.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
E
C
B
A
D
MATCHING
Sunt date urmatoarele conturi de gestiune, functia contabila si dezvoltarea in analitic.
Sa se atribuie fiecarui cont functia contabila sau dezvoltarea in analitic
corespunzatoare.
A
ACTIV; in analitic contul se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice

sectorului de desfacere
B
C
D
E
BIFUNCTIONAL dar functioneaza ca un cont de pasiv

BIFUNCTIONAL
ACTIV; in analitic contul se dezvolta pe obiecte de calculatie
ACTIV; in analitic contul se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si pe articole
de calculatie.
51.
52.
53.
54.
55.

903 "Decontari interne privind diferentele de pret"
925 "Cheltuieli de desfacere"
51.
52.
53.
54.
55.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
B
C
D
E
A
MATCHING
Sunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatia
inregistrarilor in debitul conturilor:
Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare.
A
B
C
D
E
Salariile personalului din sectorul de transformatoare electrice

Cheltuielile generale de sectie
Cheltuielile administrativ gospodaresti ale intreprinderii
Cheltuielile de manipulare si transport ale produselor finite
Cheltuieli cu materiile prime
56.
57.
58.
59.
60.
921 Cheltuielile activitatii de baza

922 Cheltuielile activitatilor auxiliare
923 Cheltuieli indirecte de productie
924 Cheltuieli generale de administratie
925 Cheltuieli de desfacere
56.
57.
58.
59.
60.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
E
A
B
C
D
MATCHING
Sunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatia
inregistrarilor in debitul conturilor:
Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare.
A
B
Diferentele (abaterile) de pret ale productiei finite obtinute

Pretul de inregistrare (costul standard) al productiei finite obtinute
C
D
E
Costul efectiv al productiei finite si al productiei in curs de executie

Costul efectiv al productiei in curs de executie
Costul efectiv al productiei finite obtinute
61.
62.
63.
64.
65.
901 Decontari interne privind cheltuielile

902 Decontari interne privind productia obtinuta
903 Decontari interne privind diferentele de pret
931 Costul productiei obtinute
933 Costul productiei in curs de executie
61.
62.
63.
64.
65.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
C
E
A
B
D
MATCHING
Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si unele din
trasaturile lor caracteristice:
Sa se atribuie fiecarui procedeu trasatura definitorie.
A
B
C
D
E
Este cunoscut si sub denumirea de procedeul restului sau procedeul valorii ramase
Calculeaza un singur coeficient de suplimentare (coeficient unic)
Calculeaza coeficienti de suplimentare separati pentru fiecare grupa de cheltuieli
indirecte de productie
Calculeaza coeficienti de suplimentare pentru fiecare grupa de cheltuiala in raport
cu un alt criteriu
Calculeaza ponderea bazelor de repartizare in totalul bazelor sub forma unor cote
(coeficienti) fractionare sau procentuale
PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE

PROCEDEUL SUPLIMENTARII N VARIANTA COEFICIENTILOR SELECTIVI
PROCEDEUL SUPLIMENTARII N VARIANTA COEFICIENTILOR DIFERENTIATI
PROCEDEUL SUPLIMENTARII N FORMA NUMERELOR (CIFRELOR) RELATIVE LA
STRUCTURA
70. PROCEDEUL SUPLIMENTARII N FORMA CLASICA - varianta ceficientului unic sau
global
66.
67.
68.
69.
66.
67.
68.
69.
70.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
A
C
D
E
B
MATCHING
Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si relatiile lor de
calcul reprezentative.
Sa se atribuie fiecarui procedeu relatia de calcul reprezentativa.
A
B
Cu
Chvu
CUP
D
Sold 922 ST
Q alte sec ii
Ch max Ch min
Q max Q min
Ch q
SV
p Ch S q SU p
QP
Cu1 Q1 Ch1 q 21 Cu 2
Cu 2 Q 2 Ch2 q12 Cu1

Chvu
( XY )i
X i
2
71.
72.
73.
74.
75.
PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE

PROCEDEUL (CALCULULUI) ALGEBRIC
PROCEDEUL CELOR MAI MICI PATRATE
PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE
PROCEDEUL PUNCTELOR DE MINIM SI DE MAXIM
71.
72.
73.
74.
75.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
C
D
E
A
B
MATCHING
n tabelul urmator sunt prezentate exemple privind baze de repartizare ale cheltuielilor
indirecte de productie precum si trasaturi caracteristice aletrasaturile acestora.
Sa se realizeze asocierea dintre trasaturile acestora si bazele de repartizare.
A
B
C
D
E
Bazele de repartizare de natura tehnica

Bazele de repartizare cu caracter economic
Bazele de repartizare simple
Bazele de repartizare complexe
Bazele de repartizare (in general)
76. exprima prin intermediul unor marimi economice masura in care diferiti purtatori, preiau cote
77.
78.
79.
80.
din totalul cheltuielilor indirecte

au un continut unitar sau omogen, fiind formate dintr-un singur element valoric (economic)
sau tehnic.
sunt formate din mai multe elemente, a caror utilizare in comun este impusa de repartizarea
mai exacta a cheltuielilor indirecte in costul productiei
trebuie sa fie utilizate pentru repartizarea unei singure cheltuieli sau cel mult ale unei anumite
grupe de cheltuieli indirecte
se considera a fi acei parametri cu caracter fizic care prin marimea lor conditioneaza marimea
cheltuielilor de repartizat
76.
77.
78.
79.
80.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
B
C
D
E
A
MATCHING
n cele ce urmeaza sunt date, pe de o parte o serie de conturi din contabilitatea de
gestiune si pe de alta parte, modul cum se pot dezvolta acestea in analitic.
Sa se stabileasca dezvoltarea corecta in analitic a fiecarui cont
Sa se stabileasca dezvoltarea corecta in analitic a fiecarui cont
A
B
C
D
E
Se dezvolta pe obiecte de calculatie

Se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de conducere
Se dezvolta pe sectii si pe feluri sau articole de cheltuieli comune de productie
Nu se dezvolta in analitic
Se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si articole de calculatie
81.
82.
83.
84.
85.
"901" Decontari interne privind cheltuielile

"902" Decontari interne privind productia obtinuta
"921" Cheltuielile activitatii de baza
"923" Cheltuieli indirecte de productie
"924" Cheltuieli generale de administratie
81.
82.
83.
84.
85.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
D
A
E
C
B
MATCHING
Sunt date urmatoarele inregistrari contabile precum si explicatiile eferente.
Sa se atribuie fiecarei explicatii inregistrarea contabila corespunzatoare.
A
B
C
D
E
86.
87.
88.
89.
90.
933
933
921
923
931
=
=
=
=
=
901
921
901
901
902
Decontarea productiei in curs de executie de la inceputul perioadei

Inregistrarea productiei in curs de executie de la sfarsitul perioadei
Decontarea consumului de materii prime
Decontarea cheltuieilor generale ale sectiilor
Decontarea produselor finite (la pret de inregistrare)
86. ANS: A
87.
88.
89.
90.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
B
C
D
E
MATCHING
Sunt date urmatoarele inregistrari contabile din contabilitatea de gestiune precum si
explicatiile eferente. Sa se asocieze fiecarei explicatii inregistrarea contabila corespunzatoare.
A
B
C
D
E
921
922
923
924
925
=
=
=
=
=
901
901
901
901
901
91.
92.
93.
94.
95.
Decontarea cheltuielilor directe

Decontarea cheltuielilor aferente activitatii auxiliare
Decontarea cheltuielilor indirecte de productie
Decontarea cheltuielilor generale de administratie
Decontarea cheltuielilor de desfacere
91.
92.
93.
94.
95.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
A
B
C
D
E
MATCHING
Sunt date urmatoarele inregistrari contabile din contabilitatea de gestiune precum si
explicatiile aferente. Sa se asocieze fiecarei explicatii inregistrarea contabila aferenta.
A
B
C
D
E
921
902
903
931
933
=
=
=
=
=
933
921
902
902
921
96.
97.
98.
99.
100.
Inregistrarea productiei in curs de executie la inceputul perioadei

Decontarea productiei obtinute la suma cheltuielilor efective (cost efectiv)
Decontarea diferntelor de pret
Decontarea productiei obtinute la pret de inregistrare
Inregistrarea productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei
96.
97.
98.
99.
100.
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
ANS:
A
B
C
D
E
MULTIPLE CHOICE
1.
Din punct de vedere al contabilitatii de gestiune, costul de productie reprezinta:

A
B
C
D
E
expresia valorica a consumului celor trei factori de productie: natura, munca si

capitalul;
totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea financiara si preluate in
contabilitatea de gestiune;
costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe
de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod
rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.
expresia valorica a consumului de resurse;
totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea de gestiune si preluate in
contabilitatea financiara;
ANS: C
2.
In raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se utilizeaza

o serie de procedee specifice.
Care dintre procedeele enuntate mai jos nu este specific calculului costului unitar?
A
B
C
D
E
procedeul diviziunii simple;

procedeul valorii ramase;
procedeul cifrelor de echivalenta;
procedeul indicilor de echivalenta;
procedeul suplimentarii;
ANS: E
3.
Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se poate realiza prin

urmatorul procedeu:
A
B
C
D
E

procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe;
procedeul calculului algebric;
procedeul celor mai mici patrate;
ANS: C
4.
Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

A
B
C
D
raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;

nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor;
nu se includ in costul produselor obtinute;
nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara;
se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
ANS: E
5.
Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care:

A
B
C
D
E
raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;

nu se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
isi modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei
realizate;
isi modifica nivelul total odata cu trecerea timpului;
se refera la o perioada variabila de gestiune;
ANS: C
6.
Care clasificare a cheltuielilor de mai jos este utilizata de catre procedeul suplimentarii
de calculatie a costului de productie ?
A
B
C
D
E
fixe si variabile;
directe si indirecte;
financiare si de exploatare;
supletive si aditionale;
simple si complexe;
ANS: B
7.
Formula contabila: 922 CT = 922 ST serveste decontarii prestatiilor reciproce privind

productiile livrate intre sectiile auxiliare "Centrala termica" si "Statia de transformare" in
cadrul procedeului:
A
B
C
D
E
reiterarii;
calculului algebric;
suplimentarii, in forma clasica (a coeficientului unic);
suplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor);
indicilor de echivalenta;
ANS: A
8.
Relatia de calcul: Cota J
ChIND .
B j Ks B j , in care ChIND reprezinta cheltuieli
Bj
indirecte iar Bj bazele de repartizare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune procedeul:

A
B
C
D
E
reiterarii;
indicilor de echivalenta, in varianta cifrelor in marimi absolute;
ANS: C
9.
Relatia de calcul: CotaJ ChIND .
Bj
ChIND G j , in care ChIND reprezinta

j
cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustreaza in Contabilitatea de gestiune

procedeul:
A
B
C
D
E
reiterarii;
indicilor de echivalenta, in varianta cifrelor in valori absolute;
ANS: D
10.
Relatia de calcul a costului de productie al unui obiect de calculatie "J" (Produs,

Lucrare, Serviciu s.a.): C PJ P , L ,S Ch. J i Ch. DIR. J i cot J Ch. IND .PROD.i , in care
"i" sunt articole de calculatie (exemplu: materii prime si materiale, salarii, amortizari s.a.),
ilustreaza in Contabilitatea de gestiune:
A
B
C
D
E
procedeul restului (procedeul valorii ramase);

procedeul indicilor de echivalenta in raport direct;
procedeul calculului algebric;
procedeul cifrelor de echivalenta in valori absolute;
ANS: C
11.
Relatia de calcul: S A C F 1
Nr
Nn
, in care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real
(realizat) al activitatii; Nn este nivelul normal (planificat) al activitatii, calculeaza in

Contabilitatea de gestiune, costul:
A
B
C
D
E
unitar;
indirect;
variabil;
direct;
subactivitatii;
ANS: E
12.
Care dintre procedeele specifice contabilitatii de gestiune, enuntate mai jos, are ca
specific repartizarea cheltuielilor indirecte?
A
B

C
D
E

procedeul valorii ramase
procedeul reiterarii;
ANS: B
13.
Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

A
B
C
D
E
nu se includ in costul produselor obtinute;

se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe purtatorii de
costuri (produse, servicii s.a.);
sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie
electrica;
sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a
intreprinderii;
se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
ANS: B
14.
Procedeul reiterarii (calculelor iterative) se utilizeaza in contabilitatea de gestiune

pentru:
A
B
C
D
E
determinarea si delimitarea cheltuielilor pe locuri si pe purtatori;

determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie;
repartizarea cheltuielilor indirecte.
repartizarea cheltuielilor generale de administratie;
decontarea prestatiilor reciproce;
ANS: E
15.
Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape

metodologice, intr-o anumita succesiune.
Care dintre etapele enuntate mai jos nu este specifica procedeului mentionat ?
A
B
C
D
E
alegerea parametrilor si stabilirea parametrului de baza;

calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta;
echivalarea calculatorie a productiei fabricate;
decontarea costului produselor obtinute;
calculul costurilor pe unitatea conventionala;
ANS: D
16.
Conform metodologiei, in cadrul procedeului calculelor iterative, se considera ca

numarul de runde suficient pentru iterarea costului prestatiilor reciproce este:
(N este numarul sectiilor din sistemul interdependent)
A
B
N + o trecere pentru prima sectie

N + doua treceri pentru primele doua sectii
C
D
E
N + trei treceri pentru primele trei sectii

2N + o trecere pentru prima sectie
3N + o trecere pentru prima sectie
ANS: A
17.
Costul unitar de productie calculat cu formula:

CU
Chi Chp Chl , in care:

Qj qjl
i
Chi - reprezinta cheltuielile initiale ale sectiei (atelierului);

Chp - cheltuielile aferente prestatiilor primite de la celelalte sectii (ateliere);
Chl - cheltuielile privind produsele livrate celorlalte sectii (ateliere) in cadrul
prestatiilor reciproce;
Qj - cantitatea de produse fabricata de catre sectia furnizoare;
qjl - cantitatea de produse livrata unei alte sectii (atelier) in cadrul prestatiilor
reciproce;
este caracteristic procedeului:
A
B
C
D
E

procedeul valorii ramase;
procedeul reiterarii;
ANS: C
18.
Unul dintre procedeele enumerate mai jos este inadecvat pentru calculul costului
productiei de fabricatie interdependenta.
Care este acesta ?
A
B
C
D
E
procedeul elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua in considerare

prestatiile reciproce;
procedeul punctelor de maxim si de minim;
procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit,
cum ar fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut;
procedeul calculelor iterative (procedeul reiterarii);
procedeul algebric.
ANS: B
19.
Procedeul indicilor de echivalenta se aplica atunci cand:

A
B
C
nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale;

produsele se prelucreaza din materiale diverse cu un consum diferit de forta de
munca;
acelasi material se prelucreaza in diverse produse cu un consum diferit de forta de
munca;
D
E
toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare;

produsele se prelucreaza din materiale diverse cu acelasi consum de forta de
munca;
ANS: C
20.
Indicii de echivalenta, utilizati in procedeele de echivalenta sunt de mai multe feluri.

Dintre indicii mentionati mai jos, unii sunt foarte rar utilizati in activitatea practica.
Care sunt acestia ?
A
B
C
D
E
indici de echivalenta calculati ca raport direct;

indici de echivalenta calculati ca raport invers.
indici de echivalenta simpli;
indici de echivalenta complecsi;
indici de echivalenta agregati.
ANS: E
21. Se cunosc urmatoarele date (in EURO):
Pret unitar (de

Cost variabil unitar
vanzare)
(cheltuieli variabile unitare)
6.000
2.000
Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate :
A
60
B
50
C
30
D
2.000
E
180
Cost fix total

(cheltuieli fixe)
200.000
ANS: B
22. Se cunosc urmatoarele date ( in EURO):
Pret unitar (de

Cost fix total
vanzare)
(cheltuieli fixe)
200
100
4.000
Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate (cifra de afaceri critica):
A
6.000
B
3.000
C
2.000
D
4.000
E
8.000
ANS: E
23. Una din metodele de calculatie a costurilor de tip partial este
A
B
C
D
E
metoda target- costing

metoda globala
metoda pe comenzi
metoda Direct Costing
metoda costurilor normate
ANS: D
24. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de
gestiune, in conturi specifice. Astfel, inregistrarii contabile:

641 = 421, (pentru personalul direct productiv) ii corespunde, corespunzator metodei globale,
inregistrarea:
A
921 = 901
B
902 = 921
C
923 = 901
D
933 = 921
E
924 = 901
ANS: A
gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:

348 = 711, ii poate corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarea:
A
921 = 901
B
902 = 921
C
903 = 902
D
933 = 921
E
924 = 901
ANS: C
26. Structura tipica a unui cost total de productie (absorbant), calculat dupa metoda costurilor
standard cuprinde, de regula, trei articole principale pentru calculatie:

A
materiale, manopera si costuri de regie
B
materiale, manopera si amortizari
C
energie, manopera si costuri de regie
D
dobanzi, manopera si costuri de regie
E
materiale, utilitati si costuri de regie
ANS: A
27. In aplicarea metodei costurilor standard, relatia: APM = (PE - PS) CJ (unde: PE = pret unitar
efectiv; PS = pret unitar standard; CJ = cantitatea de materiale aprovizionata), reprezinta:

A
abaterea de calitate si abaterea de nomenclator
B
abaterea din diferenta de pret la materiale
C
abaterea de cantitate sau din consum si abateri din diferente de pret
D
abaterile de manopera si costuri de regie
E
abaterile de la consumurile standard pentru materii prime si materiale
ANS: B
28. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile
unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24
u.m.
Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m.:
A
10 buc.
B
6 buc.
C
24 buc.
D
E
12 buc.
15 buc.
ANS: E
29. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile directe colectate
pentru produsul B sunt de 100 u.m., reprezentand 25% din totalul cheltuielilor directe.
Cheltuielile comune de sectie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte
de productie, pe produs, sunt cheltuielile directe. Productia in curs de executie la finele
perioadei pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de productie standard (utilizat ca pret de
inregistrare) pentru produsul B este de 150 u.m.
Care este valoarea abaterii pentru produsul B ?
A
20 u.m
B
100 u.m.
C
50 u.m.
D
80 u.m.
E
30 u.m.
ANS: E
30. Conform normelor contabile romanesti, corespunzator metodei globale, contul 931 "Costul
productiei obtinute" poate functiona astfel:

A
931 = 933
B
902 = 931
C
931 = 902
D
933 = 931
E
923 = 931
ANS: C
Pret unitar (de

vanzare)
200
100
Care este Factorul de acoperire:
A
50 %
B
30 %
C
20 %
D
40 %
E
100 %
Cost fix total

(cheltuieli fixe)
4.000
ANS: A
gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarea contabila:

331 = 711, corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarii:
A
921 = 901
B
902 = 921
C
923 = 901
D
933 = 921
E
924 = 901
ANS: D

345 = 711, (la pret prestabilit) ii corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarea:
A
921 = 901
B
902 = 921
C
923 = 901
D
933 = 921
E
931 = 902
ANS: E
34. Factorul de acoperire (FA) reprezinta (conform metodei Direct Costing):
A
B
C
D
E
raportul dintre contributia bruta (totala) adusa de un produs si cifra de afaceri

realizata prin vanzarea produsului
raportul dintre cifra de afaceri realizata prin vanzarea produsului si contributia
bruta (totala) adusa de un produs
raportul dintre costurile fixe si contributia bruta (totala) adusa de un produs
raportul dintre cifra de afaceri realizata prin vanzarea produsului si costurile fixe
ale unui produs
cantitatea de produse fabricata si vanduta pentru care veniturile sunt egale cu
costurile
ANS: A
35. In sucesiunea urmatoare, un singur cont este considerat cont de calculatie. Care este acesta?
A
B
C
D
E
901. Decontari interne privind cheltuielile

902. Decontari interne privind productia obtinuta
903. Decontari interne privind diferentele de pret
931. Costul productiei obtinute
925. Cheltuieli de desfacere
ANS: E
36. Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatii de
gestiune se transfera in costuri, se numesc:

A
cheltuieli directe
B
cheltuieli indirecte
C
cheltuieli incorporabile
D
cheltuieli fixe
E
cheltuieli variabile
ANS: C
37. O intreprindere produce si vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe
unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vanzarea produselor finite 500.000 u.m., iar
cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m.
Care este marimea intervalului de siguranta (Is).
Is (u.m.)
A
300.000
B
C
D
E
250.000
500.000
500.000
475.000
ANS: E
38. In sucesiunea urmatoare, intr-un singur cont nu se deconteaza cheltuieli pe pozitia de debit.
Care este acesta?

A
B
C
D
E
901
922
923
924
925
ANS: A
Cifra de afaceri
Cost variabil
(cheltuieli variabile)
1.000
800
Care este Factorul de acoperire:
A
200 %
B
20 %
C
60 %
D
80 %
E
600 %
Cost fix total

(cheltuieli fixe)
12.000
ANS: B
Pret unitar (de

Cost fix total
vanzare)
(cheltuieli fixe)
80
60
3.000
Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate (cifra de afaceri critica) :
A
6.000
B
3.000
C
12.000
D
20.000
E
10.000
ANS: C
41. In cadrul metodei pe comenzi compartimentul post-calcul efectueaza lucrari precum:
A
B
C
D
E
stabilirea valorii productiei nedeterminate la sfarsitul lunii

decontarea productiei fabricate
contabilizarea decontarilor cu tertii
eliminarea costurilor fara legatura cu obiectul principal de activitate
inregistrarea profitului net la nivel de comanda
ANS: B
42. In cadrul metodei Direct costing stocurile de productie terminata sunt evaluate
A
B
C
D
E
la nivel de cost programat

la nivel de cost standard
la nivel de cost complet comercial
la nivel de cost efectiv total
metoda nu presupune existenta stocurilor de produse finite
ANS: E
43. Fluxul de informatii dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara se refera la:
A
B
C
D
E
informatii despre trezorerie

informatii despre cheltuieli/costuri
informatii despre terti
informatii despre actionari
informatii despre provizioane
ANS: B

711 = 345, ii poate corespunde, conform metodei globale, inregistrarea:
A
921 = 901
B
902 = 921
C
nu are corespondenta
D
933 = 921
E
931 = 902
ANS: C
u.m.
Ce Cifra de afaceri trebuie realizata pentru a realiza un profit de 6 u.m.:
A
100 u.m.
B
60 u.m.
C
240 u.m.
D
120 u.m.
E
180 u.m.
ANS: E
46. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie"
poate functiona, conform metodei globale, astfel:

A
933 = 921
B
933 = 923
C
933 = 924
D
933 = 925
E
925 = 933
ANS: A
47. In cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile fixe:

A
B
C
D
E
raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate

se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor
isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate
sunt fixe in raport cu timpul de lucru
se refera la o perioada fixa de gestiune
ANS: A
48.
SC Rulmentul a inregistrat urmatoarele date privind costurile (cheltuielile):

- costuri (cheltuielile) variabile 30.000 euro
- costuri (cheltuielile) directe
28.000 euro
- costuri (cheltuielile) fixe
27.000 euro
- costuri (cheltuielile) deductibile 100.000 euro
- costuri (cheltuielile) extraordinare 60.000 euro
Nivelul costurilor (cheltuielile) indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro):
A
97.000
B
29.000
C
11.000
D
41.000
E
31.000
ANS: B
49. Fiind date conturile urmatoare, unul dintre ele nu este considerat cont de calculatie in
contabilitatea de gestiune:
A
921
B
922
C
923
D
933
E
925
ANS: D
Productia fabricata
(buc.)
Marja pe costuri variabile

(contributia bruta unitara)
(u.m.)
60
800
Care este Coeficientul de siguranta dinamic :
A
20 %
B
25 %
C
80 %
D
75 %
E
60 %
Cost fix total

(cheltuieli fixe)
(u.m.)
12.000
ANS: D
51. In aplicarea metodei costurilor standard, abaterile de la costurile standard pentru materiale
sunt:
A
B
C
D
E
abateri de cantitate sau din consum si abateri din diferente de pret

abateri de calitate si abateri de nomenclator
abateri de manopera si costuri de regie
abateri de productie si costuri de utilitati
abateri de manopera si preturi
ANS: A
52. Metoda Direct - Costing se bazeaza pe clasificarea cheltuielilor in:
A
B
C
D
E
supletive si aditionale
variabile si fixe
deductibile si nedeductibile
financiare si de exploatare
imputabile si neimputabile
ANS: B
53. Metoda globala de calculatie a costului de productie se bazeaza pe clasificarea cheltuielilor in:
A
B
C
D
E
simple si complexe
fixe si variabile
directe si indirecte
financiare si de exploatare
supletive si aditionale
ANS: C
54. Relatia de calcul:
C A C AE
, in care CA reprezinta cifra de afaceri, CAE cifra de afaceri la
CA
pragul de rentabilitate, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):

A
B
C
D
E
pragul de rentabilitate
coeficientul de siguranta dinamic
intervalul de siguranta;
marja pe costuri variabile
participarea fiecarui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe si la obtinerea
profitului
ANS: B
55. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile directe colectate pentru
produsul B sunt de 100 u.m., reprezentand 25% din totalul cheltuielilor directe. Cheltuielile
comune de sectie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie,
pe produs, sunt cheltuielile directe. Productia in curs de executie la finele perioadei pentru
produsul A este de 20 u.m. Costul de productie standard (utilizat ca pret de inregistrare) pentru
produsul B este de 150 u.m.
Cum se inregistreaza abaterea (diferenta de pret) pentru produsul B ?
A
903 = 902 in rosu
B
903 = 901 in rosu
C
901 = 902 in rosu
D
903 = 902 in negru
E
902 = 901 in negru
ANS: A
Care este marimea Coeficientului de siguranta dinamic (Cs).
A
80 %
B
40 %
C
20 %
D
95 %
E
50 %
ANS: D
Pret unitar (de

vanzare)

1.200
1.000
Care este Intervalul de siguranta :
A
20.000
B
75.000
C
30.000
D
57.000
E
60.000
Cost fix total

(cheltuieli
fixe)
15.000
Cantitatea
fabricata
100
ANS: C
Pret unitar (de

Cost fix total
vanzare)
(cheltuieli fixe)
6.000
2.000
200.000
Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate (cifra de afaceri critica) :
A
600.000
B
500.000
C
300.000
D
200.000
E
180.000
ANS: C
59. Unul din principiile calculatiei costurilor este:
A
B
C
D
E
principiul delimitarii cheltuielilor de exploatare de cele financiare

principiul continuitatii activitatii
principiul necompensarii profiturilor conjuncturale cu pierderi ocazionale
principiul separarii cheltuielilor productive de cele parazitare (neproductive)
principiul concentrarii calculatiei costurilor intr-un singur departament
ANS: D
60. Una dintre metodele de calculatie de mai jos foloseste pentru postcalcul drept purtator de
costuri, comanda :
A
metoda Direct - Costing
B
metoda globala
C
metoda Standard cost
D
metoda costurilor normate
E
metoda pe comenzi
ANS: E
u.m.
Care este valoarea productiei vandute la pragul de rentabilitate (cifra de afaceri critica):
A
96 u.m.
B
57 u.m.
C
230 u.m
D
192 u.m.
E
144 u.m.
ANS: E
62. O societate comerciala, inregistreaza in perioada curenta cheltuieli directe cu caracter variabil
cu volumul fizic al productiei obtinute si cheltuieli indirecte de productie cu caracter

conventional constant in raport variatia volumului fizic al productiei obtinute.
In aceste conditii, costul productiei obtinute, determinat prin metoda Direct costing este:
A
B
C
D
E
egal cu costul calculat prin "metoda globala"

mai mare decat costul calculat prin "metoda globala"
mai mic decat costul calculat prin "metoda globala"
egal cu costul calculat prin "metoda pe comenzi"
mai mare decat costul calculat prin "metoda pe comenzi"
ANS: C
63. In debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" conform metodei globale se
inregistreaza:
A
B
C
D
E
diferentele de pret aferente activitatii de baza

cheltuielile cu materiile prime si materialele
cheltuielile standard ale productiei de baza obtinute
cheltuielile subactivitatii de baza
costul productiei in curs de executie de la sfarsitul lunii
ANS: B
64. In cadrul metodei globale de calculatie a costurilor una dintre etapele metodologice de mai jos
nu-i este caracteristica:

A
B
C
colectarea cheltuielilor de productie

stabilirea indicilor de echivalenta
repartizrea cheltuielilor indirecte de productie
D
E
determinarea cantitativa si valorica aproductiei in curs de executie

determinarea costului de productie pe unitatea de produs
ANS: B
65. In cadrul metodei de calculatie a costurilor direct costing, cheltuielile fixe unitare:
A
B
C
D
E

isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizat
se refera la o perioada fixa de gestiune
ANS: C
Pret unitar (de

vanzare)
1.000
800
A
200
B
20
C
60
D
80
E
600
Cost fix total

(cheltuieli fixe)
12.000
ANS: C
67. Metoda globala de calculatie a costurilor nu presupune:
A
B
C
D
E
decontarea livrarilor de produse lucrari si servicii intre activitatile auxiliare pentru

nevoile lor de productie
calculul cosrului efectiv al productiei auxiliare si repartizarea cheltuielilor aferente
productiei respective .....
repartizarea cheltuielilor generale de administratie asupra costului produselor
fabricate ..
repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra costului produselor fabricate ..
determinarea cheltuielilor medii pe baza datelor din perioadele de gestiune luate in
calcul
ANS: E
68. In cadrul metodei de calculatie pe comenzi nu este necesara una din urmatoarele etape
metodologice:
A
B
C
D
E
colectarea cheltuielilor de productie

repartizrea cheltuielilor indirecte de productie
repartizarea cheltuielilor generale de administratie asupra costului produselor
fabricate..
delimitarea cheltuielilor in variabile si fixe
determinarea costului de productie pe unitatea de produs
ANS: D
gestiune, in conturi specifice. Astfel, inregistrarii contabile:

601 = 301, ii corespunde, conform metodei globale, inregistrarea:
A
921 = 901
B
902 = 921
C
923 = 901
D
933 = 921
E
924 = 901
ANS: A
70. Relatia de calcul a costului unitar de productie:
(C
CUS
P 1
q) P (
CH
DX
X 1
CH
INDY
) a
Y 1
,
in care CU - reprezinta costul unitar; CHDX - reprezinta cheltuielile directe; CHINDY - reprezinta
cheltuielile indirecte; Q - reprezinta cantitatea de produse finite obtinuta; X si Y - reprezinta
articolele de calculatie; S - reprezinta sectiile de productie, q - reprezinta consumul specific; P
- reprezinta piese, repere, subansamble sau semifabricate; a - reprezinta asamblare, ilustreaza
in Contabilitatea de gestiune, metoda:
A
metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate"
B
metoda pe comenzi, varianta " fara semifabricate"
C
ANS: A
71. In cadrul metodei pe comenzi compartimentul post - calcul efectueaza una dintre operatiile
urmatoare:
A
calculatia costurilor marginale
B colectarea cheltuielilor directe de productie pe fiecare comanda
C colectarea cheltuielilor nedeductibile fiscal
D
colectarea cheltuielilor financiare altele decat dobanzile
E
colectarea cheltuielilor exceptionale sau a celor extraordinare
ANS: B
PR C F
CA
, in care PR reprezinta profitul, CF
costurile fixe si CA cifra de afaceri, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct

Costing):
A
B
pragul de rentabilitate
factorul de acoperire
C
D
E

intervalul de siguranta
ANS: B
73. O intreprindere fabrica doua comenzi aferente fiecare la produsele A si B. Cheltuielile de
productie directe sunt pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de

productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m.
Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80%.
Care este costul de productie efectiv al comenzilor A si B ?
Comanda A Comanda B
A
53 u.m.
45 u.m.
B
30 u.m.
50 u.m.
C
80 u.m.
30 u.m.
D
40 u.m.
60 u.m.
E
60 u.m.
40 u.m.
ANS: D
74. Conform normelor contabile romanesti - metoda globala, contul 921 "Cheltuielile activitatii
de baza" poate functiona astfel:

A
903 = 921
B
924 = 921
C
925 = 921
D
921 = 902
E
921 = 901
ANS: E
75. In debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" - conform metodei globale se
inregistreaza:
A
B
C
D
E
cheltuielile directe si indirecte privind producerea utilitatilor tehnologice

cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi din sectiile de baza
cheltuielile cu salariile muncitorilor indirect productivi din sectiile de baza
cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie
cheltuielile cu materialele auxiliare de natura obiectelor de inventar
ANS: A
76. In cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare:
A
B
C
D
E

isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizat
se refera la o perioada variabila de gestiune
ANS: A
77. Se cunosc urmatoarele date :
Pret unitar (de

vanzare)
4.000
3.000
A
30
B
45
C
60
D
1.000
E
18
Cost fix total

(cheltuieli fixe)
30.000
ANS: A
78. Relatia de calcul: CA - CAE , in care CA reprezinta cifra de afaceri, CAE reprezinta cifra de
afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct

Costing):
A
pragul de rentabilitate;
B
participarea fiecarui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe si la obtinerea
profitului
C
D
intervalul de siguranta
E
ANS: D
CF
C
F , in care PV reprezinta pretul de vanzare, CF
PV ChVU C BU
costurile fixe si ChVU cheltuielile variabile unitare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune

(metoda Direct Costing):
A
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza costurile fixe
B
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza anumite preturi de
vanzare
C
cantitatea de produse fabricata si stocata care realizeaza venituri din productia
stocata
D
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza marja pe costuri variabile
E
cantitatea de produse fabricata si vanduta la pragul de rentabilitate (punctul de
echilibru)
ANS: E
80.
O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care cheltuielile fixe ale perioadei sunt
de 24 u.m.
De cate ori este mai mare cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza un profit
de 6 u.m. decat cantitatea realizata la pragul de rentabilitate:
A
1
B
1,25
C
2
D
2,5
E
3
ANS: B
81. Din punct de vedere al reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene, costul de
productie reprezinta:
A
totalitatea cheltuielilor variabile
B
costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe
de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod
rational ca fiind legate de fabricatia acestuia
C
totalitatea cheltuielilor fixe
D
totalitatea cheltuielilor directe
E
totalitatea cheltuielilor indirecte de productie
ANS: B
Care este marimea Coeficientului de siguranta dinamic:
A
95 %
B
20 %
C
25 %
D
80 %
E
30 %
ANS: A
83. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul
complet 250 u.m.; costurile variabile (totale) 50 u.m., care conduc la urmatoarea Cifra de
afaceri la pragul de rentabilitate:
A
200 u.m.
B
300 u.m.
C
50 u.m.
D
50 u.m.
E
150 u.m
ANS: B
84. Dispuneti de urmatoarele informatii din tabelul alaturat:
Indicator
Unitar
Total
Cifra de afaceri
35 u.m.
35.000 u.m.
Cost variabil
15 u.m.
15.000 u.m.
(cheltuieli variabile)
Costuri fixe
16.000 u.m.
Care este Coeficientul de siguranta dinamic?
A
20 %
B
40 %
C
75 %
D
30 %
E
50 %
ANS: A
85. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia
obtinuta" poate functiona astfel:

A
921
=
902
B
922
=
902
C
902
=
921
D
923
=
902
E
902
=
931
ANS: C
86. SC Rulmentul a inregistrat in anul 2007 urmatoarele date privind costurile (cheltuielile):
- costuri (cheltuielile) variabile 30.000 euro

- costuri (cheltuielile) directe 40.000 euro
- costuri (cheltuielile) deductibile 27.000 euro
- costuri (cheltuielile) fixe
20.000 euro
- costuri (cheltuielile) financiare exclusiv dobanzi 28.940 euro
Nivelul costurilor (cheltuielile) indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro):
A
13.000
B
50.000
C
10.000
D
30.000
E
40.000
ANS: C
87. Fluxul de informatii dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune se refera la:
A
B
C
D
E
informatii despre trezorerie

informatii despre valoarea firmei
informatii despre terti
informatii despre cheltuieli/venituri
informatii despre diferente de valoare
ANS: D
K
88. Relatia de calcul a costului unitar de productie:
CU
( CH
DX
S 1 X 1
CH
Y 1
INDY
)S
in care:
CU - reprezinta costul unitar; CHDX - reprezinta cheltuielile directe; CHINDY - reprezinta
cheltuielile indirecte; Q - reprezinta cantitatea de produse finite obtinute; X si Y - reprezinta
articolele de calculatie; S - reprezinta sectiile de productie, ilustreaza in Contabilitatea de
gestiune, metoda:
A
metoda pe comenzi, varianta "fara semifabricate"
B
metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate
C
ANS: A
89.
O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile fixe ale
perioadei 24 u.m., pragul de rentabilitate 12 buc.
Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m.:
A
10 buc.
B
6 buc.
C
24 buc.
D
15 buc.
E
12 buc.
ANS: D
90. Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" -
metoda globala, poate functiona astfel:

A
923 = 924
B
923 = 901
C
901 = 923
D
923 = 925
E
923 = 926
ANS: B
91. Conform normelor contabile romanesti, contul 903 "Decontari interne privind diferentele de
pret" poate functiona - metoda globala - astfel:

A
903
=
901
B
903
=
902
C
903
=
921
D
924
=
903
E
925
=
903
ANS: B
92. Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este disciplina contabila care, printre altele:
A
B
C
D
E
inregistreaza in contul de profit si pierdere informatii despre costurile de productie

inregistreaza in bilant informatii privind costurile de productie
inregistreaza in conturi operatiile privind cumpararea produselor
inregistreaza in conturi operatiile privind vanzarea produselor;
inregistreaza in conturi informatii privind costurile de productie
ANS: E
93. In conceptia metodei Direct - Costing, notiunea de "direct" trebuie legata de:
A
B
C
D
E
particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor care depind

in mod direct de variatia volumului productiei fizice
gruparea cheltuielilor de productie in directe si indirecte
particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor directe de
productie
gruparea cheltuielilor de productie pe centre de costuri
gruparea cheltuielilor de productie pe purtatori de costuri
ANS: A
94. Se cunosc urmatoarele date (EURO):
Pret unitar (de

vanzare)
7.000
4.000
A
30
B
45
C
180
D
60
E
1.000
Cost fix total

(cheltuieli fixe)
90.000
ANS: A
C F PR
C PR
F
PV ChVU
C BU
, in care PR reprezinta profitul, PV
pretul de vanzare, CF costurile fixe si ChVU cheltuielile variabile unitare, ilustreaza in

Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
A
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza costurile variabile
B
cantitatea de produse fabricata si stocata care realizeaza venituri din productia
stocata
C
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza un anumit profit
D
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza anumite preturi de
vanzare
E
cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza marja pe costuri fixe
ANS: C
96.
separare a cheltuielilor (indirecte de productie) in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, sa se
determine cheltuielile variabile unitare.
EXPLICATIA
IANUARIE
FEBRUARIE
MARTIE
APRILIE
TOTAL
A
B
C
D
E
10 u.m.
20 u.m.
30 u.m.
40 u.m.
50 u.m.
ANS: B
97.
VOLUMUL
PRODUCTIEI
Q (ore)
1.500
1.600
1.700
1.400
6.200
CHELTUIELI DE PRODUCTIE
(INDIRECTE)
Ch. (u.m.)
50.000
52.000
54.000
48.000
204.000
Intr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care

se efectueaza cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea
EXPLICATIA
Materii prime
Manopera
CIFU
CGS
Numar de produse
CGA
Cost complet
(comercial) unitar
Sortimentul
A
150
200
10
Sortimentul
B
250
300
800
1.000
10
1.350

Sa se calculeze costul complet sau comercial unitar al produsului B.
A
B
C
D
E
147,5
247,5
274,5
157,5
175,5
ANS: B
98.

Nr.
crt.
1
2
3
Sectii auxiliare
producatoare
Sectia 1 (S1)
Sectia 2 (S2)
Sectia 3 (S3)
Cheltuieli
de productie
Productia
obtinuta
S1
700
1.300
4.900
300
200
250
40
50
Sectii consumatoare
Alte
S2
S3
sectii
60
80
160
90
70
70
130
Conform procedeului calculelor iterative (Reiterarii) Runda I debuteaza cu inregistrarea

contabila:
A
B
C
D
E
922 S2 = 922 S2 60
922 S2 = 922 S1 60
922 S2 = 922 S1 140
922 S2 = 922 S3 80
922 S2 = 922 S2 60
ANS: C
99. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care raportul dintre cheltuielile fixe si
profit este de 4.
De cate ori este mai mare cantitatea de produse fabricata si vanduta, in acest caz, decat
cantitatea realizata la pragul de rentabilitate:
A
B
C
D
E
1,00
1,52
2,00
1,25
3,125
ANS: D
100. In insiruirea urmatoare, un element nu poate fi considerat articol de calculatie:
A
B
C
D
E
cheltuieli cu materii prime si materiale

cheltuieli cu salarii si contributii sociale
cheltuieli cu amortizari si alte costuri
cheltuieli cu combustibili, apa, energie
cheltuieli variabile
ANS: E
TRUE/FALSE
1.
In debitul contului 924 "Cheltuieli generale de administratie" se inregistreaza

cheltuielile dublu indirecte privind conducerea intreprinderii.
ANS: T
2.
Conform normelor contabile romanesti, Contul 901 "Decontari interne privind

cheltuielile" poate functiona astfel:
922
901
ANS: T
3.
Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de

productie" poate functiona astfel:
923
ANS: T
4.
901
In debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" se inregistreaza cheltuielile

cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie;
ANS: F
5.
In debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se inregistreaza cheltuielile cu

materiile prime si materialele
ANS: T
6.
Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind

productia obtinuta" poate functiona astfel:
902
921
ANS: T
7.
Conform normelor contabile romanesti, contul 903 "Decontari interne privind

diferentele de pret" poate functiona astfel:
903
902
ANS: T
8.
Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare"

poate functiona (in analitic - procedeul reiterarii) astfel:
922
922
ANS: T
9.
Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie"

poate functiona astfel:
923
902
ANS: F
10.
Conform normelor contabile romanesti, contul 924 "Cheltuieli generale de

administratie" poate functiona astfel:
921
ANS: T
924
11.
Conform normelor contabile romanesti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" poate

functiona astfel:
921
925
ANS: T
12.
Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de

executie" poate functiona astfel:
933
921
ANS: T
13.
Conform normelor contabile romanesti, contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza"

poate functiona astfel:
921
901
ANS: T
14.
Conform normelor contabile romanesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate
functiona astfel:
931
902
ANS: T
15.
Conform normelor contabile romanesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate
functiona astfel:
931
933
ANS: F
16.
Conform normelor contabile romanesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" face
parte din grupa de conturi intitulata "Decontari interne privind costul productiei":
ANS: F
17.
Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie"

face parte din grupa de conturi intitulata "Decontari interne privind cheltuielile indirecte de
productie":
ANS: F
18.
Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este

necesara in cadrul unitatilor cu activitate industriala in care au loc livrari reciproce de produse,
lucrari si servicii intre sectii sau ateliere pentru nevoile lor de productie ?
ANS: T
19.
Numarul de runde de calcul efectuate in cadrul procedeului reiterarii, este, de regula,

egal cu numarul sectiilor din sistemul prestatiilor reciproce, plus o runda numai pentru prima
sectie ?
ANS: T
20.
Procedeul algebric privind calculul costurilor productiei de fabricatie interdependenta

presupune rezolvarea unui sistem de ecuatii lineare in care necunoscutele sunt abaterile de
productie ?
ANS: F
21.
In creditul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" conform metodei globale se

inregistreaza cheltuielile cu materialele auxiliare utilizate in procesul de productie;
ANS: F
22.
In debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" metoda globala, se

inregistreaza cheltuielile cu materiile prime si materialele
ANS: T
23.
Conform normelor contabile romanesti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" conform

metodei globale, poate functiona astfel:
925
901
ANS: T
24.
Conform normelor contabile romanesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" face
parte din grupa de conturi intitulata "Costul productiei":
ANS: T
25.
In practica contabila din Romania, conform Legii contabilitatii si OMFP 1826/2003

publicat in M.Of. nr. 23 din 2004, utilizarea exclusiv a conturilor de gestiune (clasa a 9-a) este
obligatorie.
ANS: F
26.
Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul

contabilitatii de gestiune devin costuri, se numesc cheltuieli incorporabile.
ANS: T
27.
Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care se identifica pe

obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.
ANS: T
28.
Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, procedeul suplimentarii, in forma

cifrelor relative la structura, presupune inmultirea cheltuielilor de repartizat cu ponderile
fiecarei baze de repartizare (GJ) in totalul bazelor ( Cota J
Ch IND.
Bj
Bj
Ch IND G j )
ANS: T
29.
Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, prin procedeul suplimentarii, in

forma clasica, se face impartirea cheltuielilor la suma bazelor si se inmulteste rezultatul (KS)
cu fiecare baza de repartizare, conform relatiei ( Cota J
ANS: T
30.
ChIND .
B j Ks B j ).
Urmatoarea relatie
Ch
i 1
reprezinta costul unitar calculat prin procedeul
cantitativ ?
ANS: F
31.
Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se caracterizeaza, de regula, prin

confidentialitatea rezultatelor (informatiilor).
ANS: T
32.
Din punct de vedere al modului de repartizare si includere in costul obiectelor de

calculatie, costurile se clasifica in costuri directe si costuri variabile
ANS: F
33.
Din punct de vedere al momentului elaborarii, calculatiile de cost se clasifica in

antecalculatii si postcalculatii.
ANS: T
34.
In debitul contului 925 "Cheltuieli de desfacere" se inregistreaza marja comerciala in

magazinele de desfacere cu amanuntul:
ANS: F
35.
Cheltuielile fixe sunt, de regula, cheltuielile care raman relativ constante cu trecerea
timpului intr-o perioada medie de gestiune:
ANS: F
36.
In debitul conturilor de gestiune din grupa 90 "Decontari interne" se inregistreaza

decontarea cheltuielilor cu deplasarea, detasarea sau transferarea ?
ANS: F
37.
Bugetul poate fi definit ca expresia monetara a obiectivelor pe care o firma si-a propus
sa le atinga intr-o perioada de timp determinata, de regula un an. Sau cu alte cuvinte, bugetele
reprezinta planuri numerice. Considerati verosimile aceste afirmatii ?
ANS: T
38.
Conturile de gestiune din grupa 92 se debiteaza cu cheltuielile incorporabile in costuri,

in conformitate cu destinatia lor:
ANS: T
39.
Contul simbolizat 931 se numeste "Cheltuielile activitatii de baza privind productia in

curs de executie".
ANS: F
40.
Contul simbolizat 931 se numeste "Decontari interne privind productia obtinuta".

ANS: F
41.
Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in

Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:
331
=
711
ii corespunde inregistrarea:
933
=
921
ANS: T
42.

607
=
371
921
=
901
ANS: F
43.

641
=
421 (pentru personalul indirect productiv)
921
901
ANS: F
44. Contabilitatea de gestiune realizeaza o reclasificare a cheltuielilor incorporabile impartite
dupa natura in contabilitatea financiara pe destinatii in contabilitatea de gestiune.

ANS: T
45.

711
=
331
921
=
933
ANS: T
COMPLETION
1.
Procedeul punctelor de maxim si de minim este un procedeu de separatie a

cheltuielilor de productie (indirecte) in cheltuieli . . . . . . . . . . . . . (2 cuvinte separate numai
printr-un singur spatiu, primul cuvant 4 litere)
(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)
ANS:
fixe variabile
2.
Procedeul de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe care utilizeaza

abaterile de productie si de cheltuieli in vederea calculului cheltuielilor variabile unitare este
intitulat "Procedeul celor mai mici . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
patrate
3.
Procedeul de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe care utilizeaza

maximul si minimul de productie si de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare
este intitulat "Procedeul . . . . . . . . . de maxim si de minim" (1 cuvant).
ANS:
punctelor
4.
Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs (costul unitar) se

numeste "Procedeul diviziunii . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
simple
5.
Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in cazul

produselor asociate (colaterale, simultane sau cuplate) care au valori de intrebuintare apropiate
sunt considerate in totalitate produse principale, iar la unele dintre ele nu se intrebuinteaza
intreaga cantitate rezultata, se numeste "Procedeul . . . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
cantitativ
6.
Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in cazul in

care toate produsele sunt obtinute simultan si cel putin doua dintre ele sunt considerate
produse principale, se numeste "Procedeul indicilor de . . . . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
echivalenta
7.
Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza un raport direct
proportional dintre cheltuielile de productie repartizabile si marimea unui anumit parametru se
numeste "Procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport . . . . . . " (1 cuvant).
ANS: direct
8.
Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza repartizarea

cheltuielilor in functie de marimea parametrilor se numeste "Procedeul cifrelor de echivalenta
in marimi . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
absolute
9.
Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza repartizarea unor
cheltuieli de productie invers proportional cu marimea unui parametru care exprima efortul de
fabricatie se numeste "Procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport . . . . . . " (1
cuvant).
ANS:
invers
10.
Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in unitatile care obtin din
procesul de productie un produs principal si un produs care se considera secundar se numeste
"Procedeul echivalarii . . . . . . . . . . . a produsului secundar cu produsul principal" (1 cuvant).
ANS:
cantitative
11.
Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in unitatile care obtin din
procesul de productie concomitent un produs principal si unul sau mai multe produse
secundare si nu exista alta posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte se
numeste "Procedeul . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
restului
12.
Dupa numarul parametrilor, indicii de echivalentii utilizati in cadrul procedeelor de

echivalenta pot fi indici de echivalenta . . . . . . . . . . . . . . . (2 cuvinte separate printr-un
singur spatiu in ordinea complexitatii).
ANS:
simpli complecsi
13.
Procedeul calculelor iterative care face parte din categoria procedeelor de evaluare si
calculare a costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este cunoscut si sub
denumirea de "Procedeul . . . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
reiterarii
14.
Procedeul deducerii valorii produselor secundare sau procedeul restului este cunoscut
si sub denumirea "Procedeul valorii . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
ramase
15.
Procedeul care presupune calculul costului de productie cu ajutorul unui sistem de

ecuatii lineare in care necunoscutele sunt costurile unitare ale productiei de fabricatie
interdependenta este cunoscut sub denumirea de "Procedeul . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
16.
Grupa 90 din clasa conturilor de gestiune poarta denumirea de "Decontari . . . . . . . "

(1 cuvant).
ANS:
interne
17.
Grupa 92 din clasa conturilor de gestiune poarta denumirea de "Conturi de

. . . . . . . . . . " (1 cuvant).
ANS:
18.
Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin

procedeul elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua in considerare prestatiile
reciproce, este utilizata mai ales la elaborarea . . . . . . . . . . . . . . . . . (1 cuvant).
ANS:
antecalculatiilor
19.
Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta

(omogena) prin procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere se poate
efectua la cost prestabilit, cum ar fi costul . . . . . . . . (1 cuvant), normat sau alt cost cunoscut.
ANS:
standard
20.
Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin

procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar fi
costul standard normat sau alt cost cunoscut (ex.: costul efectiv din perioada precedenta), se
poate folosi numai in cazul sectiilor sau atelierelor cu productie . . . . . . . (1 cuvant).
ANS:
omogena

Grile Gestiune

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Gestiune

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABILITATE DE GESTIUNE- AN III -CIG

efectueaza cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea

Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime

O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii de fabricatie.

Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune "Repartizarea cheltuielilor indirecte

O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii de fabricatie.

Cunoscand ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de

cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi A = 1.000 u.m. si B = 2.000 u.m.;

5.000 (in rosu)

921A = 902A 5.000 (in rosu)

O societate comerciala fabrica doua (sortimente de) produse A si B. Produsul A se

O intreprindere industriala realizeaza trei sortimente de butoaie metalice (cilindrice)

Sa se inregistreze in contabilitatea de gestiune Decontarea cheltuielilor materiale

345B = 711B 90.000

acelasi fel de material cu aceiasi grosime, dupa cum urmeaza:

Cheltuieli directe de prelucrare

Sa se inregistreze in contabilitatea de gestiune Decontarea cheltuielilor de prelucrare

acelasi fel de material cu aceiasi grosime, dupa cum urmeaza:

Cheltuieli directe privind

Sa se inregistreze in contabilitatea de gestiune Decontarea cheltuielilor materiale si

Nota: cheltuielile de sudura (materiale si salariale) sunt proportionale cu lungimea cordonului

Cum se inregistreaza in contabilitatea de gestiune Decontarea costului efectiv de productie

Sunt date urmatoarele sectii de productie auxiliara interdependenta:

Trei sectii cu productie de fabricatie interdependenta prezinta situatia cheltuielilor de

O intreprindere realizeaza cinci sortimente de produse in cinci sectii de fabricatie

Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele

Trei sectii cu productie de fabricatie interdependenta prezinta situatia cheltuielilor de

Intr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care

Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime

O intreprindere realizeaza cinci sortimente de produse in cinci sectii de fabricatie

Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele B in S2

O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceiasi calitate (material):

O societate comerciala fabrica doua (sortimente de) produse A si B. Produsul A se

O intreprindere industriala produce fire sintetice din acelasi material, conform

Nota: Cheltuielile de prelucrare se repartizeaza invers proportional cu sectiunea (finetea)

O intreprindere realizeaza patru sortimente de produse in patru sectii de fabricatie

Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele

O intreprindere prezinta situatia cheltuielilor de productie, a productiei si a destinatiei

O intreprindere industrializeaza trei tipuri de cascaval, dupa cum urmeaza:

O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii de fabricatie.

Care este cota cheltuielilor indirecte de productie repartizata asupra produsului B ?

Dispuneti de urmatoarele date pentru fabricarea a doua sortimente de produse A si

Intr-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalatia de electroliza a clorurii de

O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.

Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli

O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite,

Folosind unul dintre procedeele de echivalenta, sa se calculeze costul unitar al rondelei

O sonda petroliera produce 59,9 to petrol si 100 m3 gaze de sonda. Cheltuielile

Intr-o intreprindere s-au obtinut 100 t produs principal A si 30 t produs secundar B.

O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform

Costul bilei de rulment, de 3 mm, (in unitati monetare) este:

O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii de fabricatie.

Cunoscand ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de

O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:

Costul unitar al foii de geam, de 4 mm, in unitati monetare, este:

Intr-o sectie de productie se fabrica ace de cusut de aceiasi lungime si calitate

Sa se calculeze costul unitar al acelor din sortimentul C, cunoscand ca cheltuielile

Cheltuielile activitatilor auxiliare

Costul productiei in curs de executie