Iluminarea naturală şi artificială

Cerinţe referitor la proiectul de curs:

 De determinat iluminarea naturală normată
 De executat calculul prealabil a golului de fereastră pentru încăperea dată
 De determinat coeficientul iluminării naturale primite
 De construit graficul iluminării naturale din încăperea dată
 De efectuat concluzii despre iluminarea naturală din încăpere
 De determinat numărul instalaţiilor de lumină în încăperea dată
 De determinat tipul instalaţiilor de lumină din încăpere
 De efectuat concluzii despre iluminatul artificial din încăpere

Date generale:
1. Localitatea de construcţie Chișinău
2. Destinaţia încăperii dormitor

3. Dimensiunile L. B. H 3.25x3.8x2.8

4. Finisarea interioară din încăpere

a. gradul de reflectare a tavanului ρ1 – 0.65%
b. gradul de reflectare a pereţilor ρ2 – 0.62%
c. gradul de reflectare a pardoselei ρ3 – 0,2%
5. Tipul sticlei Sticla dubla
6. Tipul cercevelei pvc
7. Amplasarea suprafetei de lucru 0.8
8. Orientarea golului de lumina 226º - 315º

Calculul prealabil a suprafeţelor golurilor de lumină

I) Pentru a determina calculul prealabil a golului de fereastra este nevoie de verificat cit
de corect a fost proiectată folosind metoda descrisă în „СНиП II – 4 – 79” , „Iluminarea naturală
şi artificială”, (pag. 34)

1). Determinăm valoarea coeficientului iluminării naturale normate după formula e :

eI,II,IV,V =eIIImc , unde: (СНиП II – 4 – 79 pag.17)

eIII – valoarea coeficientului climatului luminos conform tab. 2

m – coeficientul climatului luminos conform tab. 4
 c – coeficientul climatului solar conform tab. 5

Conform tab. nr. 2 „СНиП II – 4 – 79” valoarea eIII = 0.5 pentru dormitor

2) Determinăm valoarea coeficienţilor m şi c pentru oraşul Chișinău :

Cladirea de locuit examinată se află în sectorul 226º - 315º

Conform tab. nr. 4 valoarea coeficientului climatului luminos m=0.9
Conform tab. nr. 5 valoarea coeficientului de climat solar c=0.75

3) Determinăm valoarea coeficientului iluminatului natural normat după formula 2.3:

enN = eIIImc= 0.5×0.9×0.75=0.34

II) Determinăm suprafaţa prealabilă a golului de iluminat natural după formula:

So en K r η o
K cl
100
Sp = τ o r1 (3.1)

Unde: So – suprafaţa golului de fereastră pentru iluminare laterală;

Sp – suprafaţa pardoselei încăperii;
en – valoarea C.I.N. normată;
Kr – coeficientul de rezervă conform tab. 3;
ηo – caracteristica de iluminare a geamurilor, conform tab. 26;
Kcl – coeficientul care i-a în consideraţie umbrirea ferestrelor la clădiri opuse,
conform tab. 27;
τo – coeficientul de trecere a fluxului de lumină, conform formulei:

τo= τ1 τ2 τ3 τ4 τ5 (3.2)
unde:
τ1 - coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin sticla ferestrei, conform
tab. 28;
τ2 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de cerceveaua
ferestrei, conform tab. 28;
τ3 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de construcţiile
portante, conform tab. 28;
τ4 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de dispozitivele
parasolare, conform tab. 29;
τ5 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de plasele de sub
luminătoare, conform tab. 29;

1) Determinăm coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin golul de

fereastră, conform tab. 28, după formula 3.2

τo = 0,8 · 0,8· 1·1·1 = 0,64

unde: τ1 = 0,8 (tab. 28 , sticlă dubla simpla);
τ2 = 0,8 (tab. 28,cercevele pentru ferestre duble);
 τ4 = 1 (tab. 29, parasolare nu sunt);
τ5 = 1 (tab. 29, plasele de sub luminătoare nu sunt);

2) Determinăm coeficientul mediu ponderat reflexiilor de lumină de la

suprafeţele interioare din camera de locuit

ρt St + ρ per S per + ρ par S par

ρmed = S t + S per + S par

unde : ρt - gradul de reflectare a tavanului; (0,65%)

ρper - gradul de reflectare a pereţilor; (0,62% )
ρpar – gradul de reflectare a pardoselei; (0,2%)
St – suprafaţa tavanului;
Sper – suprafaţa pereţilor fără golul de lumină;
Spar – suprafaţa pardoselei;

St = 3,25· 3,8 = 12,35 m2;

Sper = (2 · 3,25 + 2 · 3,8) · 3=42,3 m2;
Spar = 3,25· 3,8 = 12,35 m2;

ρt St + ρ per S per + ρ par S par

ρmed =
S t + S per + S par
ρmed = 0,65·12,35+0,62·42,3+0,2·14,7 = 0,55
12,35+42,3+12,35
3) Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A,
conform tab. 30

B
Calculăm raportul :
h1= 3,8/2,6= 1,46
Unde: B – lăţimea încăperii;
h1 – înălţimea de la nivelul de lucru convenţională până la înălţimea
ferestrei (în cazul dat, nivelul de lucru este egal cu 0.8)

lc
Calculăm raportul : B = 2,8/3,8 = 0,73
Unde : lc – distanţa de la punctul de calcul până la peretele portant exterior;
B – lăţimea încăperii.

L
Calculăm raportul: B = 3,25/3,8 = 0,85
 Unde: L – lungimea încăperii;
B – lăţimea încăperii.

{
h1
lc
r1 => B => r1 = 1,62 ( metoda interpolării)
L
B
ρmed

4) Determinăm valoarea Kcl conform tab. 27:

Kcl = 1 (clădiri opuse nu sunt);

5) Determinăm valoarea ηo, conform tab. 26

Pentru determinarea valorii ηo folosim rapoartele:

L B
B =0,85; h1 = 1,46; ηo => = 17,05 ;

6) Determinăm valoarea coeficientului Kr, conform tab. 3

Kr = 1,2.

7) Determinăm suprafaţa totală a ferestrei S0 în baza datelor obţinute după

formulă:

S p e n K r ηo K cl
So= 100 τ o r 1 =
12,35*0.34*17,05*1.2*1
= 100*0.64*1,62 = 0,82m2
8) Determinăm suprafaţa totală a ferestrei in baza metodei arhitecturale

Sf = 1.8 Sp = 1.8*0.82= 1.47 m2

Condiţia calculului este Sf <So , deoarece 1.47<0.82

Concluzie : rezultatul obţinut confirmă, că golul geamului cu
dimensiunile 0.6×1.8 m, iniţial a fost proiectată corect.
 Calculul coeficientului de iluminare naturală.
Calculul coeficientului de iluminare naturală pentru iluminarea laterală, conform
„СНиП II – 4 – 79”, pag. 38, se efectuează după formula:

❑1
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K , (3.3)
r

unde: ecl – coeficientul de iluminare naturală pentru iluminarea laterală calculată;

εl – coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce
reprezintă fluxul de lumină directă de la bolta cerească, determinat din diagrama Daniliuc I şi II;
q – coeficientul ce ţine cont de luminozitatea neuniformă a bolţii cereşti,
conform tab.35;
εcl – coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce
reprezintă fluxul de lumină reflectată de clădirile opuse , determinat din diagrama Daniliuc I şiII;

R – coeficientul ce ţine cont de luminozitatea relativă a clădirilor opuse,

conform tab.36.
r1 – coeficientul ce ţine cont de lumina mărirea C.I.N. reflectat de la suprafeţele
încăperii şi suprafeţele terestre aferente clădirii, conform tab. 30.

Coeficientul geometric de iluminare naturală se determină cu ajutorul

diagramelor Daniliuc I şi II după formula:

εl = 0,01(n1n2), (3.4)

unde : n1 – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la
punctul de calcul din încăpere în secţiunea transversală, de la bolta cerească;
n2 – numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la
punctul de calcul din încăpere în planul încăperii, de la bolta cerească;

Coeficientul geometric de iluminare naturală εcl se determină după formula:

εcl = 0,01(n/1 n/2), (3.5)

unde : n/1 – numărul de raze din diagrama Daniliuc I, ce trec prin fereastră până la
punctul de calcul din încăpere în secţiunea transversală, de la clădirea opusă;
n/2 – numărul de raze din diagrama Daniliuc II, ce trec prin fereastră până la
punctul de calcul din încăpere în planul încăperii, de la clădirea opusă;
 Calculul C.I.N. real în încăperea de locuit
Verificăm starea reală C.I.N. în încăperea de locuit folosind formula 3.3. Deoarece
clădirea opusă nu este prezentă formula se reduce la :

❑0
ecl = εl · q · r1 · K
r
A1 – Determinăm numărul de raze n1 şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

n1 = 9
c = 20
n2 = 28
Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q, conform tab. 35:

Q=30
q=0.86

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A1, conform tab. 30:

{
h1
lc
r1 => B => r1 =1,62
L
B
ρmed

Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A1 la iluminarea naturală:

εl = 0,01(n1n2)=0,01(9· 28)= 2.52

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A1 la iluminarea naturală:

❑0
ecl = εl · q · r1 · K = 2.52· 0.86· 1,62· 0.53=1,86>1.1%
r
A2 – Determinăm numărul de raze n1 şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

n1 = 12
c = 19
n2 =32
Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q, conform tab. 35:

Q=33
 q=0.91

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A2, conform tab. 30:
B

{
h1
lc
r1 => B => r1 = 1,48
L
B
ρmed

Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A2 la iluminarea naturală:

εl = 0,01(n1n2)=0,01(12 · 32)= 3,84

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A2 la iluminarea naturală:

❑0
ecl = εl · q · r1 · K = 3,84· 0.86· 1,48 · 0.53=2,59%>1.1%
r
A3 – Determinăm numărul de raze n1 şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

n1 = 14
c = 16
n2 = 36
Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q, conform tab. 35:

Q=39
q=0.96

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A3, conform tab. 30:

{
h1
lc
r1 => B => r1=1.33
L
B
ρmed

Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A3 la iluminarea naturală:

εl = 0,01(n1n2)=0,01(14 · 36)= 5,04

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A3 la iluminarea naturală:

❑0
ecl = εl · q · r1 · K =5,04· 0.96· 1.33· 0.53=3.41%>1.1%
r
A4 – Determinăm numărul de raze n1 şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:
n1 = 16
c =14
n2 = 40

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q, conform tab. 35:

Q=45

q=1,04

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A4, conform tab. 30:

{
h1
lc
r1 => B => r1 = 1,24;
L
B
ρmed

Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A4la iluminarea naturală:

εl = 0,01(n1n2)=0,01(14· 46)=6,4

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A4 la iluminarea naturală:

❑0
ecl = εl · q · r1 · K = 6,4 · 1,04 · 1,24· 0.53=4.37%>1.1%
r

A5 – Determinăm numărul de raze n1 şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

n1 = 16
c = 11
n2 = 50
Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q, conform tab. 35:

Q=54
q=1,12

Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A5, conform tab.30:

B

{
h1
lc
r1 => B => r1 =1,16
L
B
ρmed
Determinăm coeficientul geometric în punctul de calcul A5 la iluminarea naturală:

εl = 0,01(n1n2)=0,01(16 ·50)= 8

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A5 la iluminarea naturală:

❑0
ecl = εl · q · r1 · K = 8· 1,12 · 1,16· 0.53= 5,5 %>1.1 %
r

Graficul de iluminare a incaperii

Secțiunea încăperii examinate

 Planul încăperii examinate

Condiţia calculului ecl ≥ enIII => 1,86%≥1.1% ;

Concluzie: valoarea C.I.N. geometrică obţinută este mai mare decit cea
normată, deci iluminarea naturală în încăpere corespunde normativilor tehnici în
construcţie şi normelor sanitare.
 Determinarea C.I.N. geometric în cazul construcţiei unei clădiri
Determinarea valorii coeficienţilor de iluminare în punctele de calcul în cazul când este
prezentă clădirea opusă în faţa geamului examinat se face după formula:

❑0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K ,
r

εl = 0,01(n1 n2)
εcl = 0,01(n/1 n/2)

R – coeficientul determinat din tab.36 cu ajutorul indicilor clădirii Z1 şi Z2

Z
R=> Z 1
2
{
ℓ o⋅l H cl⋅l
Unde : Z1 = ( P+l )⋅a ; Z2 = ( P+l )⋅h1

ℓo – lungimea clădirii opuse (15m)

Hcl – înălţimea clădirii opuse (6m)
P – distanţa dintre clădirea opusă şi încăperea examinată (6m)
a – lăţimea în plan a geamului (1.8m)
h1 – distanţa de la suprafaţa de lucru a încăperii până la limita de sus a geamului
(2.6m)
l – distanţa de la punctul examinat până la peretele exterior (variază)

A1 – Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A1, după formula:

❑0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K ,
r

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A1, conform tab.36:

Z1 2,65
R=> {Z2
=> {
0,73
=> R=0.223;

Determinăm numărul de raze n1 , n2 şi n/1 , n/2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

n1= 4; c = 22; n2= 24;
n 1= 6; c = 19;
/ /
n 2= 28;
/
 Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q conform tab. 35:

q=0.86;

Determinăm coeficientul geometric εl în punctul de calcul A1:

εl = 0,01(n1n2)=0,01(4 ·24)= 0,96

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A1:

εcl = 0,01(n/1 n/2 )=0,01(6 · 28)= 1,68

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A1:

❑0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · =(0,96 · 0,86 + 1,68 · 0.223) · 1,62 · 0,53 = 1,03
Kr

A2 – Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A2, după formula:

❑0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K ,
r

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A2, conform tab.36:

Z1 2 ,34
R=> { {
Z2
=>
0 , 64
=> R=0,224;

Determinăm numărul de raze n1 , n2 şi n/1 , n/2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

n1= 6; c = 19; n2=30;
/
n 1=6; c = 16;
/
n/2=32;

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q conform tab.35:

q=0,91;

Determinăm coeficientul geometric εl în punctul de calcul A2:

εl = 0,01(n1n2)=0,01(6· 30)= 1,8

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A2:

εcl = 0,01(n/1 n/2 )=0,01(6· 32)= 1,92

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A2:

❑0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · =(1,8 · 0,91 + 1,92 · 0.224) · 1,48· 0.53 = 1,62
Kr
A3 – Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A3, după formula:
❑0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K ,
r

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A3, conform tab.36:

 Z1 2,11
R=> {
Z2
=> {
0 ,55
=> R=0.223;

Determinăm numărul de raze n1 , n2 şi n/1 , n/2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

n1= 6; c = 17; n2= 36;
/
n 1=8; c = 14; n/2= 40;
/

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q conform tab.35:

q=0,96;

Determinăm coeficientul geometric εl în punctul de calcul A3:

εl = 0,01(n1n2)=0,01(6 · 36)= 2,16

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A3:

εcl = 0,01(n/1 n/2 )=0,01(8 · 40)= 3,2

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A3:

❑0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · =(2,16 · 0,96 + 3,2 · 0,223) · 1,33 · 0,53 = 1,9 6
Kr

A4 – Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A4, după formula:

❑0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K ,
r

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A4, conform tab.36:

Z1 1,62
R=> { { Z2
=>
0 , 44
=> R=0.21;

Determinăm numărul de raze n1 , n2 şi n/1 , n/2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

n1= 10; c = 14; n2= 40;
/
n 1=4; c = 11; n 2= 46;
/ /

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q conform tab.35:

q=1,04;

Determinăm coeficientul geometric εl în punctul de calcul A4:

εl = 0,01(n1n2)=0,01(10 · 40)= 4

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A4:

εcl = 0,01(n/1 n/2 )=0,01(4 · 46)= 1,84

Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A4:

 ❑0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · =(4 · 1,04 + 1,84 · 0.21) · 1,24 · 0.53 =2,98
Kr

A5 – Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A5, după formula:

❑0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · K ,
r

Determinăm valoarea coeficientului R , pentru punctul examinat A5, conform tab. 36:
Z1 1,61
R=> { { Z2
=
0 , 32
=> R=0,18;

Determinăm numărul de raze n1 , n2 şi n/1 , n/2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:

n1= 12; c = 13; n2= 48;
/
n 1=2; c = 11; n 2= 50;
/ /

Determinăm valoarea unghiului de înclinaţie, q conform tab.35:

q=1,16;
Determinăm coeficientul geometric εl în punctul de calcul A5:
εl = 0,01(n1n2)=0,01(12 · 48)= 5,76

Determinăm coeficientul geometric εcl în punctul de calcul A5:

εcl = 0,01(n/1 n/2 )=0,01(2 · 50)= 1
Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A5:
❑0
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · =(5,76 · 1,12+ 1 · 0,18) · 1,16 · 0.53 = 4,07
Kr

Graficul de iluminare a incaperii

Condiţia calculului ecl≥ enIII →1,03%<1.1%.

 Concluzie: Deoarece valoarea C.I.N. obţinută este mai mică decât cea
normată, deci iluminarea naturală în încăpere nu corespunde normativelor
tehnice în construcţie şi normelor sanitare.

Calculul iluminării artificiale pentru încăperea de locuit.

În conformitate cu „СНиП II – 4 – 79” tab.2 ,p.1, pentru încăperile de locuit se

normează iluminarea artificială de En= 300Lx la nivelul suprafeţei de lucru orizontal, care se
află la nivelul pardoselei.

Numărul de instalaţii de lumină se calculează după formula:

E n⋅K r⋅Z⋅S
N=
n⋅φ1⋅η
Unde:
N – numărul instalaţiilor de lumină;
En – iluminarea normată în Lx
Kr – coeficientul de rezervă conform tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”
Z – coeficient de ne uniformitate a luminii )pentru iluminarea medie Z = 1)
S – suprafaţa încăperii
n – numărul de becuri în instalaţii (n=2)
φ1 - fluxul de lumină a lămpii
η – coeficientul de folosinţă

Coeficientul de folosinţă, η, se determină conform tab. 1.33 Гусев, Климов ‹‹

Строительная физика››, cu ajutorul indicelui „i” al încăperii, coeficientului mediu de
reflexie a sunetului de către pereţi şi tavan ρmed.sup r , şi tipul luminatorului care în cazul dat
reprezintă lumină difuză.

S
i= H p⋅( L+ B ) ;
Unde:
S – suprafaţa încăperii;
Hp – înălţimea calculată de la suprafaţa de lucru până la instalaţia de iluminare;
a,b – lungimea şi lăţimea încăperii;

ρt St + ρ per S per
ρmed.sup r= St + S per ;
Unde:
 ρt - gradul de reflectare a tavanului; (0.65%)
ρper - gradul de reflectare a pereţilor; (0.62% )
St – suprafaţa tavanului; (12,35m2)
Sper – suprafaţa pereţilor fără golul de lumină; (42,3 m2)

 Efectuăm calculul indicelui „i” încăperii:

S
i= H p⋅( L+ B ) ;
2
S = 12,35m ; Hp = 2,6m ;

S 12,35
i= H p⋅( L+ B )
2,6(3,25+3.8)
= = 0,68;

 Efectuăm calculul ρmed.sup r:

ρt St + ρ per S per
ρmed.sup r=
St + S per
ρmed = 0,65·12,35+0,62·42,3+0,2·14,7 = 0,55
12,35+42,3+12,35

ρmed.sup r = 0,55→η = 0.27(conform tab. 1.33 Гусев, Климов ‹‹Строительная физика››.

 Efectuăm calculul N:

En = 100Lx , S =14.7, Kr = 1.5 (tab.3 p.3 pag.16 „СНиП II – 4 – 79”),

Z =1, n=2,
φ1 = 3000

E n⋅K r⋅Z⋅S 100∗1.5∗1∗14.7 2205

N=
n⋅φ1⋅η =
2+ 3000∗0.27
=
1620
=1.36 (instalaţii de lumină);
 Concluzie: Pentru încăperea de locuit se instalează o singura instalatie de lumină
incandescenta clar E27 a cite 2 lămpi cu putere de 200w. Se adauga o anexa cu
specificatiile tehnice a acestui tip de bec.
Bec incandescent cu soclu E27 200W
 Tabelul cu date pentru calculul C.I.N. a incaperii

enn % t0 kr r1 n1 n2 q εl ecl ecl≤ ≥enn

A1 0.34 0.64 1.2 1,62 9 28 0.86 2.52 1.86 ecl>enn
A2 0.34 0.64 1.2 1.48 12 32 0.91 3.84 2.59 ecl>enn
A3 0.34 0.64 1.2 1.33 14 36 0.96 5.04 3.41 ecl>enn

A4 0.34 0.64 1.2 1.24 16 40 1.04 6.4 4.37 ecl>enn

A5 0.34 0.64 1.2 1.16 16 50 1.12 8.0 5.5 ecl>enn

Tabelul cu date pentru calculul C.I.N. a incaperii

in cazul constructiei unei cladiri

enn t0 kr r1 n1 n2 n1/ n2/ q εl εcl R ecl l ecl≤ ≥enn

A1 0.34 0.64 1.2 1.62 4 24 6 28 0.86 0.96 1.68 0.223 1.03 2.8 ecl>enn
A2 0.34 0.64 1.2 1.48 6 30 6 32 0.91 1.8 1.92 0.224 1.62 2.3 ecl>enn
5
A3 0.34 0.64 1.2 1.33 6 36 8 40 0.96 2.16 3.2 0.223 1.96 1.9 ecl>enn
A4 0.34 0.64 1.2 1.24 10 40 4 46 1.04 4 1.84 0.21 2.98 1.4 ecl>enn
5
A5 0.34 0.64 1.2 1.16 12 48 2 50 1.12 5.76 1 0.18 4.07 1.0 ecl>enn
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN MOLDOVA
FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA
DEPARTAMENT ARHITECTURA

LUCRARE DE CURS

La obiectul
„Fizica construcţiilor”

Tema: „Iluminarea naturală şi artificială”

Elaborat: st. gr. ARH-171

Groza Sergiu

Verificat: l. u. Ivanov Ludmila

Chişinău, 2020