Sunteți pe pagina 1din 26

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI


FACULTATEA URBANISM ȘI ARHITECTURĂ
DEPARTAMENTUL DESIGN INTERIOR

LUCRARE DE AN
la: Sisteme tehnico – sanitare
Tema: ,,Sisteme de alimentare cu căldură și ventilație”

A efectuat st. gr. DIN – 161: Mîțu Ecaterina


A verificat lect. sup. ing.: Colomieț Tatiana

Chișinău 2018
Cuprins

1. Noțiuni generale
2. Date inițiale
3. Calculul termotehnic pentru îngrădirile de protecție
3.1 Calculul termotehnic al pereților exteriori
3.2 Calculul termotehnic al planșeului ultimului nivel
3.3 Calculul termotehnic al pardoselei deasupra subsolului
4. Calculul termotehnic al îngrădirilor vitrate
4.1 Calculul termotehnic al ferestrelor
4.2 Calculul termotehnic al ușilor
5. Calculul pierderilor de căldură
5.1 Pierderile de bază de căldură
5.2 Necesarul de căldură pentru încălzirea aerului infiltrat
5.3 Degajări de căldură
5.4 Bilanțul de căldură al încăperilor
6. Alegerea și calculul cazanului
7. Calculul și alegerea corpurilor de încălzit
8. Calculul coeficientului de vitrare a clădirii
9. Calculul coeficientului de compactitate a clădirii
10. Proiectarea și calculul instalațiilor de ventilare
10.1 Calculul debitului necesar de aer
10.2 Dimensionarea canalelor de ventilare
10.2.1 Calculul dimensionării pentru bucătărie – parter
10.2.2 Calculul dimensionării pentru wc – parter
10.3 Calculul secțiunilor grilelor cu jaluzele
10.3.1 Calculul dimensionării pentru bucătărie – parter
10.3.2 Calculul dimensionării pentru wc – parter
10.4 Calculul aerodinamic
10.4.1 Calculul aerodinamic al instalațiilor de ventilare
10.5 Calculul presiunilor gravitaționale
10.5.1 Calculul pentru bucătărie, parter
10.5.2 Calculul pentru bucătărie, nivel I
10.5.3 Calculul pentru bucătărie, nivel II
10.6 Calculul pentru camera de baie, parter
10.6.1 Calculul pentru camera de baie, nivel I
10.6.2 Calculul pentru camera de baie, nivel II
10.7 Calculul pentru WC, parter
10.7.1 Calculul pentru WC, nivel I
10.7.2 Calculul pentru WC, nivel II
1. Noțiuni generale

Proiectul de curs prevede proiectarea sistemelor de încălzire centrală cu apă și a sistemelor de


ventilare în blocuri de locuit cu trei nivele.
În proiectul dat se va efectua calculul elementelor ale sistemelor de încălzire și ventilare,
precum și proiectarea sistemelor de încălzire și ventilare în conformitate cu normele în vigoare.
Încălzirea și ventilarea unei case de locuit cu trei nivele din orașul Comrat.

2. Date inițiale

 Varianta planului...................................................................................................... 11
 Orașul............................................................................................................... Comrat
 Temperatura celei mai reci zile................................................................. tel = - 20 °C
 Temperatura celor mai reci cinci zile........................................................ tec = - 16 °C

 Temperatura medie a celor mai reci luni................................................ tm.l = - 3,2 °C
 Temperatura medie a sezonului de încălzire......................................... tm.s = + 0,8 °C
 Durata sezonului de încălzire.................................................................. zs.î = 164 zile
 Orientarea fațadei principale...................................................................... Nord – Est
 Tip acoperiș............................................................cu pante, din foi de ardezie (4 str.)
 Amplasarea nodului termic................................la stânga de axa de simetrie a clădirii
3. Calculul termotehnic al îngrădirior de protecție
3.1 Calculul termotehnic al pereților exteriori

Rezolvare:
Pentru orașul Drochia avem tel = - 20 °C, tm.s = + 0,8 °C, și zs.î = 164 zile.
1) Determminăm indicele grad · zi, conform următoarei formule:
Dd = (tint – tht) Zs.î
Dd,, ˚C – zi ¿ ( 20 – ( + 0,8 ) ) × 164=3149.

2) Calculăm Rreq, conform următoarei formule:

Rreq = A x Dd +B
, unde: A = 0,00035; B = 1,4:
RreqPE¿ 0,00035 ×3149+1,4;
RreqPE¿ 2,5.
3) Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:

R = 1/ αi+ δ1 / λ 1 + δ2 / λ 2 + δ3 / λ 3+ δ4 / λ 4 + 1 / αe
, unde:
R - rezistența termică a peretelui exterior;
αi – coeficient de schimb de căldură a aerului intern de pe suprafața interioară a peretelui exterior,
αint¿ 8,7;
αe – coeficient de schimb de căldură a aerului extern de pe suprafața exterioară a peretelui
exterior, αext ¿ 23;
δ – grosimea stratului, măsurată in metri;
λ – coeficient de conductibilitate termică:
1 0,02 0,38 x 0,02 1
2 ,5= + + + + + ;
8,7 0,70 0,58 0,064 0,76 23
x
2,5=0,115+0,029+ 0,655+ + 0,026+0,043 ;
0,064
x
2,5=0,868+ ;
0,064
x=(2,5 – 0,868)× 0,064;
x=0,104.

4) Se adoptă grosimea standardă pentru stratul de izolatie – saltele din vată minerală cusute
(40-200 mm):
x=0,104 m => δiz ¿ 0 , 110m.

5) După determinarea grosimii standarde a stratului izolant, aflăm RrPE , înlocuind δ3 cu


standardul grosimii stratului de izolare – poliuretan expandat (δiz ¿ 0 , 064 m ¿:

1 0,02 0,38 0 . 110 0,02 1


RrPE ¿ + + + + + ;
8,7 0,70 0,58 0,064 0,76 23

RrPE ¿ 0,115+ 0,029+0,655+1,719+0,026+ 0,043;


RrPE ¿ 2,587.

6) Verificare: R0 ≥ {Rnecmin, Rreq} => 2,587 > 2,5. Deci, calculul se consideră corect.

7) Determinăm valoare coeficientului termic global, conform următoarei formule:

KPE = 1/Rr

1
KPE ¿ W/m2 · ˚C;
2,587
KPE ¿ 0,387 W/m2 · ˚C.

N.B! În caz că x > 0,3, trebuie să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea
materialului este prea mare și eficiența acestuia este prea mică.

3.2 Calculul termotehnic al planșeului ultimului nivel

Calculul terhmotehnic al planșeului ultimului nivel


Rezolvare:
Pentru orașul Comrat avem tel = - 20 °C, tm.s = + 0,8 °C, și zs.î = 164 zile.
1) Determminăm indicele grad · zi, conform următoarei formule:
Dd = (tint – tht) Zs.î
Dd,, ˚C – zi ¿ ( 20 – ( + 0,8 ) ) × 164=3149.

2) Calculăm Rreq, conform următoarei formule:

Rreg = A x Dd +B
, unde:
A = 0,00045; B = 1,9:
RreqP¿ 0,00045 ×3149+1,9;
RreqP ¿ 3 , 32.
3) Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:
R = 1/ αi+ δ1 / λ 1 + δ2 / λ 2 + δ3 / λ 3+ δ4 / λ 4 + 1 / αe
, unde: αi¿ 8.7; αe ¿ 23:
1 0,20 0,0015 x 0,04 1
3,32= + + + + + ;
8,7 1,92 0,17 0,17 0,76 23
x
3,32=0,115+0,104+ 0,009+ + 0,053+0,043;
0,17
x
3,32=0,324+ ;
0,17
x=(3,32−0,324) ×0,17;
x=0,509.
N.B! În caz că x > 0,3, trebuie să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea
materialului este prea mare și eficiența acestuia este prea mică. ( x = 0.509 > 0.3, deci schimbam
stratul izolant in poliuretan expandat)

4) Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:

R = 1/ αi+ δ1 / λ 1 + δ2 / λ 2 + δ3 / λ 3+ δ4 / λ 4 + 1 / αe
, unde: αi¿ 8.7; αe ¿ 23:
1 0,20 0,0015 x 0,04 1
3,32= + + + + + ;
8,7 1,92 0,17 0,041 0,76 23
x
3,32=0,115+0,104+ 0,009+ +0,053+ 0,043;
0,041
x
3,32=0,324+ ;
0,041
x=(3,32−0,324)×0,041;
x=0,123.

5) Se adoptă grosimea standardă pentru stratul de izolatie – poliuretan expandat


(20-1200mm):
x=0,123 m => δiz ¿ 0 , 130 m.

6) După determinarea grosimii standarde a stratului izolant, aflăm RrPE , înlocuind δ3 cu


standardul grosimii stratului de izolare – poliuretan expandat (δiz ¿ 0 , 130 m¿:

1 0,20 0,0015 0,130 0,02 1


RrP ¿ + + + + + ;
8,7 1,92 0,17 0,041 0,76 23
RrP ¿ 0.114 +0.104+ 0.010+3.17+0.030+ 0.043;
RrP ¿ 3.494.

7) Verificare: R0 ≥ {Rnecmin, Rreq} => 3,494 > 3,32. Deci, calculul se consideră corect.
8) Determinăm valoare coeficientului termic global, conform următoarei formule:

KP = 1/Rr

1
KP ¿ W/m2 · ˚C;
3,494
KP ¿ 0,286 W/m2 · ˚C.
N.B! În caz că x > 0,3, trebuie să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea
materialului este prea mare și eficiența acestuia este prea mică.

3.3 Calculul termotehnic al pardoselei deasupra subsolului

Calculul terhmotehnic al planșeului ultimului nivel


Rezolvare:
1) Pentru orașul Comrat avem tel = - 20 °C, tm.s = + 0,8 °C, și zs.î = 164 zile.

2) Determminăm indicele grad · zi, conform următoarei formule:


Dd = (tint – tht) Zs.î

3) Dd,, ˚C – zi ¿ ( 20 – ( + 0,8 ) ) × 164=3149.

4) Calculăm Rreq, conform următoarei formule:

Rreg = A x Dd +B
, unde:
A = 0,00045; B = 1,9:
RreqPL¿ 0,00045 ×3149+1,9;
RreqPD ¿ 3 , 32.
5) Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:

R = 1/ αi+ δ1 / λ 1 + δ2 / λ 2 + δ3 / λ 3+ δ4 / λ 4 + 1 / αe
, unde: αi¿ 6; αe ¿ 12:
1 0,20 0,0015 x 0,04 0,04 1
3,32= + + + + + + ;
6 1,92 0,17 0,052 0,76 0,29 12
x
3,32=0,167+0,104+ 0,009+ +0,053+0,138+ 0,083;
0,052
x
3,32=0,554+ ;
0,052
x=(3.32 – 0,554)× 0,052;
x=0,144.

6) Se adoptă grosimea standardă pentru stratul de izolatie – saltele din vată minerală cusută
(20-1200mm):
x=0,144 m => δiz ¿ 0 , 15 m.
7) După determinarea grosimii standarde a stratului izolant, aflăm RrPE , înlocuind δ3 cu
standardul grosimii stratului de izolare – saltele din vată minerală cusută (δiz ¿ 0 , 15 m¿:

1 0,20 0,0015 0.15 0,04 0,04 1


RrPD ¿ + + + + + + ;
6 1,92 0,17 0,052 0,76 0,29 12
RrPD ¿ 0.167+ 0.104+0.009+2.885+ 0.053+ 0.138+0.083;
RrPD ¿ 3,439.

8) Verificare: R0 ≥ {Rnecmin, Rreq} => 3,439 > 3,32. Deci, calculul se consideră corect.
9) Determinăm valoare coeficientului termic global, conform următoarei formule:

KPD = 1/Rr

1
KPD ¿ W/m2 · ˚C;
3,439
KPD ¿ 0,291 W/m2 · ˚C.
N.B! În caz că x > 0,3, trebuie să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea
materialului este prea mare și eficiența acestuia este prea mică.

4. Calculul termotehnic al îngrădirilor vitrate


4.1 Calculul termotehnic al ferestrelor
1) Rezistența normată la transfer al ferestrelor se adoptă în funcție de destinația clădirii și de
indicele grad · zi, Dd al localității analizate.
Astfel,
RFD = 0,39 m2 · ˚C/W.
Se adoptă tâmplărie sau termopane cu două foi de geam.
2) Valoarea coeficientului de transfer termic global, K, se determină cu ajutorul următoarei
formule:

KFD = 1/RFD W/m2 · ˚C


1
KFD = W/m2 · ˚C;
0.39
KFD ¿ 2.564.

4.2 Calculul termotehnic al ușilor

Se adoptă uși duble cu tambur între ele.

3) Rezistența la transfer termic se determină cu ajutorul următoarei formule:

RU = 0,6 ×RreqPE

RU = 0,6 × 2,5;
RU = 1,5 .
4) Valoare coeficientul de transfer termic global, K, se determină cu ajutorul următoarei
formule:

KU = 1/RU W/m2 · ˚C

1
KU = W/m2 · ˚C;
1,5
KU ¿ 0.667 W/m2 · ˚C.

5. Calculul pierderilor de căldură

Pentru asigurarea în încăperi a parametrilor aerului conform normelor în vigoare, la calculul


puterii termice a sistemului de încălzire este necesar să se ia în considerație:
 Pierderile de căldură prin îngrădirile exterioare de construcție (pereți exteriori), „PE”,
planșeul ultimului nivel, „P”, îngrădirile vitrate, „FD” și „U”, respectiv, prin îngrădirile
dintre încăperile a căror diferență de temperatură nu depășește 3 ˚C;
 Necesarul de căldură pentru încălzirea aerului exterior infiltrat în încăperea încălzită;
 Necesarul de căldură pentru încălzirea materilalelor, unităților de transport intrate în
încăpere;
 Aporturile regulate de căldură degajată de la aparatele electrice, corpurile de iluminat,
oameni, utilajul tehnologic și alte surse.

5.1 Pierderile de bază de căldură

Pierderile de căldură se calculeaza conform următoarei formule:

Q = K · F · (tic – tec) · n, W

, unde:
K – coeficientul de transfer termic global al îngrădirilor, W/m2 · ˚C;
F – aria suprafeței perpendicular direcției fluxului de căldură a îngrădirii, m2;
n – coeficient, care ține cont de poziția îngrădirii față de aerul exterior;
tic – temperatura de calcul a aerului interior, ˚C;
tec – temperatura de calcul a aerului exterior, ˚C.

5.2 Necesarul de căldură pentru încălzirea aerului infiltrat

Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea aerului rece infiltrat prin rosturile ferestrelor și
ușilor de balcon se determină conform următoarei formule:

Qinf = 2,8 · La · ρ · c · (ti – tec), W

, unde:
ρ – densitatea aerului din încăpere, kg/m3;
La – debitul de aer pătruns, m3/h;
c – coeficient, care ține cont de influența asupra temperaturii aerului infiltrat a fluxului termic;
ti – temperatura de calcul a aerului interior, ˚C;
tec – temperatura de calcul a aerului exterior, ˚C.
5.3 Degajări de căldură

Din aceste considerente, la calculul pierderilor de căldură a clădirilor de locuit pentru bucătării
și încăperile de locuit, se permite a considera fluxul de căldură degajat a fi egal cu 10 W/m 2 de
suprafața vie a pardoselei.
Se determină conform următoarei formule:

Qd = 10 · FPD, W

5.4 Bilanțul de căldură al încăperilor

Pentru determinarea pierderilor totale de căldură, se întocmește bilanțul de căldură al


încăperilor pentru timpul de iarnă, calculându-se conform următoarei formule:

Qtot = Qb + Qinf – Qd

6. Alegerea și calculul cazanului

Totalul pierderilor de căldură în casa de locuit se determină conform următoarei formule:

Qsi = ΣQ = QP01 + QP02 + Q101 + Q102 + Q201 + Q202 + 2 · QCS + ΣQi, W


Qi = QP03 + QP04 + QP05 + QP06 + QP07 + QP08 + QP09 + QP10 + QP11 + QP12 + QP13 + QP14 + QP15 + QP16
+ QP17 + QP18 + QP19 + QP20 + QP21 + QP22 , W
Qi = Fpd · 100, W

Qsi ¿ 2331+1302+1444+¿ Qi;


Qsi ¿ 5077+¿ Qi;
Qi
¿ ( 8,5+14,1+14,6+12,3+12,3+14,6 +14,1+ 8,5+11,8+15,7+ 15,7+12,2+12,2+14,6+12,3+12,3+14,6+12,
;
Qsi ¿ 5077+¿ 26050;
Qsi ¿ 31127 W sau 31 ,127 kW .
Concluzie: Se adoptă două cazane de marca Motan Sigma 31.
 Puterea nominală = 31 kW;
 Combustibil utilizat – gaz natural.

7. Calculul și alegerea corpurilor de încălzit

În proiectul de curs, calculul de dimensionare a corpurilor de încălzire se efectuează pentru 7


încăperi a blocului. Se recomandă de folosit radiatoare din oțel, tip Ferolli.
8. Calculul coeficientului de vitrare a clădirii

Coeficientul de vitrare a clădirii se determină conform următoarei formule:


144,2
f = Atot fer / Atot fațadă · 100% = · 100 % = 15,06%
957 , 6
Concluzie: Pentru casele de locuit, coeficientul de vitrare nu trebuie să depășească 18%, deci
clădirea examinată corespunde normelor în vigoare, f = 15,06%.

9. Calculul coeficientului de compactitate a clădirii

Coeficientul de compactitate a clădirii – este raportul dintre aria totală și a suprafeței interioare
a elementelor exterioare de închidere ale clădirii la volumul încălzit cuprins între ele.

Kedes = Aesum /Vh,

, unde:
Aesum – aria totală a suprafețelor interioare a elementelor de închidere exterioare;
Vh – volumul încălzit.

Vh = hint · lint · bint, m3

Vh ¿ 10,8 ×32,4 × 11,6;


Vh = 4059,1 m3;
Aesum = 1639,7 m2;
16 3 9 , 7
Kedes ¿ ;
4059,1
Kedes ¿ 0 , 4 0.

Concluzie: În clase de locuit cu 3 nivele coeficientul de compactitate nu trebuie să


depăseașească 0,54. Kedes = 0,40 < 0,54, deci compactitatea coincide.

10. Proiectarea și calculul instalațiilor de ventilare

Sistemul de ventilare în clădirea propusă este natural, neorganizat, de refulare, prin


deschiderea ușilor și ferestrelor. Ventilarea de aspirație este organizată prin canale separate
amplasate în bucătării și GTS , cîte un canal separate pentru fiecare încăpere. Calculul se face
pentru un apartament de colț.

10.1 Calculul debitului necesar de aer

Tab. 4.1. Debitul de aer de calcul


Suprafața Indicii Debitul de
Nr. Denumirea Dimensiunile,
încăperii, aer necesar
încăperii încăperii m n sau k
m2 m3/h
Debitul de aer necesar conform spațiului locativ
P01 Odaie
2 , 8× 5 , 6 15,7 3 m3/ h 47,1
(101, 201) locativă

P02 Odaie
2,8 × 4 , 2 11,8 3 m3/ h 35,5
(102, 202) locativă

Total: 82,6 m3/h


Debitul necesar de aer pentru încăperi auxiliare
P01
Bucătărie - - 90,0 m3/h 90,0
(101, 201)
P01A
(101A, GTS - - 50,0 m3/h 50,0
201A)

Total: 140,0 m3/h

În apartament cu două sau o singură odaie se amplasează aragaz cu 2 ochiuri; cu trei și mai
multe odăi – cu 4 ochiuri. În dependență de numărul de ochiuri, se determină debitul necesar de
aer.
 Pentru 2 ochiuri = 60 m3/h;
 Pentru 4 ochiuri = 90 m3/h.
Valoarea de calcul este egală cu 82,6 m3/h.

10.2 Dimensionarea canalelor de ventilare

Se proiectează canale de ventilare pentru fiecare bucătărie, viceu, cameră de baie. Canalele de
ventilare se montează din cărămidă obișnuită în pereți interiori sau alăturați.
Secțiunile standarde propuse:
 140 x 140 = 0,0196 m2;
 140 x 270 = 0,0378 m2;
 270 x 270 = 0,0729 m2.

10.2.1 Calculul dimensionării pentru bucătărie – parter

1) Secțiunea canalului de ventilare se determină conform următoarei formule:

Fc = L / 3600 · Vadm, m2

, unde:
Vadm ¿ 0,5 ÷ 1,5 m/s;
L – debitul de aer pentru bucătărie, 90 m3/h;
90
Fc ¿ ;
3600× 1
Fc ¿ 0,025 m2.
2) Se adoptă secțiunea reală conform dimensiunilor standard:
Fcst ¿ 0 , 0 3 7 8 ;
Fr = 140 x 270 m2.
3) Se determină viteza reală, conform următoarei formule:

Vr = L / 3600 · Fr, m/s


90
Vr ¿ ;
3600× 0,038
Vr ¿ 0,6 6 m/s.
Concluzie: Vr > Vmin admisibilă, care este egală cu 0,5 m/s și nu depășeșste 1,5 m/s. Deci,
secțiunea canalului de ventilare a fost aleasă corect.

10.2.2 Calculul dimensionării pentru GTS – parter

1) Secțiunea canalului de ventilare se determină conform următoarei formule:

Fc = L / 3600 · Vadm, m2

, unde:
Vadm ¿ 0,5 ÷ 1,5 m/s;
L – debitul de aer pentru GTS, 50 m3/h;
50
Fc ¿ ;
3600× 1
Fc ¿ 0,0 14 m2 .
2) Se adoptă secțiunea reală conform dimensiunilor standard:
Fcst ¿ 0,0196m2
Fr = 140 x 140 m2.
3) Se determină viteza reală, conform următoarei formule:

Vr = L / 3600 · Fr, m/s


50
Vr ¿ ;
3600× 0,0196
Vr ¿ 0 , 71 m/s.
Concluzie: Viteza reala se include in limitele de viteza admisibila, deci montam grile de
ventilare cu jaluzele nereglabile.
N.B! Calculele sunt identice pentru aceste încăperi auxiliare pentru nivelele 2 și 3 ale clădirii.

10.3 Calculul secțiunilor grilelor cu jaluzele

Secțiunea grilelor cu jaluzele se determină conform următoarei formule:

Fgr = L / 3600 · Vadm, m2

, unde:
Vadm ¿ 0,5 ÷ 1,0 m/s;
L – debitul de aer;
Dimensiunile standard pentru grilele de ventilare:
 150 x 150 = 0,0225 m2;
 150 x 200 = 0,030 m2;
 200 x 250 = 0,050 m2.

10.3.1 Calculul dimensionării pentru bucătărie – parter


1) Secțiunea canalului de ventilare se determină conform următoarei formule:

Fgr = L / 3600 · Vadm, m2

, unde:
Vadm ¿ 0,5 ÷ 1,0 m/s;
L – debitul de aer pentru bucătărie, 90 m3/h;
90
Fgr ¿ ;
3600× 1
Fgr ¿ 0,025 m2.

2) Se adoptă secțiunea canalului de ventilare reală, conform dimensiunilor standard:


Fgrst ¿ 0,030m2;
Fr ¿ 150 x 200 m2.
3) Secțiunea vie a grilei cu jaluzele se determină conform următoarei formule:

Fv ¿ 0,6 · Fgrst

Fv ¿ 0,6 × 0,030;

Fv ¿ 0,018 m2.

4) Se determină viteza reală, conform următoarei formule:

Vr = L / 3600 · Fv, m/s


90
Vr ¿ ;
3600× 0,018
Vr ¿ 1,39 m/s.
Concluzie: Vr > Vmax admisibilă, care este egală cu 1,0 m/s. Deci, secțiunea canalului de
ventilare trebuie să fie mărită. În cazul dat, mărim până la 200 x 250 = 0,050 m2.
5) Se recalculează, utilizând secțiunea 200 x 250 = 0,050 m2:

Fv ¿ 0,6 × 0,050;

Fv ¿ 0,030m2;

90
Vr ¿ ;
3600× 0,030

Vr = 0,83 m/s.

10.3.2 Calculul dimensionării pentru GTS – parter


1) Secțiunea canalului de ventilare se determină conform următoarei formule:

Fg = L / 3600 · Vadm, m2

, unde:
Vadm ¿ 0,5 ÷ 1,0 m/s;
L – debitul de aer pentru GTS, 50 m3/h;
50
Fgr ¿ ;
3600× 1
Fgr ¿ 0,0 14 m2.
2) Se adoptă secțiunea canalului de ventilare reală, conform dimensiunilor standard:
Fgrst ¿ 0,0225m2;
Fr ¿ 150 x 150 m2.
3) Secțiunea vie a grilei cu jaluzele se determină conform următoarei formule:

Fv ¿ 0,6 · Fgrst

Fv ¿ 0,6 × 0,0225;

Fv ¿ 0,0135 m2.

4) Se determină viteza reală, conform următoarei formule:

Vr = L / 3600 · Fv, m/s


50
Vr ¿ ;
3600× 0,0135
Vr ¿ 1 , 03 m/s.
Concluzie: Vr > Vmax admisibilă, care este egală cu 1,0 m/s. Deci, secțiunea canalului de
ventilare trebuie să fie mărită. În cazul dat, mărim până la 150 x 200 = 0,030 m2.

5) Se adoptă secțiunea canalului de ventilare reală, conform dimensiunilor standard:


Fgrst ¿ 0,030m2;
Fr ¿ 150 x 200 m2.
6) Secțiunea vie a grilei cu jaluzele se determină conform următoarei formule:

Fv ¿ 0,6 · Fgrst

Fv ¿ 0,6 × 0,030;
Fv ¿ 0,018 m2.
7) Se determină viteza reală, conform următoarei formule:
Vr = L / 3600 · Fv, m/s
50
Vr ¿ ;
3600× 0,018
Vr ¿ 0,77 m/s.

N.B! Calculele sunt identice pentru aceste încăperi auxiliare pentru nivelele 2 și 3 ale clădirii.

10.4 Calculul aerodinamic

Calculul aerodinamic în proiectul de curs se efectuează pentru 6 canale de ventilare.

Tab. 4.2 . Suma rezistențelor locale


Dimensiunile Denumirea Valoarea și suma
Nr. canalului
canalului, mm rezistenței rezistenței, Σζ
Grilă de ventilare cu
1 (2, 3) 2+1,28+1,3
140 ×270 jaluzele fixe, cot,
Bucătărie ¿ 4,58
căciulă de protecție
Grilă de ventilare cu
1 (2, 3) jaluzele nereglabile, 2+1,2+1,3
140 ×140
GTS cot, căciulă de ¿ 4,5
protecție
10.4.1 Calculul aerodinamic al instalațiilor de ventilare

Nr. L, Vr, Fr, a × b, de, R, R · l · β, Hd, Z,


l, m β Σζ R
can. m3/h m/s m2 mm mm Pa/m Pa Pa Pa

Bucătărie, parter, ΔPg = 5,24 Pa


1 90 9,1 0,66 0,038 140 ×270 184 0,05 1,35 0,61 4,58 0,26 1,19
Bucătărie, nivel I, ΔPg = 3,18 Pa
2 90 5,6 0,66 0,038 140 ×270 184 0,05 1,35 0,38 4,58 0,26 1,19
Bucătărie, nivel II, ΔPg = 1,19 Pa
3 90 2,23 0,66 0,038 140 ×270 184 0,05 1,35 0,15 4,58 0,26 1,19
GTS, parter, ΔPg = 6,06 Pa
4 50 10,5 0,71 0,0196 140 ×140 140 0,08 1,37 1,15 4,5 0,31 1,4
GTS, nivel I, ΔPg = 4,0 Pa
5 50 7 0,71 0,0196 140 ×140 140 0,08 1,37 0,77 4,5 0,31 1,4
GTS, nivel II, ΔPg = 1,94 Pa
6 50 3,5 0,71 0,0196 140 ×140 140 0,08 1,37 0,38 4,5 0,31 1,4
, unde:

β – coeficientul de rogozitate a materialului;


R – pierdere de presiune liniară (pierderi de frecare);
hd – presiunea dinamică;
Z – pierderi de presiune în rezistența locală;
ΔPg – presiune gravitațională disponibilă la care funcționează sistemul de ventilare;
ρ – accelerație liberă;
l – lungimea canalului;
h – înălțimea canalului;
de – diametrul echivalent care se utilizează pentru transforarea secțiunii transversale sau
pătrate în secțiune circulară;
Σζ – suma rezistențelor locale.

10.5 Calculul presiunilor gravitaționale

10.5.1 Calculul pentru bucătărie, parter

ΔPg = Δρ · g · h1, Pa,

, unde:

g = 9,81 m/s2.

353
ρext =
273+t

353
ρext = =1 ,27 ;
273+5

353
ρint = =1,21;
273+18

Δρ = ρext – ρint, kg/m3

, unde:

ρext = + 5 ˚C;
ρint = + 18 ˚C;
h1 = 8,9 m;
Δρ = 1,27 – 1,21;

Δρ = 0,06 kg/m3.

ΔPg ¿ 0 , 06 ×9,81 × 8 ,9=5 , 24Pa.


10.5.2 Calculul pentru bucătărie, nivel I

ΔPg = Δρ · g · h1, Pa,

, unde:

g = 9,81 m/s2.
353
ρext =
273+t

353
ρext = =1 ,27 ;
273+5

353
ρint = =1,21;
273+18

Δρ = ρext – ρint, kg/m3


, unde:

ρext = + 5 ˚C;
ρint = + 18 ˚C;
h1 = 5,4 m
Δρ = 1,27 – 1,21;

Δρ = 0,06 kg/m3.

ΔPg ¿ 0 , 0 6 ×9,81 ×5 , 4=3,18Pa.

10.5.3 Calculul pentru bucătărie, nivel II

ΔPg = Δρ · g · h1, Pa,

, unde:

g = 9,81 m/s2.
353
ρext =
273+t

353
ρext = =1 ,27 ;
273+5

353
ρint = =1,21;
273+18
Δρ = ρext – ρint, kg/m3
, unde:

ρext = + 5 ˚C;
ρint = + 18 ˚C;
h1 = 2,03 m
Δρ = 1,27 – 1,21;

Δρ = 0,06 kg/m3.

ΔPg ¿ 0 , 0 6 ×9,81 ×2,03=1,19Pa.


10.6 Calculul pentru GTS, parter

ΔPg = Δρ · g · h1, Pa,

, unde:

g = 9,81 m/s2.
353
ρext =
273+t

353
ρext = =1,27;
273+5

353
ρint = =1,21;
273+18

Δρ = ρext – ρint, kg/m3


, unde:

ρext = + 5 ˚C;
ρint = + 18 ˚C;
h1 = 10,3 m
Δρ = 1,27 – 1,21;

Δρ = 0,06 kg/m3.

ΔPg ¿ 0,06 × 9,81×10,3=6,06Pa.

10.6.1 Calculul pentru GTS, nivel I

ΔPg = Δρ · g · h1, Pa,


, unde:

g = 9,81 m/s2.
353
ρext =
273+t

353
ρext = =1 ,27 ;
273+5

3 53
ρint = =1,21;
273+18

Δρ = ρext – ρint, kg/m3


, unde:

ρext = + 5 ˚C;
ρint = + 18 ˚C;
h1 = 6,8 m
Δρ = 1,27 – 1,21;

Δρ = 0,06 kg/m3.

ΔPg ¿ 0 , 0 6 ×9,81 ×6,8=4,0Pa.

10.6.2 Calculul pentru GTS, nivel II

ΔPg = Δρ · g · h1, Pa,

, unde:

g = 9,81 m/s2.
353
ρext =
273+t

353
ρext = =1 ,27 ;
273+5

353
ρint = =1,21;
273+18

Δρ = ρext – ρint, kg/m3


, unde:

ρext = + 5 ˚C;
ρint = + 18 ˚C;
h1 = 3,3 m
Δρ = 1,27 – 1,21;

Δρ = 0,06 kg/m3.

ΔPg ¿ 0 , 0 6 ×9,81 ×3,3=1,94Pa.

Concluzie: ΔPg > R · l · β + Z => Sistemele de ventilare funcționează normal și are loc
evacuarea nocivităților. Lăsăm secțiunile alese.