Etapa 4

5.3.5. Calculul curbei de răcire

Se foloseşte pentru răcire aerul ca mediu de răcire pentru a obţine o
structură de echilibru cu o granulaţie foarte fină. Răcirea se face în aer
liniştit şi se foloseşte coeficientul de transfer termic αaer .

Temperatura
100÷5
suprafeţei, 840 800 700 600 500 400 300 200
0
[°C]
αaer [W/m2·K] 116 98,6 81,2 63,8 46,4 34,8 23,2 17,4 17,4

Interval T0i [°C] Tfi [°C] Tmedi [°C]

1 800 840 833,33
2 600 800 666,66

La răcire
3 400 600 466,66
4 200 400 266,66
5 20 200 80

Prin interpolare se determină αmed.i corespunzător temperaturilor medii

ale intervalelor.

Fig.5. Calcul prin interpolare

α med −α 1 T med −T 1
= ;
α 2−α 1 T 2−T 1
 (266,66−200)(34,8−17,4)
α med2 = +17,4 =23.14
400−200

Exemplu de calcul
α med −α 1 T med −T 1
= ;
α 2−α 1 T 2−T 1
(T −T 1 )(α 2−α 1)
α medi= med + α1 =
T 2 −T 1

Se calculează Biot pentru răcire, pe intervale cu formula:

α i⋅ x
Bi i= ,
λi
unde: αi – reprezintă αaer din tabel;
αi = αc + αri
λi – conductivitatea termică; se ia tot pe intervale;
x – dimensiunea principală.
X = 35/2 =17,5 mm = 0,017 m
X=0,017 m

Se obţine:α med1=[W /m 2 K ]
2
α med 2 =[W / m K ]
α med3 =[W /m2 K ]
2
α med 4=[W / m K ]
2
α med5 =[W /m K ]

α 1⋅ x
Bi 1= =¿
λ1
α ⋅x
Bi 2= 2 =¿
λ2
α 3⋅ x
Bi 3 = =¿
λ3
α 4⋅ x
Bi 4= =¿
λ4
α ⋅x
Bi 5 = 5 =¿
λ5
Bi 1 + Bi 2 + Bi 3 + B i 4 +B i 5
Bi mediu = =¿
5
Nr. Interva Toi Tfi αi λi x Ci
[W/m2· [W/ Bii Bimed
int. l [°C] [°C] [m]
K] m2·K]
839,16
1 840-800 840 800
2 800-600 800 600 783,56
3 600-400 600 400 716,41
4 400-200 400 200 648,67
5 200-20 200 25 . 586,95
Bi = 0,023<0,25 -> piesa subtire. Calculul timp de răcire se face cu relaţia:

m⋅ c i T −T medrac
t raci = ⋅ ln oi , [s],
A sf ⋅ α i T fi −T medrac
unde:
m – masa semifabricatului, [kg]; 2,73
Tmed rac = 20 ºC;
Asf – aria semifabricatului; 0,044

ci – căldura specifică pe interval;

αi – coeficient de transfer termic pe intervalul i;
αi = αaer
Tmed r – temperatura aerului în care se răceşte;
Toi – temperatura iniţială a intervalului i;
Tfi – temperatura finală a intervalului i;

t racire .1 =¿....... [s]

t racire .2 =¿....... [s]
t racire .3 =¿....... [s]
t racire .4 =¿....... [s]
t racire .5 =¿ ....... [s]
tracire.total = t1 + t2 + t3 + t4 + t5
tracire.total = .... [s] =....... [min] = 2,5 [h]
Nr. Interva m ci Asf Tmed r Toi Tfi αi traci tractot
int. l, [°C] [Kg] [J/Kg·K] [m2] [ºC] [°C] [°C] [W/ [s] [s]
1 820-800 820 800
2 800-600 800 600
3 600-400 20 600 400
4 400-200 400 200
5 200-25 200 25
 5.3.6. Calculul numărului de utilaje necesare realizării volumului
producţiei date

Timpul de utilizare a unui cuptor se calculează astfel:

tutil = tînc + tmenţ =....... [s] =........... [min] = ..... [h]
tciclu = Ka·tu =........ [s]= ..... [h],
unde: Ka – coeficient necesar mişcării auxiliare;
Ka = 2
Productivitatea încălzirii la tratamentul de normalizare este :
msf ⋅ N
P N=
t ciclu
, [Kg/h] ,
unde: N – numărul de piese din şarjă;
N = n1·n2

Figura 1 – Aşezarea semifabricatelor în cuptor

L−100
n1=[ l sf
] = (1500-100)/373= .... ≈ .... piese
l
n2= d = 1000/35 = ..... ≈ .... piese
N = .... piese

PN =

Numărul de utilaje necesare se calculează cu relaţia:

 Vp∗msf
N u= ,
K i ⋅ Fr ⋅ P N

unde: Vp = 100.000 buc

Ki=0,8÷0,9 – coeficient ce depinde de gradul de încărcare al

cuptorului;
Se adoptă Ki = 0,9
Fr = (l - ta)·Ft – fondul real de timp;
Fr = (l – 0,15)·6777 =
ta = 0,15 – coeficient ce reprezintă timpul necesar pentru operaţii
auxiliare;
Ft = 6777ore/an – fondul de timp al utilajului.

Nu = , se adoptă .............. cuptoare

Realizati diagrama de tratament termic pentru recoacerea de normalizare.