Sunteți pe pagina 1din 19

Seminar 1

1. Determinați diferența de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2t/h abur saturat
cu p = 1,1 Mpa, este alimentată cu Q1i = 40 MJ/kg, randamentul de transfer 80%, temperatura apei de
alimentare taa = 60 oC, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2 = 10200 kcal/kg.

𝐷 = 2 𝑡/ℎ
𝑝 = 1,1 𝑀𝑃𝑎 = 11 𝑏𝑎𝑟
𝑄𝑖1 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝜂 = 80%
𝑡𝑎𝑎 = 60𝑜 𝐶 = 333.15𝑜 𝐾
𝑐𝑎𝑎 = 4,19 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑄𝑖2 = 10200 𝑘𝑐𝑎𝑙/𝑘𝑔 = 42738 𝑘𝐽/𝑘𝑔
Rez
𝑖1 = 2783 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡𝑎𝑎 ∗ 𝑐𝑎𝑎 = 333.15 ∗ 4.19 = 1395.89 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 2000(2783 − 1395.89)
𝐶ℎ1 = = = 86.69 𝑘𝑔/ℎ
𝑄𝑖1 ∗ 𝜂 40000 ∗ 0,8
𝐷(𝑖2 − 𝑖𝑎𝑎 ) 2000(2783 − 1395.89)
𝐶ℎ2 = = = 51.92 𝑘𝑔/ℎ
𝑄𝑖2 ∗ 𝜂 42738 ∗ 0,8
Δ𝐶ℎ = 𝐶ℎ2 − 𝐶ℎ1 = 51.92 − 86.69 = −34.77 𝑘𝑔/ℎ

2. Determinați diferența de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2t/h abur saturat
cu p = 16 bar, este alimentată cu Q1i = 40 MJ/kg, randamentul de transfer 80%, temperatura apei de
alimentare taa = 60 oC, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2 = 10200 kcal/kg

𝐷 = 2 𝑡/ℎ = 2000 𝑘𝑔/ℎ


𝑝 = 16 𝑏𝑎𝑟
𝑄𝑖1 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝜂 = 80%
𝑡𝑎𝑎 = 60𝑜 𝐶 = 333.15𝑜 𝐾
𝑐𝑎𝑎 = 4,19 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑄𝑖2 = 10200 𝑘𝑐𝑎𝑙/𝑘𝑔 = 42738 𝑘𝐽/𝑘𝑔
Rez
𝑖1 = 2783 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡𝑎𝑎 ∗ 𝑐𝑎𝑎 = 333.15 ∗ 4.19 = 1395.89 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 2000(2783 − 1395.89 )
𝐶ℎ1 = = = 86.69 𝑘𝑔/ℎ
𝑄𝑖1 ∗ 𝜂 40000 ∗ 0,8
𝐷(𝑖2 − 𝑖𝑎𝑎 ) 2000(2793 − 1395.89 )
𝐶ℎ2 = = = 52.30 𝑘𝑔/ℎ
𝑄𝑖2 ∗ 𝜂 42738 ∗ 0,8
Δ𝐶ℎ = 𝐶ℎ2 − 𝐶ℎ1 = 52.30 − 86.69 − 52.30 = −34.39 𝑘𝑔/ℎ
3. Determinați variația de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=16
bar, randament de transfer = 75%, alimentată inițial cu condens la temperatura de 70 oC cand se
preîncălzește apa de alimentare cu 75 oC. Puterea calorică inferioară a combustibilului este Q i = 39
MJ/kg.

𝑝 = 16𝑏𝑎𝑟 = 1,6 𝑀𝑝𝑎


𝜂 = 75% 𝑖1 = 2793 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑡2 = 70𝑜 𝐶 𝑖2 = 2626 𝑘𝐽/𝑘𝑔
` 𝑜
𝑡2 = 75 𝐶 𝑖2` = 2635 𝑘𝑗/𝑘𝑔
𝑄𝑖 = 39𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 39000𝑘𝐽/𝑘𝑔
Rez
𝐶ℎ (𝑖1 − 𝑖2 ) + (𝑖1 − 𝑖2` ) (2793 − 2626) + (2793 − 2635)
𝐶𝑆 = = = = 0.011 𝑘𝑔𝑐𝑜𝑚𝑏/𝑘𝑔𝑎𝑏𝑢𝑟
𝐷 𝑄𝑖 ∗ 𝜂 39000 ∗ 0.75

4. Determinați variația de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=30
bar, randament de transfer = 75%, alimentată inițial cu condens la temperatura de 70 oC cand se
preîncălzește apa de alimentare cu 75 oC. Puterea calorică condens la temperatura inferioară a
combustibilului este Qi = 39 MJ/kg.

𝑝 = 30𝑏𝑎𝑟 = 3,0 𝑀𝑝𝑎


𝜂 = 75% 𝑖1 = 2804 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑡2 = 70𝑜 𝐶 𝑖2 = 2626 𝑘𝐽/𝑘𝑔
` 𝑜
𝑡2 = 75 𝐶 𝑖2` = 2635 𝑘𝑗/𝑘𝑔
𝑄𝑖 = 39𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 39000𝑘𝐽/𝑘𝑔
Rez
𝐶ℎ (𝑖1 − 𝑖2 ) + (𝑖1 − 𝑖2` ) (2804 − 2626) + (2793 − 2635)
𝐶𝑆 = = = = 0.011𝑘𝑔𝑐𝑜𝑚𝑏/𝑘𝑔𝑎𝑏𝑢𝑟
𝐷 𝑄𝑖 ∗ 𝜂 39000 ∗ 0.75

5. Determinați diferența de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2t/h abur saturat
cu p = 1,1 Mpa, este alimentată cu Q1i = 40 MJ/kg, randamentul de transfer 80%, temperatura apei de
alimentare taa = 60 oC, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2 = 38500 kJ/kg.

𝐷 = 2 𝑡/ℎ = 2000𝑘𝑔/ℎ
𝑝 = 1,1 𝑀𝑃𝑎 = 11 𝑏𝑎𝑟
𝑄𝑖1 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝜂 = 80%
𝑡𝑎𝑎 = 60𝑜 𝐶 = 333.15𝑜 𝐾
𝑄𝑖2 = 38500 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑐𝑎𝑎 = 4.19 𝑘𝐽/𝑘𝑔
Rez
𝑖1 = 2783 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡𝑎𝑎 ∗ 𝑐𝑎𝑎 = 333.15 ∗ 4.19 = 1395.89 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 2000(2783 − 1395.89)
𝐶ℎ1 = = = 86.69 𝑘𝑔/ℎ
𝑄𝑖1 ∗ 𝜂 40000 ∗ 0,8
𝐷(𝑖2 − 𝑖𝑎𝑎 ) 2000(2783 − 1395.89)
𝐶ℎ2 = = = 90.07 𝑘𝑔/ℎ
𝑄𝑖2 ∗ 𝜂 38500 ∗ 0,8
Δ𝐶ℎ = 𝐶ℎ2 − 𝐶ℎ1 = 90.07 − 86.69 = 3.38 𝑘𝑔/ℎ
6. Determinați diferența de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2t/h abur saturat
cu p = 1,1 Mpa, este alimentată cu Q1i = 40 MJ/kg, randamentul de transfer 80%, temperatura apei de
alimentare taa = 375K, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2 = 10200 kcal/kg.

𝐷 = 2 𝑡/ℎ = 2000𝑘𝑔/ℎ
𝑝 = 1,1 𝑀𝑃𝑎 = 11 𝑏𝑎𝑟
𝑄𝑖1 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝜂 = 80%
𝑡𝑎𝑎 = 375𝑜 𝐾
𝑄𝑖2 = 10200 𝑘𝑐𝑎𝑙/𝑘𝑔 = 42676,8 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑐𝑎𝑎 = 4.19 𝑘𝐽/𝑘𝑔
Rez
𝑖1 = 2783 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡𝑎𝑎 ∗ 𝑐𝑎𝑎 = 375 ∗ 4.19 = 1571.25 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 2000(2783 − 1571.25)
𝐶ℎ1 = = = 75.73 𝑘𝑔/ℎ
𝑄𝑖1 ∗ 𝜂 40000 ∗ 0,8
𝐷(𝑖2 − 𝑖𝑎𝑎 ) 2000(2783 − 1571.25)
𝐶ℎ2 = = = 70.98 𝑘𝑔/ℎ
𝑄𝑖2 ∗ 𝜂 42676.8 ∗ 0,8
Δ𝐶ℎ = 𝐶ℎ2 − 𝐶ℎ1 = 70.98 − 75.73 = −4.75 𝑘𝑔/ℎ

7. Determinați variația de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=6
bar, randament de transfer = 75%, alimentată inițial cu condens la temperatura de 70 oC cand se
preîncălzește apa de alimentare cu 75 oC. Puterea calorică inferioară a combustibilului este Qi = 42
MJ/kg.

𝑝 = 6 𝑏𝑎𝑟 = 6,0 𝑀𝑝𝑎


𝜂 = 75% 𝑖1 = 2757 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑡2 = 70𝑜 𝐶 𝑖2 = 2626 𝑘𝐽/𝑘𝑔
` 𝑜
𝑡2 = 75 𝐶 𝑖2` = 2635 𝑘𝑗/𝑘𝑔
𝑄𝑖 = 42𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 42000𝑘𝐽/𝑘𝑔
Rez
𝐶ℎ (𝑖1 − 𝑖2 ) + (𝑖1 − 𝑖2` ) (2757 − 2626) + (2793 − 2635)
𝐶𝑆 = = = = 0.008 𝑘𝑔𝑐𝑜𝑚𝑏/𝑘𝑔𝑎𝑏𝑢𝑟
𝐷 𝑄𝑖 ∗ 𝜂 42000 ∗ 0.75
Seminar 2
8. Recalculați randamentul unei căldări care produce izobar la p=40 bar abur supraîncălzit la temperatura
de 500 oC alimentată cu combustibil având Qi =40 MJ/kg cu un consum specific de combustibil c s =
0,08 kg comb/ kg abur, iar temperatura apei de alimentare este mai scăzută cu 150 oC decât temperatura
de vaporizare cînd intră în funcțiune supraîncălzitorul.

𝑃𝑠𝑖 = 40 𝑏𝑎𝑟 = 4 𝑀𝑃𝑎


𝑡 = 500𝑜 𝐶 𝑖1 = 3445 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑄𝑖 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔 𝑡𝑒𝑣 = 250,31𝑜 𝐶 (𝑑𝑖𝑛 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙 𝑙𝑎 𝑝 = 40 𝑏𝑎𝑟)
𝐶𝑠 = 0,08 𝑘𝑔 𝑐𝑜𝑚𝑏/ 𝑘𝑔 𝑎𝑏𝑢𝑟 𝑡𝑎𝑎 = 250.31 − 150 = 100,31𝑜 𝐶
𝑡𝑎𝑎 = 𝑡𝑒𝑣 − 150𝑜 𝐶 𝑖𝑎𝑎 = 100.31 ∗ 4.19 = 420.3 𝑘𝐽/𝑘𝑔

𝐶ℎ 𝐷 1
𝐶𝑠 = => =
𝐷 𝐶ℎ 𝐶𝑠
𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝑖1 + 𝑖𝑎𝑎
𝐶ℎ = => 𝜂 = =
𝑄𝑖 ∗ 𝜂 𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖 𝐶𝑠 ∗ 𝑄𝑖
3445 − 420.3
𝜂= = 0.94 => 94%
0.08 ∗ 40000

9. Recalculați randamentul unei căldări care produce izobar la p=20 bar abur supraîncălzit la temperatura
de 500 oC alimentată cu combustibil având Qi = 40 MJ/kg cu un consum specific de combustibil c s =
0,12 kg comb/ kg abur, iar temperatura apei de alimentare este mai scăzută cu 150 oC decât temperatura
de vaporizare cînd intră în funcțiune supraîncălzitorul.

𝑃𝑠𝑖 = 20 𝑏𝑎𝑟 = 2 𝑀𝑃𝑎


𝑡 = 500𝑜 𝐶 𝑖1 = 3468 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑜
𝑄𝑖 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔 𝑡𝑒𝑣 = 212,38 𝐶 (𝑑𝑖𝑛 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙 𝑙𝑎 𝑝 = 40 𝑏𝑎𝑟)
𝐶𝑠 = 0,12 𝑘𝑔 𝑐𝑜𝑚𝑏/ 𝑘𝑔 𝑎𝑏𝑢𝑟 𝑡𝑎𝑎 = 212,38 − 150 = 62.38𝑜 𝐶
𝑡𝑎𝑎 = 𝑡𝑒𝑣 − 150𝑜 𝐶 𝑖𝑎𝑎 = 62.38 ∗ 4.19 = 261.37 𝑘𝐽/𝑘𝑔

𝐶ℎ 𝐷 1
𝐶𝑠 = => =
𝐷 𝐶ℎ 𝐶𝑠
𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝑖1 + 𝑖𝑎𝑎
𝐶ℎ = => 𝜂 = =
𝑄𝑖 ∗ 𝜂 𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖 𝐶𝑠 ∗ 𝑄𝑖
3468 − 261.37
𝜂= = 0.67 => 67%
0.12 ∗ 40000

10. Calculați cantitatea de enrgie termică (în Giga calorii) pierdută orar în cazul scoaterii din circuit a
supraîncălzitorului izobar care furnizează 10 t/h abur cu temperatura de 400 oC și presiunea de 2,5
MPa.

𝐷 = 10 𝑡/ℎ = 10000 𝑘𝑔/ℎ


𝑡1 = 400𝑜 𝐶 𝑖1 = 3278 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑃1 = 2,5 𝑀𝑃𝑎 = 25 𝑏𝑎𝑟 𝑖2 = 2700 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑃2 = 𝑃1
𝑄 = 𝐷(𝑖1 − 𝑖2 ) = 10000 ∗ (3278 − 2700)
𝑄 = 5780 𝑀𝐽 = 5,78 𝐺𝐽 ∗ 0.239 = 1,38 𝐺𝑐𝑎𝑙
11. Calculați cantitatea de enrgie termică (în Giga calorii) pierdută orar în cazul scoaterii din circuit a
supraîncălzitorului izobar care furnizează 10 t/h abur cu temperatura de 400 oC și presiunea de 35 bar.

𝐷 = 10 𝑡/ℎ = 10000 𝑘𝑔/ℎ


𝑡1 = 400𝑜 𝐶 𝑖1 = 3235 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑃1 = 35 𝑏𝑎𝑟 = 3.5 𝑀𝑃𝑎 𝑖2 = 2800 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑃2 = 𝑃1
𝑄 = 𝐷(𝑖1 − 𝑖2 ) = 10000 ∗ (3235 − 2800)
𝑄 = 4350 𝑀𝐽 = 4.35 𝐺𝐽 ∗ 0.239 = 1,03 𝐺𝑐𝑎𝑙

12. Recalculați randamentul unei căldări care produce izobar la p=40 bar abur supraîncălzit la temperatura
de 500 oC alimentată cu combustibil având Qi = 40 MJ/kg cu un consum specific de combustibil c s =
0,1 kg comb/ kg abur, iar temperatura apei de alimentare este mai scăzută cu 100 oC decât temperatura
de vaporizare cînd intră în funcțiune supraîncălzitorul.

𝑃𝑠𝑖 = 40 𝑏𝑎𝑟 = 4 𝑀𝑃𝑎


𝑡 = 500𝑜 𝐶 𝑖1 = 3445 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑄𝑖 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔 𝑡𝑒𝑣 = 250,36𝑜 𝐶 (𝑑𝑖𝑛 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙 𝑙𝑎 𝑝 = 40 𝑏𝑎𝑟)
𝐶𝑠 = 0,1 𝑘𝑔 𝑐𝑜𝑚𝑏/ 𝑘𝑔 𝑎𝑏𝑢𝑟 𝑡𝑎𝑎 = 250.36 − 100 = 150,36𝑜 𝐶
𝑡𝑎𝑎 = 𝑡𝑒𝑣 − 100𝑜 𝐶 𝑖𝑎𝑎 = 150.36 ∗ 4.19 = 631.01 𝑘𝐽/𝑘𝑔

𝐶ℎ 𝐷 1
𝐶𝑠 = => =
𝐷 𝐶ℎ 𝐶𝑠
𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝑖1 + 𝑖𝑎𝑎
𝐶ℎ = => 𝜂 = =
𝑄𝑖 ∗ 𝜂 𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖 𝐶𝑠 ∗ 𝑄𝑖
3445 − 631.01
𝜂= = 0.70 => 70%
0.1 ∗ 40000

13. Recalculați randamentul unei căldări care produce izobar la p=40 bar abur supraîncălzit la temperatura
de 400 oC alimentată cu combustibil având Qi = 40 MJ/kg cu un consum specific de combustibil c s =
0,08 kg comb/ kg abur, iar temperatura apei de alimentare este mai scăzută cu 100 oC decât temperatura
de vaporizare cînd intră în funcțiune supraîncălzitorul.

𝑃𝑠𝑖 = 40 𝑏𝑎𝑟 = 4 𝑀𝑃𝑎


𝑡 = 400𝑜 𝐶 𝑖1 = 3278 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑄𝑖 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔 𝑡𝑒𝑣 = 250,36𝑜 𝐶 (𝑑𝑖𝑛 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙 𝑙𝑎 𝑝 = 40 𝑏𝑎𝑟)
𝐶𝑠 = 0,08 𝑘𝑔 𝑐𝑜𝑚𝑏/ 𝑘𝑔 𝑎𝑏𝑢𝑟 𝑡𝑎𝑎 = 250.36 − 100 = 150,36𝑜 𝐶
𝑡𝑎𝑎 = 𝑡𝑒𝑣 − 100𝑜 𝐶 𝑖𝑎𝑎 = 150.36 ∗ 4.19 = 631.01 𝑘𝐽/𝑘𝑔

𝐶ℎ 𝐷 1
𝐶𝑠 = => =
𝐷 𝐶ℎ 𝐶𝑠
𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝑖1 + 𝑖𝑎𝑎
𝐶ℎ = => 𝜂 = =
𝑄𝑖 ∗ 𝜂 𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖 𝐶𝑠 ∗ 𝑄𝑖
3278 − 631.01
𝜂= = 0.82 => 82%
0.08 ∗ 40000
14. Calculați cantitatea de enrgie termică (în Giga calorii) pierdută orar în cazul scoaterii din circuit a
supraîncălzitorului izobar care furnizează 10 t/h abur cu temperatura de 500 oC și presiunea de 2,5
Mpa.

𝐷 = 10 𝑡/ℎ = 10000 𝑘𝑔/ℎ


𝑡1 = 500𝑜 𝐶 𝑖1 = 3480 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑃1 = 2,5 𝑀𝑃𝑎 = 25 𝑏𝑎𝑟 𝑖2 = 2700 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑃2 = 𝑃1
𝑄 = 𝐷(𝑖1 − 𝑖2 ) = 10000 ∗ (3480 − 2700)
𝑄 = 7800 𝑀𝐽 = 7,80 𝐺𝐽 ∗ 0.239 = 1,86 𝐺𝑐𝑎𝑙
Seminar 3
15. Determinați temperatura de preîncălzire a condensului de 60 oC necesară pentru a asigura o economie
de combustibil cu Qi = 40 MJ/kg de 20 kg/h la o caldarină care livrează abur la presiunea p = 25 bar cu
randamentul de vaporizare de 0,75 și debitul de 2 t/h. Căldura specifică se consideră 4,2 kJ/kgK.

𝑡 𝑜 = 60𝑜 𝐶
𝑄𝑖 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐶𝑛 = 20 𝑘𝑔/ℎ
𝑃𝑖 = 25 𝑏𝑎𝑟
𝜂𝑣 = 0.75
𝐷𝑣 = 2 𝑡/ℎ
𝑐𝑠 = 4,2
𝐷𝑣 (𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝜂𝑣 ∗ 𝐶𝑛 ∗ 𝑄𝑖 + 𝐷𝑣 ∗ 𝑖𝑎𝑎
𝜂𝑣 = => 𝑖𝑠𝑎𝑡
𝑐𝑛 ∗ 𝑄𝑖 𝐷𝑣
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡 𝑜 ∗ 𝑐𝑠 = 60 ∗ 4.2 = 252 𝑘𝐽/𝑘𝑔

0.75 ∗ 20 ∗ 40000 + 2000 ∗ 252


𝑖𝑠𝑎𝑡 = = 552 𝑘𝐽/𝑘𝑔
2000
𝑖𝑠𝑎𝑡 552
𝑡𝑠𝑎𝑡 = = = 131.4𝐶 = 𝑡1
𝑐𝑠 4.2

16. Determinați temperatura de preîncălzire a condensului de 60 oC necesară pentru a asigura o economie


de combustibil cu Qi = 42 MJ/kg de 20 kg/h la o caldarină care livrează abur la presiunea p = 25 bar cu
randamentul de vaporizare de 0,75 și debitul de 2 t/h. Căldura specifică se consideră 4,2 kJ/kgK.

𝑡 𝑜 = 60𝑜 𝐶
𝑄𝑖 = 42𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 42000𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐶𝑛 = 20 𝑘𝑔/ℎ
𝑃𝑖 = 25 𝑏𝑎𝑟
𝜂𝑣 = 0.75
𝐷𝑣 = 2 𝑡/ℎ
𝑐𝑠 = 4,2
𝐷𝑣 (𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝜂𝑣 ∗ 𝐶𝑛 ∗ 𝑄𝑖 + 𝐷𝑣 ∗ 𝑖𝑎𝑎
𝜂𝑣 = => 𝑖𝑠𝑎𝑡
𝑐𝑛 ∗ 𝑄𝑖 𝐷𝑣
𝑜
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡 ∗ 𝑐𝑠 = 60 ∗ 4.2 = 252 𝑘𝐽/𝑘𝑔

0.75 ∗ 20 ∗ 42000 + 2000 ∗ 252


𝑖𝑠𝑎𝑡 = = 567 𝑘𝐽/𝑘𝑔
2000
𝑖𝑠𝑎𝑡 567
𝑡𝑠𝑎𝑡 = = = 135𝑜 𝐶 = 𝑡1
𝑐𝑠 4.2
17. Determinați grosimea necesară colectorului unei căldări acvatubulare care funcționează la presiunea
nominală pn= 5Mpa, are diametrul exterior al colectorului D e=0,9 m, adaosul de coroziune c = 1 mm,
este construită din oțel cu rezistența admisibilă de 200 N/mm2, iar factorul de slăbire este de 0,85.
𝑃𝑛 = 5 𝑀𝑃𝑎 = 5 𝑁/𝑚𝑚 2
𝐷𝑒 = 0,9 𝑚 = 900 𝑚𝑚
𝑐 = 1 𝑚𝑚
𝜏𝑎𝑑 = 200 𝑁/𝑚𝑚2
𝜌 = 0,85
𝑃𝑛 ∗ 𝐷𝑒 5 ∗ 900
𝑆= +𝑐 = + 1 = 12.66 𝑚𝑚
2,30 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 − 𝑃𝑛 2.30 ∗ 0.85 ∗ 200 − 5
18. Determinați grosimea necesară colectorului unei căldări acvatubulare care funcționează la presiunea
nominală pn= 20 bar, are diametrul exterior al colectorului De=0,9 m, adaosul de coroziune c = 1 mm,
este construită din oțel cu rezistența admisibilă de 200 N/mm2, iar factorul de slăbire este de 0,85.

𝑃𝑛 = 20 𝑏𝑎𝑟 = 2 𝑀𝑃𝑎 = 2 𝑁/𝑚𝑚 2


𝐷𝑒 = 0,9 𝑚 = 900 𝑚𝑚
𝑐 = 1 𝑚𝑚
𝜏𝑎𝑑 = 200 𝑁/𝑚𝑚2
𝜌 = 0,85
𝑃𝑛 ∗ 𝐷𝑒 2 ∗ 900
𝑆= +𝑐 = + 1 = 5.66 𝑚𝑚
2,30 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 − 𝑃𝑛 2.30 ∗ 0.85 ∗ 200 − 2

19. Determinați temperatura de preîncălzire a condensului de 60 oC necesară pentru a asigura o economie


de combustibil cu Qi = 40 MJ/kg de 30 kg/h la o caldarină care livrează abur la presiunea p = 25 bar cu
randamentul de vaporizare de 0,75 și debitul de 2 t/h. Căldura specifică se consideră 4,2 kJ/kgK..

𝑡 𝑜 = 60𝑜 𝐶
𝑄𝑖 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐶𝑛 = 30 𝑘𝑔/ℎ
𝑃𝑖 = 25 𝑏𝑎𝑟
𝜂𝑣 = 0.75
𝐷𝑣 = 2 𝑡/ℎ
𝑐𝑠 = 4,2
𝐷𝑣 (𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝜂𝑣 ∗ 𝐶𝑛 ∗ 𝑄𝑖 + 𝐷𝑣 ∗ 𝑖𝑎𝑎
𝜂𝑣 = => 𝑖𝑠𝑎𝑡
𝑐𝑛 ∗ 𝑄𝑖 𝐷𝑣
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡 𝑜 ∗ 𝑐𝑠 = 60 ∗ 4.2 = 252 𝑘𝐽/𝑘𝑔

0.75 ∗ 30 ∗ 40000 + 2000 ∗ 252


𝑖𝑠𝑎𝑡 = = 702 𝑘𝐽/𝑘𝑔
2000
𝑖𝑠𝑎𝑡 702
𝑡𝑠𝑎𝑡 = = = 167.1𝑜 𝐶 = 𝑡1
𝑐𝑠 4.2

20. Determinați temperatura de preîncălzire a condensului de 60 oC necesară pentru a asigura o economie


de combustibil cu Qi = 40 MJ/kg de 30 kg/h la o caldarină care livrează abur la presiunea p = 25 bar cu
randamentul de vaporizare de 0,85 și debitul de 2 t/h. Căldura specifică se consideră 4,2 kJ/kgK..

𝑡 𝑜 = 60𝑜 𝐶
𝑄𝑖 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐶𝑛 = 30 𝑘𝑔/ℎ
𝑃𝑖 = 25 𝑏𝑎𝑟
𝜂𝑣 = 0.85
𝐷𝑣 = 2 𝑡/ℎ
𝑐𝑠 = 4,2
𝐷𝑣 (𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝜂𝑣 ∗ 𝐶𝑛 ∗ 𝑄𝑖 + 𝐷𝑣 ∗ 𝑖𝑎𝑎
𝜂𝑣 = => 𝑖𝑠𝑎𝑡
𝑐𝑛 ∗ 𝑄𝑖 𝐷𝑣
𝑜
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡 ∗ 𝑐𝑠 = 60 ∗ 4.2 = 252 𝑘𝐽/𝑘𝑔

0.85 ∗ 30 ∗ 40000 + 2000 ∗ 252


𝑖𝑠𝑎𝑡 = = 762 𝑘𝐽/𝑘𝑔
2000
𝑖𝑠𝑎𝑡 762
𝑡𝑠𝑎𝑡 = = = 181.4𝑜 𝐶 = 𝑡1
𝑐𝑠 4.2
Seminar 4
21. Determinați grosimea necesară colectorului unei căldări acvatubulare care funcționează la presiunea
nominală pn= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De=0,7 m, adaosul de coroziune c = 1 mm,
este construită din oțel cu rezistența admisibilă de 200 N/mm2, iar factorul de slăbire este de 0,85.

𝑃𝑛 = 5 𝑀𝑃𝑎 = 5 𝑁/𝑚𝑚2
𝐷𝑒 = 0,7 𝑚 = 700 𝑚𝑚
𝑐 = 1 𝑚𝑚
𝜏𝑎𝑑 = 200 𝑁/𝑚𝑚2
𝜌 = 0,85
𝑃𝑛 ∗ 𝐷𝑒 5 ∗ 900
𝑆= +𝑐 = + 1 = 10.06 𝑚𝑚
2,30 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 − 𝑃𝑛 2.30 ∗ 0.85 ∗ 200 − 5

22. Care este presiunea maximă admisă într-o căldare acvatubulară construită din oțel cu rezistența
admisibilă de 175 N/mm2, grosimea tamburului s = 10mm, diametrul tamburului D = 0,9m, adausul de
coroziune c = 3 mm, factorul de slăbire de 0,8.

𝜏𝑎𝑑 = 175 𝑁/𝑚𝑚2


𝑆 = 10 𝑚𝑚
𝐷𝑒 = 0,9 𝑚 = 900 𝑚𝑚
𝑐 = 3 𝑚𝑚
𝜌 = 0,8
𝑃𝑛 ∗ 𝐷𝑒 2.30 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 (𝑆 − 𝑐)
𝑆= + 𝑐 => 𝑃𝑛 =
2,30 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 − 𝑃𝑛 𝐷𝑒 + 𝑆 − 𝑐
2.30 ∗ 0.8 ∗ 175(10 − 3)
𝑃𝑛 =
900 + 10 − 3
𝑃𝑛 = 2.48 𝑀𝑃𝑎 = 2.48 𝑁/𝑚𝑚2

23. Care este presiunea maximă admisă într-o căldare acvatubulară construită din oțel cu rezistența
admisibilă de 125 N/mm2, grosimea tamburului s = 10mm, diametrul tamburului D = 0,9m, adausul de
coroziune c = 3 mm, factorul de slăbire de 0,8.

𝜏𝑎𝑑 = 125 𝑁/𝑚𝑚2


𝑆 = 10 𝑚𝑚
𝐷𝑒 = 0,9 𝑚 = 900 𝑚𝑚
𝑐 = 3 𝑚𝑚
𝜌 = 0,8
𝑃𝑛 ∗ 𝐷𝑒 2.30 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 (𝑆 − 𝑐)
𝑆= + 𝑐 => 𝑃𝑛 =
2,30 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 − 𝑃𝑛 𝐷𝑒 + 𝑆 − 𝑐
2.30 ∗ 0.8 ∗ 125(10 − 3)
𝑃𝑛 =
900 + 10 − 3
𝑃𝑛 = 1.77 𝑀𝑃𝑎 = 1.77 𝑁/𝑚𝑚2
24. Determinați grosimea necesară pentru capacele de forma semieliptică de la colectorul unei căldări
acvatubulare pentru care avem următoarele date: presiunea nominală p n = 50 bar, diametrul exterior l
tamburului De = 0,85 m, rezistența admisibilă de 150 N/mm2, coeficientul de slăbire de 0,9, adaosul de
coroziune c = 1 mm, înălțimea părții bombate h = 0,3 m.

𝑃𝑛 = 50 𝑏𝑎𝑟 = 5 𝑁/𝑚𝑚2
𝐷𝑒 = 0.85 𝑚 = 850 𝑚𝑚
𝜏𝑎𝑑 = 150 𝑁/𝑚𝑚2
𝜌 = 0,9
𝑐 = 1 𝑚𝑚
ℎ = 0,3 𝑚 = 300 𝑚𝑚
𝑃𝑛 ∗ 𝐷𝑒 𝐷𝑒 5 ∗ 850 850
𝑆= ∗ +𝑐 = ∗ + 1 = 12.25 𝑚𝑚
4 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 − 𝑃𝑛 2 ∗ ℎ 4 ∗ 0.9 ∗ 150 − 5 2 ∗ 300
25. Determinați grosimea necesară pentru capacele de forma semieliptică de la colectorul unei căldări
acvatubulare pentru care avem următoarele date: presiunea nominală p n = 30 bar, diametrul exterior l
tamburului De = 0,85 m, rezistența admisibilă de 150 N/mm2, coeficientul de slăbire de 0,9, adaosul de
coroziune c = 1 mm, înălțimea părții bombate h = 0,3 m.

𝑃𝑛 = 30 𝑏𝑎𝑟 = 3 𝑁/𝑚𝑚 2
𝐷𝑒 = 0.85 𝑚 = 850 𝑚𝑚
𝜏𝑎𝑑 = 150 𝑁/𝑚𝑚2
𝜌 = 0,9
𝑐 = 1 𝑚𝑚
ℎ = 0,3 𝑚 = 300 𝑚𝑚
𝑃𝑛 ∗ 𝐷𝑒 𝐷𝑒 3 ∗ 850 850
𝑆= ∗ +𝑐 = ∗ + 1 = 7.73 𝑚𝑚
4 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 − 𝑃𝑛 2 ∗ ℎ 4 ∗ 0.9 ∗ 150 − 3 2 ∗ 300

26. Care este presiunea maximă admisă într-o căldare acvatubulară construită din oțel cu rezistența
admisibilă de 175 N/mm2, grosimea tamburului s = 10mm, diametrul tamburului D = 0,9m, adausul de
coroziune c = 1 mm, factorul de slăbire de 0,8.

𝜏𝑎𝑑 = 175 𝑁/𝑚𝑚2


𝑆 = 10 𝑚𝑚
𝐷𝑒 = 0,9 𝑚 = 900 𝑚𝑚
𝑐 = 1 𝑚𝑚
𝜌 = 0,8
𝑃𝑛 ∗ 𝐷𝑒 2.30 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 (𝑆 − 𝑐)
𝑆= + 𝑐 => 𝑃𝑛 =
2,30 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 − 𝑃𝑛 𝐷𝑒 + 𝑆 − 𝑐
2.30 ∗ 0.8 ∗ 175(10 − 1)
𝑃𝑛 =
900 + 10 − 1
𝑃𝑛 = 3.18 𝑀𝑃𝑎 = 3.18 𝑁/𝑚𝑚2
27. Care este presiunea maximă admisă într-o căldare acvatubulară construită din oțel cu rezistența
admisibilă de 175 N/mm2, grosimea tamburului s = 10mm, diametrul tamburului D = 0,7 m, adausul de
coroziune c = 3 mm, factorul de slăbire de 0,8.

𝜏𝑎𝑑 = 175 𝑁/𝑚𝑚2


𝑆 = 10 𝑚𝑚
𝐷𝑒 = 0,7 𝑚 = 700 𝑚𝑚
𝑐 = 3 𝑚𝑚
𝜌 = 0,8
𝑃𝑛 ∗ 𝐷𝑒 2.30 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 (𝑆 − 𝑐)
𝑆= + 𝑐 => 𝑃𝑛 =
2,30 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 − 𝑃𝑛 𝐷𝑒 + 𝑆 − 𝑐
2.30 ∗ 0.8 ∗ 175(10 − 3)
𝑃𝑛 =
700 + 10 − 3
𝑃𝑛 = 3.18 𝑀𝑃𝑎 = 3.18 𝑁/𝑚𝑚 2

28. Determinați grosimea necesară pentru capacele de forma semieliptică de la colectorul unei căldări
acvatubulare pentru care avem următoarele date: presiunea nominală p n = 50 bar, diametrul exterior l
tamburului De = 0,85 m, rezistența admisibilă de 150 N/mm2, coeficientul de slăbire de 0,9, adaosul de
coroziune c = 1 mm, înălțimea părții bombate h = 0,2 m.

𝑃𝑛 = 50 𝑏𝑎𝑟 = 5 𝑁/𝑚𝑚 2
𝐷𝑒 = 0.85 𝑚 = 850 𝑚𝑚
𝜏𝑎𝑑 = 150 𝑁/𝑚𝑚2
𝜌 = 0,9
𝑐 = 1 𝑚𝑚
ℎ = 0,2 𝑚 = 200 𝑚𝑚
𝑃𝑛 ∗ 𝐷𝑒 𝐷𝑒 5 ∗ 850 850
𝑆= ∗ +𝑐 = ∗ + 1 = 17.88 𝑚𝑚
4 ∗ 𝜌 ∗ 𝜏𝑎𝑑 − 𝑃𝑛 2 ∗ ℎ 4 ∗ 0.9 ∗ 150 − 5 2 ∗ 200
Seminar 5
29. Calculați randamentul unei căldări cu supraîncălzitor intermediar izobar pentru care se cunosc
următoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediară p2 = 0,25 p1, temperaturile
de supraîncălzire tsi=500 oC, temperatura apei de alimentare t aa = tsat-100oC, debitul nominal de abur
D=20t/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorică inferioară a combustibilului
Qi=40MJ/kg. Destinderea în prima treaptă a turbinei se consideră adiabatică.

𝑖 = 2785 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑃1 = 𝑃𝑠𝑎𝑡 = 60 𝑏𝑎𝑟 = 6 𝑀𝑃𝑎 => 𝑑𝑖𝑎𝑔 { 𝑠𝑎𝑡
𝑡𝑠𝑎𝑡 = 175.65𝑜 𝐶
𝑃2 = 𝑃𝑆𝑃 = 0.25 ∗ 𝑃1 = 15 𝑏𝑎𝑟 = 1.5 𝑀𝑃𝑎 => 𝑖𝑠𝑖 = 3473 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑡𝑠𝑖 = 500𝑜 𝐶
𝑡𝑎𝑎 = 𝑡𝑠𝑎𝑡 − 100𝑜 𝐶
𝐷 = 20 𝑡/ℎ
𝜂𝑣 = 55%
𝑄𝑖 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑐𝑎𝑎 = 4.22
𝑡𝑎𝑎 = 175.65 − 100𝑜 𝐶 = 75.65𝑜 𝐶
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡𝑎𝑎 ∗ 𝑐𝑎𝑎 = 75.65 ∗ 4.22 ≅ 319.24 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑖𝑠𝑖 − 𝑖𝑎𝑎 3473 − 319.24
𝜂𝑐 = 𝜂𝑣 = 0.55 = 0.70 => 𝜂𝑐 = 70%
𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 2784 − 319.24

30. Calculați randamentul unei căldări cu supraîncălzitor intermediar izobar pentru care se cunosc
următoarele date: presiunea de vaporizare p1=40 bar, presiunea intermediară p2 = 0,25 p1, temperaturile
de supraîncălzire tsi=500 oC, temperatura apei de alimentare t aa = tsat-100oC, debitul nominal de abur
D=20t/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorică inferioară a combustibilului
Qi=40MJ/kg. Destinderea în prima treaptă a turbinei se consideră adiabatică.

𝑖 = 2800 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑃1 = 𝑃𝑠𝑎𝑡 = 40 𝑏𝑎𝑟 = 4 𝑀𝑃𝑎 => 𝑑𝑖𝑎𝑔 { 𝑠𝑎𝑡
𝑡𝑠𝑎𝑡 = 175𝑜 𝐶
𝑃2 = 𝑃𝑆𝑃 = 0.25 ∗ 𝑃1 = 10 𝑏𝑎𝑟 = 1 𝑀𝑃𝑎 => 𝑖𝑠𝑖 = 3483 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑡𝑠𝑖 = 500𝑜 𝐶
𝑡𝑎𝑎 = 𝑡𝑠𝑎𝑡 − 100𝑜 𝐶
𝐷 = 20 𝑡/ℎ
𝜂𝑣 = 55%
𝑄𝑖 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑐𝑎𝑎 = 4.22
𝑡𝑎𝑎 = 175 − 100𝑜 𝐶 = 75𝑜 𝐶
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡𝑎𝑎 ∗ 𝑐𝑎𝑎 = 75 ∗ 4.22 ≅ 316.5 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑖𝑠𝑖 − 𝑖𝑎𝑎 3483 − 316.5
𝜂𝑐 = 𝜂𝑣 = 0.55 = 0.70 => 𝜂𝑐 = 70%
𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 2800 − 316.5
31. Calculați randamentul unei căldări cu supraîncălzitor intermediar izobar pentru care se cunosc
următoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediară p2 = 0,25 p1, temperaturile
de supraîncălzire tsi=400 oC, temperatura apei de alimentare t aa = tsat-100oC, debitul nominal de abur
D=20t/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorică inferioară a combustibilului
Qi=40MJ/kg. Destinderea în prima treaptă a turbinei se consideră adiabatică.

𝑖 = 2785 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑃1 = 𝑃𝑠𝑎𝑡 = 60 𝑏𝑎𝑟 = 6 𝑀𝑃𝑎 => 𝑑𝑖𝑎𝑔 { 𝑠𝑎𝑡
𝑡𝑠𝑎𝑡 = 175.65𝑜 𝐶
𝑃2 = 𝑃𝑆𝑃 = 0.25 ∗ 𝑃1 = 15 𝑏𝑎𝑟 = 1.5 𝑀𝑃𝑎 => 𝑖𝑠𝑖 = 3290 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑡𝑠𝑖 = 400𝑜 𝐶
𝑡𝑎𝑎 = 𝑡𝑠𝑎𝑡 − 100𝑜 𝐶
𝐷 = 20 𝑡/ℎ
𝜂𝑣 = 55%
𝑄𝑖 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑐𝑎𝑎 = 4.22
𝑡𝑎𝑎 = 175.65 − 100𝑜 𝐶 = 75.65𝑜 𝐶
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡𝑎𝑎 ∗ 𝑐𝑎𝑎 = 75.65 ∗ 4.22 ≅ 319.24 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑖𝑠𝑖 − 𝑖𝑎𝑎 3290 − 319.24
𝜂𝑐 = 𝜂𝑣 = 0.55 = 0.66 => 𝜂𝑐 = 66%
𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 2784 − 319.24

32. Calculați randamentul unei căldări cu supraîncălzitor intermediar izobar pentru care se cunosc
următoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediară p2 = 0,25 p1, temperaturile
de supraîncălzire tsi=500oC, temperatura apei de alimentare taa = tsat-100oC, debitul nominal de abur
D=20t/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorică inferioară a combustibilului
Qi=10200kcal/kg. Destinderea în prima treaptă a turbinei se consideră adiabatică.

𝑖 = 2785 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑃1 = 𝑃𝑠𝑎𝑡 = 60 𝑏𝑎𝑟 = 6 𝑀𝑃𝑎 => 𝑑𝑖𝑎𝑔 { 𝑠𝑎𝑡
𝑡𝑠𝑎𝑡 = 175.65𝑜 𝐶
𝑃2 = 𝑃𝑆𝑃 = 0.25 ∗ 𝑃1 = 15 𝑏𝑎𝑟 = 1.5 𝑀𝑃𝑎 => 𝑖𝑠𝑖 = 3473 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑡𝑠𝑖 = 500𝑜 𝐶
𝑡𝑎𝑎 = 𝑡𝑠𝑎𝑡 − 100𝑜 𝐶
𝐷 = 20 𝑡/ℎ
𝜂𝑣 = 55%
𝑄𝑖 = 10200 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑐𝑎𝑎 = 4.22
𝑡𝑎𝑎 = 175.65 − 100𝑜 𝐶 = 75.65𝑜 𝐶
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡𝑎𝑎 ∗ 𝑐𝑎𝑎 = 75.65 ∗ 4.22 ≅ 319.24 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑖𝑠𝑖 − 𝑖𝑎𝑎 3473 − 319.24
𝜂𝑐 = 𝜂𝑣 = 0.55 = 0.70 => 𝜂𝑐 = 70%
𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 2784 − 319.24
Seminar 6

33. Determinați pierderea de putere a unei turbine care în mod obișnuit are evacuare în condensatorul
vidat 80%. În urma defectării condensatorului, destinderea se face până la presiunea atmosferică.
Considerțndu-se debitul constant D = 2000 kg/h cu p = 20 bar și t = 300oC, iar procesul este asiabatic.

𝑃1 = 20 𝑏𝑎𝑟
𝑡 = 300𝑜 𝐶
𝐷 = 2000 𝑘𝑔/ℎ
𝑃2 = 1 𝑏𝑎𝑟 = 0,1 𝑀𝑃𝑎

𝑖1 = 730 𝑘𝑐𝑎𝑙/𝑘𝑔 = 3055 𝑘𝐽/𝑘𝑔


𝑃2 = 1,6 = 𝑖2 = 640 𝑘𝑐𝑎𝑙/𝑘𝑔 = 2778 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑃2` = 0,1 = 𝑖2` = 638 𝑘𝑐𝑎𝑙/𝑘𝑔 = 2678 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐷(𝑖1 − 𝑖2 ) 2000(3055 − 2778)
𝑃1 = = = 153,88[𝑘𝑤]
3600 3600
𝐷(𝑖1 − 𝑖2` ) 2000(3055 − 2678)
𝑃2 = = = 209.45[𝑘𝑤]
3600 3600
1𝑘𝑤 = 1,36 𝐶𝑝
∆𝑃 = 𝑃2 − 𝑃1 = 209.45 − 153.88 = 55.57 => 55.57 ∗ 1.36 = 76 𝐶𝑝

34. Turbina sistemului de alimentare a unui motor principal este alimentată cu gaze de ardere evacuate la
t1 = 500oC. La evacuarea din turbină gazele au o temperatură de 420 oC. Motorul are o putere Pe=
10000kW și un consum ce=0,14 kg/CPh = 0,19 kg/kWh. Coeficientul de exces de aer este 2; Lmin=14,5
kg aer, densitatea aerului este 1,28 kg/Nm și căldura specifică c N=1,38 kJ/Nm3. Calculați puterea
turbinei.

𝑄𝑔
𝑃= [𝑘𝑤]
3600

𝑄𝑔 = 𝑉𝑔 ∗ 𝐶𝑁 ∗ ∆𝑡

𝑃𝑒 ∗ 𝑐𝑒∗ 𝛼 ∗ 𝐿𝑚𝑖𝑛
𝑉𝑔 =
𝜌𝑞𝑒𝑟

10000 ∗ 0.19 ∗ 2 ∗ 14.5


𝑉𝑔 = = 43046.875 𝑁𝑚 3 /ℎ
1.28

𝑄𝑔 = 43046.875 ∗ 1.38(500 − 420) = 4752375 [𝑘𝑤]

4752375
𝑃= = 1320.1 𝑘𝑤
3600
Seminar 7
35. Randamentul unei căldări este de 0,8 și produce abur saturat la p 1=16 bar. Apa de alimentare are
taa=120oC. Căldarea consumă 250kg/h cu puterea calorică Q i=40MJ/kg. Determinați noul randament al
căldării obținut prin utilizarea supraîncălzitorului care supraîncălzește izobar până la temperatura de
300oC, 75% din producerea de abur saturat.

𝜂 = 0.8
𝑘𝑐𝑎𝑙 𝑘𝐽
𝑃1 = 16 𝑏𝑎𝑟𝑖 = 1,6 𝑀𝑃𝑎 𝑖1 = 668 = 2793 𝑘𝑔
𝑘𝑔
𝑡𝑎𝑎 = 120𝑜 𝐶
𝑐𝑎𝑎 = 4,20 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐶ℎ = 250 𝑘𝑔/ℎ
𝑄𝑖 = 40𝑀𝐽/𝑘𝑔 = 40000𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑡2 = 300𝑜 𝐶 𝑃2 = 𝑃1 => 𝑖2 = 724 𝑘𝑐𝑎𝑙/𝑘𝑔 = 3033 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐷2 = 75% ∗ 𝐷1

𝑖𝑎𝑎 = 𝑡𝑎𝑎 ∗ 𝑐𝑎𝑎 = 120 ∗ 4,20 ≅ 504 𝑘𝐽/𝑘𝑔


𝐷1 (𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 𝜂 ∗ 𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖 0.8 ∗ 250 ∗ 40000
𝜂𝑐𝑎𝑙 = => 𝐷1 = = ≅ 3495 𝑘𝑔/ℎ
𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖 𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 2793 − 504
𝐷2 = 0.75 ∗ 𝐷1 = 0.75 ∗ 3495 = 2621 𝑘𝑔/ℎ
𝐷2 (𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 ) 2621 ∗ (3033 − 2793)
𝜂𝑠𝑖 = = = 0.063 = 6.3%
𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖 250 ∗ 40000
𝜂𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙= 𝜂𝑐𝑎𝑙 + 𝜂𝑠𝑖 = 80% + 6.3% = 86.3%
Seminar 8

36. Căldura totală introdusă orar în jocurile unei căldări, prin arderea a 200 kg/h combustibil cu puterea
calorică inferioară Qi=40 MJ/kg este utilizată în proporție de 80% pentru obținerea aburului cu
presiunea p1=11 bar. Determinați debitul orar de abur și parametrii acestuia (taa=50oC).

𝜂 = 0.8
𝑡𝑎𝑎 = 50𝑜 𝐶
𝐶ℎ = 2000 𝑘𝑔/ℎ
𝐶ℎ
= 𝑖2 − 𝑖
𝐷
𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 )
𝜂=
𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖
𝑖1 = 2780 kJ/kg
𝑖𝑎𝑎 = 𝑐𝑎𝑎 ∗ 𝑡𝑎𝑎 = 4.19 ∗ 50 = 209 𝑘𝐽/𝑘𝑔
2780 − 209
0.8 = 𝐷 ∗ => 𝐷 = 24893.03 𝑘𝐽/𝑘𝑔
2000 ∗ 40000
𝑠1 = 6.55 𝑘𝐽/𝑘𝑔 ∗ 𝐾

37. Calculați cantitatea de căldură preluată de condensatorul unei instalații de forță care condenseazî abur
cu D=5000 kg/h, x=0,9, p2=0,01 bar. Căldarea specifică medie a apei de mare este cam = 4,2 kJ/kgK, iar
diferența de temperatură ântre intrarea și ieșirea apei din condensator este de 5 oC. Calculați debitul
masic de apă de răcire.

𝐷 = 5000 𝑘𝑔/ℎ
𝑥 = 0.9 𝑖1 = 2513 𝑘𝐽/𝑘𝑔 (𝑑𝑖𝑎𝑔 𝑙𝑎𝑃1 = 𝑃2 𝑠𝑖 𝑥 = 1)
𝑃2 = 0.01 𝑏𝑎𝑟 𝑖2 = 2260 𝑘𝐽/𝑘𝑔 (𝑑𝑖𝑎𝑔 𝑙𝑎 𝑃2 = 𝑥 = 9)
𝑐𝑎𝑚 = 4.2 𝑘𝐽/𝑘𝑔 ∗ 𝐾
Δ𝑡 = 5𝑜 𝐶

𝑄𝑐𝑎𝑛𝑑 = 𝐷(𝑖1 − 𝑖2 )
𝑄𝑝𝑟𝑖𝑚 = 𝐷𝑎𝑚 ∗ 𝑐𝑎𝑚 ∗ Δ𝑡
𝑄𝑐𝑎𝑛𝑑 = 𝑄𝑝𝑟𝑖𝑚

𝐷(𝑖1 − 𝑖2 ) = 𝐷𝑎𝑚 ∗ 𝑐𝑎𝑚 ∗ Δ𝑡

𝐷(𝑖1 − 𝑖2 ) 5000 ∗ (2513 − 2260) 1265 ∗ 103


𝐷𝑎𝑚 = = =
𝑐𝑎𝑚 ∗ Δ𝑡 4.2 ∗ (5 + 273.15) 1168.23

𝐷𝑎𝑚 = 1083 𝑘𝑔/ℎ = 1.083 𝑡/ℎ

𝑄𝑐𝑎𝑛𝑑 = 5000 ∗ (2513 − 2260)

𝑄𝑐𝑎𝑛𝑑 = 1265 ∗ 103

𝑄𝑐𝑎𝑛𝑑 = 1265 𝑡/ℎ


Seminar 9

38. Determinați randamentele și consumurile specifice de abur ale unei turbine pentru care se cunosc
următoarele date p1=35 bar, t1=400oC, p2=0,15 bar, x2=0,93, D=4 t/h. Căldarea este dotată cu
economizor nefierbător, temperatura apei de alimentare fiind de 200oC, iar caa=4,3 kJ/kgK.

𝑃1 = 35 𝑏𝑎𝑟 = 3,5 𝑀𝑃𝑎 => 𝑖1 = 𝑖𝑠𝑖 = 3220 𝑘𝐽/𝑘𝑔


𝑜
𝑡1 = 400 𝐶
𝑃2 = 0,15 𝑏𝑎𝑟 = 0,015 𝑀𝑃𝑎 => 𝑖2 = 𝑖𝑎𝑎 = 575 𝑘𝑐𝑎𝑙/𝑘𝑔 = 2408 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑥2 = 0,93
𝑖𝑎𝑎 = 𝑡𝑎𝑎 ∗ 𝑐𝑎𝑎 = 200 ∗ 4.3 = 860 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐷 = 4 𝑡/ℎ
𝑡𝑎𝑎 = 200𝑜 𝐶
𝑐𝑎𝑎 = 4,3 𝑘𝐽/𝑘𝑔 ∗ 𝑘
𝑄𝑖 = 𝐷(𝑖2 − 𝑥2 ∗ 𝑙𝑣 ) 𝑙𝑣 𝑖𝑛 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙 = 𝑟
𝑃2 = 0,15 𝑏𝑎𝑟 => 𝑙𝑣 = 2373 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑄𝑖 = 4000(2408 − 0,9 ∗ 2373) = 804440 𝑘𝐽/𝑘𝑔 = 804 𝑀𝐽/𝑘𝑔
𝑖1 − 𝑖2 3220 − 2408
𝜂= = = 0,344
𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎 3220 − 860
𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎) 𝐷(𝑖1 − 𝑖𝑎𝑎)
𝜂= => 𝐶ℎ =
𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖 𝜂 ∗ 𝑄𝑖
4000(3220 − 860)
𝐶ℎ = = 34 𝑘𝑔/ℎ
0.344 ∗ 804440
𝐶ℎ 34
𝐶𝑠 = = = 0.008 𝑘𝑔 𝑐𝑜𝑚𝑏/𝑘𝑔 𝑎𝑏𝑢𝑟
𝐷 4000
Seminar 10

39. Randamentul unei căldări navale care produce abur supraîncălzit de 50 bar și 450 oC, în proces izobar
este de 90%. Determinați randamentul vaporizatorului care se alimentează cu apă la temperatura de
200oC, având ccc=4,5kJ/kgK.

𝑃1 = 50 𝑏𝑎𝑟 = 5 𝑀𝑃𝑎 => 𝑖1 = 𝑖𝑠𝑖 = 3315 𝑘𝐽/𝑘𝑔


𝑡1 = 450𝑜 𝐶
𝑃2 = 𝑃1 => 𝑖2 = 𝑖𝑠𝑎𝑡 = 2794 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝜂𝑐𝑎𝑙𝑑 = 90%
𝑡𝑎𝑎 = 200𝑜 𝐶 => 𝑖𝑎𝑎 = 𝑡𝑎𝑎 ∗ 𝑐𝑎𝑎 = 200 ∗ 4.5 = 900 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑐𝑎𝑎 = 4,5 𝑘𝐽/𝑘𝑔 ∗ 𝐾
𝑖𝑠𝑖 − 𝑖𝑎𝑎
𝜂𝑐 = 𝜂𝑣 ∗
𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎
𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 2794 − 900 1704.6
𝜂𝑣 = 𝜂𝑐 ∗ => 𝜂𝑣 = 0.9 ∗ = ∗ 0.9
𝑖𝑠𝑖 − 𝑖𝑎𝑎 3315 − 900 2415
𝜂𝑣 = 0.635 = 63.5%

40. O căldare navală produce 20t/h abur supraîncălzit izobar la 4Mpa și 450 oC. 90% din cantitatea de abur
saturat se supraîncălzește. Determinați randamentul vaporizatorului care se alimentează cu apă la
220oC (caa=4,6 kJ/kgK dacă randamentul total este de 90%.)

𝐷1 = 20 𝑡/ℎ
𝑃1 = 𝑃2 = 4 𝑀𝑃𝑎 = 40 𝑏𝑎𝑟 => 𝑖1 = 3329 𝑘𝐽/𝑘𝑔 = 𝑖𝑠𝑖
𝑡1 = 450𝑜 𝐶 𝑖2 = 𝑖𝑠𝑎𝑡 = 2801 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐷1 = 90% ∗ 𝐷2 𝑖𝑎𝑎 = 𝑡𝑎𝑎 ∗ 𝑐𝑎𝑎 = 220 ∗ 4.6 = 1012 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑡𝑎𝑎 = 220𝑜 𝐶
𝑐𝑎𝑎 = 4,6 𝑘𝐽/𝑘𝑔 ∗ 𝐾
𝜂𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 𝜂𝑣 + 𝜂𝑐
𝐷2 (𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 )
𝜂𝑣 =
𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖
𝐷1 (𝑖𝑠𝑖 − 𝑖𝑠𝑎𝑡 )
𝜂𝑐 =
𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖
𝐷2 (𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 ) + 𝐷1 (𝑖𝑠𝑖 − 𝑖𝑠𝑎𝑡 )
𝜂𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 =
𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖
𝐷1 20
𝐷2 = = = 22.22 𝑡/ℎ
90% 0.90
𝐷1 (𝑖𝑠𝑖 − 𝑖𝑠𝑎𝑡 ) + 𝐷2 (𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 ) 22.22 ∗ 103 (2801 − 1012) + 20 ∗ 103 (3329 − 2801)
𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖 = =
𝜂𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 0.9
3 3
10560 ∗ 10 + 39755.55 ∗ 10
= => 𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖 = 55906 ∗ 103
0.9
𝐷1 (𝑖𝑠𝑖 − 𝑖𝑠𝑎𝑡 ) 20 ∗ 103 (3329 − 2801)
𝜂𝑐 = = = 0.188
𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖 55906 ∗ 103
𝜂𝑐 ≅ 19%
𝐷2 (𝑖𝑠𝑎𝑡 − 𝑖𝑎𝑎 ) 22.22 ∗ 103 (2801 − 1012)
𝜂𝑣 = = = 0.71
𝐶ℎ ∗ 𝑄𝑖 55906 ∗ 103
𝜂𝑣 ≅ 71%
𝜂𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 71 + 19 = 90%

S-ar putea să vă placă și