Instalaţii separatoare de reziduuri petroliere

Unitatea de învăţare nr. 3

Instalaţii separatoare de reziduuri petroliere

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 3

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 3 sunt:
La sfarsitul acestei unitati, cursantul va fi capabil sa:
 Înţeleaga cerintele Anexei I MARPOL referitoare la
instalatiile separatoare de santina (Regulile 14, 16, 17,
31, 32)
 Fie familiarizat cu principiile fizice ale separarii
 Cunoasca aspectele practice si sa le aplice corect
 Cunoasca elementele constructive specifice ale unor
tipuri reprezentative de separatoare

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 3 48

3.1 Instalaţii separatoare de reziduuri petroliere – generalitati, destinatie, cerinţe 48
impuse
3.2 Schema de funcţionare a unei instalaţii separatoare de reziduuri petroliere 48
3.3 Controlul manual si controlul automat al al instalaţiei: schema, elementele 49
componente şi funcţionarea
3.4 Procese de aglomerare şi separare din apã a reziduurilor petroliere 50
3.5 Sedimentarea în câmp gravitaţional: demonstratie 51

3.6 Sedimentarea în câmp gravi-centrifugal: demonstratie. hidrociclonul: 51

schema de principiu şi funcţionarea
3.7 Aglomerarea pe talere 52
3.8 Aerarea 53
3.9 Filtrarea 53
3.10 Exploatarea instalaţiilor. Pompa de santina cu surub: schema, elementele 54
componente şi funcţionarea

46
Instalaţii Mecanice de Bord 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalaţii separatoare de reziduuri petroliere

3.11 Separatorul fluvial: schema, elementele componente şi funcţionarea 55

3.12 Separatorul TURBULO: schema, elementele componente şi funcţionarea 56
3.13 Separatorul INVERTO: schema, elementele componente şi funcţionarea 56
3.14 Separatorul SEREP: schema, elementele componente şi funcţionarea 57
3.15 Separatorul AKER: schema, elementele componente şi funcţionarea 57
3.16 Separatorul BBGM EISSING: schema, elementele componente şi 58
funcţionarea
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 3 59
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 59
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 3 60

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu: studentul va citi si intelege materialul pus la
dispozitie. Va reprezenta schemele (nu se va limita la o simpla vizionare), va intelege functionarea
instalatiei si rolul fiecarui element component in cadrul schemei.Va face conexiuni cu cerintele
MARPOL privind instalatia. Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 2-3 h.

De reţinut!

Toate elementele sunt cuprinse in IMO STCW-

(Standards of Training, Certification and
Watchkeeping) privind calificarea minimala a ofiterului
de cart, deci trebuie retinute

INSTALAŢII SEPARATOARE DE REZIDUURI PETROLIERE

47
Instalaţii Mecanice de Bord 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalaţii separatoare de reziduuri petroliere

Pentru a preveni poluarea de cãtre nave a mediului marin, Convenţia internaţionalã

MARPOL 1973 si documentele semnate ulterior în legãturã cu ea a stabilit ca toate navele
cu tonaj mai mare de
400 TRB sã fie prevãzute cu instalaţii separatoare de reziduuri petroliere pentru ca apa
evacuatã peste bord sã aibe un conţinut minim de hidrocarburi.

1. SCHEMA DE FUNCŢIONARE A UNEI INSTALAŢII SEPARATOARE DE REZIDUURI

PETROLIERE

Amestecul de reziduuri petroliere este aspirat dintr-un tanc de colectare printr-un

sorb de cãtre o pompã si trimis spre separatorul de reziduuri (fig. 1). Dacã conţinutul de
hidrocarburi se încadreazã în limita valorilor admisibile, atunci apa curãţatã este evacuatã
peste bord printr-o armãturã cu clapet. În situaţia în care apa conţine hidrocarburi într-un
procent mai mare, ea trece prin analizorul de concentraţie si este trimisã din nou în circuitul
separatorului. Evacuarea reziduurilor din separator se face intermitent, ele adunându-se în
partea superioarã a separatorului, de unde printr-un ventil electromagnetic si o armãturã
manualã sunt trimise spre tancul de reziduuri. La bordul navelor se utilizeazã separatoare
de reziduuri centrifugale cu paleţi sau separatoare care au la bazã principiul diferenţelor de
greutãţi specifice între fazele componente ( apã de mare si hidrocarburi petroliere).

Fig. 1
1 – tanc de colectare amestecuri;
2 – sorb;
3 – pompã;

48
Instalaţii Mecanice de Bord 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalaţii separatoare de reziduuri petroliere

4 – separator de reziduuri;
5 – armãturã cu clapet pentru evacuarea apei curate peste bord;
6 – armãturã manualã;
7 – ventil electromagnetic;
8 – tablou de comandã a ventilului electromagnetic
9 – tanc de depozitare reziduuri;
10 – traductori pentru comanda ventilului

2. CONTROLUL INSTALAŢIEI

Instalaţia separatoare de reziduuri petroliere poate fi controlatã automat (fig. 2. a)

sau manual (fig. 2 b).

1 – traductor de nivel minim (închide ventilul 3);

2 - traductor de nivel maxim (deschide ventilul 3);
3 – ventil electromagnetic;

Fig. 2.a

49
Instalaţii Mecanice de Bord 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalaţii separatoare de reziduuri petroliere

1 – tub intrare apã santinã;

2 – tub evacuare produse petroliere;
3 – robinet control zona apa;
4 – robinet control zona reziduuri;
5 – tub evacuare apã peste bord;
6 – separator.

Fig. 2.b

3. PROCESE DE AGLOMERARE ŞI SEPARARE DIN APÃ A REZIDUURILOR

PETROLIERE

Cele mai eficiente procese utilizate într-o instalaţie navalã sunt: sedimentarea în
câmp gravitaţional, sedimentarea în câmp gravicentrifugal, laminarea , aglomerarea pe
talere, aerarea si filtrarea.
Toate procesele se desfãşoarã în separatoare de santinã care au la bazã principiul
diferenţei de greutate specificã între apa de mare şi hidrocar-burile petroliere, nefiind
recomandate procesele de curãţare chimicã.

3.1 SEDIMENTAREA ÎN CÂMP GRAVITAŢIONAL

Este un proces fizic în cadrul cãruia are loc separarea în faze a sistemelor eterogene
disperse, prin acţiunea diferenţiatã a gravitaţiei asupra fazelor componente cu densitãţi
diferite. Astfel, considerãm dispersantul cu densitatea a (fig.3) şi faza dispersã cu
densitatea r şi volumul V. Conform principiului lui Arhimede asupra fazei disperse
acţioneazã pe verticalã în sus forţa F 1 si în jos forţa de rezistenţã la înaintare F2 . Scriind
ecuaţia de echilibru, F1 = F2, se poate determina viteza de sedimentare gravitaţionalã a fazei
disperse :

2g V  a  r 
vg  (1)
  A  a

unde
 - coeficient de rezistenţã la înaintare a fazei disperse;
vg – viteza de sedimentare a fazei disperse;
A - aria frontalã a fazei disperse.

Fazele disperse sunt particule cu diametre între 50…..150  .

50
Instalaţii Mecanice de Bord 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalaţii separatoare de reziduuri petroliere

Fig. 3

3.2. SEDIMENTAREA ÎN CÂMP GRAVICENTRIFUGAL

Este un procedeu de provocare a aglomerãrii particulelor de hidrocarburi,

sedimentarea reziduurilor petroliere realizându-se ascensional sub efectul combinat al
gravitaţiei si al centrifugãrii. Centrifugarea se realizeazã cu ajutorul unor şicane ( fig. 4 ) si
hidrocicloane ( fig. 5 ). Şicanele sunt elemente constructive plasate în calea particulelor
astfel încât sã provoace devierea lor pe o traiectorie curbilinie, apãrând forţele centrifugale
de sedimentare. Ele pot fi şicane sus – jos – sus ( 4 a ) la care traiectoriile celor douã faze
nu se intersecteazã ) si şicane jos – sus – jos ( fig. 4 b ) la care traiectoriile se
intersecteazã.Hidrocicloanele ( fig. 5 ) sunt aparate care realizeazã centrifugarea
amestecului cu ajutorul presiunii dinamice a acestuia. Ele au trei racorduri, unul pentru
intrarea amestecului apã si reziduuri si douã racorduri de ieşire separatã pentru apã si
reziduuri. Spre deosebire de primul procedeu, acceleraţia gravitaţionalã este înlocuitã cu
acceleraţia normalã. Particulele de reziduuri se aglomereazã în zona centralã a
hidrociclonului, de unde pot fi evacuate printr-un racord plasat corespunzãtor.

Fig. 4 Fig. 5

51
Instalaţii Mecanice de Bord 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalaţii separatoare de reziduuri petroliere

3.5 AGLOMERAREA PE TALERE

Este un procedeu prin care particulele de reziduuri sunt obligate sã adere la talere
plane sau conice, astfel încât prin contact sã se producã aglomerarea lor ( fig. 6 ). Asupra
unei particule de reziduuri care a aderat la taler si se aflã într-un curent de apã de vitezã v ,
acţioneazã forţa arhimedicã F1 care se descompune în douã componente : F1t -
tangenţialã la taler ; F1n - normalã. Sub efectul componentei normale particula se
deplaseazã în lungul talerului opunându-i-se o forţã de frecare si o forţã de rezistenţã la
înaintare. Pentru ca particula de reziduu sã poatã avea o mişcare ascensionalã de
aglomerare si separare trebuie ca viteza curentului sã fie mai micã decât viteza ei.

Fig. 6

3.4 AERAREA

Este un procedeu de separare gravitaţionalã forţatã, în care particulele de reziduuri

aderã la bule de aer de flotabilitate mãritã. La partea inferioarã a separatorului existã o placã
poroasã prin care se suflã aer comprimat (fig. 7).

Fig. 7

52
Instalaţii Mecanice de Bord 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalaţii separatoare de reziduuri petroliere

Test de autoevaluare
1 Schema de principiu a instalaţiei separatorului de santinã
2 Instalatii de separare a hidrocarburilor. Controlul manual si controlul
automat al functionarii.
3 Procese de aglomerare si separare a hidrocarburilor: sedimentarea in
camp gravitational. Descrieti principiul separarii gravitationale (schita).
Calculati viteza de sedimentare pentru o particula oarecare si pentru
cazul particular de particula sferica
4
5 Procese de aglomerare si separare a hidrocarburilor: sedimentarea in
camp gravicentrifugal. Descrieti principiul separarii gravi-centrifugale
(schita). Calculati viteza de sedimentare pentru o particula oarecare si
pentru cazul particular de particula sferica. Hidrociclonul.
6 Procedee de aglomerare si separare a hidrocarburilor: aglomerarea pe
talere, aerarea si filtrarea. Descrieti principiul aglomerarii pe talere.
Reprezentare.Calculati viteza de sedimentare functie de unghiul de
inclinare al talerelor. Descrieti principiul aerarii (schita). Precizati
elementele componente ale aeratorului si rolul fiecaruia. Descrieti
principiile filtrarii in suprafata si in volum.
7 Separatorul folosit in flota fluvialã: schema, elemente componente,
functionare
8 Separatorul TURBULO: schema, elemente componente, functionare:
schema, elemente componente, functionare.
9 Separatorul INVERTO: principiul de functionare, elemente specifice
(fara schema).
10 Separatorul SEREP: schema, elemente componente, functionare.
11 Separatorul B.B.G.M. EISSING: schema, elemente componente,
functionare.
12 Separatorul de santina AKER: schema, elemente componente,
functionare.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 3

Verificarea se va face avand ca bază subiectele enumerate la Test de
autoevaluare. Lucrarea de verificare se sustine in saptmana 8 a
semestrului.

53
Instalaţii Mecanice de Bord 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalaţii separatoare de reziduuri petroliere

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
Conform obiectivelor.
Raspunsurile se puncteaza astfel:
-redarea corecta principial a schemei= 40%
-identificarea elementelor componente =30%
-Rolul elementelor componente si explicarea functionarii
instalatiei=30%

Recapitulare
Instalatii de balast-santina; instalatii de semnalizare si
stingere a incendiilor

Concluzii
 Se vor analiza impreuna cu studentii solutiile
paticulare-(pe nava pe care a lucrat studentul) a
schemelor generice
 Se va face intotdeauna conexiunea cu
prevederile Anexei 1 MARPOL referitoare la
instalatiile OWS si OCM.
 De va face conexiunea cu ISO 14000

54
Instalaţii Mecanice de Bord 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalaţii separatoare de reziduuri petroliere

Bibliografie
Fanel-Viorel PANAITESCU, Mariana PANAITESCU-
Masini si instalatii Navale Editia 2 Revizuita Ed. Ex
Ponto, Constanta, 2009

55
Instalaţii Mecanice de Bord 2 – Curs, laborator şi proiect