Instalaţii sanitare

Unitatea de învăţare nr. 4

Instalaţii sanitare
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 4
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 4 sunt:
 Elementele specifice instalatiilor sanitare la nave
 Familiarizarea cu principiile biofizice ale tratarii
bactericide a apei
 Incadrarea echipamentelor in cerintele MARPOL 73/78
Anexa 4 Ape uzate
 Elemente constructive specifice si principii de
functionare la cateva tipuri reprezentative de
separatoare de ape uzate
 Sublinierea aspectelor practice
 Exploatarea instalatiilor

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 4 63

4.1 Generalitaţi 64
4.2 CLASIFICARE 64
A) Instalaţii de alimentare cu apã:
B) Instalaţii de scurgeri
4.3 Instalaţii de alimentare cu apã potabilã: cerinte, schema, elemente 64
componente, funcţionare, calculul instalaţiei
4.4 Instalaţii alimentare cu de apã tehnicã: cerinte, schema, elemente 65
componente, funcţionare, calculul instalaţiei. schema circuitului hidrofor
grupuri sanitare
4.5 Distilatoare de apã: schema, elemente componente, funcţionare 66
4.6 Tratarea bactericida a apei. Schema, elementele componente si functionarea 67
instalatiei cu radiatii ultraviolete. Osmoza inversa, mineralizarea.
4.7 Instalaţii de scurgeri (canalizare). Cerinte. Instalaţia tip ATLAS de tratare ape 69
uzate- schema, elemente componente, funcţionare. Instalaţia tip Neptumatic
Moc de tratare ape uzate- schema, elemente componente, funcţionare.
61
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect

 Instalaţii sanitare

Instalatia tip LK30A de tratare ape uzate - schema, elemente componente,
funcţionare
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 4 73
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 73
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 4 74

De reţinut!

Toate elementele sunt cuprinse in IMO STCW-

(Standards of Training, Certification and
Watchkeeping) privind calificarea minimala a ofiterului
de cart, deci trebuie retinute

INSTALAŢII SANITARE

Instalaţiile sanitare asigurã:

- apã potabilã la bord;
- apã de spãlare pe corp;
- apã de mare pentru spãlare obiecte sanitare;
- evacuarea peste bord a apelor uzate şi a dejecţiilor (respectând MARPOL 1973 / 1978).

62
Instalaţii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect

 Instalaţii sanitare

Dupã destinaţia lor instalaţiile sanitare se clasificã în :
A) Instalaţii de alimentare cu apã:
- instalaţii de apã potabilã;
- instalaţii de apã tehnicã;
- instalaţii de alimentare cu apã de mare.

B) Instalaţii de scurgeri.

1 INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ

4.1 INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ POTABILÃ

Destinaţie: pãstrarea resurselor şi alimentarea cu apã potabilã a consumatorilor din

bucãtãrii, careuri etc. Apa potabilã trebuie sã fie dulce, curatã, transparentã, sã nu conţinã
microorganisme sau substanţe nocive. Apa este furnizatã de la mal sau de la o instalaţie
proprie de desalinizare cu respectarea STAS 1342-84 Apa potabilã. Condiţii tehnice de
calitate.
Consumul specific de apã potabilã este 30 litri/om/zi.
Rezervele de apã potabilã ale unei nave trebuie sã asigure consumul de apã pentru
cel puţin 7 zile.
Dupã aceastã perioadã calitãţile apei potabile se deterioreazã. Dacã nava are o
autonomie mai mare de 7 zile, atunci trebuie sã existe o instalaţie de distilat apa. Pentru ca
apa din tanc sã nu intre în contact cu oxizii de fier, acesta se acoperã cu un strat de ciment.
Poziţia tancurilor este distantã faţã de compartimentele calde si cele de combustibil. Ele se
instaleazã fie separat, fie lângã tancurile cu apã pentru cãldãri. Instalaţia de apa potabilã
trebuie sã fie independentã si sã nu intre în legãturã cu alte instalaţii de la bord. Se executã
dupã principiul centralizat sau în grup. Conductele instalaţiei sunt din oţel zincat cu d = 50
mm pentru conducta principalã si d = 13….18 mm pentru alte ramificaţii. La bordul navei
existã tancuri de depozit si tancuri de consum. Cele de consum se dispun la o oarecare
înãlţime astfel încât sã asigure prin cãdere liberã principalii consumatori de la bord. Pompele
instalaţiei funcţioneazã periodic, aspirând apa din tancurile de depozit si refulând-o în
tancurile de consum.
Schema de principiu a unei instalaţii de alimentare cu apã potabilã este cea din fig.
1:

63
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect

 Instalaţii sanitare


1 – tanc de rezervã; 2 – tanc de presiune; 3- pompã manualã; 4- pompã centrifugalã; 5- tubulaturã

principalã; 6 – ramificaţii; 7 – tubulaturã pentru conectarea la mal;
8 – tubulaturã pentru prea plin; 9 – supapã de siguranţã;
10- valvule de izolare; 11- sorb tanc

Fig. 1

4.2. INSTALAŢII DE APÃ TEHNICÃ

Destinaţie: pãstrarea rezervelor şi alimentarea cu apã pentru spãlarea

consumatorilor din cabine de locuit, bãi, spãlãtorii etc. Sunt instalaţii autonome, fãrã
comunicaţie cu instalaţia de apã potabilã.
Apa provine de la mal, din reţeaua urbanã sau prin desalinizare.
Constructiv instalaţiile sunt similare.
Consum specific: 70 – 100 l pe om /zi pentru nave cu zona nelimitatã de navigaţie si
15 – 20 l pe om /zi consumul zilnic de apã de spãlat în mod uzual.
Instalaţia de apã tehnicã are un circuit de apã caldã şi un circuit de apã rece. Apa
caldã este preparatã într-un schimbãtor de cãldurã central şi apoi, prin tubulaturi separate,
este distribuitã spre locurile de utilizare. Temperatura la ieşirea din schimbãtor este de 60 –
700C.
Rezerva de apã pentru spãlat se pãstreazã în tancurile dintre primul si al doilea fund
al navei sau în tancuri speciale dispuse în borduri. Tubulatura acestei instalaţii este din oţel
cu diametrul de 50 mm pentru magistrala principalã si 13…38 mm pentru ramificaţii.
64
Instalaţii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect

 Instalaţii sanitare

Armãturile instalaţiei sunt din oţel sau bronz. Schema circuitului hidrofor pentru grupurile
sanitare este prezentatã în fig. 2:

1 – magistrala principalã; 2- filtru ( plasã de sârmã );

3- circuit de by – pass; 4- pompã de circulaţie; 5 – hidrofor ;
6 – valvulã; 7 – consumatori
Fig. 2
Rezerva de apã potabilã se pãstreazã în cel puţin douã tancuri nestructurale,
protejate în interior cu lapte de ciment, polietilenã sau vopsele din rãşini sintetice alimentare.
Se amplaseazã departe de sursele de cãldurã, de alte tancuri; se protejeazã prin utilizarea
sticlelor de nivel (nu a sondelor).
Instalaţiile de alimentare cu apã tehnicã şi apã de mare (sãratã) sunt asemãnãtoare
constructiv cu instalaţia de alimentare cu apã potabilã, existând totuşi câteva aspecte
specifice.
Apa tehnicã se pãstreazã în tancuri structurale sau nestructurale, protejând-o prin
mãsuri constructive împotriva murdãririi sau degradãrii. Sunt prevãzute cu serpentine de
încãlzire pentru a evita îngheţul. Instalaţiile de apã sãratã se caracterizeazã prin absenţa
tancurilor. Din cauza agresivitãţii apei de mare, tubulatura se confecţioneazã din ţevi de oţel
zincat, din aliaje de Cu, din oţel inoxidabil sau din oţel cãptuşite în interior cu polietilenã.

4.2.1.DISTILATOARE DE APÃ

Sunt utilaje termice care produc apa distilatã din apa de mare prin vaporizare si
condensare.
Cele mai rãspândite tipuri constructive sunt ATLAS si NIREX, care utilizeazã aburul
sau apã de rãcire a motoarelor principale funcţionând la depresiunea atmosfericã.
Elementele componente ale unui distilator sunt prezentate în fig. 3:

65
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect

 Instalaţii sanitare


1 – vaporizator; 2 – separator de picãturi ; 3 – condensator ; 4 – pompã de apã sãratã; 5 – ejector pentru

gazele din distilator; 6 - ejector pentru saramura si stropii de apã reţinuţi de deflectorul separatorului de
picãturi; 7- pompã de evacuare a apei distilate din condensator; 8 – salinometru; 9 – armãturã
electromagneticã; 10 - drum spre tancul de depozitare
Fig. 3

4.2.2. TRATAREA BACTERICIDÃ A APEI

Apa dulce utilizatã ca apã tehnicã este supusã unui tratament chimic şi fizic în
vederea prevenirii depunerilor de piatrã pe pereţii ţevilor, a îndepãrtãrii grãsimilor, a aerului
si impuritãţilor vegetale sau minerale.
Apa dulce folositã la rãcirea motoarelor (în circuit închis) este tratatã cu diferite
uleiuri sau substanţe anticorozive.
Apa potabilã impune condiţii severe de utilizare. Tratarea corectã înseamnã
separare, dezinfectare (sterilizare) şi mineralizare.
Separarea apei de materiile de naturã vegetalã, mineralã sau animalã pe care le
conţine în suspensie, se realizeazã prin decantare si filtrare. Decantarea nu dã rezultate
bune la bordul navei datoritã balansului. De aceea se foloseşte filtrarea care constã în
trecerea apei prin filtre fine si mase poroase.
Dezinfectarea sau sterilizarea apei potabile la bordul navelor se poate realiza fizic,
chimic sau biologic prin urmãtoarele metode:
- metoda clorurãrii apei care dã rezultate antiseptice foarte bune, dar conferã apei un gust
si un miros neplãcut, iritând mucoasa bucalã; se foloseşte clor gazos sau substanţe
clorigene;
- metoda sterilizãrii cu radiaţii ultraviolete constã în trecerea apei prin baterii cu becuri
ultraviolete de construcţie specialã. Sunt aparate foarte scumpe. Aparatul (fig.4) se
compune din lampa de radiaţii ultraviolete 1, montatã în tubul de cuarţ 2, care permite
trecerea radiaţiilor ultraviolete spre camera de sterilizare delimitatã de tubul metalic exterior
3. Dispozitivul cu perie 4 permite curãţirea tubului de cuarţ 2 de impuritãţile mecanice pe
care le poate depune apa. Prezenţa bacteriilor în apã este detectatã de senzorul 5, montat
pe tubul 3 şi separat de acesta prin geamul de cuarţ 6. Pe racordul de intrare a apei în
aparat este montatã armãtura electromagneticã 7, comandatã de senzorul 5.
Odatã cu punerea sub tensiune a aparatului, lampa 1 este alimentatã, dar armãtura

66
Instalaţii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect

 Instalaţii sanitare

7 rãmâne închisã, pentru cã lampa 1 nu este încãlzitã. Dupã circa 2 minute, radiaţiile
ultraviolete ale lãmpii ating nivelul nominal, armãtura 7 se deschide şi permite intrarea apei
în aparat. Când apa conţine impuritãţi sau bacterii, senzorul 5 comandã închiderea
armãturii 7. Acelaşi lucru se întâmplã dacã geamurile 6 sau 2 sunt murdare. În acest caz
se procedeazã la curãţirea sticlei 2 cu peria 4 şi a sticlei 6 prin demontare.

Fig. 4

- metoda sterilizãrii apei cu ioni de Ag sau Cu (metoda oligodinamicã) atrage tot mai mult
atenţia asupra navelor moderne.
Cele mai bune rezultate pentru tratarea bactericidã a apei la nave le-au dat soluţiile
electrolitice conţinând o cantitate foarte micã de Ag sau Cu (0,02…0,19 g Ag/m3 apã) pentru
a steriliza 6…12 luni apa si a pãstra proprietãţile organoleptice ale ei. În prezent s-au
construit ionizatoare navale pentru capacitãţi de 2….4m3 / zi foarte simple si economice.
- osmoza inversã este un procedeu biologic de filtrare a apei la presiune înaltã printr-o
membranã semipermeabilã confecţionatã din celulozã sau nylon.
Mineralizarea constã în dizolvarea de sãruri minerale necesare orga-nismului uman si
care lipsesc din apa existentã la bordul navelor.

67
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect

 Instalaţii sanitare

2. INSTALAŢII DE SCURGERI (CANALIZARE)

Aceste instalaţii cuprind scurgerile sanitare (duşuri, bãi si spãlãtoare) şi evacuarea

dejecţiilor. Conform normelor internaţionale evacuarea dejecţiilor presupune o tratare în
prealabil si apoi deversare în locuri permise sau, atunci când nu este posibilã, o colectare, o
malaxare si o evacuare în barje colectoare.
Pentru scurgerile de la toalete se folosesc instalaţii independente compuse
din conducte si armãturi care deservesc una sau mai multe încãperi. Dacã nava se gãseşte
puţin înclinatã instalaţia de canalizare se executã cu pantã spre bordaj în scopul evacuãrii
peste bord prin curgere liberã. Dacã nava se gãseşte într-o zonã cu regim strict sanitar,
scurgerile de la toalete sunt canalizate în tancuri speciale de unde apoi se evacueazã în
zonele permise.
Scurgerile sunt colectate într-un tanc în care sunt dezinfectate şi apoi sunt evacuate
peste bord.
Tancul este prevãzut cu sistem de semnalizare la nivel maxim de umplere. El este
amplasat departe de încãperile de locuit şi de serviciu, de posturile de comandã şi de
sursele de cãldurã. Aerisirea se terminã de obicei în coşul de fum. În scopul curãţirii sale în
interior se monteazã ţevi perforate, prin care se trimit apã şi abur.
Tuburile de scurgere se monteazã cu pante coborâtoare spre tanc si raze de
curburã cât mai mari, iar în coturi sunt pevãzute capace de curãţire. Nu trebuie sã ajungã
mirosuri neplãcute în încãperi.
Locul de evacuare a dejecţiilor peste bord este la circa 300 mm mai sus de linia de
plutire a navei. Este bine ca în locul de ieşire a conductei de canalizare prin bordaj sã se
fixeze clapete mobile care sã nu permitã pãtrunderea apei prin conductele de scurgere.

68
Instalaţii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect

 Instalaţii sanitare


Instalatia ATLAS de tratare a apei uzate

Elemente componente: 1- tanc colector primar prevazut cu separator, ciur (1C) si doua
ajutaje cu apa sarata (1A si 1B) , pentru omogenizare apa uzata; 2- valvula alimentare apa
de mare; 3-Palnie de pe care cad particulele solide de pe cuirul inclinat 1C; 4-Pleumotanc
reziduuri solide; 5- valvula actionata pneumatic pentru colectarea particulelor solide in 4; 6-
armatura electromagnetica bazin conic pentru decantare; 7- tanc de amestec pentru
tratarea chimica a fazei lichide(dotat cu mixer); 8- pompa dozare substante chimice; 9- tanc
substante chimice; 10-tanc combinat de aglomerare a substantelor flotante; 11- tanc de
sedimentare; 12-pompa peste bord: aspira apa tratata din 11 si-l evacueaza peste bord sau
in tancul de depozitare, conform MARPOL Anexa 4; 13- pompe recirculare catre tancul 4
prin palnia 3 a materiilor solide; 14-traductor de nivel; 15- Armatura de actionare
pneumostatica a pompelor cu membrana M1 si M2.

Functionarea instalatiei ATLAS rezulta din prezentarea elementelor componente

69
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect

 Instalaţii sanitare


Instalatia NEPTUMATIC MOC de tratare a apei uzate

Functionare :
Apa uzata intra mai intai in tancul de tratare mecanica in care materiile solide sunt
malaxate si amestecate cu apa, prin recirculare cu pompa INLET PUMP. Urmeaza etajul
de oxidare, unde apa este recirculata de un numar de ori, intre un tank tresurizat si un tanc
de expansiune, in conditii de aerare maxima, pentru a se obtine o dagradare maxima a
materiilor organice de catre bacteriile aerobe. Recircularea se face cu ajutorul unui ejector.
In etajul final de tratare chimica si separare are loc introducerea agentului de floculare,
fortand impuritatile sa se combine in agregate de dimensiuni mari. In tancul de flotare,
aceste agregate sunt ridicate la suprafata de bulele de aer; un sistem cu banda curăţă aceste
agregate si le trimite in tancul de namol (Sludge Tank). In final se introduce dezinfectantul
chimic pentru distrugerea germenilor patogeni. Apa purificata este trimisa afara din
instalatie cu ajutorul pompei de descarcare.

70
Instalaţii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect

 Instalaţii sanitare


INSTALAŢII SANITARE
Biological sewage treatment plant LK30A

12:24 Conf.dr.ing. Viorel Panaitescu 28

Elemente componente: tanc 1 malaxare, tanc 2 aerare, tanc 3 sedimentare, tank 4

tratare chimica, Pompa de descarcare, pompa de circulatie, compresoare de aer

Functionare:
Apa uzata black sewage intra in tancul 1 unde materiile solide se descompun pe
gratarul inclinat si se amesteca cu apa prin recirculare de catre pompa de circulare. La
atingerea senzorului de nivel superior, valvula pneumostatica se deschide si o parte din
apa refulata de pompa de circulatie trece in camera urmatoare. In aceasta camera se
produce dergadarea biologica utilizand bacterii aerobe. Alinentarea cu aer se face de la
unul din compresoarele No.1 sau 2. In vederea omogenizarii amesteculuii, are loc
recircularea spre tancul urmator (3) cu ajutorul unui sistem de ejector pneumatic. Prin
sistemul de prea-plin apa ajunge in etajul final de clorinare, in care se introduce agentul
de dezinfectare. Apele uzate provenind de la chiuvete si dusuri (Grey sewage) ajung
direct in acest tank, deoarece nu contin reziduuri solide. Din acest tanc final pompa de
descarcare preia apa tratata si o evacueaza peste bord. Aceeasi pompa poate fi utilizata
pentru golirea oricaruia din tancuri, prin deschiderea valvulei corespunzatoare.

71
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect

 Instalaţii sanitare

Test de autoevaluare
1. Instalatia de alimentare cu apa potabila: schema, elemente
componente, functionare, calcul.
2. Instalatia de alimentare cu apa grupuri sanitare: schema,
elemente componente, functionare, calcul.
3. Schema circuitului hidrofor pentru alimentare grupuri sanitare;
elemente componente, functionare.
4. Distilatoare de apa: schema, elemente componente, functionare.
5. Tratarea apei dupa distilare. Schema, elemente componente si
functionarea instalatiei de tratare cu rediatii ultraviolete.
6. Instalatii de scurgeri. Cerinte.
7. Tratarea apelor uzate. Instalatia ATLAS: schema, elemente
componente, functionare.
8. Instalatia MEPTUMATIC MOC: schema, elemente componente,
functionare.
1 Instalatia LK 30A: schema, elemente componente, functionare.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 4

Verificarea se va face avand ca bază subiectele enumerate la Test de
autoevaluare

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
Conform obiectivelor.
Raspunsurile se puncteaza astfel:
-redarea corecta principial a schemei= 40%
-identificarea elementelor componente =30%
-Rolul elementelor componente si explicarea functionarii
instalatiei=30%

Recapitulare

Instalatii de balast-santina, instalatii de stins incendiul,

instalatii separatoare de reziduuri petroliere

72
Instalaţii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect

 Instalaţii sanitare


Concluzii
 Se vor analiza impreuna cu studentii solutiile
paticulare-(pe nava pe care a lucrat studentul) a
schemelor generice la separatoarele de ape uzate
 Se va face intotdeauna conexiunea cu
prevederile Anexei 4 MARPOL – Sewage.

Bibliografie
Fanel-Viorel PANAITESCU, Mariana PANAITESCU-
Masini si instalatii Navale Editia 2 Revizuita Ed. Ex
Ponto, Constanta, 2009

73
Instalaţii de Bord si punte 2 – Curs, laborator şi proiect