Sunteți pe pagina 1din 9

INSTALATII SANITARE 5.10.1.

Destinatie si cerinte generale

Instalatiile sanitare navale trebuie sa asigure, pentru pasagerii si echipajul de la bordul navelor, apa potabila, apa de spalare pe corp, apa de mare pentru spalarea obiectelor sanitare, precum si evacuarea peste bord a apelor uzate si dejectiilor, respectand normele sanitare navale si conventia internationala pentru prevenirea poluarii de catre nave (MARPOL 73/78).

Dupa functiile lor, instalatiile sanitare sunt de alimentare cu apa si de scurgeri. 17317g66r Instalatiile de apa potabila sunt destinate pentru pastrarea rezervelor si pentru alimentarea cu apa potabila a consumatorilor din bucatarii, careuri, posturi de comanda si incaperi medicale. Apa potabila trebuie sa fie dulce, curata si transparenta. Ea nu trebuie sa contina microorganisme sau substante daunatoare organismului uman. La bordul navelor apa potabila poate proveni dintr-o retea urbana sau dintr-o instalatie proprie de desanilizare, care prelucreaza apa de mare astfel incat sa fie respectat STAS 1342-84. Pentru navele maritime cu zona de navigatie nelimitata, consumul specific de apa potabila este normat la maximum 30 l / om zi. Rezervele de apa potabila ale unei neve trebuie sa asigure consumul de apa pentru cel putin 7 zile. Instalatiile de apa tehnica sunt destinate pentru pastrarea rezervelor si pentru alimentarea cu apa de spalare pe corp a consumatorilor din cabine de locuit, bai, spalatorii, careuri, posturi de comanda si incaperi medicale. Instalatiile de apa tehnica trebuie sa fie autonome si sa nu poata comunica cu instalatiile de apa potabila. Apa de spalare trebuie sa fie apa obtinuta dintr-o retea urbana sau prin desalinizarea apei de mare. Constructiv, instalatia de apa tehnica este similara celei de apa potabila si poate fi executata chiar unitar pe navele cu consumatorii de apa relativ mici. In acest caz insa, calitatea apei trebuie sa indeplineasca conditiile impuse celei potabile. La navele maritime cu zona de navigatie nelimitata norma de consum specific de apa tehnica este 70 l / om zi. In cazul sistemului unitar de apa potabila si tehnica, consumul specific de apa este 100 l/om zi. Instalatia de apa tehnica are un circuit de apa calda si un circuit de apa rece. Apa calda este preparata intr-un schimbator de caldura central si apoi, prin tubulaturi separate, ea este distribuita la locurile de utilizare.

Instalatiile de alimentare cu apa de mare asigura apa necesara spalarii WCurilor si pisoarelor. Instalatiile de scurgeri cuprind circuitele de scurgeri sanitare si pe cele de evacuare a dejectiilor. Instalatiile de scurgeri sanitare evacueaza apele dusurilor, bailor, lavoarelor, spalatoarelor si spatiile in care sunt transportate animale vii. Apele uzate si dejectiile evacuate peste bord se trateaza in instalatii speciale, dotate cu dispozitive care impiedica descarcarea lor necontrolata. Daca apele uzate se dezinfecteaza prin clorinare, cantitatea de clor liber din apele uzate descarcate peste bord nu trebuie sa depaseasca 5 mg/l . Navele care nu au instalatii de tratare a apelor uzate sunt dotate cu instalatii de colectare si maruntire a dejectiilor, cu posibilitati de evacuare peste bord dupa dezinfectare, in zone permise, in barje colectoare special amenajate sau in rezervoare stationare amplasate la mal. 5.10.2. Particularitati de constructie

5.10.2.1. Instalatii de alimentare cu apa In fig.38 este reprezentata schema unei instalatii de alimentare cu apa potabila (1armaturi de inchidere; 2- tancuri de apa potabila; armaturi cu trei cai; 4- tubulatura de admisie in tancurile de depozitare, de la mal, doc sau alta nava; 5- priza de punte pentru racordarea tubulaturii flexibile de alimentare; 6- aerisiri; 7- armaturi de retinereinchidere; 8- pompa; 9- tubulatura instalatiei de aer comprimat; 10- hidrofor; 11- sticla de nivel; 12- manometru; 13- supapa de siguranta; 14- tubulatura magistrala a instalatiei de apa potabila; 15, 16, 17- tubulaturi care alimenteaza diferite grupe de consumatori; 18traductor de nivel; 19-tubulatura de la instalatia de desalinizare; 20- aparat bactericid). Rezerva de apa potabila a navei se pastreaza in cel putin doua tancuri nestructurale, protejate in interior cu lapte de ciment, polietilena sau vopsele din rasini sintetice alimentare. Aceste tancuri se amplaseaza departe de sursele de caldura sau de tancurile cu alte lichide impotriva inundarii si murdaririi: ele se protejeaza prin utilizarea sticlelor de nivel (nu a sondelor) si a tuburilor de ambarcare ridicate deasupra puntilor cu cel putin 400 mm. Pentru fierberea apei potabile se folosesc aparate individuale, amplasate in oficii. Apa tehnica se pastreaza in tancuri structurale sau nestructurale, protejand-o prin masuri constructive impotriva murdaririi sau degradarii prin incalzire. Pentru a evita inghetarea ei pe timp de iarna, tancurile de depozitare au serpentine de incalzire.

Instalatiile de apa tehnica au si circuite de apa calda, furnizata de un boiler alimentat electric, cu abur sau cu apa de racire a motoarelor principale. Temperatura apei calde se mentine constanta prin recirculare cu ajutorul unei pompe care aspira de la cei mai indepartati consumatori si refuleaza in boiler, folosind o tubulatura inelara autonoma.

Instalatia de apa sarata se caracterizeaza prin absenta tancurilor de depozitare. Din cauza agresivitatii apei de mare, tubulatura se confectioneaza din tevi de otel zincat, din aliaje de cupru, din otel inoxidabil sau din otel captusit la interior cu polietilena. 5.10.2.2. Distilatoare de apa Sunt utilaje termice care produc apa distilata din apa de mare, prin vaporizare si condensare. In constructiile navale romanesti cele mai raspandite sunt tipurile constructive ATLAS si NIREX. Ambele functioneaza la depresiune atmosferica, utilizand abur sau apa de racire a motoarelor principale. O parte din apa de racire din circuitul inchis al motorului principal, de temperatura (60 . 65)C, este trimisa (fig.39) printre tevile vaporizatorului 1, incalzind apa sarata care circula prin tevi la (35 . 45)C. Depresiunea necesara vaporizarii este formata si mentinuta cu ajutorul ejectoarelor 5 si 6. Eventualii stropi de apa antrenati ascendent datorita presiunii dinamice mari, sunt retinuti de separatorul 2, iar aburul format trece prin condensatorul 3, unde isi schimba starea de agregare. Agentul secundar al condensatorului este apa de mare din circuitul deschis de racire a motorului

principal. Ea circula prin tevile condensatorului, iar printre tevi circula aburul vaporizatorului 1. Ejectorul 5 este racordat la condensatorul 3. El extrage aerul si gazele din distilator, pentru a mentine depresiunea necesara temperaturii scazute de evaporare, care poate fi citita la termometrul T de pe separatorul 2. Ejectorul 6 dreneaza saramura si stropii de apa retinuti de deflectorul separatorului de picaturi 2. Fluidul de lucru al ejectoarelor este apa sarata, furnizata de pompa 4. Debitul ei este de 3 . 4 ori mai mare decat debitul apei vaporizate, pentru a impiedica depunerea sarurilor. Apa distilata este evacuata din condensatorul 3 cu ajutorul pompei 7. Salinometrul 8 masoara concentratia de saruri de clor si dirijeaza apa in continuare astfel: daca concentratia este sub (10 . 15) mg NaCl/l apa, produsul este dirijat pe drumul 10 spre tancul de depozitare, iar pentru concentratii peste aceasta limita, prin deschiderea armaturii electromagnetice 9, este returnat in distilator.

Fig.39. 5.10.2.3. Tratarea bactericida a apei

Se aplica apei distilate dupa filtrare sau tratare cu carbonati de calciu sau magneziu, pentru a deveni potabila si consta din trecerea printr-un camp de radiatii ultraviolete. Fig.40 Aparatul (fig.40) se compune din lampa de radiatii ultraviolete 1, montata in tubul de cuart 2, care permite trecerea radiatiilor ultraviolete spre camera de sterilizare delimitata de tubul metalic exterior 3. Dispozitivul cu perie 4 permite curatirea tubului de cuart 2 de impuritatile mecanicepe care le poate depune apa. Prezenta bacteriilor in apa este detectata de senzorul 5, montat pe tubul 3 si separat de acesta prin geamul de cuart 6. Pe racordul de intrare a apei in aparat este montata armatura electromagnetica 7, comandata de senzorul 5. Odata cu punerea sub tensiune a aparatului, lampa 1 este alimentata, dar armatura 7 ramane inchisa, pentru ca lampa 1 nu este inca incalzita. Dupa circa 2 minute, radiatiile ultraviolete ale lampii ating nivelul nominal, armatura 7 se deschide si permite intrarea apei in aparat. Cand apa contine impuritati sau bacterii, senzorul 5 comanda inchiderea armaturii 7. Acelasi lucru se intampla daca geamurile 6 sau 2 sunt murdare. In acest caz se procedeaza la curatirea sticlei 2 cu peria 4 si a sticlei 6 prin demontare. 5.10.2.4. Instalatii de scurgeri Au ca scop evacuarea apelor uzate prin spalare sau prin antrenarea dejectiilor pentru evacuarea acestora; instalatiile de scurgere au circuite separate. In fig.41 este reprezentata schema unei instalatii de scurgere cu circuit separat (1,2- conducte de scurgere; 3- magistrale de scurgere a apelor de spalare; 4- magistrale de dejectii; 5- sifoane de punte; 6- lavoare; 7- scaune WC; 8- alimentari cu apa; 9-pisoare; 10- capace de curatire; 11- sifon cu bariera hidraulica). Scurgerile sunt colectate intr-un tanc, in care sunt dezinfectate si apoi sunt evacuate peste bord in zonele permise. Tancul este prevazut cu sistem de semnalizare la nivel maxim de umplere. El este amplasat departe de incaperile de locuit si de serviciu, de posturile de comande si de sursele de caldura. Aerisirea sa se termina de obicei in cosul de fum. In scopul curatirii sale in interior se monteaza tevi perforate prin care se trimit apa si abur. Conform normelor Conferintei internationale asupra liniilor de incarcare (1966), scurgerile peste bord sunt prevazute cu clapete de retinere montate pe bordaj, cu inchidere de pe

puntea de bord libera, daca distanta dintre linia de plutire si cea mai joasa scurgere deschisa este mai mica de 0,02 L. Tubulatura de scurgere trebuie sa se afle in permanenta la presiunea atmosferica, datorita gurilor de scurgere amplasate la diferite nivele. In acest scop ea se dimensioneaza astfel incat sectiunea transversala ocupata de lichid sa fie mai mica decat cea geometrica pusa la dispozitie de tub. Prin reteaua de scurgere la care sunt racordate obiectele sanitare nu trebuie sa ajunga

mirosuri neplacute in incaperi. In acest scop, la toate obiectele sanitare sunt prevazute sifoane cu bariera hidraulica, care retinand in permanenta o perna de apa, impiedica trecerea gazelor in sens contrar. Fig.41 5.10.2.5. Tratarea apelor uzate

Aceasta are drept scop indeplinirea conditiilor de evacuare peste bord fara restrictii. Pentru aceasta sunt folosite utilaje care trateaza apele uzate mecanic si biologic sau utilaje care combina tratarea mecanica cu oxidarea si tratarea biologica. Tratarea apelor uzate si a dejectiilor trebuie sa fie bactericida. Fig.42 In fig.42 este reprezentata schema unei instalatii de tratare mecanica si biologica de tip ATLAS. Ea se compune din tancul colector 1, prevazut cu separatorul 1s , ciurul 1c , si doua ajutaje de apa sarata 1A si 1B , alimentate din valvula 2, pentru antrenarea si faramitarea particulelor solide mari. Particulele retinute de ciurul 1c cad de pe planul inclinat al ciurului in palnia 3 si prin valvula actionata pneumatic 5 sunt colectate in pneumotanculde reziduuri solide 4, din care pot fi evacuate cu aer comprimat prin deschiderea armaturii electromagnetice 6. Faza lichida este tratata chimic in tancul de amestec 7, dotat cu mixer, unde substanta cde formare a materiei flotante (varul) este trimisa din tancul de depozitare 9 cu ajutorul pompei dozatoare 8 printr-o armatura electromagneti-ca, in concentratie de 500 g/m3 apa uzata. Din tancul de amestec 7 apa uzata si particulele care trec prin ciurul 1c sunt trimise in tancul combinat 10 de aglomerare a substantelor flotante, care are rolul dublu de a amortiza sarcinile de varf si de a asigura timpul necesar de contact in vederea separarii sedimentelor care se colecteaza gravitational la fundul tancului de sedimentare 11. Din partea superioara a tancului de sedimentare 11 lichidul limpezit este aspirat de pompa 12 si apoi este evacuat peste bord sau este depozitat intr-un tanc de balast, daca nava se afla intr-o zona in care evacuarea este interzisa. Reziduurile solide de la fundul tancului 11 sunt aspirate de pompele 13 si sunt trimise spre pneumotancuri de reziduuri solide 4 prin palnia 3, care se goleste automat, la comanda data de traductorul de nivel 14. Pompele 13 sunt alimentate suplimentar cu ajutorul pompelor cu membrana M1 si M2 , actionate pneumostatic prin armatura electromagnetica 15. Reziduurile solide din pneumotancul 4 sunt golite automat intr-un tanc de depozitare la bord, nefigurat in schema, din care mai tarziu pot fi deversate in mare in zonele permise. De

asemenea ele pot fi deversate in barje speciale colectoare sau prin amestecare cu combustibil lichid, pot fi arse intr-un incinerator sau intr-o caldarina cu arzator adecvat. In tancul 10 nivelul este controlat secvential cu traductorii rezistivi 16. 5.10.2.6. Incineratoare de bord Existenta la bordul navelor a utilajelor de incinerare a reziduurilor nu este deocamdata obligatorie, dar este de asteptat ca ele sa se impuna datorita avantajelor economice pe care le prezinta. La bordul navelor incinerarea are drept scop arderea reziduurilor petroliere, reziduurilor solide provenite din tratarea apelor uzate si a gunoaielor. Incineratorul din fig.43 este capabil sa arda atat namolul rezultat din tratarea apelor uzate (amestecat cu combustibil lichid), cat si gunoiul rezultat din activitatea gospodareasca de la bordul navei. Temperatura din focarul incineratorului este (800 . 1000)C, pentru a se asigura arderea completa a tuturor reziduurilor. Incineratorul are urmatoarele parti componente: 1- racord de evacuare a gazelor arse cu ventilator de extractie; 2- manta dubla; 3- arzator turbionar plasat tangential fata de focar; 4pulverizator de combustibil lichid; 5- usa dubla actionata hidrostatic; 6- termocuple. Termocuplele 6 comanda decuplarea automata a arzatorului atunci cand temperatura gazelor arse depaseste limita admisa. Arzatorul 3 este prevazut cu un sistem automat de blocare, care permite alimentarea cu combustibil numai cand arzatorul se afla in pozitie de lucru si este alimentat cu aer. De asemenea, este prevazuta oprirea debitarii combustibilului lichid in

lipsa flacarii sau a aerului de ardere. Fig.43 5.10.3. Elemente tehnologice de montaj, elemente de probare si de exploatare a instalatiilor sanitare

La montarea si probarea instalatiilor sanitare se procedeaza la examinarea exterioara a dispunerii, fixarii si modului de executie al tubulaturii si utilajelor. Se verifica posibilitatea de acces la elementele de imbinare, la armaturi si la utilaje, existenta dopurilor de golire, deservirea facila a armaturilor din instalatie, amplasarea corecta a prizelor de evacuare, protectia interioara a tancurilor de apa potabila si a celorlalte rezervoare, amplasarea corecta a sorburilor, aerisirilor, sondelor. Instalatiile sanitare in ansamblu se probeaza si se receptioneaza in timpul probelor de cheu, inainte de iesirea navei in probele de mare. Distilatoarele de apa si instalatiile de tratare a apelor uzate se probeaza la mare.
Instalatiile de alimentare cu apa potabila , apa tehnica si apa sarata se probeaza in functiune cu toti consumatorii prevazuti in proiect, verificandu-se functionarea hidrofoarelor, supapelor de siguranta, alimentarii cu aer a hidrofoarelor. De asemenea, se verifica respectarea presiunii de pornire si oprire automata a pompelor de alimentare, numarul de porniri pe ora, caracteristicile pompelor si electromotoarelor montate in instalatie. Se mai verifica functionarea lampilor bactericide, prin analiza probelor luate din apa tratata, functionarea distilatorului de apa, masurand debitul sau, temperatura de vaporizare, continutul de saruri [mg NaCl/l]. Se probeaza functionarea instalatiilor de scurgere a apelor uzate, verificand pe rand toate tubulaturile de scurgere, pentru a constata daca nu sunt obturate, daca au fost montate cu pantele prevazute in proiect. Se verifica functionarea clapetilor de retinere montati pe bordaj, functionarea armaturilor tancului de colectare a dejectiilor, masurand timpul de golire cu pompa sau ejectorul, care nu trebuie sa depaseasca o ora, semnalizarea nivelului din tanc, posibilitatile de spalare cu apa si inmuiere cu abur a incarcaturii tancului.

Instalatiile de tratare a apelor uzate si dejectiilor se probeaza in functionare, in timpul probelor de mare, urmarindu-se modul de producere si colectare a reziduurilor solide si separarea apei curate. Se iau probe din apa curata si se determina necesarul biochimic de oxigen pe 5 zile (NBO)5 substantele in suspensie SS [mg/l] si indexul microorganismelor de tipul coli in 100 ml, care trebuie sa corespunda normelor. De asemenea, se probeaza mijloacele de evacuare la mal sau in barje colectoare, a apelor uzate, precum si racordurile flexibile de model international folosite in acest scop. Instalatiile de colectare a gunoaielor se probeaza prin verificarea capacitatii lor, precum si a amplasarii pe nava, avand in vedere posibilitatea deversarii gunoiului la mal sau in barje colectoare. Se verifica functionarea instalatiilor de maruntire a gunoiului, precum si functionarea agregatelor de incinerare. La incineratoare se determina capacitatea de a folosi diferite calitati de gunoaie si namol de apa tratata, amestecat cu combustibil lichid. De asemenea, se verifica protectiile arzatorului la lipsa flacarii sau aerului si in conditiile de depasire a temperaturii admise la evacuarea gazelor.