Sunteți pe pagina 1din 8

Instalatii de balast

Rolul instalatiilor de balast-santina este de a corecta pozitia centrului de masa a navei prin ambarcarea, transferarea si evacuarea peste bord a balastului lichid si de evacuare peste bord a apelor colectate in santina. Destinatia si cerintele generale ale complexului conjugat al instalatiilor de balast santina. Intrucat aceste doua instalatii, diferite ca destinatie, se afla amplasate la nivelul fundului navei si folosesc acelasi agent de lucru, apa de mare, de cele mai multe ori, abordarea lor este comuna. Instalatia de balast-santina poate fi analizata ca o grupare de doua circuite, unul de balastare si unul de drenare, independente intre ele, care au pompe comune si portiuni comune de conducte. In acest fel se obtine utilizarea unui numar mai mic de pompe, tubulaturi magistrale cu o lungime redusa si implicit mase si gabarite mai mici. Cerinte impus instalatiilor de balast-santina a! sa asigure corectarea pozitiei centrului de masa al navei, conform necesitatilor impuse de stabilitatea acesteia, in timp util" b! sa asigure drenarea sau umplerea completa a tancurilor, sa dreneze casetele de santina si coferdamurile, atunci cand nava are asieta dreapta, cat si atunci cand nava are inclinari transversale pana in #$ sau longitudinale de maxim $" c! sa nu permita poluarea marii pe timpul functionarii sau sa conduca la degradarea de catre apa a marfurilor datorita inundarii arbitrare a navei" d! sa dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor, de aparate pentru masurarea cantitatii de apa in locurile de colectare" e! sa dispuna de mijloace de conducere a apei catre locurilede colectare a acesteia" f! sa fie executate din materiale rezistente la actiunea de coroziune a apei de mare" g! sa aiba cat mai putine armaturi de manevra si fitinguri demontabile.

Operatiunile de balastare debalastare si stabilitatea navei


%orbind la modul cel mai general despre operatiunile de balastare respectiv debalastare, acestea au scopul deja declarat de a deplasa centrul de greutate al navei, aducand apa la asieta dorita, in urma unor operatiuni specifice &ambarcare, deplasare sau debarcarea balastului constituit din apa de mare! efectuate cu ajutorul unor pompe de balast &uneori de santina! ce deplaseaza apa intre tancurile de balast. 'ste bine cunoscut faptul ca in urma descarcarii navei, inaltimea metacentrica se reduce deci stabilitatea se inrautateste. (entru a asigura o stabilitate suficienta in conditiile reale de navigatie, in tancurile de balast se ambarca apa de mare de greutate ), care se adauga deplasamentul navei balastate

.In diagrama de carene drepte

corespunzator valorii deplasamentului navei balastate obitne pescajul navei balastate Intersectia dreptei
#

= ct , cu curba &! conduce la obtinerea cotei centrului de carena , iar la intersectia cu curba r&*! se obtine noua raza metacentrica r . Cota centrului de greutate dupa balastare, este = & + ! fiind cota centrului de greutate al apei de balast. Dupa ambarcarea apei de balast, inaltimea metacentrica h creste la valoarea h = r + ( + B )
c c# #
g# G# g g # g #

= + .

=
#

+ B , se

C#

(entru ca aceasta crestere sa fie maxima, cota

deci tancurile de balastare transversala, trebuiesc asezate de cele mai multe ori sub puntea dublului fund. In cazul mineralierelor, datorita densitatii marfii ( , t m + ) , o data cu incarcarea acesteia, centrul de greutate coboara mult, inaltimea metacentrica transversala si deci stabilitatea navei devin excesive cu efect de disconfort asupra echipajului. (entru ameliorarea stabilitatii navei sunt utilizate tancuri de balast sub puntea principala &cota navei, se procedeaza la transferul balastului intre tancuri.

trebuie sa fie minima,

mare!. (entru corectarea pozitiei in plan a centrului de greutate al

Structura instalatiei de balast


Din cele prezentate rezulta ca marea majoritate a navelor, dispun de instalatii centralizate de balastare a navei, in vederea reglarii pescajului in diverse situatii de exploatare, pentru corectarea asietei transversale si longitudinale a navei si pentru reglarea stabilitatii transversale. -naliza sccinta a instalatiei de balast, impune aspecte specifice, dupa cum urmeaza #. Instalatia de balast, pentru marirea sigurantei este racordata cu instalatia de santina.

.. /orburile conductelor din tancurile de balast nu au filtre, armaturile lor de inchidere nu sunt cu retinere intrucat in tubulatura de balast apa cirucla in ambele sensuri. +. -ctionarea armaturile de inchidere se poate face manual sau de la distanta in functie de modul de amplasare al echipamentului si gradul de automatizare a functionarii acestuia. ,. -rmaturile de reglaj se monteaza in compartimentul in care sunt amplasate si pompele de balast. $. 0iecare tanc este deservit de o conducta independenta, in sistem centralizat, iar toate conductele ajung in compartimentul masini printrun coridor central, special construit, sub dublul fund &la navele mari!.

# afterpic . sorb + pompa de balast , armatura cu inchidere $ valvula de fund &1ingston! 2 casete de valvule 3 tanc lateral inferior de balast 4 tubulatura de balast 5 tanc de combustibil #6 perete de coliziune

## forpic #. armatura de inchidere cu etansare de pe pune a comunicatiei cu forpicul #+ armaturi de golire, cu actionare de pe punte a tancurilor superioare laterale #,, #$ punea principala #2 filtru #3 armatura de bordaj -rmatura de inchidere #. are rolul de a preintampina inundare navei prin tubulatura de balast, atunci cand in forpic apare gaura de apa. *ancurile de sub linia de plutire se pot umple si gravitational, sorburile, sub forma de ajutaje convergente &palnii de aspiratie!, se plaseaza in pupa fiecarui tanc, in zona planului diametral sau in zona gurnei. 7aterialele folosite pentru confectionarea tubulaturilor de balast sunt otelul protejat prin zincare sau captusit la interior cu polietilena, iar armaturile sunt confectionate din forma, bronz sau otel. %alvula 1ingston, poate fi de fund, la navele maritime &$.+a! sau de bordaj &$.+b! la navele fluviale pentru a nu trage mal de pe fundul fluviului si este montata pe un cheson etans in raport cu corpul navei.

# - armatura de inchidere ., + conducte de alimentare cu abur si aer comprimat , racord de aerisire $ tub inelar perforat pentru dezghetare si suflare cu abur sau aer comprimat 2 gratar

(entru controlul nivelului si implicit al cantitatii de apa din tancuri se utilizeaza nivelmetre ale caror indicatii permit luarea deciziilor pentru comanda manevrelor de exploatare a instalatiei de balast.
#. *ubulatura instalatiei de balast permite functionarea si la inclinarile

pana la #$ iar prin constructie are mijloace de golire &armaturi, dopuri!" .. (ompele utilizate sunt de tip centrifugal, prevazute cu mijloace de autoamorsare. (entru siguranta functionarii instalatiei se recurge la dublarea pompelor de catre pompele de incendiu, pompele de serviciu sau pompele circuitului exterior de racire ale motorului principal" +. /e interzice folosirea pompei de incendiu in instalatia de balast ale carui tancuri sunt mixte, servind si pentru depozitarea combustibilului" ,. 8a navele de dimensiuni mari, instalatia de balast are doua circuite autonome in pupa si in prova. /pre exemplu, instalatia de balast pupa din figura 9a: desrveste numai afterpicul cu ajutorul pompei centrifugale 4, si umai in caz de avarie se utilizeaza si pompa cu piston #. a instalatiei de santina. ;peratiunile ce se pot efectua cu ajutorul instalatiei de balast pupa sunt umplerea afterpicului &prin deschiderea armaturilor +, 3 si 4, cu pompa de balast 4, in urma deschiderii armaturilor . si + si a casetei #6, cu pompa de curatire #." evacuarea apei cu pompa de balast, dupa deschiderea armaturilor ., 3, 2, #, si a casetei #6" alimentarea cu apa, pentru spalarea puntilor in ambele borduri, in vederea racirii lor, cu pompele de balast si de curatire.

# palinia de aspiratie . balvula de trecere + valvula 1ingston , filtru brut $,2,3,5 armaturi de inchidere 4 pompa centrifuga #6 caseta de valvule ## clapet de bordaj #. pompa cu piston #+ caseta de valvule #, supapa de siguranta a pompei #.

# pompa de santina . valvula de sens + clapet de bordaj , valvula 1ingston $ electropompa de balast 2 valvula izolare trasee

In mod analog instalatia de balast prova &fig. b! are ca pompa principala pompa de incendiu $, iar ca rezerva pompa de santina #. 0orpicul se umple gravitational in urma deschiderii armaturii 2 si a valvulei 1ingston ,. -pa din forpic este evacuata cu ajutorul motopompei $ prin deschiderea armaturii de inchidere 2 si a celor de inchidere retinere . si +.

Consideratii generale asupra balastarii

(rin natura comertului in care sunt angajate, navele specializate, efectueaza in majoritatea cazurilor, voiajul de ducere sau de intoarcere in balast. )alastarea navei se realizeaza prin pomparea apei de mare sau de fluviu in tancurile de balast curat, iar la petrolierele vechi si in anumite tancuri de marfa, in functie de conditiile de navigatie spre terminalul petrolier. Dupa descarcarea petrolierelor, tancurile de marfa sunt inspectate spre a se verifica daca nu a ramas marfa si spre a se determina cantitatea rezidurilor, care va fi inscrisa intr-un jurnal special &;il Record )oo1 ;R)!" aceasta va influenta cantitatea de marfa ce va fi incarcata ulterior. In general prin balastare se urmareste realizarea unei bune stari de navigabilitate a navei si calitati optime de manevrare. Cantitatea de balast luata la bord depinde de tonajul navei, de starea si conditiile de incarcare a navei si chiar mai mult, din care cauza trebuie sa se acorde o deosebita atentie repartizarii rationale a balastului la bordul navei. De foarte multe ori cantitatea de balast care asigura anumite pescaje la sosire, este impusa de conditiile pe care le ofera terminalul.