Sunteți pe pagina 1din 3

Instalaii frigorifice

Capitolul 15
INSTALAII FRIGORIFICE

15.1. Instalaii frigorifice navale


In general, navele sunt echipate cu instalatii frigorifice menite sa asigure regimuri de
temperaturi scazute, care au urmatoarele utilizari:
- instalatii frigorifice de cambuza- utilizate la pastrarea alimentelor echipajului/ pasagerilor, la
regimuri diferite de temperatura;
- instalatii frigorifice pentru congelarea, depozitarea si pastrarea pestelui sau produselor de
peste - se intilnesc la bordul navelor de pescuit;
- instalatii frigorifice cu capacitati mari- echipeaza navele frigorifice care au rolul pastrarii si
transportului de produse alimentare cum ar fi: peste, carne, lactate, etc.;
- instalatii frigorifice montate pe navele transportoare de gaze lichefiate;
- instalatii frigorifice pentru climatizare, montate la bordul navelor pentru a se asigura un
regim optim de temperatura si umiditate a aerului interior, necesar asigurarii confortului
termic al echipajului sau al pasagerilor;
- frigidere de tip casnic- menite sa asigure pastrarea unor cantitati mici de provizii
alimentare, pentru un timp scurt.
Instalatiile frigorifice se clasifica dupa mai multe criterii:
- dupa modul de producere a frigului, exista:
a) instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori cu racire directa (cand se utilizeaza
drept agenti frigorifici freoni);
b) instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori cu racire indirecta (cand se
utilizeaza drept agent frigorific amoniacul);
c) instalatii frigorifice prin absorbtie (tip frigider);
d) etc.
- dupa modul de realizare al comprimarii, exista:
a) instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori intr-o treapta de comprimare;
b) instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori in doua trepte de comprimare;
c) instalatii frigorifice cu compresie mecanica in trei trepte de comprimare.
Cele mai utilizate sisteme frigorifice intalnite la bordul navelor sunt cele cu compresie
mecanica de vapori (cu ajutorul compresoarelor).

87

Instalaii frigorifice

15.2. Ciclul Carnot inversat

Fig. 15.1. Ciclul Carnot inversat

Definitie: Vaporizarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific isi
schimba starea de agregare (din lichid in vapori) absorbind caldura de la sursa rece.

Fig. 15.2 Schema (a) i ciclul teoretic (b) pentru nstalaia frigorific cu comprimare
mecanic de vapori ntr-o treapt:
C-compresor; K-condensator; R-rezervor lichid; SC schimbtor de cldur intern;
RL robinet de laminare; V- vaporizator; SFI spaiu frigorific izolat termic; 1 vapori
saturai uscai (p0, T0); 3 lichid saturat (pk, Tk); 3- lichid subrcit (pk, Tk); 4 amestec bifazic
lichid vapori (p0, T0); 5 lichid saturat (p0, T0)

n K are loc compresia adiabat (s = ct) a vaporilor frigorific, n domeniul de vapori


supranclzii (1 2).

n C are loc radierea izobar (p = ct) pn la saturaie a vaporilor supranclzii (2 2)


i apoi condensarea propriu-zis (proces izobar izoterm), din condensator ieind agent
frigorific lichid saturat (starea 3). n C agentul frigorific cedeaz cldur agentului de rcire
(apa de mare).

n SC are loc rcirea izobar a lichidului rezultat din K (3 3).


88

Instalaii frigorifice

n RL are loc laminarea izentalpic (h = ct) n urma creia presiune agentului frigorific
sade de la valoarea celei din K pn la valoarea celei din V (3 4).

n V agentul frigorific extrage cldura latent de vaporizare de la mediul rcit,


schimbndu-i faza. Vaporizarea (4 1) are loc izobar izoterm. Din V rezult vapori saturai
uscai de agent frigorific (1).

n SC are loc nclzirea izobar a vaporilor de stare 1 (1 1). Din SC rezult vapori
supranclzii de agent frigorific.
Debitul masic de vapori:
Qom

Q
0

Q 0
qom

kg / s

(15.1)

- puterea frigorific a instalaiei; este o mrime cunoscut.


Puterea frigorific masic:
q om h1 h4

J / kg

(15.2)

Puterea teoretic consumat de compresor:


Pk Qom ( h2 h1 )

(15.3)

Puterea termic a condensatorului:


Q c Qom ( h2 h3 )

(15.4)

Puterea termic a subrcitorului:

(15.5)

Q 0 Pk Q c Q SR

(15.6)

Q SR Qom ( h3 h3' )

Se verific ecuaia de bilan:

Coeficientul de performan al mainii:


COP

Q 0 h1 h4

Pk
h2 h1

(15.7)

89