Instalaţii frigorifice

Capitolul 15

INSTALAŢII FRIGORIFICE

15.1. Instalaţii frigorifice navale

In general, navele sunt echipate cu instalatii frigorifice menite sa asigure regimuri de

temperaturi scazute, care au urmatoarele utilizari:

-  instalatii frigorifice de cambuza- utilizate la pastrarea alimentelor echipajului/ pasagerilor, la

regimuri diferite de temperatura;

-  instalatii frigorifice pentru congelarea, depozitarea si pastrarea pestelui sau produselor de

peste - se intilnesc la bordul navelor de pescuit;

-  instalatii frigorifice cu capacitati mari- echipeaza navele frigorifice care au rolul pastrarii si
transportului de produse alimentare cum ar fi: peste, carne, lactate, etc.;

-  instalatii frigorifice montate pe navele transportoare de gaze lichefiate;

-  instalatii frigorifice pentru climatizare, montate la bordul navelor pentru a se asigura un

regim optim de temperatura si umiditate a aerului interior, necesar asigurarii confortului
termic al echipajului sau al pasagerilor;

-  frigidere de tip casnic- menite sa asigure pastrarea unor cantitati mici de provizii
alimentare, pentru un timp scurt.

Instalatiile frigorifice se clasifica dupa mai multe criterii:

-  dupa modul de producere a frigului, exista:

a)   instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori cu racire directa (cand se utilizeaza
drept agenti frigorifici freoni);
b)   instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori cu racire indirecta (cand se
utilizeaza drept agent frigorific amoniacul);
c)   instalatii frigorifice prin absorbtie (tip frigider);
d)   etc.

-  dupa modul de realizare al comprimarii, exista:

a)   instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori intr-o treapta de comprimare;

b)   instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori in doua trepte de comprimare;
c)   instalatii frigorifice cu compresie mecanica in trei trepte de comprimare.

Cele mai utilizate sisteme frigorifice intalnite la bordul navelor sunt cele cu compresie
mecanica de vapori (cu ajutorul compresoarelor).

87
 Instalaţii frigorifice

15.2. Ciclul Carnot inversat

Fig. 15.1. Ciclul Carnot inversat

Definitie: Vaporizarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific isi
schimba starea de agregare (din lichid in vapori) absorbind caldura de la sursa rece.

Fig. 15.2 Schema (a) şi ciclul teoretic (b) pentru înstalaţia frigorifică cu
comprimare mecanică de vapori într-o treaptă:
C-compresor; K-condensator; R-rezervor lichid; SC – schimbător de căldură internă;
RL – robinet de laminare; V- vaporizator; SFI –spaţiu frigorific izolat termic; 1 – vapori
saturaţi uscaţi (p0, T0); 3 – lichid saturat (pk, Tk); 3’- lichid subrăcit (pk, Tk); 4 – amestec
bifazic lichid vapori (p0, T0); 5 – lichid saturat (p0, T0)
 În K are loc compresia adiabată (s = ct) a vaporilor frigorific, în domeniul de vapori
supraîncălziţi (1’ – 2).

 În C are loc radierea izobară (p = ct) până la saturaţie a vaporilor supraîncălziţi (2 – 2’)
şi apoi condensarea propriu-zisă (proces izobar – izoterm), din condensator ieşind agent
frigorific lichid saturat (starea 3). În C agentul frigorific cedează căldură agentului de răcire
(apa de mare).

88
 Instalaţii frigorifice

 În SC are loc răcirea izobară a lichidului rezultat din K (3 – 3’).

 În RL are loc laminarea izentalpică (h = ct) în urma căreia presiune agentului frigorific
sade de la valoarea celei din K până la valoarea celei din V (3’ – 4).

 În V agentul frigorific extrage căldura latentă de vaporizare de la mediul răcit,

schimbându-şi faza. Vaporizarea (4 – 1) are loc izobar – izoterm. Din V rezultă vapori saturaţi
uscaţi de agent frigorific (1).

 În SC are loc încălzirea izobară a vaporilor de stare 1 (1 – 1’). Din SC rezultă vapori
supraîncălziţi de agent frigorific.

Debitul masic de vapori:

Q 0
Qom   kg / s  (15.1)
qom

Q 0 - puterea frigorifică a instalaţiei; este o mărime cunoscută.

Puterea frigorifică masică:

q om  h1  h4  J / kg  (15.2)

Puterea teoretică consumată de compresor:

Pk  Qom ( h2  h1 ) W  (15.3)

Puterea termică a condensatorului:

  Q (h  h )
Qc om 2 3 W (15.4)

Puterea termică a subrăcitorului:


Q SR  Qom ( h3  h3' ) W  (15.5)

Se verifică ecuaţia de bilanţ:

Q 0  Pk  Q c  Q SR (15.6)

Coeficientul de performanţă al maşinii:

Q 0 h1  h4
COP   (15.7)
Pk h2  h1

89