1.

INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESIE MECANICA DE VAPORI

Instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de vapori se folosesc pentru obţinerea unor temperaturi,
în general în intervalul -20…-90ºC. Acestea pot fi:
- cu compresie într-o singură treaptă;
- cu compresie în mai multe trepte;
- în cascadă.
Instalaţiile frigorifice într-o singură treaptă sunt utilizate pentru obţinerea unor temperaturi între
-20…-30ºC, cu tendinţa de a ajunge până la –60ºC prin perfecţionarea ciclului (subrăcire avansată înainte de
laminare, supraîncălzirea vaporilor aspiraţi de compresor, folosirea unor agenţi frigorifici cu caracteristici
superioare).
Instalaţiile frigorifice cu două şi trei trepte de compresie se utilizează în general în domeniul
-30…-60º, folosindu-se un singur agent de lucru.
Instalaţiile frigorifice în cascadă (două sau trei) sunt utilizate pentru obţinerea unor nivele de frig de
-70…-90ºC, cascadele fiind parcurse de agenţi frigorifici diferiţii.
Avantajul instalaţiilor frigorifice cu compresie constă în aceea că, la schimbarea stării de agregare prin
vaporizare şi condensare, coeficienţii de transfer de căldură au valori ridicate, astfel că schimbătoarele de
căldură din circuitul frigorific pot fi dimensionate în condiţii economice. În plus, aceste două procese sunt
izoterme în cazul fluidelor pure, ceea ce face posibilă reducerea pierderilor datorită ireversibilităţii
transferului de căldură între agentul frigorific utilizat şi cele două surse de căldură, prin menţinerea
diferenţelor minime de temperatură în limite acceptabile. În cazul utilizării unor amestecuri de fluide,
în special a amestecurilor zeotrope, procesele de vaporizare şi condensare nu mai au loc la temperatură
şi presiune constantă, dar şi în acest caz profilul de variaţie a temperaturilor în aparatele de schimb de
căldură conduce la reducerea diferenţelor minime de temperatură dintre fluidele de lucru.
• Ciclul procesului ideal. Funcţionarea unei instalaţii frigorifice ideale cu compresie mecanică de vapori se
bazează pe ciclul Carnot inversat (fig. 10.3), în care agentul de lucru parcurge o succesiune de transformări
compuse din două izoterme şi două adiabate.
Procesele care compun ciclul sunt următoarele:
- comprimarea adiabată reversibilă (izentropică) (1-2) în compresorul K, care determină creşterea
parametrilor presiune şi temperatură de la pv, Tv la pc, Tc;
- condensarea izobar-izotermă (2-3) în condensatorul C. În cazul ideal, transferul de căldură are loc la
diferenţe infinit mici de temperatură, deci Tc = Ta (temperatura de condensare = temperatura mediului
ambiant);
-destinderea adiabată reversibilă (izentropică) (3-4) în detentorul D, care determină scăderea
parametrilor presiune şi temperatură de la pc, Tc la pv, Tv;
- vaporizarea izobar-izotermă (4-1) în vaporizatorul V, care are loc la presiunea şi temperatura de
vaporizare pv şi respectiv Tv. Transferul de căldură de la sursa rece la agentul frigorific are loc la
diferenţe infinit mici de temperatură, deci Tv=Tf (temperatura de vaporizare = temperatura la care se
obţine frigul).

1
• Schema şi ciclul real al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori. Schema şi ciclul
instalaţiilor frigorifice reale cu compresie mecanică de vapori într-o singură treaptă sunt prezentate în
fig. 10.9. Se observă că există o serie de deosebiri faţă de ciclul instalaţiei frigorifice teoretice.

2
Abateri ale procesului real faţă de cel teoretic sunt:
- procesul de compresie din compresor nu este un proces adiabat reversibil datorită frecărilor mecanice şi
gazodinamice, precum şi ca urmare a schimbului de căldură cu pereţii; Valoarea lucrului mecanic de
compresie se calculează cu relaţia:

3
 2. INSTALATIA FRIGORIFICA CU COMPRESIE MECANICA DE VAPORI IN
2 TREPTE

Realizarea unor nivele de frig tot mai coborâte în vaporizatorul instalaţiei frigorifice cu compresie
mecanică de vapori, în condiţiile în care temperatura de condensare rămâne constantă, implică mărirea
continuă a raportului de compresie pc/pv. Această mărire are efecte negative asupra funcţionării instalaţiei,
datorită micşorării factorului de debit şi a randamentului indicat al compresorului şi măririi excesive a
temperaturii vaporilor la ieşirea din compresor, cea ce înrăutăţeşte condiţiile de ungere ale acestuia. Această
temperatură nu trebuie să depăşească valorile admisibile de circa 145 ºC, corespunzătoare temperaturii de
cocsificare a uleiurilor de ungere. Din aceste cauze, pentru rapoarte de compresie Pc/Pv > 8…9, este necesar
să se utilizeze comprimarea în două trepte, între care vaporii între treptele de comprimare sunt răciţi cu apă
sau agent frigorific lichid.
Schemele instalaţiilor frigorifice cu compresie în două trepte sunt diverse, în funcţie în general de tipul
agentului frigorific, temperatura agentului de răcire şi scopul urmărit.

4
5
 3. INSTALATIA FRIGORIFICA IN CASCADA

Instalaţia frigorifică în cascadă se utilizează pentru realizarea unor temperaturi foarte coborâte, caz în care,
datorită coeficienţilor mari de compresie necesari, instalaţiile cu compresie în mai multe trepte devin imposibil
de realizat economic. Ea constă în cuplarea mai multor instalaţii care funcţionează cu agenţi frigorifici diferiţi.
În fig. 10.14 este prezentată schema şi ciclul unei instalaţii frigorifice în cascadă în două trepte. Se observă
că vaporizatorul treptei superioare este, în acelaşi timp, condensatorul treptei inferioare (schimbătorul de
căldură Vs-Ci).

6
7
4. CALCULUL TERMIC AL INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE CU
COMPRESIE MECANICĂ DE VAPORI

8
9
 5. AGENTI FRIGORIFICI

Un agent (fluid) frigorific este o substanţă care evoluează în circuitul unei instalaţii frigorifice şi care,
datorită unui proces endoterm, constând în schimbarea de fază a substanţei din starea lichidă în cea de vapori,
într-un vaporizator, permite producerea frigului prin absorbţia de căldură. Aceasta căldură este evacuată în
exteriorul instalaţiei printr-un proces exoterm, constând în schimbarea de fază inversă, din vapori în lichid,
într-un condensator.

Agenţii frigorifici sunt substanţe omogene sau amestecuri de substanţe care preiau, în cursul ciclului
frigorific, căldura de la mediul ce trebuie răcit şi o cedează la o temperatură mai ridicată unui altui mediu (în
general mediul ambiant). Aceştia trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe termodinamice, fizico-chimice,
fiziologice, economice şi de protecţia mediului. Proprietăţile termodinamice trebuie să corespundă cerinţelor
impuse de schema şi tipul instalaţiei frigorifice, precum şi de nivelul de temperatură al celor două surse de
căldură, în special de cel al frigului produs.

Agenţii frigorifici trebuie să vaporizeze la temperaturi coborâte, la presiuni apropiate de cea

atmosferică. La folosirea vidului, pot apărea infiltraţii de aer, care conduc la înrăutăţirea transferului de căldură
şi la mărirea consumului de energie pentru pompare. Nu este de dorit nici o presiune prea mare,
corespunzătoare temperaturii ridicate a ciclului, pentru că, în acest caz, se complică şi se scumpeşte instalaţia
datorită în principal problemelor deosebite de legate de asigurarea etanşărilor.

Căldura latentă de vaporizare (condensare) trebuie să fie cât mai ridicată, ea determinând reducerea
debitul necesar de agent frigorific pentru o producţie de frig dată.

Presiunile de lucru ale agenţilor frigorifici pentru temperaturile uzuale în aplicaţiile industriale şi
casnice (- 30 ºC…+ 30 ºC), trebuie să fie considerabil sub presiunea critică (alura curbei de saturaţie trebuie
să fie convenabilă), deoarece prin aproprierea de punctul critic se micşorează căldura latentă de vaporizare şi
se măresc consumul de energie în ciclu şi pierderile prin laminare.

Densitatea şi vâscozitatea agenţilor frigorifici se recomandă a fi cât mai coborâte, aceste proprietăţi
influenţând direct pierderile de presiune şi implicit consumul de energie.

Conductivitatea termică şi coeficienţii de convecţie trebuie să aibă valori cât mai mari, pentru a realiza
un bun schimb de căldură, ceea ce conduce la reducerea suprafeţelor de schimb de căldură, deci a investiţiilor
în instalaţie.
Vaporii de agent frigorific nu trebuie să fie solubili faţă de uleiul de ungere al compresorului pentru a
evita antrenarea acestuia în instalaţie, ceea ce ar reduce coeficienţii de transfer de căldură. Din contră, vaporii
de agenţi frigorifici trebuie să fie solubili faţă de apă, pentru a evita formarea dopurilor de gheaţă, în special
în organele de detentă (laminare).
Agenţii frigorifici trebuie să fie de asemenea inerţi faţă de metale şi materialele de etanşare, să nu fie
inflamabili, să fie stabili din punct de vedere chimic în domeniul de utilizare, să nu fie toxici şi să aibă costuri
reduse.
Alegerea agenţilor frigorifici se face în fiecare caz în parte funcţie de scopul instalaţiei, condiţiile de
lucru, particularităţile constructive şi criteriile economice.

10
11
 6. INSTALATIA FRIGORIFICA CU ABSORBTIE
Funcţionarea instalaţiei frigorifice cu absorbţie se bazează tot pe ciclul Carnot inversat, compresia
agentului frigorific realizându-se pe cale termochimică, prin utilizarea unui amestec binar, consumându-se
energie termică.
Instalaţiile frigorifice cu absorbţie pot fi cu funcţionare continuă şi cu funcţionare periodică.

 Ecuaţia bilanţului termic pe vaporizator:

 kg 
Q0 = m  (i5 − i4 ) W   m =
Q0
 s 
i5 − i4
Q0 J 
q0 = = i5 − i4  kg 
m  
12
  Ecuaţia bilanţului masic pe generatorul de vapori:

m b   b = m   "+(m b − m )   s 
 m b  ( b −  s ) = m  ( "− s ) 
m b  "− s
 = = 1
m b −  s
 Ecuaţia bilanţului termic pe condensator:
  (i2 − i3 )
Qc = m W  qc =
Qc
= i2 − i3
J 
m  kg 
 
 Ecuaţia de bilanţ de energie electrică pe pompă:
Pp = m b  (i'1 −i9 )
p pc − pv Pp J 
Pp = m b  = m b  W   i '1 = i9 +  kg 
  m b  

Pp J 
lp = =   (i '1 −i9 )  
m  kg 

 Ecuaţia de bilanţ termic pe absorbitor:

  i5 + (m
Qa = m  )  i7 − m
b − m   (i5 − i7 ) + m
 b  i9 = m  b  (i7 − i9 ) W 
J 
= (i5 − i7 ) +   (i7 − i9 )  
Qa
qa =
m  kg 
 Ecuaţia de bilanţ termic pe
generatorul de vapori:

  i2 + (m
Qg = m  )  i6 − m
b − m   (i2 − i6 ) + m
 b  i'1 = m  b  (i6 − i'1 ) W 
Qg J 
qg = = (i2 − i6 ) +   (i6 − i'1 )  
m  kg 

13
 Ecuaţia de bilanţ pe întreaga instalaţie:

J 
q g + q0 + l p = q a + qc  kg 
 

 Eficienţa frigorifică:

Q0 q0
= =   CMV
Qg + Pp q g + l p
f

14
 7. INSTALATIA FRIGORIFICA CU JET

Instalaţiile frigorifice cu ejecţie îşi bazează funcţionarea pe ciclul Carnot inversat, compresia vaporilor de
agent frigorific realizându-se, în acest caz, cu ajutorul ejectoarelor. Principial, în aceste instalaţii se poate
utiliza orice agent frigorific, în prezent însă se întâlnesc numai instalaţii care utilizează apa ca agent frigorific
numite şi instalaţii frigorifice cu jet de abur.
Un avantaj important al acestor instalaţii este fiabilitatea ridicată datorită absenţei pieselor în mişcare,
nefiind practic necesar un personal de exploatare. În acelaşi timp ele se pot realiza la capacităţi mari de răcire.

15
16
17
8. PROPRIETATIILE AERULUI UMED

18
9. BILANTUL MATERIAL AL PRODUSELOR SUPUSE USCARII

19
10. BILANTUL TERMIC AL INSTALATIEI DE USCARE REALE

20
11. TRASAREA PROCESULUI DE USCARE TEORETIC SI REAL IN DIAGRAMA I-X

21
22
12. INSTALATIA DE USCARE CU RECIRCULARE

23
13. INSTALATIA DE USCARE IN MAI MULTE TREPTE

24
14.INSTALATIA DE USCARE IN CIRCUIT INCHIS

25
15.TIPURI CONSTRUCTIVE DE INSTALATII DE USCARE

26
16.TIPURI CONSTRUCTIVE DE REGENERATOARE METALICE

27
17.VARIATIA TEMPERATURII IN LUNGUL SUPRAFETEI SI IN TIMP
PENTRU REGENERATOARELE CERAMICE CU FUNCTIONARE
INTERMITENTA SI BILANTUL TERMIC

28
29
30
31
18.RECUPERATOARE CU RADIATIE

32
33