2.

Memoriu tehnic Instalatie de incalzire cu pompa de caldura

Si producere ACM

2.1 Producerea energiei din surse regenerabile.Date generale si importanta.

Reducerea consumurilor energetice, protectia mediului si dezvoltarea tehnologica sunt directii

prioritare ale energeticii mondiale si europene.Instalatiile de incalzire folosind pompele de caldura fac
parte din gama instalatiilor folosite din ce in ce mai mult pentru atingerea obiectivelor enuntate mai
sus, alaturi de instalatiile de producere a apei calde menajere ce utilizeaza panourile solare sau de
instalatiile de producere a energiei folosind forta eoliana.
Folosirea surselor nepoluante si regenerabile pentru producerea energiei prezinta un adevarat
interes pentru guvernele oricarui stat avand in vedere faptul ca implementarea unor sisteme ce
apeleaza la aceste surse constituie un avantaj pentru mediul mondial si pentru combaterea poluarii
locale dar si pentru reducerea costurilor.
Incalzirea globala a atmosferei terestre cu 2 pana la 6 grade celsius, sustinuta de un numar tot
mai mare de cercetatori , ca efect al emisiilor excesive de gaze cu efect de sera, care va duce la
tulburari dezastruoase asupra mediului inconjurator sustine inglobarea instalatiilor ce utilizeaza
energie regenerabila in sisteme energetice care sa inlocuiasca,de preferat intr-un timp foarte scurt,
vechile instalatii poluante

2.2 Moduri de a economisi energie termica

Utilizarea de materiale cu conductivitate termica redusa si a materialelor izolante, la

constructiile noi, care utilizeaza sisteme de incalzire cu surse regenerabile, ca in cazul instalatiilor de
incalzire cu pompa de caldura, va duce la o eficientizare a consumului redus de energie.
De asemenea interventiile legate de economia de energie la nivelul cladirilor vechi sunt de
mare actualitate. Costurile legate de reabilitarea termică a unei clădiri sunt mai mici decât costurile
legate de instalarea unei capacităţi suplimentare de energie termică pentru încălzire. În România,
consumurile energetice pentru sectorul populaţiei sunt la nivelul a 40% din consumul total de energie
al ţării, iar ponderea aceasta s-a constatat mai mult sau mai puţin peste tot în lume.

pag 1
 În paralel cu reducerea necesarului de energie, se realizează două obiective importante ale
dezvoltării durabile, şi anume, economia de resurse primare şi reducerea emisiilor poluante în mediul
înconjurător
Constructia de cladiri care sa utilizeze materiale cu grad ridicat de izolatie are ca scop
reducerea transferului termic prin elementele de constructie, transfer care se poate face prin 3 moduri.
Conducţia termică reprezintă transportul direct al căldurii în interiorul aceluiaşi corp material.
Apare într-un mediu staţionar (fie el solid, lichid sau gazos) prin transferul de energie microscopică de
la particulele componente (molecule, atomi) cu viteze mari spre cele cu viteze mici, ca urmare a
ciocnirilor inerente dintre particule. Ca urmare, conducţia termică se realizează mai bine prin solide şi
lichide decât în gaze, unde densitatea de particule este scăzută. Materialele izolatoare termic au adesea
o structură poroasă, cu spaţii umplute cu aer, reducând astfel fluxul de căldură prin anvelopă.
Convecţia termică este o transmitere de căldură macroscopică. Apare între o suprafaţă şi un
fluid în mişcare, realizându-se prin acţiunea combinată a conducţiei termice prin fluid şi a mişcării
macroscopice de ansamblu a fluidului. Aceasta din urmă este în mare parte responsabilă de transportul
de energie microscopică între suprafaţă şi fluid. Convecţia termică este de două feluri: convecţie
forţată, atunci când mişcarea fluidului este impusă cu mijloace mecanice (cu pompe, ventilatoare etc.)
sau naturale (vânturile); şi convecţie naturală, atunci când mişcarea fluidului se naşte natural din
diferenţele de densitate generate de diferenţele de temperatură locale (fluidul mai cald urcă, iar cel
rece coboară, formându-se aşa numiţii curenţi convectivi).
Radiaţia termică reprezintă calea de transmitere a căldurii sub formă de energie radiantă ( sub
forma undelor electromagnetice ), ca urmare a modificărilor intervenite în configuraţia electronică a
corpului emitor. Radiaţia termică se manifestă la orice nivel de temperatură şi, spre deosebire de
conducţie şi convecţie, nu necesită un mediu transportor. Sunt situaţii în care radiaţia termică este
mică, chiar neglijabilă, în comparaţie cu celelalte moduri de transfer (la diferenţe mici şi medii de
temperatură), sau sunt situaţii în care radiaţia termică este dominantă (la diferenţe mari de temperatură,
precum radiaţia incidentă de la soare, sau pe timp de noapte spre spaţiul atmosferic îndepărtat)..
Clasificarea construcţiilor :
-fără izolaţie termică ;
-cu izolaţie rudimentară ;
-termoizolaţie normală ( 5 cm polistiren ) ;

pag 2
 -case cu termoizolaţie bună ( 10, 12 cm polistiren ) ;
-case cu consum energetic redus ;
-case pasiv energetic .

Fluxul termic la construcţii:

.
-Construcţii cu termoizolaţie bună q ≤ 50 W / m 2 ;
.
-Construcţii cu consum energetic redus q ≤ 40 W / m 2 ;
.
-Construcţii pasiv energetic q ≤ 20 W / m 2 .

În ritmul actual de creştere a consumului de combustibili clasici este nevoie să găsim surse
energetice mai ieftine, deoarece dupa cum se stie in prezent principalul mod de a obtine energie este
prin arderea combustibililor existenti (gaze naturale, carbune), prin utilizarea energiei nucleare
produsa in centrale nucleare sau prin utilizarea hidroenergiei.

2.3 Pompa de caldura

2.3.1Prezentare generala
Pompa de caldura obtine cea mai mare parte din energia necesara pentru incalzire din mediul
inconjurator, iar pentru restul, utilizeaza ca energie de actionare curent electric. Pompa de caldura
ofera posibilitatea pentru incalzire economica si ecologica prin utilizarea caldurii ecologice .
Agentul utilizat este un lichid (freon R407C) care atinge punctul de fierbere la o temperatura
redusa, se conduce intr-un circuit consecutiv (se evapora, se comprima, condenseaza si se destinde).
Agentul frigorific R407C afost creat ca un substituent care nu distruge stratul de ozon pentru
inlocuirea agentului frigorific R22. Este un freon care vaporizeaza sau condenseaza la temperatura
constanta si care se foloseste in special acolo unde are loc transfer de caldura fata de mediu cu
temperatura variabila (de exemplu catre agent intermediar in contra-curent).
Agentii termodinamici de lucru din pompele de caldura preiau caldura prin vaporizator si
cedeaza caldurra prin condensare, la temperaturi scazute sau apropiate de ale mediului ambiant, deci
trebuie sa aiba unele proprietati particulare, care ii deosebesc de agentii termodinamici din alte tipuri
de instalatii, din acest motiv poarta denumirea de agenti frigorifici.
Proprietatile agentilor frigorifici :
-presiunea de vaporizare trebuie sa fie apropiata de presiunea atmosferica si usor superioara
acesteia, pentru a nu apare vid in instalatie;

pag 3
 -presiunea de condensare trebuie sa fie redusa, pentru a nu apare pierderi de agent frigorific si
pentru a se realiza consumuri energetice mici in procesele de comprimare impuse;
-sa nu prezinte pericol de inflamabilitate, explozie si toxicitate.
Cei mai utilizati in ultimul timp sunt R134a si R407C, aceste tipuri de freoni sunt considerati
definitivi deoarece sunt ecologici.

In vaporizator se afla agent de lucru la presiune redusa. Diferenta de temperatura dintre caldura
din vaporizator si domeniul de temperaturi de fierbere corespunzator presiunii de lucru conduce la
transmitere a caldurii ecologice asupra agentului de lucru, iar agentul de lucru fierbe si vaporizeaza.
Caldura necesara se preia de la sursa de caldura (sol, aer, apa).
Vaporii rezultati din agentul de lucru sunt aspirati continuu din vaporizator de compresor si
sunt comprimati, astfel in timpul comprimarii cresc presiunea si temperatura vaporilor.
Temperatura de lucru a agentului termic din instalatia de incalzire este mai redusa decat
temperatura de condensare a agentului de lucru din pompa de caldura, astfel incat vaporii se racesc si
se lichefiaza (condenseaza) din nou.
Caldura preluata in vaporizator suplimentar, energia electrica transferata prin comprimare, se
elibereaza in condensator prin condensare si se transfera agentului termic.
In continuare se recircula agentul de lucru prin intermediul unui ventil de laminare in
vaporizator. Agentul de lucru trece de la presiune ridicata a condensatorului la presiunea redusa a

pag 4
vaporizatorului. La intrarea in vaporizator se atinge din nou presiunea si temperatura initiala deci
circuitul este inchis.
2.3.2 Clasificarea pompelor de caldura :
Sunt cunoscute mai multe puncte de vedere in conformitate cu care sunt clasificate instalatiile
de pompe de caldura, o clasificare completa si riguroasa fiind foarte dificila din cauza numeroaselor
tipuri constructive si conditiilor de functionare.
Dupa puterea instalata pompele de caldura pot fi :
- instalatii mici : folosite pentru prepararea apei calde menajere ;
- instalatii mijlocii : destinate in principal pentru climatizare si incalzire pe intreaga
durata a anului in locuinte relativ mici si birouri ; puterea necesara actionarii este
cuprinsa intre 2 pana la 20KW , iar puterea termica poate ajunge pana la 100KW ;
- instalatii foarte mari :pentru conditionarea si alimentarea cu caldura ; aceste instalatii
sunt cuplate de regula cu instalatii de ventilare, de multe ori avand si sarcina frigorifica
servind la racirea unor spatii de depozitare sau servind patinoare artificiale , puterea de
actionare este cuprinsa intre cativa zeci si sute de KW iar puterea termica depaseste in
general 1000KW .
Dupa felul surselor de caldura utilizate pompele de caldura pot fi :
- pompa de caldura aer-aer : are ca sursa de caldura aerul atmosferic si folosesc aerrul
ca agent purtator de caldura in cladirile in care sunt montate ; la acest tip de instalatii
inversarea ciclului este deosebit de usoara astfel in sezonul rece instalatia este utilizata
pentru incalzire iar in sezonul cald pentru conditionare ;
- pompa de caldura apa-aer : folosesc ca sursa de caldura apa de la suprafata sau din
adancime, apa calda evacuata din industrie,a gentul purtator de caldura fiind aerul ;
- pompa de caldura sol-aer : folosesc ca sursa de caldura solul , iar agentul purtator
decaldura este aerul ;
- pompe de caldura aer–apa : folosesc ca sursa de caldura aerul, iar purtator de
caldura este apa ;

pag 5
 Pompe de caldura aer-aer
Au ca sursa de caldura aerul atmosferic si folosesc aerrul ca agent purtator de caldura in
cladirile in care sunt montate
Coeficientul de performanta a pompei de caldura(COP) variaza cu diferenta de temperatura
dintre vaporizator si condensator si scade cand aceasta diferenta creste. Un dezavantaj al pompei de
caldura ce foloseste aerul ca sursa de caldura este acela ca sarcina termica a ei depinde de temperatura
erului si implicit de temperatura de vaporizare. Odata cu scaderea temperaturii aerului exterior, creste
necesarul de caldura si implicit creste inaltimea de pompare influentand negatin coeficientul de
performanta al pompei de caldura.
Utilizarea aerului ca sursa de caldura, mai poate prezenta si un alt dezavantaj, acesta fiind
givrarea vaporizatorului.Diferenta optima intre temperatura aerului exterior si temperatura de
vaporizare a agentului frigorific este Δt = 5K.
Aerul exterior este o sursa de caldura economica pentru zone climatice in care iarna este
blanda si lunga- clima continental oceanica.
Pompe de caldura apa–apa :
Folosesc ca sursa de caldura apa, iar purtator de caldura este apa.
Apa este cea mai buna sursa de caldura, avandu-se in vedere capacitaea sa termica mare si
caracteristicile de transfer ale caldurii foarte bune.
Apa freatica are o temperatura aproximativ egala (sau mai mare cu 1-2K) cu temperatura
uniforma si constituie o sursa de caldura buna si in timpul iernii. Captarea ei se face in puturi forate.
In general un put are o productivitate de 2-5mc/h de apa, ce este suficienta pentru o pompa de caldura
ce alimenteaza 2-5 apartamente. Prelevarea apei din put se poate face cu pompe supraterane cu
capacitate mare de aspiratie. Distanta dintre puturi terbuie sa fie cuprinsa intre 15-20m pentru a nu se
realiza comunicarea intre ele in panza de apa freatica.Putul de returnare a apei trebuie situat in aval
fata de putul de preluare in directia de curgere a apei freatice.
Imbatranirea acestor pompe de caldura tip apa-apa consta in :
- nisiparea - la viteze mari de extractie a apei, acestea antreneaza particule de nisip si
argila care se depun pe conducte ce poate cauza infundarea putului de returnare ;
- corioziunea – conductelor, armaturilor, ridicand probleme importante de intretienre
si reparatii ;

pag 6
 - colmatarea – reprezinta formarea coarbonatilor in filtrul de pietris si in fantele
conductei de aspiratie aflata in putul de alimentare a pompei de caldura.
Pompe de caldura sol–apa :
Folosesc ca sursa de caldura solul, iar purtator de caldura este apa ;
Avandu-se in vedere ca temperatura solului este relativ constanta la nivel acceptabil, el
reprezinta o sursa de caldura buna.
Factorii cei mai importanti care caracterizeaza din punct de vedere solul sunt : conductivitatea
termica, densitatea si caldura specifica.
In sol se amplaseaza schimbatoare de caldura prin care circula un fluid ce preia caldura de la
sol. In timpul functionarii pompei de caldura, apar in sol mariri ale volumului acestuia. Pentru a evita
efecte nedorite ale schimbatoarelor de caldura din sol, acestea se pozeaza intr-un strat de
nisip.Adancimea de pozare a schimbatorului de caldura in sol este de 1,3-1,5m. Cantitatea de caldura
ce poate fi preluata anual de la sol este de cca. 30-60W/mp de suprafata amenajata.
Al doilea mod de realizare a schimbatoarelor de caldura din sol este pozarea lui in conducte
verticale. Principiul de functionare al acestui tip este realizat cu conducte teava in teava sau alaturate
amplasate in sol vertical sau oblice cu o inclinatie pana la 600.
Adancimea maxima pana la care se merge cu aceste sonde ce constituie schimbatorul de
caldura este de 150-250m.
Utilizarea solului ca sursa de caldura prezinta avantaje fata de alte surse naturale deoarece
sursa este independenta de necesarul de caldura si nu are capacitatea minima la mijlocul iernii, asa
cum au celelalte surse naturale.

2.4. Date generale privind stabilirea solutiilor tehnice pentru realizarea investitiei.

Prezenta documentatie are ca obiect stabilirea solutiilor tehnice si conditiilor de realizare a

instalatiei de incalzire si preparare apa calda menajera cu ajutorul unei pompe de caldura aferente
imobilului de locuinte P+E situat in str.Regina Maria,fn. loc.Cluj-Napoca, jud.Cluj.
Categoria de importanta a cladirii este C – de importanta normala, iar clasa de importanta
este IV – Caldiri de importanta redusa.
La montajul aparatelor, echipamentelor si materialelor se vor respecta standardele si

pag 7
normativele in vigoare referitoare la calitatea si receptia lucrarilor de instalatii : furnizarea
echipamentelor si materialelor, executie, montaj, punerea in functiune, respectiv :
- Legea nr. 10/1995 – Calitatea in constructii ;
- H.G. nr.766/1998 – Reglementari de calitate in constructii ;
- H.G. nr.273/1994 – Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora ;
- H.G. nr.272/1994 – Regulamentul pentru controlul de stat al calitatii in constructii ;
- Normativ C56/1985 – Verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente ;
- Legea nr.90/1996 – Protectia muncii ;
- O.G. nr.358/1999 – Extras 75 – Norme specifice de protectia muncii pentru
instalatii frigorifice ;
- Legea nr. 300/1994 – Norme de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor ;
- O.G. nr. 60/1997 – Apararea impotriva incendiilor, aprobata prin legea nr.
212/1997.

2.4.1 Situatia existenta:

Fiind constructie noua, imobilul trebuie dotat cu instalatii de incalzire si preparare apa calda
menajera
Imobilul are un regim de inaltime P+E. Proprietarul doreste asigurarea imobilului cu toate
utilitatile pentru obtinerea confortului.
Intocmit in urma studierii cerintelor din tema de proiectare inaintata de catre beneficiar,
proiectul de instalatii de incalzire respecta normele si standardele in vigoare, astfel incat sa fie
asigurate confortul utilizatorilor si nivelurile de performante necesare.

2.4.2 Situatia proiectata.

Descrierea instalatiei de pompa de caldura pentru incalzire.
Incaperile din cadrul locuintei avand regimul de inaltime P+E vor fi incalzite pe timp de iarna
la temperaturile mentionate in STAS 1907/1 cu ajutorul unei pompe de caldura de tip sol/apa – IDM
TERRA cu puterea termica de 26,60 KW si coeficientul de performanta – COP = 5,96.

pag 8
 Energia termica este transmisa agentului frigorific prin intermediul a 4 schimbatoare de
caldura montate vertical in sol, fiecare la 100 m – asa numitele sonde de sol (sonde cu tub dublu cu
profil U), iar de aici catre circuitul de incalzire.
Pentru pozarea sondelor de sol se executa foraje de adancime.
Instalatia de incalzire prin pardoseala si prin perete este reralizata din teava Pe-X (polietilena
reticulata la cald).Golurile dintre tuburi si sol se vor umple cu betonit, bun material termoconductor
Pentru protejarea instalatiei impotriva inghetului, in instalatie se utilizeaza apa glicolata etilenglicol.
Apa glicolata se pompeaza prin tuburile din PE-Xa – polietilena reticulata cu ajutorul unei
pompe de circulatie, astfel aceasta preia caldura cumulata in sol. Prin intermediul pompei de caldura se
utilizeaza caldura pentru incalzirea incaperilor.
Agentul frigorific utilizat este R407C.
In vaporizator se afla agent de lucru la presiune redusa. Nivelul de temperatura al caldurii
ecologice din vaporizator este mai ridicat decat domeniul de temperaturi de fierbere corespunzator
presiunii agentului de lucru. Aceasta diferenta de temperatura conduce la transmitere a caldurii
ecologice asupra agentului de lucru, iar agentul de lucru fierbe si vaporizeaza. Caldura necesara se
preia de la sursa de caldura - solul.
Vaporii rezultati din agentul de lucru sunt aspirati continuu din vaporizator de compresor si
sunt comprimati, astfel in timpul comprimarii cresc presiunea si temperatura vaporilor.
Temperatura de lucru a agentului termic din instalatia de incalzire este mai redusa decat
temperatura de condensare a agentului de lucru din pompa de caldura, astfel incat vaporii se racesc si
se lichefiaza (condenseaza) din nou.
Caldura preluata in vaporizator si suplimentar, energia electrica transferata prin comprimare, se
elibereaza in condensator prin condensare si se transfera agentului termic.
In continuare agentul frigorific ajunge in ventilul de laminare si apoi in vaporizator. Agentul
frigorific trece de la presiune ridicata a condensatorului la presiunea redusa a vaporizatorului. La
intrarea in vaporizator se atinge din nou presiunea si temperatura initiala. Circuitul este inchis.
Echipamentele necesare incalzirii imobilului se vor monta incaperea special amenajata de la
parterul imobilului-P08.
Incalzirea spatiilor se realizaza cu ajutorul circuitelor de incalzire prin pardoseala. Alimentarea
acestor circuite se realizeaza cu ajutorul distribuitoarelor colectoare (D - C), astfel :
- la parter prin D1 - C1 si D2 - C2 ;

pag 9
 - la etaj prin D3 - C3 si D4 – C4
Pentru circuitele de apa glicolata se utilizeaza distribuitor – colectorul D5 – C5.
Distribuitorul – Colector pentru circuitul de apa glicolata, pozat in interiorul incaperii se va
izola pentru a preveni aparitia condensului.
Fiecare distribuitor-colector este echipat cu robinet de golire si robinet de aerisire, iar pentru
echilibrarea hidraulica a circuitelor de incalzire sunt echipati cu robineti de reglaj.
Teava utilizata pentru instalatia de incalzire prin pardoseala este Pe-X – polietilena reticulata
la cald, iar pentru circuitul de apa glicolata tubulatura utilizata este din PE-Xa – polietilena reticulata
de ianlta presiune..
Asigurarea bunei functionari a instalatiei de incalzire se realizeaza prin intermediul a doua
pompe de circulatie, astfel :
- pompa pentru circuitul de apa glicolata : avand debitul Q=0,98 l/s si inaltimea de
pompare H=2,56 m col H2O ;
- pompa pentru circuitul de incalzire : avand debitul Q=0,98 l/s si inaltimea de
pompare H=3,23 col H2O ;
Siguranta functionarii instalatiei este asigurata de doua recipiente hidropneumatice (vase de
expansiune inchise) si doua supape de siguranta, astfel :
- circuit de incalzire – vas de expansiune inchis cu capacitatea de 5 litri si o supapa
de siguranta de 3 bar;
- circuit de apa glicolata – vas de expansiune cu capacitatea de 12 litri si o supapa de
siguranta de 3 bar;
Toata instalatia se va monta ingropat.
Diametrele tevilor reies din plansele anexate.
Traversarile prin plansee se vor executa in tevi de protectie.
Inainte de receptia preliminara se va efectua reglajul instalatiei, respectandu-se conditiile de
receptie.
La executia si montarea instalatiei de incalzire centrala se vor respecta pantele de montaj,
evitandu-se formarea sacilor de aer si astfel periclitarea bunei functionari a instalatiei.
Materialele folosite la executia instalatiei de incalzire vor fi insotite de certificate de autorizatie
pentru import si certificate de omologare ISCIR.
Lucrarile de instalatii de incalzire centrala vor fi executate de instalatori autorizati.

pag 10
 Descrierea instalatiei de pompa de caldura pentru prepararea apei calde menajere.

Prepararea apei calde menajere se va face cu ajutorul aceleiasi pompe de caldura tip sol apa, ea
fiind echipata cu un desupraincalzitor care va incalzi apa pana la o temperatura de 60 de grade
celsius.La unitatea de producere a apei calde menajere se va racorda un rezervor tip IDM- HYGIENIK
cu o capacitate de 250 de litri, putand furniza un debit de 25 de litri pe minut.
IDM HYGIENIK este un rezervor de apa calda care garanteaza o apa sanatoasa, lipsita de
impuritati si de microbi.Rezervorul incalzeste apa destul de rapid pentru ca ii sta la dispozitie pompa
termica cu putere mare, chiar si in timpul iernii.Rezervorul poate fi conectat la sisteme de panouri
solare sau se poate folosi , cum este si cazul nostru, impreuna cu o pompa de caldura.
Rezervorul se monteaza in spatiul de la parter- Centrala Termica.
S-a optat pentru acest mod de preparare a apei calde menajere, in detrimentul alegerii unei noi
pompe de caldura care sa prepare apa calda menajera , datorita costurilor reduse pe care le implica
conectarea pompei de caldura sol-apa cu rezervorul tip HYGIENIK.
2.5 Montajul echipamentelor si probe

2.5.1 Montajul conductelor

pag 11
 La executia lucrarilor se vor utiliza numai materiale verificate in ceea ce priveste conditiile
tehnice de calitate prevazute in standardele si normele in vigoare.
Diametrele conductelor sunt indicate pe plansele anexate.

2.5.2 Probe si verificari dupa incheierea lucrarilor de montaj

La aceasta faza vor fi efectuate toate verificarile necesare de catre proiectant si beneficiar, in
special ceea ce priveste presiunile si durata probelor.
Proba la rece.
Probele de rezistenta si etanseitate se vor face la presiunea 1,5x presiunea maxima de regim si
se vor executa in prezenta reprezentantului Inspectiei de Stat pentru Calitatea Constructiilor.
Proba de presiune la rece are drept scop verificarea hidraulica la temperatura ambianta a
rezistentei etanseitatii elementelor instalatiei.
Proba de presiune la rece se poate executa pe parti din instalatie sau pe intreaga instalatie,
aceasta din urma ramanand obligatorie in cazul in care s-au executat probe pe parti din instalatie.
Proba la rece se executa ianintea finisarii elementelor instalatiei (vopsirii, izolatii termice), de
inchiderea in canale nevizitabile sau in santuri in pereti sau inplansee, de inglobarea lor in elemente
de constructie precum si de executarea finisajelor de constructii.
In vederea executarii probei la rece, se va asigura deschiderea completa a tutror armaturilor de
inchidere si de reglaj, verificarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta de apa potabila si la
pompa de presiune.
Inainte de proba de presiune instalatia va fi spalata cu apa potabila.
Spalarea instalatiei cuprinde racordarea conductei de ducere la conducta de apa potabila,
umplerea instalatiei, racordarea conductei de intoarcere a instalatiei la jgheabul de golire la canalizare
si mentinerea instalatiei sub un jet continuu pana cand in apa golita nu se observa impuritati (namol,
nisip, span, zgura de sudura, etc.). Operatia se repeta cu schimbarea sensului de circulatie al apei.
Verificarea comportarii instalatiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei
sub presioune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor.
Masurarea presiunii de proba se începe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub
presiune si se face cu manometru înregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6
prin citiri la intervale de 10 minute timp de 3 ore.

pag 12
 Rezultatele probei se considera corespunzatoare daca pe toata durata probei manometrul nu a
indicat variatii de presiune si daca la instalatii nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la
îmbinari.
In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se
procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba ; rezultatele se inscriu in procesul verbal al
instalatiei.
Umplerea se face cu apa din reteaua publica printr-un racord direct la conducta de întoarcere
prin intermediul unui automat de umplere. Este important ca umplerea sa se faca încet pentru a da
posibilitatea aerului sa se colecteze la partea superioara a instalatiei si sa se elimine.
Dupa efectuarea probei, golirea de apa a instalatiei este obligatorie.
Proba la cald.
Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare a elementelor
instalatiei la dilatare si contractare, a circulatiei agentului termic. Proba la cald se va executa la toate
instalatiile de incalzire indiferent de agentul termic utilizat, pe intreaga instalatie, sau pe parti de
instalatie care pot functiona separat.
Proba la cald se efectueaza in prezenta conducerii tehnice a santierului si a delegatului
beneficiarului, rezultatele consemnandu-se intr-un proces verbal.
Proba la cald se va efectua inaintea finisarii (vopsirii, izolarii), mascarii sau inchiderii
elementelor instalatiilor in canale nevizitabile, dar numai dupa inchiderea completa a cladirii si dupa
efectuarea probei la rece.
Pentru efectuarea probei la cald, instalatiile interioare se alimenteaza, de preferinta, cu agent
termic de la sursa definitiva ; in cazul in care aceasta nu a fost pusa in functiune, alimentarea se poate
face de la o sursa provizorie.
Sursa de caldura va asigura debitul , presiunea si temperatura agentului termic potrivit
prevederilor proiectului instalatiei. Se va folosi, in mod obligatoriu, apa dedurizata.
Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul instalatiei .
Proba la cald comporta urmatoarele faze :
- dupa ce apa a atins in instalatie nivelul corect, se ridica temperatura ei la +35 0C si se
mentine aceasta temperatura in limitele unei variatii de +/-5 0C in functie de
temperatura pe retur ;
- se pun in functiune pompele ;

pag 13
 - dupa 2 ore de functionare se face un control atent.
Lipsa de uniformitate aincalzirii se corecteaza prin robinetele de reglaj.
Se controleaza daca dilatarile se produc in sensul prevzut in proiect, daca ele sunt preluate in
bune conditii, astfel incat sa nu apara neetanseitati, iar punctele fixe sa nu sufere deplasari.
Se verifica daca se face o buna aerisirea instalatiei.
La racirea instalatiei se examineaza din nou toata instalatia si dupa racirea instalatiei la
temperatura ambianta, se procedeaza la o noua incalzire, urmata de un control identic cu cel descris
mai sus. Daca nici la a doua incalzire instalatia nu prezinta neetanseitati sau incalsiri neuniforme si
functioneaza in conditii normale, proba se considera corespunzatoare.
Dupa efectuarea probelor, instalatia se goleste daca pana la intrarea in functionare exista
pericolul de inghet.
Proba de eficacitate
Aceasta proba se efectueaza cu scopul de a verifica daca se asigura, in diverse incaperi,
temperaturile prescrise care au fost avute in vedere la proiectare. Proba de eficacitate se va face la
toata instalatia de incalzire, prin masuratori efectuate in incaperile indicate de catre beneficiar. In
cazul cladirilor civile, numarul acestor incaperi va fi de minim 5 pentru ficare cladire si de cel putin 5
dintotalul incaperilor.
Proba de eficacitate se va executa in intreaga instalatie in functiune, in conditii normale de
exploatare, la temperaturi scazute ale aerului exterior, cat mai apropiata situatiei normale si numai
dupa ce toata cladirea a fost terminata.
Pentru efectuarea probei se incalzeste cladirea cu cel putin 3 zile inaintea probei, iar in ultimele
48 de ore inaintea probei, agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj, in limita unor
abateri de +/-20C.
Pe timpul probei instalatia trebuie sa functioneze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa
fie inchise.
Se masoara temperaturiel aerului exterior si ale agentului termic pe conducta de ducere si
intoarcere, verificandu-se corelarea acestor parametri conform graficului de reglaj calitativ.
Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul
incaperii, la o inaltime de 0,75m de la pardoseala ; in cazul incaperilor cu deschidere mai mare de
10m, citirile se vor face pe zone cvasipatrate, cu suprafete de maximum 100m 2, tot la inaltimea de
0,75m.

pag 14
 In incaperile de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere,la o
distanta de cel putin 2m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0,75m de la pardoseala ; in cadrul
probei se urmareste stabilitatea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi pe durata probei.
In incaperile cu alta destinatie, masurarea temperaturii se face in punctele in care amplasarea
mobilierului sau a utilajelor determina prezenta curenta a oamenilor, chiar daca distanta de masurarea
fata de peretele exterior rezulta < 1m, inaltimea de masurare fiind de maxim 1m.
Termometrele folosite la masurarea temperaturii aerului din incapere vor fi de tipul cu balon
liber. In timpul efectuarii masuratorilor, termometrele vor fi agatate de dispozitive care sa asigure
spatiul liber de jur imprejurul lor.
Incaperile in care se va masura temperatura interioara vor fi :
- la parter, incaperile de colt si cele alturate neincalzite, in mod obligatoriu de asemenea, alte
incaperi dupa apreciere ;
- la ultimul nivel, incaperile de colt in mod obligatoriu si alte incaperi dupa apreciere .
Rezultatele probei de eficacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperaturile aerului
interior corespund celor prevazute in proiect cu abateri de -1…+20C in incaperi de productie si daca
viteza aerului din incapere satisface prevederile Normativului de protectie a muncii.
Pentru masurarea temperaturii vor fi folosite doar termometre avand o sensibilitate de 1/100C.
Garantii.
Furnizorii de echipamente vor fi obligati sa acorde garantii pentru furnitura.
Societatea de executie si montaj este obligata sa acorde garantii circuitului de conducere,
raspunzand material pentru deficientele de calitate aparute in perioada de garantie, precum si pentru
eventualele vicii ascunse depistate in perioada de functionare normala.
Garantiile se inscriu in contractul de furnitura care se incheie intre beneficiar, furnizorul de
echipamente si societatea de executie si montaj.
Cartea tehnica a constructiei.
Conform prevederilor Legii 10/1995, cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de
executie si documentatia privitoare la realizarea si exploatarea acesteia. Ea se intocmeste prin grija
investitorului si se preda proprietarului constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o completeze
la zi.Prevederile din cartea tehnica a constructiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru
proprietar si utilizator. Cartea tehnica a constructiei se intocmeste in conformitate cu prevederile

pag 15
« Normelor de intocmire a cartii tehnice a constructiei » cuprinse in « Regulamentul de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii ».
2.6 Masuri de protectie si igiena muncii.
In executie si in exploatare se vor respecta prevederile Normativului I13/2002 privind
instalatiile de incalzire centrala si a Normativului I7-2002 privind instalatiile elctrice cu tensiuni pana
la 1000V c.a. si 1500V c.c.
Atat executantul lucrarilor cat si beneficiarul/reprezentantul acestuia care urmareste
desfasurarea lucrarilor, au obligatia sa aplice toate prevederile privitoare la protectia muncii :
- Legea 90/1996 si ANorme metodologice de aplicare ;
- Norme generale de protectie a muncii elaborate de M.M.P.S. in colaborare cu
MInisterul Sanatatii ;
- Norme specifice de securitate a muncii ;
- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii – Ordinul M.L.P.A.T.
nr. 9/N/15.03.1993 ;
Cele mai importante masuri pentru asigurareas protectiei si igiena amuncii sunt urmatoarele :
- efectuarea instructajelor de protectie a muncii pentru intregul personal de executie,
exploatarea si intretinerea si semnarea in cunostiinta de cauza a fiselor individuale
de protectie a muncii ;
- verificarea la intervale de timp bine determinate a personalului in ceea ce priveste
cunoasterea normelor si masurilor de tehnica a securitatii muncii ;
- controlul aplicarii si respectarii normelor si masurilor de tehnica a securitatii
muncii ;
- asigurarea unei zone de lucru si de protectie in lungul conductelor pe perioada
desfasurarii lucrarilor ;
- interzicerea accesului pe santier a persoanelor sau utilajelor straine ;
- semnalizarea si supravegherea desfasurarii lucrarilor, utilizarea iluminatului pe timp
de noapte ;
- asigurarea personalului de executie cu echipament de protectie si echipament tehnic
adecvat sarcinii de munca sau adaptabil cu usurinta pentru indeplinirea acesteia ;
- asigurarea cailor de acces de urgenta care trebuie care trebuie sa ramana in
permanenta libere si sa conduca cat mai direct afara sau in spatii sigure ;

pag 16
 - la efectuarea lucrarilor de instalatii electrice se vor lua toate masurile necesare
pentru evitarea electrocutarii (scoaterea de sub tensiune a instalatiei electrice,
verificarea legaturii la instalatia de protectie de punere la pamant) ;
- interventia la instalatiile electrice se face numai de catre persoane calificate si
autorizate care vor utiliza in mod obligatoriu si integral echipamentul de protectie
elctroizolant ;
- nu se vor efectua lucrari in apropierea conductelor sau utilajelor a caror suprafata
prezinta pericol de arsuri din cauza temperaturii ridicate ;
- punerea sub tensiune la terminarea lucrarilor se va face la cererea si pe raspunderea
conducatorului lucrarii, dupa ce acesta s-a convins ca lucrarea a fost executata in
conditii tehnice corespunzatoare.
Aceasta enumerare a masurilor si instructiunilor de protectie a muncii nu este limitativa,
beneficiarul fiind obligat sa intocmeasca norme proprii care au ca scop realizarea prevederilor din
normele specifice, in conditiile date.
2.6.2Norme pentru prevenirea si stingerea incendiilor (P.S.I.)
La executia instalatiei de incalzire centrala si a centralei termice, inclusiv in timpul reparatiilor
sau reviziilor, este necesara respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor (P.S.I.)
precum si echiparea cu mijloace si dispozitive P.S.I. Responsabilitatea pentru prevenirea si stingerea
incendiilor revine executantului lucrarilor. Toate unitatile trebuie sa asigure dotarea cu instalatii si
apratura de masura, control si automatizare, necesare functionarii in conditii de siguranta impotriva
incendiilor a utilajelor pe care le detin. Este obligatorie instruirea personalului care executa operatii
cu foc deschis (sudura, topire de materiale izolante sau plumb) pentru cunoasterea si aplicarea
prevederilor Normativului C300.
In zonele in care se executa lucrari de izolare, vopsitorii sau operatii cu materiale inflamabile
este strict interzis fumatul sau lucrul cu foc deschis. De asemenea este interzisa depozitarea la sediul
santierului a combustibilului necesar functionarii utilajelor. In cazul lucrarilor executate in spatii
inchise (caminde de vizitare) se iau toate masurile P.S.I. in functie de natura operatiilor si conditiile
locale. Personalul de executie va fi instruit si se va supraveghea respectarea msurilor P.S.I.
Unitatile prevazute cu instalatii de stingere a incendiilor cu hidranti exteriori de la care se
asigura direct interventia, se asigura cu aparate de masurare a debitului si presiunii apei in retea.

pag 17
 Toate instalatiile fixe, semifixe sau mobile pentru stingerea incendiilor vor fi intretinute in
buna stare de functionare. Este interzisa folosirea acestora in alte scopuri.
Dispozitii finale
Beneficiarul locuintei are obligatia sa-si insuseasca in totalitate documentele privitoare la actele
normative specifice ( in vigoare) precum si proiectele de executie si instructiunile de functionare
elaborate de catre furnizori si cele precizate de catre proiectantul de specialitate.
2.6.3 Receptia lucrarilor
Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care
investitorul declara ca accepta si preia lucrarea si ca aceasta poate fi data in folosinta.
Receptia lucrarilor de instalatii de efectueaza atat la lucrari noi, cat si al interventiile in timp
asupra constructiilor existente (reparatii capitale, consolari, modificari, modernizari, extinderi) si se
realizeaza in doua etape :
2.6.4 Receptia la terminarea lucrarilor.
Comisiile de receptie pentru instalatii se vor numi de catre investitor si vor fi alcatuite din cel
putin 5 membri. Dintre acestia, obligatoriu va face parte un reprezentant al investitorului si
unreprezentant al administratiei publice locale pe teritoriul careia este situata constructia, iar restul
vor fi specialisti in domeniu.
Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile calendaristice de la notificarea
terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita membrilor comisiei de receptie, executantului si
proiectantului.
Reprezentantii executantului si ai proiectantului nu pot face fata din comisia de receptie,
acestia avand caliatea de invitati. Proiectantul va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie
punctul sau de vedere privind executia lucrarii.
Procesul verbal de receptie va consemna realizarea masurilor prevazute in documentatia de
executie din punct de vedere al prevenirii si al stingerii incendiilor, fara de care receptia nu este
acceptata.
Comisia de receptie poate functiona numai in prezenta a cel putin 2/3 din membrii numiti ai
acesteia. Hotaririle comisiei se iau cu majoritate simpla.
Comisia de receptie examineaza :
- respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile
de executie impuse de autoritatile competente. Examinarea se face prin cercetarea

pag 18
 vizuala a constructiei si prin analiza documentelor continute in cartea tehnica a
constructiei ;
- executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatiei
de executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale,
conform legii ;
- referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost
executata lucrarea. Investitorul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in
contractul de proiuectare ;
- terminarea tuturor lucrarilor prevazute incontractul incheiat intre investitor si
executant si in documentatia anexata la contract .
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile inprocesul verbal de
receptie.
2.6.5 Receptia finala.
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea termenului
perioadei de garantie. Periaoda de gratie este cea prevazuta in contract.
La receptia finala participa investitorul, comisia de receptie numita de investitor, proiectantul
lucrarii si executantul.
Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixate si examineaza urmatoarele :
- procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor ;
- finalizarea lucrarilor cerute de ‘’receptia la terminarea lucrarilor’’ ;
- referatul investitorului privind comportarea instaaltiilor in exploatarea pe perioada
de garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.
La terminarea receptiei comisia de receptie finala isi va consemna observatiile si concluziile in
procesul verbal de receptie finala.

pag 19