Sunteți pe pagina 1din 5

 

TEST GRILA – LICENȚĂ – INSTALAȚII PENTRU CONSTRUCȚII 
INSTALAŢII FRIGORIFICE   
         
1. Lanţul frigorific este format din: 
a. Unităţi statice şi unităţi dinamice; 
b. Unităţi fixe şi unităţi mobile; 
c. Unităţi individuale şi unităţi multiple; 
 
2. Tehnica  frigului  analizează  fenomene  şi  procese  care  se  desfăşoară  la  temperaturi  cuprinse  în 
intervalul: 

a.  1000C – (–273 0C); 
b.    500C – (–200 0C); 
c.  1000C – (‐100 0C); 
 
3. Domeniul  frigului  moderat  0care  mai  este  numit  și  frig  industrial)  este  considerat  a  fi  cuprins  în 
intervalul de temperaturi: 
a.    t = (0... –1000C); 
b   t = (0... –2000C); 
c.    t = (–50... –1000C); 
 
4. Se numeşte maşină frigorifică: 
a   maşina  cu  ajutorul  căreia  se  poate  transfera  căldura  de  la  un  corp/mediu  mai  cald  către  un 
corp/mediu mai rece, cedând energie în exterior; 
b.   maşina cu ajutorul căreia se poate transfera căldura de la un corp/mediu cu temperatură mai 
ridicată  către  un  mediu  cu  temperatură  mai  scăzută,  proces  care  se  petrece  cu  degajare  de 
energie (proces exoterm); 
c.  maşina cu ajutorul căreia se poate transfera căldura de la un mediu/corp cu temperatură mai 
scăzută către un mediu/corp cu temperatură mai ridicată, consumând energie din exterior; 
 
5. Cele mai multe dintre instalaţiile frigorifice utilizate în prezent, produc frigul prin:  
a. condensarea  unui  fluid,  deoarece  –  orice  fluid,  în  timpul  condensării  ‐  primește  o  anumită 
cantitate de căldură q  pentru a se transforma în lichid; 
b. laminarea unui fluid, deoarece – orice fluid, în timpul laminării ‐ produce o anumită cantitate 
de căldură q pentru a se transforma în vapori+lichid; 
c. vaporizarea unui fluid, deoarece – orice fluid, în timpul fierberii ‐ absoarbe o anumită cantitate 
de căldură q0 pentru a se transforma în vapori; 
 
6. Temperatura de vaporizare (fierbere) a amoniacului NH3 la presiunea de 1bar, este: 
a. ts = –10,350C 
b. ts = –33,350C 
c. ts = 00C 
 
 
7. Compresoarele mecanice, volumice, cu piston – ermetice utilizate în instalațiile cu comprimare 
mecanică de vapori – IFV, se caracterizezază prin faptul că: 
 a.  elementele  componente  sunt  complet  incluse  într‐o  carcasă  metalică  sudată,  etanşă  și 
nedemontabilă  carei  nu  permite  intervenţiile  în  interior;  nu  pot  vehicula  decât  freoni  și  se 
utilizează pentru puteri frigorifice mici și medii; 
b.   sunt cuplate direct  la  un  motor electric închis într‐un carter demontabil comun; pot vehicula 
doar freoni și se utilizează pentru puteri frigorifice  mici și medii; 
c.    se  pot  cupla  cu  motoare  separate  de  tip  electric  sau  termic;  pot  vehicula  orice  tip  de  agent 
frigorific și se utilizeză pentru puteri frigorifice medii sau mari 
 
8. În instalaţiile frigorifice cu comprimare mecanică de vapori ‐ IFV, în timpul preluării căldurii de la 
sursa rece, agentul frigorific: 
a.  îşi măreşte temperatura prin încălzire; 
b. îşi  păstrează  temperatura  constantă  (procesul  care  are  loc  cu  schimbarea  de  fază  a  agentului 
frigorific: din vapori în lichid ‐  proces de condensare); 
c. îşi  păstrează  temperatura  constantă  (procesul  care  are  loc  cu  schimbarea  de  fază  a  agentului 
frigorific: din lichid în vapori – proces de vaporizare) 
 
9. Funcţionarea instalațiilor frigorifice cu comprimare mecanică de vapori ‐ IFV  are la bază: 
a. capacitatea lichidelor reale de a absoarbi cantităţi mari de căldură pentru a  vaporiza; 
b. capacitatea lichidelor reale de a ceda cantităţi mari de căldură pentru a  vaporiza; 
c. capacitatea lichidelor reale de a prelua cantităţi mari de căldură pentru a  condensa; 
 
10. Instalaţiile cu răcire directă au generatorul de frig – vaporizatorul V: 
a. amplasat în mediul ce urmează a fi răcit, vaporizarea agentului frigorific făcându‐se direct  la 
locul de consum; 
b. amplasat  direct  la  consumatorul  de  frig  –  iar  răcirea  spaţiului  respectiv  se  realizează  cu  un 
agent intermediar care este vehiculat prin intermediul pompelor; 
c. amplasat  în  mediul  ce  urmează  a  fi  răcit  –  răcirea  spaţiului  respectiv  se  realizându‐se  cu  un 
agent direct şi un agent indirect; 
d. amplasat direct la consumatorul de frig –  iar  încălzirea  spaţiului  respectiv se realizează cu un 
agent intermediar care este vehiculat prin intermediul pompelor 
 
11. Cuplurile  de diagrame  cel  mai  des  întâlnite  în  instalațiile  frigorifice  cu  comprimare  mecanică  de 
vapori – IFV ‐  sunt următoarele: 
a.  Diagrama: Temperatură (T) – entropie (s) şi Diagrama presiune (lgp ) – entalpie (i); 
b.  Diagrama: Temperatură (T) – entalpie (i) şi Diagrama presiune (lgp ) – entropie (s); 
c. Diagrama: Temperatură (T) – presiune (p) şi Diagrama entropie (s ) – entalpie (i); 
 
12. În cadrul unei instalații cu comprimare mecanică de vapori ‐ IFV, parametrii care rămân constanţi 
în timpul procesului de vaporizare şi a procesului de condensare sunt următorii: 
a.  volumul (V) şi fluxul termic (Ф); 
b   presiunea (p) şi temperatura (T); 
c.   entalpia (i) şi volumul specific(v); 
 
13. Principalele metodele termodinamice de obţinere a frigului cu agent frigorific  – vapori  – în circuit 
închis sunt următoarele: 
a.   cu comprimare de vapori în compresor termic (instalaţii frigorifice cu absorbție – IFA); 
b.  cu comprimare de vapori în compresor termochimic (instalaţii frigorifice cu ejecție – IFE); 
c.  cu  comprimare  mecanică  de  vapori  în  compresoare  mecanice  (instalaţii  frigorifice  cu 
comprimare mecanică de vapori – IFV); 
 
14. Agentul  frigorific  –  gaz  sau  vapori  –    parcurge  circuitul  maşinii  frigorifice,  preluând  continuu 
căldura de la mediul răcit, pentru a o ceda mediului de răcire; acest proces este posibil doar dacă: 
a. agentul  frigorific  se  află,  la  intrarea  în  contact  cu  mediul  răcit,  la  o  temperatura  mai  joasă 
decât  a  acestuia,    iar  ‐  la  intrarea    în  contact    cu  mediul  răcitor  (apa  sau  aerul  din  mediu 
ambiant) ‐ la o temperatură mai înaltă decât a acestuia; 
b. agentul  frigorific  se  află,  la  intrarea  în  contact  cu  mediul  răcit,  la  o  temperatura  mai  înaltă 
decât  a  acestuia,    iar  ‐  la  intrarea    în  contact    cu  mediul  răcitor  (apa  sau  aerul  din  mediu 
ambiant) ‐ la o temperatură mai joasă decât a acestuia; 
c. agentul  frigorific  se  află,  la  intrarea  în  contact  cu  mediul  răcit,  la  aceeași    temperatura  cu  a 
acestuia,  iar ‐ la intrarea  în contact  cu mediul răcitor (apa sau aerul din mediu ambiant) ‐ la o 
temperatură mai joasă decât a acestuia; 

15. Căldura evacuată la condensatorul (răcit cu aer)  unei instalatii frigorifice produce: 
 a.   condensarea vaporilor de apa din aer;  
b.    încălzirea aerului; 
c.    răcirea aerului din spatiul racit; 
  
16.  Precizati  care  este  influenţa  subrăcirii  agentului  frigorific  în  cazul  instalaţiei  frigorifice  cu   
comprimare mecanică de vapori (IFV):     
 
a.  creșterea eficienței frigorifice; 
b.  scăderea eficienței frigorifice; 
c.  procesul de subrăcire nu influențează eficiența frigorifică, dar are rolul de a răci uleiul frigorific; 
 
17. Una din cerințele de bază ‐ referitoare la funcționarea corectă a vaporizatorului unei  instalatii 
frigorifice cu comprimare mecanica de vapori ‐ IFV ‐ este menținerea constantă a nivelului de 
agent frigorific, proces realizat de:  
a. filtru deshidrator;  
b. ventilul de laminare;  
c. schimbătorul de căldură regenerativ; 
 
18. Eficiența frigorifică (ε) a unei instalații frigorifice cu comprimare mecanică de vapori ‐ IFV 
reprezintă raportul dintre:  
a.     cantitatea de căldură absorbită de la sursa rece (q0) și lucrul mecanic consumat (lc);  
b.     cantitatea de căldură cedată sursei calde (qc) și lucrul mecanic consumat (lc);  
c.     lucrul mecanic consumat (lc) raportată la cantitatea de căldură (q); 
 
19.  Intr‐o instalaíe frigorifica cu absorbtie – IFA, cu solutie hidro‐amoniacala (NH3‐H2O), agentul    
frigorific este: 
a.   apa; 
b.   amoniacul; 
c.   un freon 
 
20. Separatorul de ulei  ‐ SU ‐  din cadrul  unei instalatii frigorifice cu comprimare mecanica de vapori 
–IFV, are rolul de a  separa: 
a.  agentul frigorific antrenat de vaporizatorul V;  
b.  uleiul de ungere al compresorului K;  
c.  agentul frigorific  antrenat de condensatorul C;  
 
21.  Precizati  care  este  rolul  separatorului  de  lichid  (SL)  într‐o  instalație  frigorifică  cu  comprimare 
mecanică de vapori (IFV) cu o treaptă de comprimare: 
 
a.  asigură funcționarea compresorului mecanic în regim umed (faza lichidă este compresibilă);     
b.  asigură funcționarea economizorului; 
c.  asigură  funcționarea  compresorului  mecanic  K  în  regim  uscat  (deoarece  faza  lichidă  este 
incompresibilă); 
 
22. O instalatie frigorifica cu absorbtie ‐ IFA utilizează, de regulă, ca agent de lucru:  
a. o soluție binară, omogenă;  
b  un freon;  
c. un freon de substituție; 
 
23. Intr‐o instalatie cu comprimare mecanica de vapori care utilizează ca agent frigorific freonul ‐ IFV, 
procesul de subracire a lichidului se realizeaza utilizând:  
a. un schimbator de caldura de tip recuperativ (agent frigorific/apă sau aer);  
b. un schimbator de caldura regenerativ (agent frigorific/agent frigorific);  
c. un schimbator de caldura cu acumulare (apă/aer);  
 
24.    Instalația  frigorifică  cu  comprimare  mecanică  de  vapori  care  echipează  frigiderele  casnice,  de 
capacitate mică  are, de regulă,  în componență:  
a. un compresor mecanic, volumic, cu piston, semideschis; 
b. un compresor mecanic, volumic, cu piston, ermetic; 
c. un compresor termic, deschis; 
 
25.  Agenții frigorific tip freon sunt:  
a. derivați halogenați ai hidrocarburilor saturate obţinuţi prin înlocuirea atomilor de hidrogen ai 
acestora cu atomi de clor Cl, fluor Fl şi brom Br;  
b. derivați din bixid de carbon CO2;  
c. derivați din amoniac NH3;  
 
26. Freonii – de substituție definitivă ‐ fără clor Cl sau brom Br în moleculă, se numesc:  
a. hidro cloro floro carburi (HCFC);  
b. bromo cloro floro carburi (BCFC); 
c. hidro floro carburi (HFC);  
 
27. Pentru un frigider casnic ‐ care funcționeză pe baza comprimării mecanice de vapori ‐ de putere 
frigorifică mică (Q0 – 100...300 W) ventilul de laminare este înlocuit cu: 
a. un tub capilar (recomandat pentru debite foarte mici);  
b. un separator de lichid de mici dimensiuni; 
c. un rezervor de lichid de mici dimensiuni; 
 
28.  Butelia  de  răcire  intermediară  –  BRI,  este  un  aparat  auxiliar,  component  al  unei  instalației 
frigorifice:  
a. cu comprimare mecanică de vapori cu o treaptă de comprimare  ‐ IFV; 
b. cu absorbție  ‐ IFA; 
c. cu comprimare mecanică de vapori cu mai multe trepte de comprimare – IFV; 
 
29. Instalațiile frigorifice cu ejecție – IFE, utilizează ca agent frigorific:  
a. amoniacul  ‐ NH3; 
b. soluții saline 
c. apa. 
 
30.  Conductele  de  circulație  a  instalațiilor  frigorifice cu  comprimare  mecanică  de  vapori  –  IFV    care 
utilizează ca agenți frigorifici freonii, sunt realizate din: 
a. oțel negru; 
b. oțel zincat; 
c. cupru; 
 
 31.  Sunt  cunoscute  influenţele  negative  ale  agenţilor  frigorifici,  în  special  ale  freonilor  (CFC,  HCFC,    
HFC) asupra mediului ambiant prin cele două efecte: 
a. diminuarea straturilor atmosferei; contribuția la încălzirea stratului de ozon; 
b. diminuarea  stratului  de  ozon  atmosferic;  contribuția  la  încălzirea  atmosferei  prin 
intensificarea efectului de seră la nivel planetar; 
c. creșterea stratului de ozon atmosferic; contribuția la răcirea atmosferei prin efect 
de seră la nivel planetar; 
 
32.  Pentru  realizarea  vaporizatoarelor  cu  circulație  naturală  a  aerului  la  temperaturi  negative  se 
utilizează: 
a. ţevi cu aripioare; 
b. ţevi cu nervuri aciforme; 
c.   ţevi lise (netede), care permit o decongelare (degivrare) uşoară;