Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE CURS
la disciplina : „Instalaţii de climatizare”
A verificat: lec.univ.
Beț Dionis
Chişinău 2010
Date iniţiale.....................................................................................................................................3
1. Alegerea parametrilor climatici exteriori şi interiori de calcul................................................4
2. Bilanţul termic şi de umiditate al încăperilor climatizate.........................................................4
2.1. Bilanţul termic de vară........................................................................................................4
3. Bilanţul de umiditate de vară....................................................................................................6
3.1. Bilanţul termic de iarnă.......................................................................................................6
3.2. Bilanţul de umiditate de iarnă.............................................................................................7
4. Determinarea debitului de aer de calcul
şi a debitului total al agregatului de condiţionare.....................................................................8
4.1. Debitul de aer de calcul.......................................................................................................8
4.2. Debitul total de aer al agregatului de condiţionare............................................................9
5. Alegerea schemei de tratare a aerului......................................................................................9
6. Tratarea complexă a aerului în centrala de climatizare.........................................................10
6.1. Tratarea complexă a aerului în perioada de vară............................................................10
6.2. Tratarea complexă a aerului în perioada de iarnă...........................................................10
7. Calculul elementelor componente ale centralei de climatizare..............................................11
7.1. Alegerea camerei de pulverizare.......................................................................................11
7.1.1. Funcţionarea camerei de pulverizare în regim politropic
(perioada de vară).................................................................................................11
7.1.2. Funcţionarea camerei de pulverizare în regim adiabatic
(perioada de iarnă)................................................................................................12
7.2. Alegerea bateriilor de încălzire.........................................................................................12
7.2.1. Alegerea preîncălzitorului de aer..........................................................................12
7.2.2. Alegerea reîncălzitorului de aer............................................................................13
7.3. Alegerea filtrelor de praf pentru agregate de condiţionare..............................................14
7.4. Alegerea ventilatoarelor....................................................................................................15
7.5. Camera de amestec............................................................................................................15
8. Calculul şi alegerea utilajului maşinii frigorifice..................................................................15
8.1. Calculul şi alegerea compresorului...................................................................................16
8.2. Dimensionarea condensatoarelor......................................................................................17
8.3. Dimensionarea vaporizatoarelor.......................................................................................18
9. Alegerea distribuitoarelor de aer............................................................................................18
10. Alegerea perdelelor de aer......................................................................................................29
11. Calculele aerodinamice ale canalelor de aer..........................................................................20
11.1. Consecutivitatea calculelor aerodinamice.........................................................................20
12. Calculul aeraulic al tronsoanelor (refulare)..........................................................................21
13. Calculul aeraulic al tronsoanelor (aspiraţie)........................................................................22
Bibliografie....................................................................................................................................23
2
Date iniţiale:
a. Localitatea: Sankt-Petersburg
Denumirea obiectului: sectie a unei cladiri industriale
b. Numărul muncitorilor: 35
c. Orientarea faţadei principale: Est
d. Parametrii agentului termic: t1=105oC
t2=70oC
3
1. Alegerea parametrilor climatici exteriori şi interiori de
calcul conform SniP 2.04.05.91:
în care:
unde: — suprafaţa peretelui interior prin care pătrunde căldura din încăperea
alăturată celei climatizate(12x6=72 ,24x6=144), în m2;
— coeficient global de transfer termic al peretelui considerat egal cu 0,4
în ;
5
— temperatura aerului din încăperea învecinată considerata egala cu 23,6 în °C;
— temperatura aerului din încăperea climatizată considerata egala cu 20 în °C;
ΔQt=7105+15000+6591,12+8416,87+25000+104,83+259,2=62477,02 W
ΔQp=3640+15000+6591,12+25000+259,2=50490,32 W
6
v
ε ΔQt/ ΔW=3,6 62477,02/10,9=20634,61
=3,6
din exterior, în W;
— degajări de căldură de la corpuri de încălzire, în W;
— consumurile de căldură, în W;
— pierderi de căldură ale încăperii calculate conform SNIP 2.04.05-91*;
— consumurile de căldură pentru încălzirea aerului rece infiltrat, .
Qp=700(20-(-26))=32200 W
Dacă se prevede o încălzire de gardă cu , degajările de căldură de la
corpurile de încălzire se determină cu formula:
Qg = qsp(tg-tex)
în care: tg — temperatura până la care pierderea de căldură este preluată de
. instalaţia de încălzire de gardă cu corpuri statice, tg =5°C.
Qg=700(5-(-26))=21700 W
7
Bilanţul termic de iarnă va fi:
ΔQt=7105+15000+8416,87+25000+104,83+21700-32200-8625=36501,7 W
ΔQp=3640+15000+25000+21700-32200-8625=24515 W
i
ε
=3,6 36501,7/10,9=12055,60
8
b. pentru încăperi cu sursă de căldură totală:
unde: — debitul de aer evacuat din zona de lucru sau zona de deservire cu
. ajutorul sistemelor de aspiraţie locală, în ;
— surplusul de căldură totală şi perceptibilă în încăpere, în W;
— degajări de umeditate în încăpere, în g/h;
— entalpiile aerului: interior, refulat şi aspirat, în g/kg;
— conţinutul de umeditate a aerului interior, refulat şi aspirat, îng/kg;
Lp= 8000+(3,6 50490,32-1,2 8000(20-14))/1,2(22,2-14)=20618,4
9
După valoarea debitului de aer de calcul din tabele se alege tipul agregatului de
condiţionare. În acest caz, alegem agregatul de condiţionare „КТЦ3-31,5”
10
Lex=8000+0,1 25072,9+(3 35/1,2+1728 1)=12322,79 ˃ 2100
Lns= 60 35=2100
Lrec= 25072,9-12322,79=12750,11
6. Tratarea complexă a aerului în centrala de climatizare
7.
7.1. Tratarea complexă a aerului în perioada de vară.
Date initiale:
P . E :t ex=22,6 o C
I ex=49,5 kj/kg
0
P . I :t i=20 C ; φi=60 %
11
Q I =0,278 ∙G tot ( I p−I e ) =0,278 ∙ 17498,36 ( 26−(−25,3) )=24955,11 W
Debitul de căldură a bateriei de încălzirea aerului de treapta II este:
Q II =0,278 ∙ G tot ( I R −I U )=0,278 ∙ 30087,48 ( 35,5−33 )=20910,79 W
Cantitatea de umiditate evaporată se determină cu formula:
−3
W=30087,48 (8,1-3,5)∙ 10 =233,17 Kg/h
Din relaţia:
12
47−33
I w 1=47− =27,28 kj/kg
0,71
Unde: θ1−¿indicatorul izoentalpic accesibil egal cu 0,71 f(B).
Gω=1,2∙3087,48=36104,97 kJ/ h
13
Din ecuaţia (6.1) se calculează debitul necesar al unei duze de pulverizare,
în kg/h:
gd=36104,97/63=573,09 kg/h
Se determină presiunea apei în faţa duzelor de pulverizare. Pd =32 kP
Se calculează:
1. Puterea termică a bateriei:
Gω=883667,18/4,19(105-70)=6025,6 kg/ h
3. Diferenţa medie de temperatură pentru schimbătoarele de căldură:
14
Δtm=(105+70)/2-(-26+24,5)/2=88,25
Se alege aria secţiunii pentru trecerea apei fω=0,00293 m2.
vρ=17498,36/3600∙3,315=1,46kg/ m∙s
6. Se calculează viteza de mişcare a agentului termic în ţevile bateriei:
m/s
ω=6025,6/3600∙1000∙0,00293=0,57 m/s
7. Se determină coeficientul total de transfer termic al bateriei de încălzire
în baza valorilor şi pentru bateria de încălzire cu două rânduri de
ţevi:
0,49 0,13
k =15,6 6 ∙ϑρ ∙ ω
0,49 0,13
k =15,6 ∙1,4 6 ∙ 0,5 7 =17,45
8. Se calculează aria necesară a bateriei de încălzire:
Fnec=0,278∙883667,18/17,45∙88,25=83,2m²
Adoptăm 2 baterei cu 2 rînduri de ţevi Fr=88,7
9. Se calculează rezerva în arie:
(88,7-83,32)∙100/83,32=9,8%
Condiţia se respectă.
Se calculează:
1. Puterea termică a bateriei:
15
în care: — debitul de aer exterior, în kg/h;
c — capacitatea termică specifică a aerului.
Q=17498,36∙1∙ (24,5+26)=879292,59 kJ/h
2. Debitul de agent termic primar:
Gω=879292,59/4,19(70-35)=5995,85 kg/ h
3. Diferenţa medie de temperatură pentru schimbătoarele de căldură:
Δtm=(70+35)/2-(-26+24,5)/2=53,25
Se alege aria secţiunii pentru trecerea apei fω=0,00293 m2.
vρ=17498,36/3600∙4,14=1,17 m/s
6. Se calculează viteza de mişcare a agentului termic în ţevile bateriei:
m/s
ω=5995,85/3600∙1000∙0,00293=0,568 m/s
7. Se determină coeficientul total de transfer termic al bateriei de încălzire
în baza valorilor şi pentru bateria de încălzire cu două rânduri de
ţevi:
Fnec=0,278∙879292,59/15,65∙53,25=137m²
Adoptăm 2 baterei cu un rînd de ţevi Fr=149,2
9. Se calculează rezerva în arie:
(149,2-137)∙100/136=9,5%
Condiţia se respectă.
16
8.3. Alegerea filtrelor de praf pentru agregate de
condiţionare
Filtrul reprezintă elementul unei instalaţii de ventilare şi de condiţionare a
aerului destinat reţinerii prafului din aerul atmosferic, când concentraţia acestuia
nu depăşeşte . Curăţarea aerului este obligatorie din motive igienice şi
deseori tehnologice.
Principiile de funcţionare, precum şi tipurile constructive ale aparatelor care
realizează curăţarea aerului de praf, diferă în funcţie de natura prafului, de
concentraţia lui în aer ţi de gradul de curăţare, care se urmăreşte.
Pentru curăţarea aerului în agregatele de condiţionare centrală se
recomandă de folosit filtre de aer tip „ФР1-3”. Aceste filtre sunt de tip uscat, din
ţesătură.
Alegerea ventilatoarelor
În agregatele de condiţionare centrală se folosesc ventilatoarele radiale
(centrifugale). Cunoscând tipul agregatului de condiţionare a aerului se alege
numărul ventilatorului. Este ales ventilatorul cu numărul 8.
Pentru a echilibra balansul de aer, şi a păstra o suprapresiune in hală este
necesar de evacuat surplusul de aer:
Lev= Ltot- Lrec- Lal=25072,9-12750,11-8000=4322,9 m³/h
Alegem ventilatorul axial N8 cu L=8000 m³/h şi n=1190 rot/min.
Camera de amestec
În camera de amestec se realizează amestecul aerului proaspăt cu aerul
recirculat (schema cu recirculaţie). Poate asigura accesul personalului de
întreţinere, se echipează cu uşă de acces cu deschidere spre exterior, de tip etanşă.
tab=6,55+15=21,55 ºC
Pentru asigurarea transferului termic în condensator, temperatura de
condensare trebuie să fie cu mai mare decât temperatura medie a apei
care răceşte condensatorul:
=28,5+5=33,5 ºC
i f
t +t 26+31
în care: t mw = w w
= =28 , 50 C
2 2
tωi=26 0 C tωf=310 C
Temperatura de subrăcire trebuie să fie cu 3-5 mai joasă ca :
ts=tc-(3...5) ºC
ts=33,5-4=29,5 ºC
.
şi (fig.7.2);
V — volumul realizat de pistoane în unitatea de timp, în m3/h;
— coeficientul de lucru al compresorului, care se poate exprima funcţie
. de raportul. unde: este presiunea de condensare, în Pa, la ;
- presiunea de vaporizare, în Pa, la .
Volumul realizat de pistoane în unitatea de timp, în m3/h, este:
18
V=12546,47/780∙0,7125=22,57m³/h
Funcţie de V şi caracteristicile tehnice şi funcţionale ale compresoarelor se
alege compresorul (FT-5) şi volumul real realizat de pistoane. Vr=31 m3/h
Se determină puterea frigorifică reală realizată de compresor, în kW:
Qr r=31∙780∙0,7=14338,6 kW
Condiţia se respectă.
Ne=1,35/0,85=1,59 kW
unde: este randamentul mecanic al compresorului .
Puterea totală consumată se consideră puterea de antrenare a motorului:
Nt=1,1∙1,59=1,75 kW
19
— puterea frigorifică reală, în W;
Nt — puterea totală a compresorului, în W;
Kc — coeficientul global de transfer de căldură în condensator,
în care:
- temperatura de condensare, în ;
- temperaturile iniţială şi finală ale apei ce răceşte condensatorul, în :
Fc=15758,6/500∙3,4=9,26 m²
Qc=14338,6+1420=15758,6 kW
Δt1=30-23,5=6,5
Δt2=30-31,5=1,5
6,5−1,5
=3,4
Δtm= 2,3lg 6,5
1,5
Debitul de apă de răcire pentru condensatorul răcit cu apă este:
Se admite - =
unde: - căldura masică a apei.
1,1 ∙15758,6 ∙ 3,6
W= =2,98 kg /h
1000 ∙5 ∙ 4,19
20
- diferenţa medie logaritmică de temperatură între agentul frigorific şi
Fv=14338,6/400∙4,61=7,78 m2
r Ld 3134,11
V 0= = =4,35 m/s
3600 ∙ F 720
21
mV p √F
( X
Din diagrama se determina raportul: V =f d ; d =0,035
0 0 0
)
V
iar m =0,035∙ 4,35=0,152<0,25 m/s
22
Viteza reală se determină în m/s cu formula:
L
V r=
3600⋅F r
După Vr se calculează presiunea dinamică sau se alege din tabele.
Determinarea pierderilor de sarcină liniară:
Se determină pentru fiecare tronson. Pierderile de presiuni liniare pe tronsonul
precăutat cu lungimea l sînt egale cu
unde: R — pierderile de presiune specifice liniare, Pa/m (se determină din tabelele
12.17/1/)
β — coeficient de corecţie
Determinarea pierderilor de sarcină locală pentru fiecare tronson:
Z =∑ ξ⋅Pdin
unde: ∑ ξ− se determină aparte în formă de tabel
— se determină după aceleaşi tabele ca şi R.
Calculul pierderilor totale de sarcină pe tronson:
ΔP=Rl+ Z
Calculul pierderilor totale de sarcină în reţeaua de ventilare:
n
ΔP tot =∑ ( Rl +Z )
i=1
se adună numai tronsoanele magistralei de bază.
Echilibrarea aerodinamică:
Presiunile în punctele comune ale magistralei principale şi a ramificaţiilor
laterale trebuie să fie egale:
ΔPmag − ΔPram
100 %<10 %
ΔP mag
Dacă pierderile de presiune se primesc >10% atunci trebuie de schimbat
dimensiunile canalului, dacă nu, alegem diafragma.
4. Calculul aeraulic ale canalelor de aer la refulare
23
Calculăm viteza reală: Vr=9402/3600∙0,502=5,02 m/s
24
1 2 3 4
1 Distribuitor ВДУМ 1,45 Tabel 8,11 /1/
Confuzor 0,5 Tabel 12,43 /1/
Cot a=90º,R/d=1 0,2 Tabel 12,35 /1/
Suma 2,15
2 Confuzor 0,6 Tabel 12,43 /1/
Distribuitor ВДУМ 1,45 Tabel 8,11 /1/
Teu1k 1,6 Tabel 12,39 /1/
Suma 3,65
25
4 12536 7,5 800 0,502 6,93 0,72 1 5,40 2,21 30,1 66,52 71,92
5 21938 5,7 900 0,636 9,58 4,1 1 23,27 1,8 55,3 99,54 122,81
Ramificatii
6 3134 6 500 0,196 4,44 0,67 1 4,02 2,15 12,5 26,87 30,89
7 6268 6 630 0,321 5,42 0,44 1 2,64 3,65 18,5 67,52 70,16
8 9402 6 800 0,502 5,02 0,29 1 1,74 3,70 16,5 61,05 62,79
9 12536 1,9 900 0,636 5,47 0,29 1 0,55 3,85 18,9 72,76 73,31
Lasp=0,8∙Lext=0,8∙12322,79=9858,23m3
Din monograma 1.64 ( Staroverov ) alegem doua ventilatoare de tip КЦ3-9 №5.
Caracteristicele ventilatorului: Nr.de rotatii =1360 rot/min.
Diametrul rotorului: D=500 mm.
Bibliografie
26
1. И.Г.Староверов «Справочник проектировщика» часть 2 «Вентиляция
и
кондиционирование воздуха» Москва Стройиздат 1978
2. Îndrumar metodic „Instalaţii de ventilare şi condiţionare a aerului” 1999
3. Tudor Popovici „Instalaţii de ventilare şi climatizare” Cluj-Napoca 1980
27