Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE CURS
A verificat: lec.univ.
Beț Dionis
Chişinău 2010
Date iniţiale.....................................................................................................................................3
1. Alegerea parametrilor climatici exteriori şi interiori de calcul................................................4
2. Bilanţul termic şi de umiditate al încăperilor climatizate.........................................................4
2.1. Bilanţul termic de vară........................................................................................................4
3. Bilanţul de umiditate de vară....................................................................................................6
3.1. Bilanţul termic de iarnă.......................................................................................................6
3.2. Bilanţul de umiditate de iarnă.............................................................................................7
4. Determinarea debitului de aer de calcul
şi a debitului total al agregatului de condiţionare.....................................................................8
4.1. Debitul de aer de calcul.......................................................................................................8
4.2. Debitul total de aer al agregatului de condiţionare............................................................9
5. Alegerea schemei de tratare a aerului......................................................................................9
6. Tratarea complexă a aerului în centrala de climatizare.........................................................10
6.1. Tratarea complexă a aerului în perioada de vară............................................................10
6.2. Tratarea complexă a aerului în perioada de iarnă...........................................................10
7. Calculul elementelor componente ale centralei de climatizare..............................................11
7.1. Alegerea camerei de pulverizare.......................................................................................11
7.1.1. Funcţionarea camerei de pulverizare în regim politropic
(perioada de vară).................................................................................................11
7.1.2. Funcţionarea camerei de pulverizare în regim adiabatic
(perioada de iarnă)................................................................................................12
7.2. Alegerea bateriilor de încălzire.........................................................................................12
7.2.1. Alegerea preîncălzitorului de aer..........................................................................12
7.2.2. Alegerea reîncălzitorului de aer............................................................................13
7.3. Alegerea filtrelor de praf pentru agregate de condiţionare..............................................14
7.4. Alegerea ventilatoarelor....................................................................................................15
7.5. Camera de amestec............................................................................................................15
8. Calculul şi alegerea utilajului maşinii frigorifice..................................................................15
8.1. Calculul şi alegerea compresorului...................................................................................16
8.2. Dimensionarea condensatoarelor......................................................................................17
8.3. Dimensionarea vaporizatoarelor.......................................................................................18
9. Alegerea distribuitoarelor de aer............................................................................................18
10. Alegerea perdelelor de aer......................................................................................................29
11. Calculele aerodinamice ale canalelor de aer..........................................................................20
11.1. Consecutivitatea calculelor aerodinamice.........................................................................20
12. Calculul aeraulic al tronsoanelor (refulare)..........................................................................21
13. Calculul aeraulic al tronsoanelor (aspiraţie)........................................................................22
Bibliografie....................................................................................................................................23
2
Date iniţiale:
a. Localitatea: Sankt-Petersburg
Denumirea obiectului: sectie a unei cladiri industriale
b. Numărul muncitorilor: 35
c. Orientarea faţadei principale: Est
d. Parametrii agentului termic: t1=105oC
t2=70oC
— aburului:
3
1. Alegerea parametrilor climatici exteriori şi interiori de
calcul conform SniP 2.04.05.91:
în care:
4
b). Degajări de la utilaj tehnologic: Qt=15000 W.
unde: — suprafaţa peretelui interior prin care pătrunde căldura din încăperea
alăturată celei climatizate(12x6=72 ,24x6=144), în m2;
— coeficient global de transfer termic al peretelui considerat egal cu 0,4
în ;
— temperatura aerului din încăperea învecinată considerata egala cu 23,6 în °C;
— temperatura aerului din încăperea climatizată considerata egala cu 20 în °C;
5
Qi=(86,4+172,8) 0,4 (23,6-20)=259,2 W
ΔQt=7105+15000+6591,12+8416,87+25000+104,83+259,2=62477,02 W
ΔQp=3640+15000+6591,12+25000+259,2=50490,32 W
din exterior, în W;
— degajări de căldură de la corpuri de încălzire, în W;
— consumurile de căldură, în W;
— pierderi de căldură ale încăperii calculate conform SNIP 2.04.05-91*;
— consumurile de căldură pentru încălzirea aerului rece infiltrat, .
Qp=700(20-(-26))=32200 W
Dacă se prevede o încălzire de gardă cu , degajările de căldură de la
corpurile de încălzire se determină cu formula:
Qg = qsp(tg-tex)
în care: tg — temperatura până la care pierderea de căldură este preluată de
. instalaţia de încălzire de gardă cu corpuri statice, tg =5°C.
Qg=700(5-(-26))=21700 W
ΔQt=7105+15000+8416,87+25000+104,83+21700-32200-8625=36501,7 W
ΔQp=3640+15000+25000+21700-32200-8625=24515 W
=3,6 36501,7/10,9=12055,60
unde: — debitul de aer evacuat din zona de lucru sau zona de deservire cu
. ajutorul sistemelor de aspiraţie locală, în ;
— surplusul de căldură totală şi perceptibilă în încăpere, în W;
— degajări de umeditate în încăpere, în g/h;
— entalpiile aerului: interior, refulat şi aspirat, în g/kg;
— conţinutul de umeditate a aerului interior, refulat şi aspirat, îng/kg;
Lp= 8000+(3,6 50490,32-1,2 8000(20-14))/1,2(22,2-14)=20618,4
8
Lt=8000+(3,6 62477,02-1,2 8000(42,5-35,5))/1,2(45,5-35,5)=21143,10
9
În cazul folosirii acestei scheme, debitul total de aer al agregatului de
condiţionare se determină cu relaţia:
Lns= 60 35=2100
Lrec= 25072,9-12322,79=12750,11
10
Din condiţia găsim
A´C=30087,48/14725,73=9/2,04=4,41 mm
Debitul de frig a camerei de pulverizare se calculează cu formula:
11
Date initiale din diagrama I-d perioada de vara:
Presiunea de pulverizare :
Debitul de apă necesar pulverizării, în kg/h:
Din relaţia:
12
7.1.1 Funcţionarea camerei de pulverizare în regim adiabatic
(perioada de iarnă)
Pentru pulverizarea adiabatică se utilizează aceeaşi cameră de pulverizare
folosită în perioada de vară şi se verifică dacă se poate realiza pentru perioada
de iarnă.
Date initiale :
Se determină eficienţa necesară pentru procesul adiabatic:
gd=36104,97/63=573,09 kg/h
Se determină presiunea apei în faţa duzelor de pulverizare.
13
Se cunosc:
sau - debitul de aer tratat, în kg/h;
sau - temperaturile iniţială şi finală ale aerului, în °C;
sau - temperaturile iniţială şi finală ale apei, în °C.
Date initiale:
:
c=1
Se calculează:
1. Puterea termică a bateriei:
Gω=883667,18/4,19(105-70)=6025,6 kg/ h
3. Diferenţa medie de temperatură pentru schimbătoarele de căldură:
Δtm=(105+70)/2-(-26+24,5)/2=88,25
Se alege aria secţiunii pentru trecerea apei fω=0,00293 m2.
vρ=17498,36/3600 3,315=1,46kg/ m s
6. Se calculează viteza de mişcare a agentului termic în ţevile bateriei:
m/s
14
7. Se determină coeficientul total de transfer termic al bateriei de încălzire
în baza valorilor şi pentru bateria de încălzire cu două rânduri de
ţevi:
(88,7-83,32) 100/83,32=9,8%
Condiţia se respectă.
Se calculează:
1. Puterea termică a bateriei:
Gω=879292,59/4,19(70-35)=5995,85 kg/ h
3. Diferenţa medie de temperatură pentru schimbătoarele de căldură:
Δtm=(70+35)/2-(-26+24,5)/2=53,25
Se alege aria secţiunii pentru trecerea apei fω=0,00293 m2.
15
=149,2, în , şi suprafaţa de trecere a aerului, fa=4,14 m2.
(149,2-137) 100/136=9,5%
Condiţia se respectă.
Alegerea ventilatoarelor
16
În agregatele de condiţionare centrală se folosesc ventilatoarele radiale
(centrifugale). Cunoscând tipul agregatului de condiţionare a aerului se alege
numărul ventilatorului. Este ales ventilatorul cu numărul 8.
Pentru a echilibra balansul de aer, şi a păstra o suprapresiune in hală este
necesar de evacuat surplusul de aer:
Lev= Ltot- Lrec- Lal=25072,9-12750,11-8000=4322,9 m³/h
Alegem ventilatorul axial N8 cu L=8000 m³/h şi n=1190 rot/min.
Camera de amestec
În camera de amestec se realizează amestecul aerului proaspăt cu aerul
recirculat (schema cu recirculaţie). Poate asigura accesul personalului de
întreţinere, se echipează cu uşă de acces cu deschidere spre exterior, de tip etanşă.
tab=6,55+15=21,55 ºC
Pentru asigurarea transferului termic în condensator, temperatura de
condensare trebuie să fie cu mai mare decât temperatura medie a apei
care răceşte condensatorul:
=28,5+5=33,5 ºC
în care:
17
tωi= tωf=
Temperatura de subrăcire trebuie să fie cu 3-5 mai joasă ca :
ts=tc-(3...5) ºC
ts=33,5-4=29,5 ºC
V=12546,47/780 0,7125=22,57m³/h
Funcţie de V şi caracteristicile tehnice şi funcţionale ale compresoarelor se
alege compresorul (FT-5) şi volumul real realizat de pistoane. Vr=31 m3/h
Se determină puterea frigorifică reală realizată de compresor, în kW:
18
indicat, ce are o valoare stabilită prin generalizarea unor rezultate experimentale
pentru compresoare de diferite tipuri:
Ne=1,35/0,85=1,59 kW
unde: este randamentul mecanic al compresorului .
Puterea totală consumată se consideră puterea de antrenare a motorului:
Nt=1,1 1,59=1,75 kW
în care:
- temperatura de condensare, în ;
- temperaturile iniţială şi finală ale apei ce răceşte condensatorul, în :
19
Fc=15758,6/500 3,4=9,26 m²
Qc=14338,6+1420=15758,6 kW
Δt1=30-23,5=6,5
Δt2=30-31,5=1,5
Δtm=
Se admite - =
unde: - căldura masică a apei.
Δtm=
Fv=14338,6/400 4,61=7,78
iar
21
Calculele aerodinamice ale instalaţiilor de condiţionare constă din două
etape: dimensionarea tronsoanelor traseului de calcul — magistralei, racordarea
canalelor secundare.
22
se adună numai tronsoanele magistralei de bază.
Echilibrarea aerodinamică:
Presiunile în punctele comune ale magistralei principale şi a ramificaţiilor
laterale trebuie să fie egale:
23
Calculăm viteza reală: Vr=21938/3600 0,636=9,58 m/s
25
Echilibrarea ramificaţiei: ΔP1-4=358,57 Pa;
ΔP5-9=237,15 Pa;
(358,57-237,15) 100/358,57=33.8%, ceea ce nu este admisibil. Pentru echilibrarea bratelor
folosim diafragma: presiunea excidentara 121,42Pa=12,1kgF/m², V=12m/s, diametrul conductei
d=900mm, Pd=8,81kgF/m2. Coeficientul de pierdere locala necesar al diafragmei este:
ξ=12,1/8,81=1,36. Dupa tabelul 12.51 [1] diametrul interior al diafragmei este 710 mm.
Bibliografie
1. И.Г.Староверов «Справочник проектировщика» часть 2 «Вентиляция
и
кондиционирование воздуха» Москва Стройиздат 1978
2. Îndrumar metodic „Instalaţii de ventilare şi condiţionare a aerului” 1999
26
3. Tudor Popovici „Instalaţii de ventilare şi climatizare” Cluj-Napoca 1980
27