SUBIECTE NOI NOUȚE

PENTRU EXAMENUL DE ATESTARE A AUDITORILOR ENERGETICI

PENTRU CLĂDIRI, GRAD PROFESIONAL I/II

SESIUNEA 14 IULIE 2017

1. Metoda de calcul prezentată în Mc001/2006 pentru determinarea necesarului de căldură pentru

încălzirea clădirilor:
a) ia în considerare pierderile sistemelor de încălzire cauzate de neuniformitatea distrbuției
temperaturii interioare, de ineficiența sistemelor de reglare, de pierderile recuperabile și de
energia auxiliară;
b) nu ia în considerare pierderile sistemelor de încălzire cauzate de neuniformitatea
distribuției temperaturii interioare, de ineficiența sistemelor de reglare, de pierderile
recuperabile și de energia auxiliară; toate acestea sunt calculate separat la nivelul
subsistemelor de emisie a căldurii și de distribuție;
c) nici una dintre variantele de mai sus.

2. Pentru determinarea pierderilor totale de căldură se pot aplica subsistemelor metode simplificate
sau detaliate de calcul, în funcție de cunoștințele tehnice actuale sau standardele disponibile și de
gradul de precizie solicitat. Pentru nivelul C de detaliere a metodei de calcul înseamnă că:
a) pentru fiecare subsistem, pierderile de căldură, consumurile de energie electrică sau
coeficienţii de performanţă sunt tabelate iar selectarea valorilor potrivite se face în
concordanţă cu tipul subsistemului;
b) pentru fiecare subsistem, pierderile de căldură, consumurile de energie electrică sau
coeficienţii de performanţă sunt calculaţi; calculele sunt realizate pe baza dimensiunilor
sistemului, sarcinilor termice şi altor date considerate constante (sau mediate) pe durata
de calcul; metoda de calcul ţine cont de fenomenul fizic (detaliat sau simplificat) sau
corelaţii;
c) pierderile şi coeficienţii de performanţă sunt calculaţi în urma simulărilor dinamice, luând
în considerare variaţia în timp a valorilor variabilelor (temperatura exterioară, temperatura apei etc.).

3. În cazul încălzirii cu intermitență, nu este necesară împărțirea în perioade distincte de calcul

dacă:
a) variatia temperaturii interioare conventionale între perioade de încalzire normala şi
perioade de încălzire redusa sunt mai mari de 3 K; în acest caz se poate utiliza media în timp
a temperaturilor interioare conventionale;
b) constanta de timp a cladirii este mai mare de trei ori decât durata celei mai lungi
perioade de încalzire redusa; în acest caz se poate utiliza temperatura interioară
conventionala pentru functionare normala pentru toate perioadele;
c) constanta de timp a cladirii este mai mare decât 0,2 ori durata celei mai scurte perioade de
încalzire redusa; în acest caz se poate utiliza media în timp a temperaturilor interioare
conventionale.

1
4. Capacitatea termică interioară a unei clădiri se calculează:
a) prin însumarea capacităților termice ale tuturor elementelor de construcție în contact
termic direct cu aerul interior al zonei considerate, suma fiind efectuată pentru toate
straturile fiecărui element de construcție pornind de la suprafața interioară fie până la
primul strat termoizolant, fie până în mijlocul elementului de construcție;
b) prin medierea aritmetică a capacităților termice ale tuturor elementelor de construcție în
contact termic direct cu aerul interior al zonei considerate, medierea fiind efectuată pentru
toate straturile fiecărui element de construcție pornind de la suprafața interioară fie până la
primul strat termoizolant, fie până în mijlocul elementului de construcție
c) ca fiind egală cu valoarea maximă dintre capacitățile termice ale tuturor elementelor de
construcție în contact termic direct cu aerul interior al zonei considerate.

5. Factorul de utilizare al aporturilor de căldură, , valabil pentru o perioadă de calcul lunar, pentru
clădiri încălzite continuu (clădiri din categoria I), prezintă valori care:
a) cresc odată cu creșterea constantei de timp a clădirii t și cu creșterea raportului dintre
aporturi și pierderi, 
b) scad odată cu creșterea constantei de timp a clădirii t și cu creșterea raportului dintre
aporturi și pierderi, 
c) cresc odată cu creșterea constantei de timp a clădirii t și cu scăderea raportului dintre
aporturi și pierderi, 

6. Care este valoarea pierderilor de căldură pe care le implică utilizarea unui sistem real de reglare
zonală proporțională (banda proporțională 2 grdC) pentru o instalație de încălzire continuă
formată din panouri radiante izolate de elementele de construcție (c=conform tabel de mai jos),
dacă necesarul de energie pentru încălzirea zonei din clădire este de Qh=100.000 kWh/an:
a) Qem,c=7265,3 kWh/anbQem,c=7526,9 kWh/anc) Qem,c=100.000 kWh/an

2
7. Dacă eficiențele brute sezoniere ale unui cazan cu condensare pe gaze naturale pentru preparare
apă caldă sunt de g max,brut=95% și respectiv g min,brut=90% iar eficiența brută medie este dată de
relația g,brut=0,5x(g max,brut+g min,brut)-2 atunci eficiența netă mediată a cazanului, știind că
factorul de conversie este f=0,901, va fi de :
a) g,net =
b) g,net =
c) g,net =

* *
*

8. Care va fi indicele de emisii echivalent CO2 pentru o clădire cu Su=1000 m2 ale cărei consumuri
finale sunt: energie termică Qf,t=50000 kWh/an, energie electrică Qf,e=20000 kWh/an iar energie
termică exportată Qex,t=10000 kWh/an, în condițiile în care factorii de emisie CO2 sunt pentru
energie termică consumată și exportată fCO2,t=0,24 kg/kWh iar pentru energie electrică
consumată fCO2,e=0,09 kg/kWh ?
a) eC = 11,4 kg CO2/m2,an
b) eC =kg CO2/m2,an
c) eC =kg CO2/m2,an

9. Poate fi nota energetică a unei clădiri certificate (reale) mai mare decât nota clădirii de referință
asociate ?
a) da, întotdeauna
b) nu, niciodată
c) da, dar doar în anumite condiții

10. Pentru ca o măsură/pachet de măsuri de modernizare energetică să fie fezabilă tehnic și

economic trebuie ca:
a) (1) valoarea netă actualizată, ΔVNA(m) să capete valori pozitive pe durata de viaţă
estimată pentru măsura/pachetul de măsuri de modernizare energetică analizate, (2) durata de
recuperare a investiţiei, NR, să fie cât mai mică şi nu mai mare decât o perioadă de referinţă,
impusă din considerente economico-financiare de către creditor/investitor sau tehnice (NR mai
mică decât durata de viaţă estimată Ns a soluţiei de modernizare energetică) și (3) costul
unităţii de energie economisită, e, să fie cât mai mic şi nu mai mare decât proiecţia la
momentul investiţiei a costului actualizat al unităţii de energie ck [Euro/kWh]
b) (1) valoarea netă actualizată, ΔVNA(m) să capete valori negative pe durata de viaţă
estimată pentru măsura/pachetul de măsuri de modernizare energetică analizate, (2)
durata de recuperare a investiţiei, NR, să fie cât mai mică şi nu mai mare decât o
perioadă de referinţă, impusă din considerente economico-financiare de către
creditor/investitor sau tehnice (NR mai mică decât durata de viaţă estimată Ns a soluţiei
de modernizare energetică) și (3) costul unităţii de energie economisită, e, să fie cât mai
mic şi nu mai mare decât proiecţia la momentul investiţiei a costului actualizat al
unităţii de energie ck [Euro/kWh]
c) (1) valoarea netă actualizată, ΔVNA(m) să capete valori pozitive pe durata de viaţă
estimată pentru măsura/pachetul de măsuri de modernizare energetică analizate, (2) durata de
3
 recuperare a investiţiei, NR, să fie cât mai mică şi nu mai mare decât o perioadă de referinţă,
impusă din considerente economico-financiare de către creditor/investitor sau tehnice (NR mai
mică decât durata de viaţă estimată Ns a soluţiei de modernizare energetică) și (3) costul
unităţii de energie economisită, e, să fie cât mai mare şi nu mai mare decât proiecţia la
momentul investiţiei a costului actualizat al unităţii de energie ck [Euro/kWh]

* *
*

11. Încadrarea unei clădiri într-o clasă de consum energetic pentru iluminat și aprecierea corectă a
performanței energetice se face:
a) în orice condiții de iluminat, chiar dacă sistemul de iluminat din clădire nu realizează
gradul de confort vizual minim impus prin reglementările tehnice în vigoare
b) doar dacă sistemul de iluminat din clădire realizează gradul de confort vizual minim
impus prin reglementările tehnice în vigoare
c) întotdeauna doar după luarea măsurilor de reabilitare a sistemului de iluminat.

12. Pentru clădirile de locuit, consumul specific de energie pentru iluminat se poate stabili prin
adoptarea consumurilor specifice medii de energie electrică (valori estimate indicate în tabel din
Mc001), în funcție de tipul apartamentului și prin medierea ponderată a acestor consumuri cu
suprafețele utile ale apartamentelor. Consumurile specifice medii estimate de energie electrică
(valorile tabelare) s-au determinat în cazul unui:
a) sistem mixt de iluminat, 50% incandescent și 50% fluorescent
b) sistem de iluminat preponderent fluorescent
c) sistem de iluminat preponderent incandescent.

4
 SUBIECTE VARIANTA 1 GRADUL I
1. Două clădiri sunt perfect asemănătoare din punct de vedere arhitectural-constructiv însă
una dintre ele are volumul de 2 ori mai mare decât al celeilalte:
a. clădirea cu volumul mai mare are un coeficient global de izolare termică mai mare;
b. clădirea cu volumul mai mare are un coeficient global de izolare termică mai mic;
c. ambele clădiri au același coeficient global de izolare termică.

2. Se consideră o clădire cu suprafață încălzită utilă de 150 m 2, în care funcționează o

bibliotecă cu program 1000-1800, 5 zile pe saptămână. Se apreciază că aporturile interne
sunt în medie 2 W/m2 pe perioada funcționării. Dacă sezonul de încălzire este de la 12
octombrie la 1 mai (30 săptămâni) iar vacanța de iarnă este în intervalul 27 decembrie-2
ianuarie (1 săptămână), să se precizeze valoarea aporturilor provenite de la surse interne
care se ia în calcul la estimarea consumului de energie pentru încălzire.
a. 348 kWh;
b. 522 kWh;
c. 174 kWh.

3. Clădirea de referință aferentă unui bloc de locuințe având regimul de înălțime S+P+4
niveluri, are consumul specific total de energie (încălzire, acc, iluminat) de 120 kWh/m2,an.
Clasa de eficiență energetică în care se încadrează clădirea este A. Nota energetică
acordată clădirii de referință este:
a. nu se acordă notă energetică clădirii de referință;
b. 100;
c. < 100.

4. Reglajul termic calitativ centralizat presupune:

a. corelarea continuă a debitului de agent termic în funcție de temperatura exterioară
astfel încât să se transmită în spațiul încălzit o putere termică constantă pe tot
parcursul sezonului rece;
b. corelarea temperaturii agentului termic cu temperatura exterioară astfel încât să se
realizeze în permanență temperatura interioară normată;
c. corelarea temperaturii agentului termic cu temperatura exterioară astfel încât să se
transmită în spațiul încălzit o putere termică constantă pe tot parcursul sezonului
rece.

5. Principiul metodei de calcul pentru stabilirea necesarului de căldură anual al unei clădiri
are la bază întocmirea:
a. Unui grafic al consumurilor de energie și de combustibil utilizate pe perioada unui an;
b. Unui bilanț energetic considerând numai căldura sensibilă;
c. Unui bilanț energetic al pierderilor și aporturilor de căldură considerând căldura
sensibilă și căldura latentă.

6. Constanta de timp τ a unei clădiri caracterizează:

a. Masivitatea termică a clădirii;
b. Masivitatea termică interioară a spațiului încălzit;
c. Inerția termică interioară a spațiului încălzit.
 SUBIECTE VARIANTA 1 GRADUL II
1. Durată sezonului de încălzire pentru o clădire se reduce dacă:
a. temperatura de echilibru calculată pentru un sezon crește
b. temperatura de echilibru calculată pentru un sezon scade
c. temperatura de echilibru nu are influență asupra duratei sezonului de încălzire.

2. Pentru un sistem de încălzire și preparare apă caldă de consum dintr-o clădire s-au
determinat: Qh=12000kWh/an, Qacc=4000kWh/an și Qem=2000kWh/an. Se știe că Qd se
recuperează în totalitate iar energia termică kW d,e recuperată de la echipamentele
consumatoare de energie electrică se neglijează. Calculați energia pierdută la cazan Q G,
știind și că se utilizează gaze naturale (factorul de conversie f=0,901) cu o eficiență medie
sezonieră brută de 90%.
a. 2473kWh/sezon;
b. 2343kWh/sezon;
c. 16000 Kwh/sezon.

3. Eficiența transmisiei de căldură ηem,str, utilizată la determinarea pierderilor de căldură

generate de distribuţia neuniformă a temperaturii interioare Qem,str, pentru cazul încăperilor
cu înălţimea de maximum 4m, poate lua valori funcție de tipul sistemului de încălzire:
a. atât subunitare cât și supraunitare;
b. numai supraunitare;
c. numai subunitare.

4. O clădire rezidențială având regimul de înălțime S+P+10 niveluri, are consumul specific
total de energie (încălzire, acc, iluminat) de 120 kWh/m2,an (clasa energetică A până la
125kWh/m2,an) iar coeficientul global de penalizare p0=1,1. Nota energetică acordată clădirii
de referință este:
a. < 100;
b. 20;
c. 100.

5. Care este relaţia corectă de calcul a temperaturii dintr-un spaţiu neîncălzit ?

u    j  L j   0,34  Vu   n j   j 
a. L j  0,34  Vu   n j

u    j  L j   0,34  Vu   n j   j 
b. L j  0,24  Vu   n j

u    j  L j   0,24  Vu   n j   j 
c. L j  0,34  Vu   n j
.

6. Capacitatea termică interioară a clădirii C, se calculează:

a. însumând capacitățile termice ale tuturor elementelor de construcție interioare și ale
mobilierului;
b. însumând capacitățile termice ale tuturor elementelor de construcție în contact termic
direct cu aerul interior;
c. însumând capacitățile termice ale tuturor elementelor de construcție interioare și
exterioare.
 SUBIECTE VARIANTA 2 GRADUL I
1. Capacitatea termică interioară a clădirii C, se calculează:
a. însumând capacitățile termice ale tuturor elementelor de construcție în contact termic
direct cu aerul interior;
b. însumând capacitățile termice ale tuturor elementelor de construcție interioare și ale
mobilierului;
c. însumând capacitățile termice ale tuturor elementelor de construcție interioare și
exterioare.

2. Regimul de încălzire (ocupare) a unei clădiri de birouri având constanta de timp de 60

ore, corespunzător unui program de funcționare caracterizat prin temperatura interioară de
20°C în intervalul orar 08-18 și respectiv 14°C pentru intervalul orar 18-08 este :
a. continuu, temperatura de calcul pentru consumul de energie fiind constantă, egală
cu 20°C;
b. intermitent, temperatura de calcul pentru consumul de energie fiind o variabilă între
14 și 20grdC;
c. intermitent, temperatura de calcul pentru consumul de energie fiind o constantă în
intervalul 14-20grdC.

3. Temperatura interioară corectată aferentă unei clădiri reprezintă:

a. temperatura interioară de calcul determinată ca medie ponderată cu volumele a
temperaturilor interioare convenționale din zonele caracterizate de diferite
temperaturi interioare convenționale;
b. temperatura interioară constantă care conduce la aceleași pierderi termice ca și în
cazul încălzirii cu intermitență pe perioada considerată;
c. temperatura interioară de calcul corectată cu aporturile de căldură interioare.

4. Se consideră o clădire rezidențială mediu adăpostită, având suprafață încălzită utilă de

250 m2 și înălțime liberă de 2,5 m. Clădirea a trecut printr-un proces de modernizare în urma
căruia tâmplăria a devenit foarte etanșă, schimbul de aer între clădire și exterior prin fisuri
mai vechi și coloanele de aerisire din bai și bucătării fiind în medie 125 m3/h. Să se precizeze
valoarea schimbului de aer “n” care se va lua în calcul la estimarea necesarului de energie
pentru încălzire în vederea certificării performanței energetice a clădirii.
a. 0,2 h-1;
b. 0,5 h-1;
c. 0,8 h-1.

5. În auditul energetic al unei clădiri, se propune schimbarea sistemului de încălzire, de la

încălzirea cu o centrală pe motorină având randamentul mediu sezonier de 72% cu o
centrală cu condensare, pe gaz natural, având randamentul mediu sezonier de 90%. Dacă
necesarul de energie pentru încălzirea clădirii este de 22,50 MWh/an, iar tarifele pentru
motorină și gaz natural sunt 0,134 Euro/kWh și 0,041 Euro/kWh, respectiv, să se calculeze
economia de bani realizată prin implementarea acestei măsuri.
a. 581 Euro/an;
b. 6186 Euro/an;
c. 3162 Euro/an.

6. Factorul  de utilizare a aporturilor de căldură nu depinde de:

a. constanta de timp a clădirii;
b. metoda de calcul aleasă (calcul lunar sau sezonier);
c. valoarea temperaturii exterioare convenționale de calcul aferentă zonei climatice.
 SUBIECTE VARIANTA 2 GRADUL II
1. Pierderea de căldură totală la nivelul sursei de căldură se calculează în funcție de:
a. randamentul arderii combustibilului;
b. randamentul sezonier net;
c. randamentul cazanului și al echipamentelor auxiliare.

2. Clădirea de referință aferentă unui bloc de locuințe având regimul de înălțime S+P+4
niveluri, are consumul specific total de energie (încălzire, acc, iluminat) de 120 kWh/m 2,an.
Clasa de eficiență energetică în care se încadrează clădirea este A. Nota energetică
acordată clădirii de referință este:
a. 100;
b. < 100;
c. nu se acordă notă energetică clădirii de referință.

3. Pentru un sistem de încălzire și preparare apă caldă de consum dintr-o clădire s-au
determinat: Qh=12000kWh/an, Qacc=4000kWh/an și Qem=2000kWh/an. Se știe că Qd se
recuperează în totalitate iar energia termică kW d,e recuperată de la echipamentele
consumatoare de energie electrică se neglijează. Calculați energia pierdută la cazan Q G,
știind și că se utilizează gaze naturale (factorul de conversie f=0,901) cu o eficiență medie
sezonieră brută de 90%.
a. 2343kWh/sezon;
b. 16000 Kwh/sezon;
c. 2473kWh/sezon.

4. Constanta de timp τ a unei clădiri caracterizează:

a. Inerția termică interioară a spațiului încălzit;
b. Masivitatea termică a clădirii;
c. Masivitatea termică interioară a spațiului încălzit

5. Principiul metodei de calcul pentru stabilirea necesarului de căldură anual al unei clădiri
are la bază întocmirea:
a. Unui grafic al consumurilor de energie și de combustibil utilizate pe perioada unui an;
b. Unui bilanț energetic considerând numai căldura sensibilă;
c. Unui bilanț energetic al pierderilor și aporturilor de căldură considerând căldura
sensibilă și căldura latentă.

6. Reglajul termic calitativ centralizat presupune:

a. corelarea temperaturii agentului termic cu temperatura exterioară astfel încât să se
transmită în spațiul încălzit o putere termică constantă pe tot parcursul sezonului
rece;
b. corelarea continuă a debitului de agent termic în funcție de temperatura exterioară
astfel încât să se transmită în spațiul încălzit o putere termică constantă pe tot
parcursul sezonului rece;
c. corelarea temperaturii agentului termic cu temperatura exterioară astfel încât să se
realizeze în permanență temperatura interioară normată.
 SUBIECTE VARIANTA 3 GRADUL I
1. Diferenta intre valoarea netă actualizată a cladirii modernizate si cea a cladirii
nemodernizate, ΔVNA(m)
a. are valori negative pentru durata de viaţă estimată si pentru măsurile de modernizare
energetică analizate si adoptate;
b. are valori pozitive pentru durata de viaţă estimată pentru măsurile de modernizare
energetică analizate si adoptate;
c. nu este relevanta din punctul de vedere al eficientei economice.

2. Eficiența transmisiei de căldură ηem,str, utilizată la determinarea pierderilor de căldură

generate de distribuţia neuniformă a temperaturii interioare Qem,str, pentru cazul încăperilor
cu înălţimea de maximum 4m, poate lua valori funcție de tipul sistemului de încălzire:
a. numai supraunitare;
b. numai subunitare;
c. atât subunitare cât și supraunitare.

3. O clădire de birouri având regimul de înălțime 2S+P+15 niveluri, are consumul specific
total de energie (încălzire, acc, iluminat, ventilare si climatizare) de 140 kWh/m2,an (clasa
energetică A până la 150kWh/m2,an) iar coeficientul global de penalizare p0=1,1. Nota
energetică acordată clădirii de referință este:
a. 20;
b. 100;
c. < 100.

4. Care este relaţia corectă de calcul a aporturilor solare prin suprafeţe vitrate (Q s) dacă
intensitatea radiației solare totale (valori medii zilnice) Isj este exprimat în W/m2 ?
a. QS  [ I sj   Asnj ]  (1  b)  [ I sj   Asnj.u ]
j n j j

 
b. QS  [ I sj   Asnj ]  (1  b)  [ I sj   Asnj.u ]  t
 j n j j 
 
c. QS  [ I sj   Asnj ]  (1  b)  [ I sj   Asnj.u ]  t
 j n j j 

5. Un tronson de conducta care face parte din distributia orizontala inferioara a unei instalatii
de incalzire centrala sufera doua modificari : i se dubleaza rezistenta termica liniara si i se
dubleaza lungimea. Sa se precizeze ce se intampla cu piederile aferente de caldura spre
spatiul subsolului:
a. se maresc in varianta modificata fata de varianta initiala;
b. se micsoreaza in varianta modificata fata de varianta initiala;
c. rămân neschimbate.

6. Factorul  de utilizare a aporturilor de căldură nu depinde de:

a. valoarea temperaturii exterioare convenționale de calcul aferentă zonei climatice;
b. constanta de timp a clădirii;
c. metoda de calcul aleasă (calcul lunar sau sezonier).
 SUBIECTE VARIANTA 3 GRADUL II
1. În relația de calcul care definește necesarul de căldură pentru încălzire: Q h = QL – ηQg
[kWh, J], termenul η semnifică:
a. factor de utilizare a energiei solare;
b. raportul dintre aporturi și pierderi de căldură;
c. factor de utilizare a aporturilor de căldură.

2. Temperatura interioară corectată aferentă unei clădiri reprezintă:

a. temperatura interioară constantă care conduce la aceleași pierderi termice ca și în
cazul încălzirii cu intermitență pe perioada considerată;
b. temperatura interioară de calcul determinată ca medie ponderată cu volumele a
temperaturilor interioare convenționale din zonele caracterizate de diferite
temperaturi interioare convenționale;
c. temperatura interioară de calcul corectată cu aporturile de căldură interioare.

3. Capacitatea termică interioară a clădirii C, se calculează:

a. însumând capacitățile termice ale tuturor elementelor de construcție interioare și ale
mobilierului;
b. însumând capacitățile termice ale tuturor elementelor de construcție în contact termic
direct cu aerul interior;
c. însumând capacitățile termice ale tuturor elementelor de construcție interioare și
exterioare.

4. Conform MC001/2006, în timpul funcționării pompelor de circulație a agentului termic

pentru încălzire, o parte din energia electrică consumată de motorul de antrenare al pompei,
este transferată apei sub formă de energie termică recuperată în proporție de:
a. 50%
b. 25%
c. 100%.

5. În cazul în care se calculează consumul final de energie pentru încălzire la un apartament

dintr-un bloc:
a. la necesarul teoretic de energie termica pentru incalzire se adauga pierderile din
sistemul de transmisie a caldurii si se scade energia termica recuperata de la
coloanele si racordurile de agent termic si apa calda de consum aferente acelui
apartament;
b. la necesarul teoretic de energie termica pentru incalzire se adauga pierderile din
sistemul de transmisie a caldurii si energia termica pierduta de coloanele si
racordurile de agent termic si apa calda de consum aferente acelui apartament;
c. la necesarul teoretic de energie termica pentru incalzire se adauga pierderile din
sistemul de transmisie a caldurii si se scade energia termica pierduta de coloanele si
racordurile de agent termic si apa calda de consum aferente intregului bloc.

6. Dacă pentru o clădire valoarea coeficientului de pierderi totale de căldură H=80W/K,

valoarea factorului de recuperare a aporturilor de căldură este η=0,98, fluxul termic aferent
aporturilor totale de căldură g=800W, temperatura interioară convențională de calcul
i=20grdC iar tempertura exterioară medie sezonieră e=5grdC, atunci temperatura
exterioară de echilibru este:
a. 12,50grdC;
b. 15,00grdC;
c. 10,2grdC.
1. Iluminarea E reprezintă:
a) raportul dintre intensitatea luminoasă şi aria suprafeţei iluminate;
b) raportul dintre fluxul luminos incident pe un element de suprafaţă care conţine punctul
considerat şi aria elementului de suprafaţă;
c) intensitatea luminoasă emisă în direcţia unui element de suprafaţă care conţine punctul
considerat.

2. Calculul simplificat al consumului de energie electrică pentru iluminat, în cazul clădirilor terțiare:
a) nu depinde de tipul sistemului de control al iluminatului
b) depinde de timpul efectiv de utilizare al sistemului de iluminat tu
c) nu depinde de timpul efectiv de utilizare al sistemului de iluminat tu.

3. Indicatorul LENI reprezinta :

a) raportul dintre energia electrica consumata anual de sistemele de iluminat aferente unei cladiri in
scopul asigurarii mediului luminos confortabil necesar asigurarii activitatilor din cladire si fluxul
luminos nominal al surselor de lumina;
b) raportul dintre energia electrica consumata anual de sistemele de iluminat aferente unei cladiri in
scopul asigurarii mediului luminos confortabil necesar asigurarii activitatilor din cladire si suprafata
utila a cladirii;
c) raportul dintre energia electrica consumata anual de sistemele de iluminat aferente unei cladiri in
scopul asigurarii mediului luminos confortabil necesar asigurarii activitatilor din cladire si energia
electrica efectiv utila asigurarii conditiilor normate de iluminare.

4. Eficacitatea luminoasă a unei surse de lumină se detremină cu relaţia, având unitatea de măsură:
Wilum
e
a). Pc kWh / an / kW 
v  lm 
e  W 
b). Pc

v  lm 
e  m 2 
c). A