UNIVERSITATEA TEHNICA

DE CONSTRUCTII
BUCURESTI

Facultatea De Inginerie A Instalatiilor

Instalatii de incalzire II

Coordonator proiect: Student:

Prof. dr. ing. Burchiu Elena Hutanu Victor

grupa 1, an III

-2022-

1
 Memoriu tehnic justificativ

In acest proiect s-a realizat dimensionarea echipamentelor aferente unei

centrale termice. Aceasta va prepara apa calda pentru incalzire,
ventilare/climatizare cat si apa calda pentru consum menajer.

S-a ales solutia cu 4 cazane: ARIKAZAN de tip ACK2-800.S-au

dimensionat rezervoarele de depozitare combustibil si s-au ales 2 rezervoare de
50.000 𝑙.

De asemenea, s-a ales un rezervor de zi pentru stocarea combustibilului de

capacitate 1500𝑙. Arzatorul ales este ARZATOR MOTORINA RLS 160/M
MX
Combustibilul folosit este unul lichid CLU tip 1 avand puterea calorica
𝑘𝐽
inferioara 𝑃𝑐𝑖 = 40550 [ ]. Acesta este depozitat in interiorul rezervoarelor de
𝑘𝑔
depozitare, care se amplaseaza in pamant intr-o basa.

Se dimensioneaza 2 pompe cu roti dintate (una din ele este de avarie) pentru
combustibilul lichid. Deoarece sunt echipamente grele, acestea sunt montate pe
un postament.
S-a dimensionat o butelie de egalizare a presiunii (BEP) cu diametrul de 0.8 m si
o inaltime de 3.9 m.

Pompele pentru incalzire, ventilare/climatizare cat si pentru apa calda de

consum menajer au fost alese cu ajutorul softului de alegere al firmei WILO.

Pentru evacuarea gazelor de ardere prin tiraj natural, cazanele se racordeaza la

2 canale de fum realizat din teava cu diametrul de 350 mm, iar cosul de fum
prevazut are un diametru de 600 mm. Admisia aerului necesar arderii se face
prin intermediul unei prize de aer. Se prevad 2 prize de aer.

S-au dimensionat si standardizat diametrele conductelor prin care circula

agentul termic.

2
 Continutul Proiectului

Borderou de piese scrise si desenate:

Piese scrise:
• Tema proiectului (in original)
• Memoriu explicative justificativ
• Note de calcul
• Anexe: Fise tehnice echipamente

Piese desenate:
• Plansa 1: Schema functionala a CT (IT01,IT01.A)
• Plansa 2: Planul centralei termice (1:50) (IT02)
• Plansa 3: Schema desfasurata a centralei termice (1:50)(IT03)
• Plansa 4: Detalii de executie (BEP) (IT04)
• Plansa 5:Plan cote CT (IT05)

3
 Graficul puterii centralei termice pe timp de iarna si vara

Reguli de realizare a graficului:

- se doreste evitarea suprapunerii functionarii tuturor consumatorilor (incalzire,

acm, ventilare).

- se doreste evitarea intreruperii cazanelor.

Consum energetic pe timp de iarna:

Pe timp de iarna functioneaza urmatorii consumatori:

• 𝛷𝑖𝑛𝑐𝑎𝑙𝑧𝑖𝑟𝑒 = 2,1 [𝑀𝑊]; timp de utilizare: 19 [ore/zi]
• 𝛷𝑎𝑐𝑚 = 0,9 [𝑀𝑊]; timp de utilizare: 7 [ore/zi]
• 𝛷𝑣/𝑐 = 0,6 [𝑀𝑊]; timp de utilizare: 8 [ ore/zi]

Sarcinile termice calculate la acest pas reprezinta o valoare maxima care se

regaseste doar la temperatura exterioara minima (pe perioada rece) si reprezinta
valorile de calcul pentru dimensioarea centralei termice in situatia cea mai
defavorabila. In realitate aceste sarcini termice sunt variabile in timp deoarece
depind in principal de variatia temperaturii exterioare.

Cunoscand sarcina termica si numarul de ore de functionare pentru fiecare

consumator, numarul de ore prezentat in tabelul ce va urma, se realizeaza
graficul de functionare. Acest grafic tine cont de faptul ca Q incalzire si Qaccm sunt
folositi pentru consumatorii rezidentiali, in schimb Qventilare pentru consumatorii
non-rezidentiali (ex.: birouri, Sali de spectacol, Sali de comferinta, e.t.c.). In
grafic se repartizeaza numarul de ore de functionare in functie de ocuparea
spatiilor.

Tab.1 Programul de livrare a agentului termic catre consumatori

Consumator Program 1 Pauza Program 2 Nr. Ore Total
Qincalzire 00:00-12:00 12:00-17:00 17:00-00:00 19

Qaccm 05:30-09:00 12:00-14:00 17:00-20:30 7

Qventilare 0 0 09:00-17:00 8

4
 Se poate opta si pentru un program de functionare difderit fata de cel prezentat
in exemplu.

In urma intocmirii tabelului se evidentiaza o valoare maxima a sarcinii termice

in timpul iernii:
Φmax = 3 [MW]

Dimensionarea si alegerea cazanelor

Numarul de cazane si alegerea lor se va face avand in vedere urmatoarele

aspecte:
✓ Sarcina termica necesara;
✓ Centrala termica trebuie sa se adapteze usor la sarcina termica
variabila;
✓ Randamentul cazanului (in fisa tehnica);
✓ Costul de investitie si de exploatare;
✓ Marimea si configuratia spatiului rezervat cazanelor;
✓ De regula se aleg cazane termice de putere medie (pana in 2 MW),
se vor instala intre 3 si 5 cazane;
✓ Un numar mai mare de 5 cazane va creste costurile de intretinere
astfel ca aceasta valoare poate fi considerata ca fiind maxima.

In urma calculelor s-a ales un cazan cu combustibil lichid produs de firma

ARIKAZAN de tip ACK2-800. Fisa tehnica a acestuia va fi atasata proiectului.
Calculele finale sunt prezentate in randurile care urmeaza.

Pentru determinarea numarului de cazane in cazul proiectului s-a tinut cont de:
• Conditia impusa de numarul de cazane (minim 3, maxim 5):
𝑄max 3000
𝑛𝑐𝑧 = = = 3,23 → 𝑛𝑐𝑧 = 4 [−]
𝑄𝑐𝑎𝑧𝑎𝑛 930

5
• Criteriul de avarie care este prioritar A. Valoarea trebuie sa fie cat mai
aproape de 100%:
(𝑛𝑐𝑧 − 1) ⋅ 𝑄𝑐𝑧 (4 − 1) ⋅ 0,93
A= ⋅ 100 = ⋅ 100 = 116%
𝑄max 3

• Criteriile Pi si Pv trebuie sa fie cat mai aproape ca valoare de 100%

pentru cea mai buna economie de combustibil:
𝑛𝑐𝑧 ∗ 𝑄𝑐𝑧 4 ∗ 0,93
𝑃𝑖 = ∗ 100 = ∗ 100 = 124%
𝑄𝑚𝑎𝑥 3

6
 Gospodaria de combustibil

Tipul si caracteristicile combustibilului utilizat

Combustibilul utilizat de cazanele centralei termice proiectate este CLU

(combustibil lichid usor). Acest tip de combustibil are o vascozitate mare si nu
poate fi pulverizat in arzator decat dupa o preincalzire la 50°C -90°C.

Combustibilul folosit, conform temei de proiectare, este CLU1.

Pentru dimensionarea instalatiei de depozitare, transport, ardere si cea de

evacuare a gazelor de ardere, calculul consumului de combustibil se face raportat
la ora, zi, luna de varf, perioada de incalzire si an. Se tine de asemenea cont de
consumul de caldura pe tipuri de consumatori si tinand seama de regimul de
functionare a agentului termic.

Consumul de combustibil orar

In functie de putere termica furnizata de cazanele din centrala termica,

necesarul teoretic de combustibil orar se calculeaza cu relatia:

3600 3600
𝐵ℎ = ∗ Φ𝑐𝑡 = ∗ 3 ∗ 1000 = 266.33 𝐾𝑔/ℎ
𝜂𝑐𝑡 ∗ 𝑃𝑐𝑖 0,79 ∗ 40550

Unde:
o Pci – puterea calorica inferioara [kj/kg] si care depinde de CLU;
o  i – randamentul instalatiei;
o  CT – puterea termica a centralei termice;
o  i ,  accm ,  v – puterile termice aferente celor trei tipuri de
consumatori;
o 𝜂𝑐𝑡 = 𝜂𝑐𝑧 *𝜂𝑟𝑑 *𝜂𝑒𝑥
o Q 𝑐𝑡 = Q î + Q 𝑎𝑐𝑚 +Q 𝑐

Randamentul cazanului se va obtine din fisa tehnica a cazanului ales.

7
Consumul de combustibil zilnic

Calculul se face in functie de numarul “n” de ore de functionare zilnica a

fiecarui consumator:
3600
𝐵𝑧𝑖 = ∗ (𝑄î ∗ 𝑛î + 𝑄𝑎𝑐𝑚 ∗ 𝑛𝑎𝑐𝑚 + 𝑄𝑐 ∗ 𝑛𝑐 ) = 4367.855 (kg/zi)
𝜂𝐶𝑇 ∗𝑃𝑐𝑖

Consumul de combustibil in luna de varf

In acest subcapitol se calculeaza consumul de combustibil aferent lunii in care

temperatura medie e cea mai mica. Se foloseste urmatoarea relatie:

= 87347.29 (kg/luna vârf)

Unde:

o 𝜃𝑖 = 20°C – temperatura medie inferioara;

o 𝜃𝐿𝑉 = -3.8°C – temperatura medie a lunii de varf;
o 𝜃𝑒 = -18°C – temperatura exterioara conventionala care depinde
de zona climatica;

Consumul de combustibil pentru perioada de incalzire։

Consumul de combustibil lichid necesar pentru intregul sezon rece se

calculeaza cu relatia:

8
 = 457958.9 (kg/PÎ)

Unde:

o 𝜃𝑃Î = 1°C – temperature exterioara medie a perioadei de incalzire

o 𝑍= 190 zile – numarul de zile necesare pentru incalzirea spatiilor.
Acest numar se obtine din Anexa 3 in functie de localitatea pentru
care se proiecteaza centrala termica, pentru localitatile care nu
apar in Anexa 3 se va folosi media zilelor necesare pentru
incalzire a celor mai apropiate 3 localitati ce se regasesc in Anexa;

Consumul de combustibil pentru perioada calda

Se calculeaza consumul de combustibil lichid necesar pentru intregul sezon

cald. Durata sezonului cald e egala cu diferenta dintre durata unui an (365 zile) si
numarul de zile de incalzire Z. Relatia de calcul este urmatoarea:

=69912.31 (kg/PC)

Consumul de combustibil pentru intreaga perioada a anului

Aceasta valoare sa calculeaza ca fiind:

𝑘𝑔
𝐵𝐴 = 𝐵𝑃Î + 𝐵𝑃𝐶 =527871.3 ( )
𝐴𝑁

9
INSTALATIA DE COMBUSTIBIL

Dimensionarea si alegerea arzatorului

In cazul cazanelor de capacitati medii si mari, arzatoarele sunt echipamente

distincte care se livreaza separat de cazan. Alegerea arzatoarelor depinde de:

• Tipul combustibilului;
• Modul de reglare automata cerut (in trepte sau modulanta) “tip
automatizare”;
• Puterea la focar;
• Compatibilitatea cu alte echipamente (in cazul nostru doar cazanul);
• Corelatie forma flacarii si forma focarului;
• HParz > HPF (presiunea asigurata de ventilatorul arzatorului in corelare
cu pierderea de sarcina pe parte gazelor arse).

𝑄𝑎𝑟𝑧 = 1,2 ∙ 𝑄𝑐𝑧 = 1200 KW

𝑄𝑎𝑟𝑧 = puterea arzatorului
𝑄𝑐𝑧 = puterea cazanului (a unui singur cazan)

Conform acestor date si consultand fisele tehnice ale arzatoarelor si curbele lor
de presiune, s-a ales pentru echiparea cazanului ARZATOR MOTORINA RLS
160/M MX

Caracteristicile tehnice ale acestuia sunt atasate documentatiei proiectului.

Dimensionarea si alegerea rezervorului de depozitare zilnica a CLU

Volumul rezervorului de combustibil zilnic se determina in functie de

consumul zilnic maxim de combustibil, cu respectarea capacitatilor maxime
admise in spatiul centralei termice astfel:
𝐵𝑧𝑖
𝑉𝑧𝑖 = = 1.17𝑚3
𝜂∗𝜌

Unde:

10
 o Bzi – consumul de combustibil zilnic;
o n= 2-4 4 reprezinta numarul de umpleri zilnice a rezervorului;
o ρ = 930 – densitatea CLU
S-a ales un rezervor de zi de 1500 l.

Caracteristicile tehnice ale rezervorului de zi sunt atasate la documentatia

proiectului.

Dimensionarea si alegerea rezervorului de depozitare a CLU

Volumul rezervorului de depozitare a combustibilului se determina in functie

de consumul in luna de varf, de posibilitatea de aprovizionare, de distanta si
importanta cladirilor, precum si de posibilitatea de amplasare.
𝐵𝐿𝑉
𝑉𝑅𝐷 = ∗ 𝑍𝑑 = 93.9 𝑚3
30 ∗ 𝜌
Unde:

o 𝐵𝐿𝑉 – consumul de combustibil in luna de varf;

o 30 – reprezinta numarul de zile de depozitare;
o ρ = 930 – densitatea CLU

Conform acestui calcul s-a ales o solutie de depozitare compusa din 2

rezervoare REZERVOARE DE COMBUSTIBIL DEHOUST TIP K-Bingropate, fiecare
cu o capacitate de 50.000 l.

Ansamblul compus din aceste 2 rezervoare se va monta ingropat la o distanta

de 10 m de incinta centralei termice, intr-o cuva betonata speciat destinata acestui
scop.

Caracteristicile tehnice ale rezervoarelor alese sunt atasate la documentatia

proiectului.

Alegerea pompei de combustibil

11
 Debitul pompei s-a determinat cu relatia:
𝑉𝑟𝑧𝑖
𝑉𝑃𝐶 = = 0,08 𝑚3/ℎ
𝜏𝑢
𝐵 𝑧𝑖
𝜏𝑢 = ∑ = 14 h (In cazul in care depaseste valoarea de 14 h se adopta un
𝐵𝑐𝑧
timp maxim de 14h)
3600∙∑ 𝑄𝑐𝑧
𝐵𝑐𝑧 = = 265.77 kg/h
𝜂𝑐𝑧 ∙𝑃𝑐𝑖

Inaltimea de pompaare s-a calculat cu relatia urmaoare:

= 8.4 mCA

Unde:

o Ha = 3.2 m
o Hr = 3.2 m
o Hs = 1 [mCA]
o Pierderi liniare= 1 [mCA]
o Adancimea de pozitionare a rezervoarelor de depozitare= 1 [m]

Pompa de combustibil aleasa este POMPA CLU 3 TIP S1 L15 N2 si are

caracteristicile prezentate in documentatia anexata proiectului.

12
 Calculul elementelor de evacuare a fumului

Dimensionarea canalului de fum

Gazele de ardere formate din procesul de ardere a combustibilului lichid sunt

evacuate in atmosfera pe circuitul canal de fum-cos. Cosurile de fum sunt instalatii
pentru evacuarea acestor gaze arse si dispersia lor in atmosfera. Gazele de ardere
produse prin combustie, fiind mai calde decat mediul ambiant, creeaza o diferenta
de presiune care tinde sa urce generand tirajul natural. In timpul ascensiunii
acestea tind sa se raceascacedand caldura in jur si astfel viteza lor scade pana cand
temperatura va fi egala cu cea a mediului inconjurator. In acest caz cosul poate fi
numit cu tiraj natural. In cazul tirajului fortat, fumul este actionat spre exterior de
catre un sistem mecanic de exhaustare. La cladiri inalte este recomandat sa existe
cate un cos pentru fiecare cazan. Daca am avea un cos pentru doua cazane si la un
moment dat ar functiona doar unul, atunci excesuul de aer ar fi prea mari si
cazanul nu va funcriona in conditii nominale. Dimensionare corecte a cosului si
canalului de fum va influenta in mod direct functionarea in conditii optime a
solutiei de incalzire aleasa. Canalul de fum este cel care face legatura dintre
focarul centralei si cos. In cazul utilizarii unui tiraj natural este necesar ca
lungimea canalului de fum sa nu fie mai mare decat 1/3 din inaltimea cosului.

13
Calculul volumului teoretic de gaze de ardere si aer

Volumul teoretic de gaze de ardere:

3
1.11 𝑚𝑁
𝑉𝑔𝑡 = ∗ 𝑃 = 10,77 [ ]
4180 𝑐𝑖 𝑘𝑔

Volumul teoretic de aer:

3
0.85 𝑚𝑁
𝑉𝑎𝑡 = ∗ 𝑃 + 2 = 10,25 [ ]
4180 𝑐𝑖 𝑘𝑔

Calculul volumului de gaze de ardere si aer coretat cu temperatura

Plecand de la relatia transformarii izobare, vom avea:

GAZE:

𝑚3𝑁
𝑉𝑔∗ = 17,87
𝑘𝑔

AER:

14
 𝑚3𝑁
𝑉𝑎∗ = 11,37
𝑘𝑔

Unde:

o 𝑉𝑔∗– volumul de gaze de ardere corectat cu temperatura [m3N / kg ]

o 𝑉𝑎∗– volumul de aer corectat cu temperatura [m3N / kg ] ;
o 𝑡𝑔𝑖 = 180℃ –temperatura de intrare in cos a gazelor arse;
o 𝑡𝑎 = 30–temperatura medie a aerului exterior. Cazul cel mai
defavorabil pentru evacuarea gazelor de ardere, presupunandu-se
o functionare a centralei termice si pe durata sezonului cald.

Calculul volumului real de gaze de ardere

𝑚3 𝑁
𝑉𝑔𝑟 = 𝑉𝑔∗ + (𝛼 − 1) ∗ 𝑉𝑎∗ = 19.57
𝑘𝑔

Unde:

o 𝛼 = 1,15 – coeficient de exces de aer.

Calculul debitului de gaze de ardere

𝐵ℎ 𝑚3
𝐺𝑔𝑟 = 𝑉𝑔𝑟 ∗ = 1,45
3600 𝑠

Sectiunea canalului si cosului de fum

Cosul de fum se construieste avand sectiuni rotunde, patrate sau

dreptunghiulare. Deca se are in vedere folosirea unui cos cu sectiunea
dreptunghiulara este recomandat ca raportul laturilor sa fie mai mare decat 0,7.
Materialele de constructie ale canalului si cosurilor de fum trebuie sa fie materiale
rezistente la temperaturi inalte (150°C -180°C).

15
 4∗𝐺𝑔𝑟
𝐶𝐴𝑁𝐴𝐿: 𝐷𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙 = √ = 0,61 m
𝜋∗𝑤𝑔𝐶𝐴

4∗𝐺𝑔𝑟
𝐶𝑂𝑆: 𝐷𝐶𝑂𝑆 = √ = 0,55 m
𝜋∗𝑤𝑔𝐶𝐹

Unde:

o 𝑤𝑔𝐶𝐴 = 5 𝑚/𝑠– viteza gazelor de ardere pe canal;

o 𝑤𝑔𝐶𝐹 = 6 𝑚/𝑠– viteza gazelor de ardere pe cos.

Conform valorilor tip extrase din catalogul producatorului NIKO AUTO

COM SRL, se aleg pentru canal si cos urmatoarele valori constructive:

CANAL: ∅ = 700𝑚𝑚;

COS:∅ = 600 𝑚𝑚.

Seciunea canalului de fum va contine in mod obligatoriu ferestre de vizitare si

de curatare, etans construite. De asemenea, cosul va fi prevazut cu clapete de
explozie cu rol ca, in cazul unei explozii, sa asigure disiparea fluxului exploziei
sub limita de rezistenta a zidariei.

Inaltimea cosului de fum

𝐻𝐶𝐹 = 𝑛𝑟 𝑒𝑡𝑎𝑗𝑒 ∗ 𝐻𝑐𝑙𝑎𝑑𝑖𝑟𝑒 + 𝐻𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑚;

𝐻𝐶𝐹 = 18.5 𝑚

Calculul tirajului cosului de fum

𝐻𝑡𝑖𝑟𝑎𝑗 = 𝐻𝑐𝑜𝑠 ∗ (𝜌𝑎− 𝜌𝑔𝑚 ) ∗ 𝑔 𝑃𝑎

16
o Densitatea gazelor in conditii normale։

1 + 1,293 ∗ 𝛼 ∗ 𝑉𝑎𝑡
𝜌𝑔𝑛 =
𝑉𝑔𝑡 + (𝛼 − 1) ∗ 𝑉𝑎𝑡

𝑘𝑔
𝜌𝑔𝑛 = 1,32 [ ]
𝑚3

o Volumul de gaze de ardere in conditii normale։

𝑚3𝑁
𝑉𝑔𝑛 = 𝑉𝑔𝑡 + (𝛼 − 1) ∗ 𝑉𝑎𝑡
𝑘𝑔

𝑚3 𝑁
𝑉𝑔𝑛 = 12,3
𝑘𝑔

o Debitul de gaze de ardere in conditii normale։

𝐵ℎ 𝑚3𝑁
𝐺𝑔𝑛 = 𝑉𝑔𝑛 ∗
3600 𝑘𝑔

𝑚3 𝑁
𝐺𝑔𝑛 = 0.91
𝑘𝑔

o Caderea de temperature pe inaltimea cosului de fum։

𝑡𝑔𝑖 − 𝑡𝑎 𝑡𝑔𝑖 + 273,15

∆𝑡1 = 𝑐 ∗ ∗ √ ℃
100 𝐺𝑔𝑛 ∗ 𝑤𝑔𝐶𝐹 ∗ 3600

∆𝑡1 = 0,228 ℃

o Temperature medie a gazelor de ardere in cosul de fum։

∆𝑡1
𝑡𝑔𝑚 = 𝑡𝑔𝑖 − ℎ𝐶𝐹 ℃
2

𝑡𝑔𝑚 = 177.89 ℃

17
 o Densitatea medie a gazelor de ardere

273 𝑘𝑔
𝜌𝑔𝑚 = 𝜌𝑔𝑛 ∗
273 + 𝑡𝑔𝑚 𝑚3

𝑘𝑔
𝜌𝑔𝑚 = 0,8
𝑚3

In aceste conditii, tirajul realizat de cosul de fum cu inaltimea stabilita

constructiv va fi:

𝐻𝐶𝐹 = 67,36 𝑃𝑎

Calculul pierderilor de sarcina

Calculul consta in verificarea dimensiunilor astfel incat sa se verifice

urmatoarea conditie:

𝜟𝑷 = ∆𝒑𝑪𝑨 + ∆𝒑𝑪𝑭 + ∆𝒑𝑮𝑬 [𝑷𝒂]

o Pierderi de sarcina pe canalul de gaze de ardere:

2
𝜆𝐶𝐴 ∗ 𝐿𝐶𝐴 𝜌𝑔𝑚 ∗ 𝑤𝑔𝐶𝐴
∆𝑝𝐶𝐴 = 1,10 ∗ ∗ 𝑃𝑎
𝐷𝐶𝐴 2
∆𝑝𝐶𝐴 = 2,20 𝑃𝑎

o Pierderi de sarcina pe cosul de fum։

2
𝜆𝐶𝐹 ∗ ℎ𝐶𝐹 𝜌𝑔𝑚 ∗ 𝑤𝑔𝐶𝐹
∆𝑝𝐶𝐹 = ∗ 𝑃𝑎
𝐷𝐶𝐹 2
∆𝑝𝐶𝐹 = 9.6 𝑃𝑎

18
 o Pierderi de sarcina in gura de evacuare a cosului de fum :
Pentru calculul pierderilor de sarcina in gura de evacuare a cosului
de fum, este necesar sa se calculeze:

• Temperatura gazelor la iesirea din cosul de fum:

𝑡𝑔𝐺𝐸 = 𝑡𝑔𝑖 − ℎ𝐶𝐹 ∗ ∆𝑡1 ℃

𝑡𝑔𝐺𝐸 = 175.79 ℃

• Densitatea gazelor la iesirea din coșul de fum։

273 𝑘𝑔
𝜌𝑔𝐺𝐸 = 𝜌𝑔𝑛 ∗
273 + 𝑡𝑔𝐺𝐸 𝑚3

𝑘𝑔
𝜌𝑔𝐺𝐸 = 0,8
𝑚3

o Pierderea de sarcina in gura de evacuare a cosului de fum va fi։

2
𝜌𝑔𝐺𝐸 ∗ 𝑤𝑔𝐺𝐸
∆𝑝𝐺𝐸 = ∑𝜉 ∗ 𝑃𝑎
𝐺𝐸 2
∆𝑝𝐺𝐸 = 14,4 𝑃𝑎

VERIFICARE։

Relatia de conformitate։ 𝑯𝑪𝑭 ≥ ∆𝑷 𝑃𝑎

𝑯𝑪𝑭 = 𝟔𝟕, 𝟑𝟔 𝑷𝒂

ΔP= 26,24 Pa

ΔH= 41.12 Pa

19
Dimensionarea prizei de aer

Pentru realizarea procesului de combustie este necesar ca centralele termice sa

fie prevazute cu prize de aer.
Suprafata acestor prize de aer se va determina in functie de consumul si de
natura combustibilului utilizat.

o Volumul real de aer։

𝑚3𝑁
𝑉𝑎𝑟 = 𝑉𝑎∗ ∗𝛼
𝑘𝑔

𝑚3 𝑁
𝑉𝑎𝑟 = 13,08
𝑘𝑔

o Debitul real de aer։

𝐵ℎ
𝐺𝑎𝑟 = 𝑉𝑎𝑟 ∗ 𝑚3 /𝑠
3600
𝐺𝑎𝑟 = 0.97 𝑚3/𝑠

o Sectiunea prizei de aer։

𝐺𝑎𝑟
𝑆𝑃𝐴 = 𝑚2
𝑤𝑎

𝑆𝑃𝐴 = 0,19 𝑚2

➔ Se aleg 2 prize de aer, care se vor amplasa in spatele cazanelor

o Diametrul unei prize de aer։

2
𝑆𝑃𝐴 𝜋 ∗ 𝐷𝑃𝐴
= 𝑚2
2 4

20
 4 ∗ 𝑆𝑃𝐴
𝐷𝑃𝐴 = √ 𝑚2
2∗𝜋

𝐷𝑃𝐴 = 0,35 𝑚2

➔ Se aleg 2 prize de aer, cu diametrul de 350 mm

Dimensionarea si alegerea sistemului de asigurare

Elemente componente
• vas de expansiune
• supape de siguranta apa
• supape de siguranta abur

o Dimensionare si alegere vasului de expansiune։

• determinarea excesului de apa rezultat din dilatare
𝑣𝑡𝑚
∆𝑉 = 𝑉𝑖𝑛𝑠𝑡 ( − 1) 𝑚3
𝑣10℃
∆𝑉 = 1,02 𝑚3

Unde։
𝑉𝑡𝑚 = volumul masic al apei la temperatura medie a agentului termic,
m3/kg
𝑉10℃ = volumul masic al apei la temperatura minim admisa, 10C, m3/kg
𝑉𝑖𝑛𝑠𝑡 =volumul apei din instalație, m3 sau l

𝑽𝒊𝒏𝒔𝒕 = 𝑽𝒊𝒏𝒄 ∗ 𝑸𝒊𝒏𝒄 + 𝑽𝒂𝒄𝒎 ∗ 𝑸𝒂𝒄𝒎 + 𝑽𝒗 ∗ 𝑸𝒗𝒆𝒏𝒕 𝒎𝟑

𝑉𝑖𝑛𝑠𝑡 = 35.55 𝑚3

21
Unde։
o 𝑉𝑖𝑛𝑐 = volum de apa pentru încălzire, 8,5l/kW pentru panouri
compacte si 12l/kW pentru corpuri de încălzire cu elementi
o 𝑉𝑎𝑐𝑚 = volum de apa pentru acm, 15l/kW
o 𝑉𝑣 = volum de apa pentru climatizare, 7l/kW
o 𝑄𝑖𝑛𝑐 ; 𝑄𝑎𝑐𝑚 ; 𝑄𝑣𝑒𝑛𝑡 = sarcini pentru încălzire, acm si ventilare in kW

• determinarea volumului vasului de expansiune

1 𝑝𝑚𝑎𝑥 +1
𝑉𝑉𝐸𝐼 = 1,1 ∗ ∆𝑉 𝑝 = 1,1 ∗ ∆𝑉 ∗ (𝑝 m3 / l
1−𝑝 𝑚𝑖𝑛 𝑚𝑎𝑥 +1)−(𝑝𝑚𝑖𝑛 +1)
𝑚𝑎𝑥

𝑉𝑉𝐸𝐼 = 3.39 𝑚3 = 3390 𝑙

𝑝𝑚𝑎𝑥 = min(𝑝𝑐𝑧 , 𝑝𝑐𝑑, 𝑝𝑐𝑖 )

𝑝𝑚𝑎𝑥 = min (4,6,10)= 6 bar

𝑝𝑚𝑖𝑛 = ℎ𝑔𝑐𝑐𝑚𝑑 + ℎ𝑠 = ℎ𝑔𝑐𝑐𝑚𝑑 +0,5 bar

𝑝𝑚𝑖𝑛 = 2.35 𝑏𝑎𝑟

Unde։
o 𝑝𝑚𝑖𝑛 = presiunea absoluta minima in instalație (+1), in functie de
inaltimea cladirii, bar absolut
o 𝑝𝑚𝑎𝑥 = presiunea absoluta maxima in instalatie (+1), in functie de
rezistenta elementelor componente din instalatie, bar absolut (val
maxima dintre rezistenta cazanului, corpurilor de incalzire)

o Dimensionare si alegere SS apa, pentru evacuare apa din VEI

• Debitul de apa rezultat din dilatare:

22
 ∆𝑉
𝐺𝑉𝐸𝐼 = kg/h
0,5∗𝑣𝑚

Unde:
o 0,5= timpul de intrare in regim a instalației, (h)
o 𝑣𝑚 = volum specific al apei la temperatura medie a agentului
termic
o ∆𝑉=volumul de apa rezultat din dilatare

• Debitul de apa posibil a fi evacuat prin supapa de refulare:

𝐺𝑠𝑠 = 1,61 ∗ 𝛼 ∗ 𝐴 ∗ √𝜌 ∗ (𝑝1 − 𝑝𝑐 ) kg/h

Unde:
o = coeficient de evacuare (0,74)

o = densitatea agentului termic la temperatura medie (kg/m3)

o 𝑝1 = 1,1 ∗ 𝑝𝑟
o 𝑝𝑟 = presiune de reglare marcata pe supapa
o 𝑝𝑐 =contrapresiunea la deschiderea supapei de siguranta =
0,01bar

∆𝑉
𝐺𝑉𝐸𝐼 = 𝐺𝑠𝑠 => = 1,61 ∗ 𝛼 ∗ 𝐴 ∗ √𝜌 ∗ (𝑝1 − 𝑝𝑐 ) =>
0,5 ∗ 𝑣𝑚
∆𝑉
𝐴=
0,5 ∗ 𝑣𝑚 ∗ 1,61 ∗ 𝛼 ∗ √𝜌 ∗ (𝑝1 − 𝑝𝑐 )

𝐴 = 40,87 𝑚𝑚2

𝜋 ∗ 𝐷2 4∗𝐴
𝐴= => 𝐷𝑆𝑆 = √
4 𝜋

4∗44,32
Dss=√ = 7,21 𝑚𝑚 … 1/2
𝜋

23
 o Dimensionare si alegere SS abur

• Debitul de abur produs Gcz, kg/h

𝑄𝑐𝑧 ∗ 3600 𝑄𝑐𝑧 ∗ 3600
𝐺𝑐𝑧 = =
𝑟 2121
Unde։
o r= 2121 kJ/kg

• Debitul de evacuare abur, kg/h

𝐺𝑠𝑠 = 0,525 ∗ 𝛼 ∗ 𝐴 ∗ 𝑝
Unde։
o = coeficient de descarcare in functie de tipul supapei de siguranta
(0,4)
o A= aria sectiunii de curgere a supapei alese
o p= presiunea de deschidere a supapei

𝑝 = 1,1 ∗ 𝑝𝑟 + 1
𝑝 = 7,6 𝑏𝑎𝑟

Unde։
o 𝑝𝑟 = presiune de reglare marcata pe supapa

𝐺𝑐𝑧 = 𝐺𝑠𝑠 =>

𝑄𝑐𝑧 ∗ 3600 𝑄𝑐𝑧 ∗ 3600
= 0,525 ∗ 𝛼 ∗ 𝐴 ∗ 𝑝 => 𝐴 =
2121 2121 ∗ 0,525 ∗ 𝛼 ∗ 𝑝
𝜋 ∗ 𝐷2
𝐴=
4
𝐴 = 1392 𝑚𝑚2

24
 𝑄𝑐𝑧 ∗ 3600 𝜋 ∗ 𝐷2 4 ∗ 𝑄𝑐𝑧 ∗ 3600
= => 𝐷 = √
2121 ∗ 0,525 ∗ 𝛼 ∗ 𝑝 4 2121 ∗ 0,525 ∗ 𝜋 ∗ 𝛼 ∗ 𝑝

𝐷 = 42,11 𝑚𝑚... 2

𝑫𝒊𝒎𝒆𝒏𝒔𝒊𝒐𝒏𝒂𝒓𝒆 𝒄𝒐𝒏𝒅𝒖𝒄𝒕𝒆 𝒔𝒊 𝒆𝒄𝒉𝒊𝒑𝒂𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆

• Dimensionarea conductelor (tur/retur) care alimenteaza BEP

• Dimensionarea buteliei de egalizarea presiunilor (BEP)
• Dimensionarea conductelor consumatorilor
• Dimensionarea distribuitoarelor/colectoarelor

o Dimensionarea conductelor (tur/retur) care alimenteaza BEP

• Debitul prin conducte։

𝐷 = 0,288 𝑚

Unde։
25
o 𝜌𝑚 = 𝑓(𝑡𝑚) [𝑘𝑔⁄𝑚3] - Densitatea agentului termic la temperatura medie

o 𝑐𝑝 = 4,186 [𝑘j⁄kg]- Caldura specifica a agentului termic

o ∆𝑡 = 𝑡𝑡𝑢𝑟 − 𝑡𝑟𝑒𝑡𝑢𝑟 [℃] – Diferenta de temperatura intre tur si retur
o 𝑣𝐷 = 0,7 [𝑚⁄𝑠]- Viteza agentului termic in conducta

➔ Se alege diametrul de 300 mm

o Dimensionarea conductelor (BEP-DP/CP)

o 𝜌𝑚 = 𝑓(𝑡𝑚) [𝑘𝑔⁄𝑚3] - Densitatea agentului termic la temperatura medie

o 𝑐𝑝 = 4,186 [𝑘j⁄kg]- Caldura specifica a agentului termic

o ∆𝑡 = 𝑡𝑡𝑢𝑟 − 𝑡𝑟𝑒𝑡𝑢𝑟 [℃] – Diferenta de temperatura intre tur si retur
o 𝑣𝐷 = 0,9 [𝑚⁄𝑠]- Viteza agentului termic in conducta

D=0.255m -> se alege diametru de 300mm

o Dimensionarea buteliei de egalizare a presiunilor (BEP)

• Diametrul BEP։

26
 𝐷𝐵𝐸𝑃 = 0,763 𝑚
Unde։
o 𝑣𝐵𝐸𝑃 = 0,1 𝑚/𝑠- viteza agentului termic in BEP

➔ Se alege diametrul STAS pentru BEP de 800 mm

• Inaltimea BEP։

𝐻𝐵𝐸𝑃 = 3.9 𝑚

➔ Se va comanda o BEP cu H= 3.9 m si D= 0,8 m

o Dimensionarea conductelor consumatorilor

• Incalzire։

4 ∗ 𝑄𝑖𝑛𝑐
𝐷𝑖𝑛𝑐 = √ 𝑚
𝜌𝑚 ∗ 𝑐𝑝 ∗ ∆𝑡 ∗ 𝜋 ∗ 𝑣𝑖𝑛𝑐

𝐷𝑖𝑛𝑐 = 0,191 𝑚

𝑄𝑖𝑛𝑐 ∗ 3600
𝐺𝑖𝑛𝑐 = 𝑘𝑔/ℎ
𝑐𝑝 ∗ ∆𝑡

27
 𝐺𝑖𝑛𝑐 = 90301 𝑘𝑔/ℎ

Unde։
𝑚
o 𝑣𝑖𝑛𝑐 = 0,9
𝑠

o 𝑄𝑖𝑛𝑐 = 2100𝐾𝑊

➔ Din tabelul cu Diametre STAS pentru Ginc= 90301kg/h se alege

Dinc=194x7mm cu Rinc=4.5 mmH2O/m si Vinc=1 m/s interval de viteze
recomandate (1.2 … 1.7)

• ACM։

4 ∗ 𝑄𝐴𝐶𝑀
𝐷𝐴𝐶𝑀 = √ 𝑚
𝜌𝑚 ∗ 𝑐𝑝 ∗ ∆𝑡 ∗ 𝜋 ∗ 𝑣𝐴𝐶𝑀

𝐷𝐴𝐶𝑀 = 0,125 𝑚

𝑄𝐴𝐶𝑀 ∗ 3600
𝐺𝐴𝐶𝑀 = 𝑘𝑔/ℎ
𝑐𝑝 ∗ ∆𝑡

𝐺𝐴𝐶𝑀 = 38700,43 𝑘𝑔/ℎ

Unde։
𝑚
o 𝑣𝐴𝐶𝑀 = 0,9
𝑠

o 𝑄𝐴𝐶𝑀 = 900 𝐾𝑊

➔ Din tabelul cu Diametre STAS pentru Gacm= 38700,43 kg/h se alege

Dacm=133x4mm cu Racm= 5.5 mmH2O/m si Vacm=0.9 m/s interval de
viteze recomandate (0.5 … 1.15)

28
 • Ventilare si climatizare։

4 ∗ 𝑄𝑐𝑙𝑖𝑚
𝐷𝑐𝑙𝑖𝑚 = √ 𝑚
𝜌𝑚 ∗ 𝑐𝑝 ∗ ∆𝑡 ∗ 𝜋 ∗ 𝑣𝑐𝑙𝑖𝑚

𝐷𝑐𝑙𝑖𝑚 = 0,102 𝑚

𝑄𝑐𝑙𝑖𝑚 ∗ 3600
𝐺𝑐𝑙𝑖𝑚 = 𝑘𝑔/ℎ
𝑐𝑝 ∗ ∆𝑡

𝐺𝑐𝑙𝑖𝑚 = 25800,29 𝑘𝑔/ℎ

Unde։
𝑚
o 𝑣𝑐𝑙𝑖𝑚 = 0,9
𝑠

o 𝑄𝑐𝑙𝑖𝑚 = 600 𝐾𝑊

➔ Din tabelul cu Diametre STAS pentru Gclim= 25800,29 kg/h se alege

Dclim=102x4mm cu Rclim= 4.1 mmH2O/m si Vclim= 0,73 m/s interval de
viteze recomandate (0.65 … 1.10)

Dimensionarea conductelor ce sunt alimentate/alimenteaza Di , Dacm , Dv

Racorduri incalzire

di = 0.082765 m R=15 mm H2O/m

di = 82 mm Di=82mm

Racorduri A.C.C.M

dACCM= 0.054182 m R=24 mm H2O/m

dACCM= 54 mm Di=57mm

Racorduri climatizare

29
dv= 0.062564 m R=22 mm H2O/m
dv= 62 mm Di=64mm

o Dimensionarea colectoarelor si distribuitoarelor

• Distribuitor principal։

4∗(𝑄𝑖𝑛𝑐 +𝑄𝐴𝐶𝑀 +𝑄𝑐𝑙𝑖𝑚)

𝐷𝑃 /𝐶𝑃 = √
𝜌𝑚 ∗𝑐𝑝 ∗∆𝑡∗𝜋∗𝑣

𝐷𝑃 /𝐶𝑃 = 0,433 m

Alegem un D/C STAS = 𝛟 450 mm

• Distribuitor secundar- incalzire։

4∗𝑄𝑖𝑛𝑐
𝐷𝑖𝑛𝑐 /𝐶𝑖𝑛𝑐 = √
𝜌 𝑚 ∗𝑐𝑝 ∗∆𝑡∗𝜋∗𝑣

𝐷𝑃 /𝐶𝑃 = 0,331 m

Alegem un D/C STAS = 𝛟 350 mm

• Distribuitor secundar- ACM։

4∗𝑄𝐴𝐶𝑀
𝐷𝐴𝐶𝑀 /𝐶𝐴𝐶𝑀 = √
𝜌 𝑚 ∗𝑐𝑝 ∗∆𝑡∗𝜋∗𝑣

𝐷𝐴𝐶𝑀 /𝐶𝐴𝐶𝑀 = 0,217 m

Alegem un D/C STAS = 𝛟 250 mm

30
 • Distribuitor secundar- climatizare։

4∗𝑄𝑐𝑙𝑖𝑚
𝐷𝑐𝑙𝑖𝑚 /𝐶𝑐𝑙𝑖𝑚 = √
𝜌 𝑚 ∗𝑐𝑝 ∗∆𝑡∗𝜋∗𝑣

𝐷𝑐𝑙𝑖𝑚 /𝐶𝑐𝑙𝑖𝑚 = 0,117 m

Alegem un D/C STAS = 𝛟150 mm

Dimensionare pompe de agent termic

o Dimensionarea pompe de circulatie la cazane։

Fiecare cazan este prevazut cu pompa individuala ceea ce conduce la un regim

hidraulic constant in cazane. Acest sistem cu pompe individuale de cazan
(pompe de injectie) este aplicabil doar in cazul in care exista separator
hidraulic (BEP) intre zona de producere a agentului termic si zona de
distributie catre consumatori.

Formula generala de calcul a debitului pompei (GP,x) pentru un debit

oarecare "x":

Calculul inaltimii de pompare (𝑯𝑷,𝒙) se va face tinandu-se seama de pierderile

de sarcina care trebuiesc invinse pe traseul pe care trebuie transportat agentul
termic.
Pompa de cazan:
• Debitul pompei:
31
 𝑚3
𝐺𝑃,𝐶𝑍 = 41.15
ℎ

Unde։

o 𝑄𝐶𝑍 = 930 𝑘𝑊- puterea unui cazan

• Inaltimea de pompare։

𝐻𝑃,𝐶𝑍 = 2,2 𝑚𝐶𝐴

Unde։

o ∑(𝑅 ∗ 𝑙 + 𝑍)𝐵𝐸𝑃−𝐶𝑍−𝐵𝐸𝑃 [𝑚𝐶𝐴] – pierderea de sarcină pe conductele prin care

se realizeza circulatia agentului termic intre BEP-cazan-BEP
o ℎ𝐶𝑍 [𝑚𝐶𝐴] – pierderea de presiune in cazan pe circuitul agentului termic (din
fisa tehnica a cazanului).

Se alege pompa: Stratos MAXO-D 80/0,5-6 PN6

cu caracteristicile tehnice atasate la documentatia tehnica a proiectului.

Centrala se prevede cu cate o astfel de pompa pentru fiecare cazan.

o Dimensionare pompe de circulatie la consumatori։

Racordurile catre fiecare tip de consumator sunt prevazute cu cate o pompa (de
conducta) care are rolul de a vehicula agentul termic de la BEP pana la
consumatorul cel mai dezavantajat.
32
 • Pompa pe circuitul de incalzire։

➢ Debitul pompei։

𝑄𝑖𝑛𝑐 ∗ 3600
𝐺𝑃,𝐼𝑁𝐶 = 𝑚3 /ℎ
𝜌𝑚 ∗ 𝑐𝑝 ∗ ∆𝑡

𝐺𝑃,𝐼𝑁𝐶 = 92.92 𝑚3/ℎ

➢ Inaltimea de pompare։

𝐻𝑃,𝐼𝑁𝐶 = 1,2 ∗ (𝑅𝑖𝑛𝑐 ∗ 𝐿𝑖𝑛𝑐 ) + ∑(𝑅 ∗ 𝑙 + 𝑍)𝑐𝑙𝑎𝑑𝑖𝑟𝑒

𝐻𝑃,𝐼𝑁𝐶 = 51.7 𝑚𝐶𝐴

Unde։

o 1,2 ∗ (𝑅inc ∗ 𝐿inc) – pierderea de sarcina pe traseul de la centrala

termica pana la consumatorul cel mai dezavantajat (cladirea cea
mai indepartata de centrala termica)
o Rinc – coeficient de pierdere de sarcina liniara
o Linc – lungime traseului conductelor de alimentare cu agent termic
de la centrala termica pana la consumatorul cel mai dezavantajat -
intrarea în cladirea cea mai indepartata de centrala termica (tema de
proiect)

o ∑(𝑅 ∗ 𝑙 + 𝑍)𝑐𝑙ă𝑑𝑖𝑟𝑒 – pierderea de sarcina la consumatorul cel mai

dezavantajat (suma totala a pierderilor de sarcina din cladire pe
traseul consumatorului cel mai dezavantajat – proiect P1).

33
 Pierdere pe ap 3915.28 Pa
Pierdere coloana dez 5072 Pa
Pierdere subsol 3799 Pa

Pierdere totala 12786.28 Pa => 1.3 mH2O

Se alege pompa: IL-E_65_220-22_2 cu caracteristicile tehnice atasate la

documentatia tehnica a proiectului.

• Pompa pe circuitul de ACM։

➢ Debitul pompei։

𝑄𝐴𝐶𝑀 ∗ 3600
𝐺𝑃,𝐴𝐶𝑀 = 𝑚3/ℎ
𝜌𝑚 ∗ 𝑐𝑝 ∗ ∆𝑡

𝐺𝑃,𝐴𝐶𝑀 = 39,82 𝑚3/ℎ

➢ Inaltimea de pompare։

𝐻𝑃,𝐴𝐶𝑀 = ∑(𝑅 ∗ 𝑙 + 𝑍)𝐶𝑇 + ℎ𝐴𝐶𝑀 𝑚𝐶𝐴

𝐻𝑃,𝐴𝐶𝑀 = 4.37 𝑚𝐶𝐴

Unde։

o ∑(𝑅 ∗ 𝑙 + 𝑍)𝐶𝑇 – pierderea de sarcina pe traseul din centrala termica a

conductelor pentru consumatorul de ACM (schimbatorul de caldura cu
placi SCP),
o ℎ𝐴𝐶𝑀 - pierderea de sarcina locala in schimbatorul cu placi SCP.

34
Se alege pompa: Yonos_MAXO_80_0,5-12_PN10cu caracteristicile tehnice
atasate la documentatia tehnica a proiectului.

• Pompa pe circuitul de ventilare։

➢ Debitul pompei։

𝑄𝑉 ∗ 3600
𝐺𝑃,𝑉 = 𝑚3/ℎ
𝜌𝑚 ∗ 𝑐𝑝 ∗ ∆𝑡

𝐺𝑃,𝑉 = 26,55 𝑚3 /ℎ
➢ Inaltimea de pompare։

𝐻𝑃,𝑉 = 1,2 ∗ (𝑅𝑉 ∗ 𝐿𝑉 ) + ℎ𝐵𝑖𝑛𝑐 𝑚𝐶𝐴

𝐻𝑃,𝐴𝐶𝑀 = 32.44 𝑚𝐶𝐴

Unde։

o 1,2 ∗ (𝑅𝑉 ∗ 𝐿𝑉) – pierderea de sarcina pe traseul de la centrala termica

pana la consumatorul cel mai dezavantajat
o RV – coeficient de pierdere de sarcina liniara (determinat la
dimensionarea DV/CV)
o LV – lungime traseului conductelor de alimentare cu agent termic de la
centrala termica pana la consumatorul cel mai dezavantajat (tema de
proiect)
o ℎ𝐵Î − pierderea de sarcina locala in bateria de incalzire (tema de proiect).

Se alege pompa։ POMPA IL-E_40_170-5,5_2cu caracteristicile tehnice atasate

la documentatia tehnica a proiectului.

35
 Dimensionare schimbator de caldura si rezervoare de
acumulare a apei calde sanitare

Pentru dimensionarea instalatiei de preparare a apei calde de consum menajer la

specialitatea instalatii de incalzire este necesara dimensionarea schimbatorului
de caldura cu placi si a rezervoarelor de acumulare.
Pentru alegerea pompei de pe circuitul primar trebuie determinata pierderea de
sarcina specifica acestui circuit, partea de secundar a schimbatorului de caldura,
fiind dimensionata la specialitatea instalatii sanitare.
Exista mai multe sisteme care prepara apa calda de consum menajer:
✓ preparare instantanee specifica unor consumuri mici de apa calda
(centrale murale);
✓ preparare in regim de acumulare utilizand boilere mono sau bivalente;
✓ preparare cu ajutorul schimbatoarelor de caldura cu placi si
rezervoarelor de acumulare, specifica unui consum mare de apa calda.

Calculul termic de alegere a schimbatorului de caldura cu placi consta in

determinarea suprafetei necesare de schimb si a tipului de schimbator de caldura
utilizat.
Pentru a se dimensiona sistemul format din schimbator si acumulator trebuie
urmarite etapele descrise mai jos:
o Determinarea sarcinii termice a schimbatorului de cadura cu placi si a
volumului necesar al rezervoarelor de acumulare
Cantitatea de caldura care trebuie acumulata si cea furnizata de sursa, se
obtine prin calcul tehnico-economic, punand conditia de minim a costurilor
totale anuale de investitie si exploatare a intregii instalatii.
Pentru calculul grafic se foloseste nomograma prezentată in figura , in care se va
intra pe ordonata cu puterea necesara pentru preparare apa calda menajera, data
prin tema de proiectare.
Se va alege un rezervoare de acumulare.
Utilizand nomograma de calcul cu valoarea QACM=0,9 MW si intersectand
0,80 Qorar max se obtine o sarcina necesara a schimbatorului QSCP=0,75 MW si
un volum necesar pentru acumulatare de Vac=5 m3. Se alege: rezervor CALOR
SAC 5000L

36
 o Utilizarea programului de calcul VAREM pentru alegerea tipului de
schimbator si a numarului necesar de placi
Pentru a se putea determina tipul schimbatorului de caldura cu placi se va utiliza
un program de calcul furnizat de compania VAREM.

Programul se folosește astfel։

- se introduc temperaturile agentului termic pe circuitele primar (90°C/70°C) si
secundar (10°C/60°C),
- se introduce sarcina termica a schimbatorului de caldura stabilită din
nomogramă QSCP [kcal/h]
- se selectează tipul de schimbator (medium/large).

Rezultă numărul de plăci și pierderile de sarcină pe circuitul primar și secundar։

VAREM tip large, cu 41 de placi

Pierderi de sarcina pe primar, 3.8 mCA

Pierderi de sarcina pe secundar, 0.6 mCA

37
 FISE
TEHNICE

38
Rezervor combustibil zi:

Cos fum:

39
Rezervor ACM:

40