Cuprins

Întroducere……………………………………………………………………………..2
Date initiale………………....….……………………………………………………..3
Alegerea circuitului de calcul şi calculul valorii presiunii disponibile de circulaţie…4
Calculul de dimensionare a conductelor tronsoanelor circuitului de bază…………..5
Calculul de dimensionare a conductelor tronsoanelor circuitului secundar1….…........7
Calculul de dimensionare a conductelor tronsoanelor circuitului secundar2…………10
Calculul termic al corpurilor de încălzire pentru toate încăperile clădirii…………….12
Calculul de dimensionare a nodului termic.............................................……………..15
Bibliografie……………………………………………………………………………16

1
 Introducere
Calculul sistemei de încălzire se va efectua la o casă de locuit cu 9 nivele, care este
construită în or. Edineț. Faţada principală a blocului este orientată spre Vest. Clădirea
are două scări, la fiecare etaj sunt amplasate patru apartamente. Alimentarea cu căldură
a blocului se efectuiază centralizat.
Calculul sistemei de încălzire se efectuiază cu scopul de a determina amplasarea
conductelor şi diametrelor acestora, corpurilor de încălzire şi numărul de secţii,
punctului termic local. Acest calcul se va baza pe datele din lucrarea de curs efectuată
în simestru precedent (pierderile de căldură a fiecărei încăperi), precum şi pe date noi
(temperatura şi presiunea agentului termic la intrare şi ieşire din clădire).
Proectarea sistemei de încălzire
Sistema de încălzire a casei trebuie să fie proiectată astfel, ca ea să asigure încălzirea
uniformă a aerului din încăpere, stabilitate hidraulică şi termică, securitate
antiincendiară şi să fie accesibile pentru curăţire şi reparaţie.
Conductele magistrale vor fi amplasate în subsol în partea superioară şi vor fi bine
izolate termic. Coloanele se vor amplasa lîngă pereţii exteriori. Pentru evacuarea apei
din sistemă în subsol la capătul fiecărei coloane se vor prevedea robinete de golire.
Clasificarea sistemelor de încălzire
În prezent sunt folosite frecvent sisteme de încălzire centrale cu apă şi abur, sisteme
centrale şi locale de încălzire cu aer, precum şi încălzirea cu sobe.
În sistemele de încălzire cu apă aceasta circulă în sistem, se răceşte în corpul de
încălzire şi este readusă în generatorul de căldură pentru a fi din nou încălzită.
Apa poate fi readusă în generator folosind circulaţia naturală sau forţată, în dependenţă
de aceasta sistemele de încălzire se împart în sisteme cu circulaţia naturală
(gravitaţională) şi forţată (cu ajutorul pompelor). În sistemele de încălzire cu circulaţia
naturală este folosită proprietatea apei de a-şi schimba densitatea la răcire şi încălzire.
Într-un sistem vertical închis cu repartizarea neuniformă a densităţii sub acţiunea
cîmpului gravitaţional al pămîntului ia naştere o presiune de circulaţie care provoacă
mişcarea apei. În sistemele cu circulaţie forţată se foloseşte pompa acţionată mecanic
pentru majorarea diferenţei de presiuni care duce la mişcarea apei şi astfel în sistem se
crează o circulaţie forţată. Funcţie de temperatura apei se deosebesc sisteme de
0
temperatură joasă, temperatura maximă a apei fiind egală cu t f =70 C cu temperatura
0 0
medie ( tf =70-100 C ) şi cu temperatura inalta 150 C . În dependenţă de modul de
amplasare a conductelor de racordare a corpurilor de încălzire în plan orizontal sau
vertical, sistemele se divizează în verticale şi orizontale. Funcţie de schema de
racordare a corpurilor de încălzire cu conductele se deosebesc: sisteme monotubulare
şi bitubulare. În sistemele monotubulare corpurile de încălzire sunt unite cu o conductă
şi apa circulă consecutiv prin fiecare corp de încălzire. În sistemele bitubulare apa
caldă este transportată prin conductele de ducere (tur) iar cea răcită prin conducta de
întoarcere (retur).

2
 Date iniţiale
CODUL -711
Presiunea de pompare Pp=10000 Pa.
0
Temperatura apei în conducta tur, τ 1 =τ t =90 C
0
Temperatura apei în conducta retur, τ 2=τ r =70 C .
Pierderile de caldura pentru încaperile de calcul vor fi împarţite pentru fiecare corp de
încalzire aflat in acea încapere ,aceste valori vor fi extrase din tabelul pierderilor de
caldura din prima parte a proiectului.
Descrierea sistemului de încălzire.
Argumentarea tipului sistemului de încălzire ales.
Sistemele de încălzire ale casei trebuie să fie proiectate astfel, ca ele sa asigure
încălzire uniformă a aerului din încăpere, stabilitatea hidraulică şi termică, securitatea
antiincendiară şi să fie accesibile pentru curăţire şi reparaţie.Din punct de vedere al
distribuţiei şi al locului de aplasare a conductei magistrale tur se deosebesc sisteme
monotubulare cu distribuţia inferioară şi superioară şi sisteme bitubulare cu distribuţia
inferioară şi superioară.
Cele monotubulare în comparaţie cu cele bitubulare sunt mai simple, permit
realizarea de economii în montaj, au un regim termic şi hidraulic mai stabil. Avantajele
sistemelor bitubulare sunt că fiecare corp de încălzire funcţionează independent şi
temperatura de intrare în corpurile de încălzire este egală, deci se permite conectarea
sau deconectarea unuia sau mai multor corpuri de încălzire din acelaşi apartament.
Dezavantajele sistemului bitubular sunt: se cheltuie o cantitate mai mare de material
pentru acest tip de instalaţie.
În cazul nostru vom adopta sistemul bitubular cu distribuţia inferioară,iar la fiecare
etaj vor fi prevazute cutii de distribuţie (colectoare) cu contorizarea fiecarui
apartament în parte,ceea ce face posibil de a urmari cheltuielile pentru fiecare
apartament in parte.Cutiile de distribuţie se vor amplasa in coridor pentru uşurarea
lucrarilor de deservire.Sistemele cu distribuţie superioară, în comparaţie cu cele cu
distribuţie inferioară au o inerţie termică mai mică şi produc forţe de circulaţie mai
mari, fapt deosebit de important în cazul circulaţiei prin gravitaţie. Au însă pierderi de
căldură mai mari.
Alegerea corpului de încălzire: corpul de încălzire este destinat pentru transmiterea
căldurii agentului termic aerului din încăpere. Este de fapt un schimbător de căldură:
agent termic – aer. Corpurilor de încălzire li se impun următoarele grupe de cerinţe.
1. Sanitaro-igienice
2. Cerinţele termotehnice
3. Cerinţele economice
4. Cerinţele estetice
5. Cerinţele tehnologice
6. Cerinţe de construcţie şi montare

3
 În proiect este prevăzut sistemul de încălzire bitubular,orizontal cu distribuţia pe
apartamente.Conductele alese sunt fuziotherm-pipe SDR 6.Îmbinarea conductelor între
ele se efectuează prin sudare prin termodifuzie.Conductele se amplaseaza în
construcţia pardoselii.Corpurile de încălzire din otel de tip Ferolli se amplasează
deschis pe perete sub ferestre.
Alegerea circuitului de calcul şi calculul valorii
presiunii disponibile de circulaţie.
Pentru a alege circuitul de baza este necesar de a gasi corpul de incalzire cel mai
incarcat de la primul nivel. Pentru aceasta insumam coloanele care alimenteaza cu
caldura apartamentele facem diferenta dintre ele, gasim coloana cea mai incarcata apoi
de pe coloana gasim corpul de incalzire cel mai incarcat. Traseul de la cazan pina la
acest corp se va numi circuitul de baza.
Calculul de dimensionare a conductelor tronsoanelor
circuitului de bază.
Calculul hidraulic consta in adoptarea corecta a diametrlor conductelor .Acest
calcul contine urmatoarele etape :
1.Se adopta circuitul de baza a sistemului de incalzire (cel mai nefavorabil din
punc de vedere hidraulic),circuitul se imparte in tronsoane (tronson- este segmental
de conducta cu acelas diametru si cu acelas debit ).
Tronsonul se noteaza in felul urmator:
Unde N-numarul tronsonului;
Q-sarcina termica a tronsonului;
l-lungimea tronsonului;

2.Se detrmina presiunea disponibila ∆ P d.

ΔP d = ΔP p +β⋅ΔP g ,=10000+0. 4⋅429. 1=10171 . 68 , Pa
In proiect ∆ P p se adopta 10000 Pa. Aflam presiunea naturală de circulaţie apărută
datorită răcirii apei în conducte:
ΔP g ,=g⋅h⋅( ρ70−ρ90 )=9 . 81⋅3 .5⋅(977 . 8−965. 3 )=429. 19 Pa
Calculul se va efectua prin metoda pierderelor specifice de presiune pentru ce
determinam rezistenta medie a sistemului de incalzire cu formula:
∆ Pd 10171, 68 ∙ 0 ,65 Pa
R m=
Σl
¿ 0,65=
95 , 1
=69,52 [ m
];
3. Se determina debitul pe fiecare tronson al circuitului de calcul cu formula :

4
 3.6 Qn
l
¿ r [ ]
Gr= c (t ¿ f −t ) kg ; Gr =
h
3.6 Qn 0,978
c(t ¿ ¿ f −t r )3600 ¿
[
¿ s
];

Qn-sarcina termica a tronsonului se masoara in [W];

tf-tempieratura apei fierbinti;
tr-temperarura apei reci;
kJ
c-capacitatea termica masica a apei c=4,19 kg ℃ ;
0.86 Qn kg
Gr= c (t ¿ f −t )¿ [ m ];
¿ r

4.Din nomograme pentru fiecare tronson cu debitul respective Gr si orientindune

dupa valoarea Rm se adopta diametrul respectiv si se determina pierderele de
presiune unitare reale Rreal
5.Se determina pierderele de presiune liniare :
ΔP lin =R real⋅l , Pa
unde l-lungimea tronsonului;
6.Se determina coieficientul rezistentelor locale pentru diferite elemente
(coturi,teuri,curbe) etc.anexa 8 pag.313.
7.Se determina pierderele de presiune in rezistentele locale ;
Z= Σξ Pd;
Unde Σξ -este suma coieficientilor rezistentelor locale;
Pd-presiunea dinamica care se adopta din anexa 9 pag.314 functie de viteza
de miscare a apei.
8.Se determina pierderele de presiune totale pe fiecare tronson cu formula :
real
Rtot=( R ⋅l +Z);
9.Se determina suma pierderelor de presiune totale pe circuitul de calcul:
real
Σ 1( R ⋅l +Z);
n

Unde n-numarul tronsoanelor circuitului de calcul;

Verificarea corectitudinii calcului:
n
∆ Pd −Σ 1 ( + Z )
∆= 100 % ≤ 10 % ;
∆ Pd
Pentru comoditate calculul hidraulic se executa sub forma tabelara:
Pentru tronsonul principal:Rm=150Pa/m.

5
Se calculează coeficientii rezistenţelor locale şi suma lor pe circuitul de bază.

Nr
.
tr. Tipul rezistenței CRL
Cazan 2,5
Robinet cu ventil și scaun drept 3 Nr
1 Teu de trecere în contracurent .
1,3 tr. Tipul rezistenței CRL
la împreunare
Suma 6,8 Cot la 90 2
Corp de încălzire 1,25
Teu de trecere în contracurent
1,3 9 Teu de trecere în
la împreunare 1,8
2 contracurent la separare
Robinet cu ventil și scaun drept 3
Suma 5,05
Suma 4,3
Teu de trecere în
Cot la 90 2 1,8
10 contracurent la separare
Teu de trecere cu derivații la
3 1,3 Suma 1,8
împreunare
Suma 3,3 Teu de trecere în
1,8
11 contracurent la separare
Robinet de inchirede sferic 0,5
Robinet cu ventil și scaun drept 3 Suma 1,8
4 Cot la 90 2
Colector 1
Suma 4,5 Robinet cu ventil și scaun
12 3
drept
Cot la 90 2
Suma 5
Teu de trecere cu derivații la
5 1,3 Robinet cu ventil și scaun
împreunare 3
drept
Suma 3,3 Teu de trecere în
13
Teu de trecere cu derivații la 1,8
1,3 contracurent la separare
6 împreunare
Suma 4,8
Suma 1,3
Cot la 90 2
Teu de trecere cu derivații la Teu de trecere în
1,3
7 împreunare 14 contracurent la separare 1,8
Suma 1,3
Suma 3,8
Cot la 90 2
Robinet cu ventil și scaun
Corp de încălzire 1,25 3
8 drept
Rbinet colțar de radiator 2 15 Teu de trecere cu derivații la
Suma 5,25 separare 1,8
Suma 4,8
Robinet cu ventil și scaun
3
16 drept
Suma 3

6
7
 Calculul hidraulic preliminar si final pe circuitul principal

Lung Rezultatul calcul preliminar Rezultatul calcul de finisare

Debit
Nr. Sarcin .
de di Ri vi di Ri vi
tronso a Tron
apa (m (Pa/ (m/ Σζ ∆Pli ∆Ploc ∆Ptot (mm (Pa/ (m/ Σζ ∆Pli ∆Ploc ∆Ptot
n trons s n n
(l/s) m) m) s) ) m) s)
(m)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Tronsonul de bază Rm=150Pa/m Tronsonul de bază Rm=150Pa/m
20590 2,40 1127,2 1433,2
1 0 3 6,8 90 125 0,85 6,8 850 2414 3264 110 45 0,58 6,8 306 4 4
1,12 142 893,8 2319,48 337,33 823,33
2 96040 1 16,2 75 88 0,66 4,3 6 8 4 90 30 0,4 4,3 486 5 5
1,09 961,0 1441,05 404,61 569,61
3 93970 7 3 63 160 0,76 3,3 480 6 9 75 55 0,5 3,3 165 3 3
0,15 428,0 428,08 488,08
4 13480 7 0,5 32 120 0,44 4,5 60 9 488,085 32 120 0,44 4,5 60 5 5
0,04 1096,99 491,99
5 3910 6 11 25 55 0,55 3,3 605 492 7 25 55 0,55 3,3 605 7 1097
0,03 49,72 481,72
6 2890 4 4,8 20 90 0,28 1,3 432 5 481,725 20 90 0,28 1,3 432 49,725 5
0,02 36,97 276,97
7 1950 3 2,4 16 100 0,24 1,3 240 2 276,972 16 100 0,24 1,3 240 36,972 2
0,01 5,2 43,78 5,2 151,78
8 950 1 3,6 16 30 0,13 5 108 5 151,785 16 30 0,13 5 108 43,785 5
0,01 5,0 42,11 5,0 144,11
9 950 1 3,4 16 30 0,13 5 102 7 144,117 16 30 0,13 5 102 42,117 7
0,02 51,19 161,19
10 1950 3 1,1 16 100 0,24 1,8 110 2 161,192 16 100 0,24 1,8 110 51,192 2
0,03
11 2890 4 4,8 20 90 0,28 1,8 432 68,85 500,85 20 90 0,28 1,8 432 68,85 500,85
0,04 745,4 1350,4
12 3910 6 11 25 55 0,55 5 605 5 1350,45 25 55 0,55 5 605 745,45 5
0,15 456,6 456,62 516,62
13 13480 7 0,5 32 120 0,44 4,8 60 2 516,624 32 120 0,44 4,8 60 4 4
1,09 1106, 1586,67 465,91 630,91
14 93970 7 3 63 160 0,76 3,8 480 7 4 75 55 0,5 3,8 165 8 8
1,12 142 997,8 2423,42
15 96040 1 16,2 75 88 0,66 4,8 6 2 4 90 30 0,4 4,8 486 376,56 862,56
20590 2,40
16 0 3 6,8 90 125 0,85 3 850 1065 1915 110 45 0,58 3 306 497,31 803,31
18118,4 10291,
95,1 4 8

Pentru a determina dacă dimensionarea conductelor traseului principal este corecta , se calculează relația de mai jos, daca
relatia se satisface calculul este corect ,în caz contrar se face recalcularea.
Δ= [
( Δ Pd−Σ ( R⋅l+ Z ) )
Δ Pd ]⋅100 %≤10 % Δ=
[
( 10171 .68−18117 . 44 )
18118 . 44 ]
⋅100 %=−43 . 85 %

Deci condiţia de egalitate a pierderilor de presiune nu este satisfăcută,rezulta ca trebuie sa facem recalcularea marind
diametrele conductelor unde este posibil pentru ca pierderile de presiune sa se reducă,dupa care obtinem:
Δ= [ ( 10171 .68−10291. 8 )
10171 . 68 ]⋅100 %=1 . 18 %≤10 %

Deci conditia este satisfacuta de unde rezulta ca dimensionarea conductelor este justa.

Calculul hidraulic preliminar si final pe circuitul 1 secundar

Se detrmina presiunea disponibila ∆ P d.
ΔP d =∑ ΔP 4−13 +β⋅ΔP g,=5169+0 . 4⋅3310 . 9=6493. 35 Pa
In proiect ∆ P p se adopta 10000 Pa. Aflam presiunea naturală de circulaţie apărută datorită răcirii apei în conducte:
ΔP g ,=g⋅h⋅( ρ70−ρ90 )=9 . 81⋅27⋅(977 . 8−965. 3 )=3310 . 9 Pa
Calculul se va efectua prin metoda pierderelor specifice de presiune pentru ce determinam rezistenta medie a sistemului de
incalzire cu formula:
∆ Pd 6493 ,35 ∙ 0 , 65 Pa
R m=
Σl
¿ 0,65=
91 ,1
=46,33 [ m
];

Calculul hidraulic preliminar si final pe circuitul 1 secundar

Nr. Sarcin Debi Lun Rezultatul calcul preliminar Rezultatul calcul de finisare
tronso a t de g. di Ri vi Σζ ∆Plin ∆Ploc ∆Ptot di Ri vi Σζ ∆Plin ∆Ploc ∆Ptot
n trons apa Tron (m (Pa/ (m/ (m (Pa/ (m/
8
 m) m) s) m) m) s)
(l/s) s
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
9383 1,09 295,7 170,78 350,78
17 3 63 100 0,68 1,3 300 595,724 75 60 0,52 1,3 180
0 5 2 1 1
8237 0,96 295,7 159,39 324,39
18 3 63 100 0,68 1,3 300 595,724 75 55 0,5 1,3 165
0 1 2 3 3
7091 0,82 193,8 193,81 433,81
19 3 63 80 0,55 1,3 240 433,817 63 80 0,55 1,3 240
0 8 2 7 7
5945 0,69 146,6 146,65 326,65
20 3 63 60 0,48 1,3 180 326,653 63 60 0,48 1,3 180
0 4 5 3 3
4799 0,56 123,6 123,66 288,66
21 3 63 55 0,44 1,3 165 288,669 63 55 0,44 1,3 165
0 0 7 9 9
3653 0,42 57,36 132,36
22 3 63 25 0,3 1,3 75 132,369 63 25 0,3 1,3 75 57,369
0 6 9 9
2507 0,29 77,76 227,76
23 3 50 50 0,35 1,3 150 227,766 50 50 0,35 1,3 150 77,766
0 3 6 6
1361 0,15 157, 57,36 157, 214,86
24 3,5 40 45 0,3 1,3 214,869 40 45 0,3 1,3 57,369
0 9 5 9 5 9
0,04 117,6
25 3870 11 25 40 0,2 6 440 557,66 25 40 0,2 6 440 117,66 557,66
5 6
0,03 68,69 164,69
26 2860 4,8 25 20 0,15 6,2 96 164,696 25 20 0,15 6,2 96 68,696
3 6 6
0,02 52,75 124,75
27 1930 2,4 20 30 0,16 4,2 72 124,752 20 30 0,16 4,2 72 52,752
3 2 2
0,01 12,70 102,70
28 940 3,6 20 25 0,12 1,8 90 102,708 20 25 0,12 1,8 90 12,708
1 8 8

0,01 5,2 37,06 5,2 122,06

29 940 3,4 20 25 0,12 85 122,065 20 25 0,12 85 37,065
1 5 5 5 5
0,02 5,0 63,42 5,0
30 1930 1,1 20 30 0,16 33 96,428 20 30 0,16 33 63,428 96,428
3 5 8 5
0,03 19,94 115,94
31 2860 4,8 25 20 0,15 1,8 96 115,944 25 20 0,15 1,8 96 19,944
3 4 4
0,04 35,29 475,29
32 3870 11 25 40 0,2 1,8 440 475,298 25 40 0,2 1,8 440 35,298
5 8 8
1361 0,15 157, 220,6 157,
33 3,5 40 45 0,3 5 378,15 40 45 0,3 5 220,65 378,15
0 9 5 5 5
2507 0,29
34 3 50 50 0,35 5 150 299,1 449,1 50 50 0,35 5 150 299,1 449,1
0 3
3653 0,42 79,43 154,43
35 3 63 25 0,3 1,8 75 154,434 63 25 0,3 1,8 75 79,434
0 6 4 4
4799 0,56 171,2 171,23 336,23
36 3 63 55 0,44 1,8 165 336,234 63 55 0,44 1,8 165
0 0 3 4 4
5945 0,69 203,0 203,05 383,05
37 3 63 60 0,48 1,8 180 383,058 63 60 0,48 1,8 180
0 4 6 8 8
7091 0,82 268,3 268,36 508,36
38 3 63 80 0,55 1,8 240 508,362 63 80 0,55 1,8 240
0 8 6 2 2
8237 0,96 409,4 220,69 385,69
39 3 63 100 0,68 1,8 300 709,464 75 55 0,5 1,8 165
0 1 6 8 8
9383 1,09 409,4 236,46 416,46
40 3 63 100 0,68 1,8 300 709,464 75 60 0,52 1,8 180
0 5 6 6 6
8203,40 7070,3
91,1 8 7

Pentru a determina dacă dimensionarea conductelor traseului principal este corecta , se calculează relația de mai jos, daca
relatia se satisface calculul este corect ,în caz contrar se face recalcularea.
Δ= [( Δ Pd−Σ( R⋅l+ Z ) )
Δ Pd ]
⋅100 %≤15 % Δ= [ ( 8203 . 408−6493 .35 )
6493. 35 ]
⋅100 %=26 . 33 %

Deci condiţia de egalitate a pierderilor de presiune nu este satisfăcută,rezulta ca trebuie sa facem recalcularea marind
diametrele conductelor unde este posibil pentru ca pierderile de presiune sa se reducă,dupa care obtinem:
Δ=
[ ( 7070 .37−6493 . 35 )
6493. 35 ]⋅100 %=8 . 89 %≤15 %

Deci conditia este satisfacuta de unde rezulta ca dimensionarea conductelor este justa.
Se calculează coeficientii rezistenţelor locale şi suma lor pe circuitul 1 secundar.
Nr. Suma 1,3
tr. Tipul rezistenței CRL Teu de trecere în
Teu de trecere în contracurent la împreunare 1,3
1,3 19
17 contracurent la împreunare
Suma 1,3
Suma 1,3 Teu de trecere în
Teu de trecere în contracurent la împreunare 1,3
18 1,3 20
contracurent la împreunare
Suma 1,3

9
 Teu de trecere în Suma 1,8
contracurent la împreunare 1,3
21 Teu de trecere în
1,8
Suma 1,3 31 contracurent la separare
Teu de trecere în Suma 1,8
contracurent la împreunare 1,3
22 Cot la 90 2
Suma 1,3 Robinet cu ventil și scaun
32 drept 3
Teu de trecere în
contracurent la împreunare 1,3 Suma 5
23
Suma 1,3 Robinet cu ventil și scaun
drept 3
Cot la 90 2 33
Robinet cu ventil și scaun Cot la 90 2
drept 3 Suma 5
24
Colector 1 Teu de trecere în
contracurent la separare 1,8
Suma 6
Cot la 90 2 34 Suma 1,8
Teu de trecere în Teu de trecere în
25 4,2 contracurent la separare 1,8
contracurent la împreunare
Suma 6,2 35 Suma 1,8
Teu de trecere în Teu de trecere în
4,2 contracurent la separare 1,8
26 contracurent la împreunare
Suma 4,2 36 Suma 1,8
Teu de trecere în Teu de trecere în
1,8 contracurent la separare 1,8
contracurent la împreunare
27 Suma 1,8 37 Suma 1,8
Cot la 90 2 Teu de trecere în
contracurent la separare 1,8
Corp de încălzire 1,25
28 38 Suma 1,8
Rbinet colțar de radiator 2
Suma 5,25 Teu de trecere în
contracurent la separare 1,8
Cot la 90 2
Corp de încălzire 1,25 39 Suma 1,8
29 Teu de trecere în Teu de trecere în
1,8 contracurent la separare 1,8
contracurent la separare
Suma 5,05 40 Suma 1,8
Teu de trecere în
30 1,8
contracurent la separare
Calculul hidraulic preliminar si final pe circuitul 2 secundar

Se determină presiunea gravitațională de calcul apărută în urma racirii apei în corpul de încălzire a coloanei 2 cu formula:
β⋅g⋅3 . 6⋅[ Q 1⋅h1 +Q 2⋅h 2 +Q 3⋅h3 + Q 4⋅h 4 +Q 5⋅h5 +Q 6⋅h6 +Q 7⋅h7 + Q 8⋅h8 +Q 9⋅h 9 ]
ΔP g . ci=
c⋅G Col Unde: β -creșterea medie a densitații agentului
tremic functie de temperatură (t f ,t r ; )
β =0,64
kJ
c-capacitatea termică masica c=4,19 kg⋅C °
Q - sarcina termica a fiecarui corp de încalzire;
h- înalțimea de la centrul de greutate a cazanului pîna la centrul de greutate a corpului de încalzire;
GCol - debitul de apă pe coloana respectivă se detremina prin intermediul următorei formuli:
∑ Q⋅β 1⋅β 2⋅3 .6 ,
G Col =
c⋅( t f −t r ) [ ]
kg
h
Unde : β 1 -coeficient care ține cont de fluxul de căldură suplimentare apărut în rezultatul rotungirii spre majorare a suprafeței
corpului de încălzit;
β 1 =1,02
β 2 - coeficient care ține cont de pierderile suplimentare de căldură a corpului de încălzire amplasat pe îngradirea
exterioară;
β 2 =1,02
3150⋅1. 02⋅1 .02⋅3. 6
GCol =
4 . 19⋅(90−70 )
=140 .79 ,
kg
h [ ]
0 . 64⋅9 . 81⋅3. 6⋅[ 350⋅2+350⋅5+350⋅8+350⋅11+350⋅14 +350⋅17+ 350⋅20+350⋅23+350⋅26 ]
ΔP g . ci= =
4 . 19⋅140 .79
¿ 1689 .68 , Pa Determinăm presiunea de circulatie
creată de pompă ΔP p .
ΔP p =∑ ΔP3−14=8196.53 Pa
Determinăm presiunea de calcul a circuitului ΔP d .

10
 ΔP d = ΔP p +E⋅ΔP g ,=8196 .53+1⋅1689 .68=9886 . 21 , Pa
Determinam rezistenta medie a sistemului de incalzire cu formula:
∆ Pd 9886 , 21∙(1−0 , 5) Pa
R m=
Σl
(1−k ) =
53
=93,26 [ m
];
k-coeficient care consider partea de presiune pierdută pentru înfrîngerea rezistenlelor locale k=0,5
Determinăm caracteristica rezistenței specific pentru coloana 2 cu formula :
Rm 93 . 26 Pa
S SPL= = =47⋅10−4
G 2tr 140 . 79 2
m⋅( kg / h)2
Funcție de S SPL adoptam diametrul cel mai apropiat D=15 mm.
Functie de diametrul coloanei D=15 mm alegem diametrul conductelor de racordare și conductelor de ocolire.
Drac =15 mm Doc =15 mm
-Racordarea la magistrala tur D=15 mm

Pa
St =133⋅10−4 +0 . 2⋅28 .6⋅10−4 =138. 72⋅10−4
m⋅( kg/h )2
-Racordarea la magistrala retur D=15 mm

Pa
Sr =0. 5⋅96⋅10−4 =48⋅10−4
m⋅(kg /h)2
-Coloană etaj (8) D=15 mm

Pa
Sce =8⋅(0. 2⋅28 . 6⋅10−4 +133⋅10−4 )=1109 . 76⋅10−4
m⋅( kg/h )2
-Conducta de racordare a primului etaj D=15 mm

Pa
Scr =0 . 5⋅56⋅10−4 =28⋅10−4
m⋅(kg /h)2
Pa
Snci =(138 . 72+48+1109. 76+28 )⋅10−4 =1324 . 48⋅10−4
m⋅(kg/h )2
Funcție de schema de racordare a corpurilor de încălzire adoptăm caracteristica de rezistență pentru 9 noduri tipice a de corpuri de
încălzire cu formula:
∑ S nci=(∑ S rac +∑ S cci )⋅lci
Unde: Srac -caracteristica rezistenței racordurilor corpurilor de încălzire;
Scci - caracteristica rezistenței corpurilor de încălzire cu lunginea de 1m;
l - lungimea corpurilor de incalzire;
Pa
∑ S nci=9⋅87⋅10−4=783⋅10−4 m⋅(kg /h)2
Determinăm caracteristica rezistenței totale pe coloană cu formula:
Pa
Scol =Snci + S nci =(783+1324 )⋅10−4 =2107⋅10−4
m⋅(kg /h )2
După caracteristica rezistenței coloanei și debitul în coloană determinăm pierderele de presiune în col.1 cu formula:
ΔP col =S col⋅G2col =2107⋅10−4⋅140 .792 =4176 . 46 , Pa

Δ= [ 9886 .21 ]
( 9886 . 21−4176 . 46 )
⋅100 %=57 . 75 %≥15 %

Deci condiţia de egalitate a pierderilor de presiune nu este satisfăcută,rezulta ca trebuie sa facem recalcularea micsorind
diametrele conductelor. Deoarece in RM se exploateaza conducte cu diametrul minim exterior pina la 16 mm problema poate fi
rezolvata amplasînd un ventil cu ajutorul căruia va fi satisfăcută condiția de mai sus.

Calculul termic al corpurilor de încălzire pentru

toate încăperile clădirii

Scopul calculului este de a derermina suparafata sau numarul de elemente ale fiecarui corp de încalzire ,si aceasta se
poate afla doar dupa calculul de dimensionare a conductelor .Se recomanda de folosit corpuri de incalzire de tip panou din otel.
Puterea termica a corpurilor de încalzire în funcţie de dimensiunele sale sunt prezentate in anexa nr.8.Tot în aceasta anexa este
prezentata modul de pozare al corpurilor de încalzire cît si unele dimensiuni de montare.

Consecutivitatea de dimensionare a corpurilor de incalzire este urmatoarea:

-se determina dintre temperatura medie a agentului termic şi temperatura aierului interior:

Δtc=(t1+t2)/2-tai
Unde tai-este temperatura aierului interior ˚C;

11
 - se determină diferenţa dintre temperatura medie a agentului termic şi temperatura aerului interior la condiţii nominale, adică
la condiţiile în care s-au determinat puterile termice ale corpurilor prezentate în paşaportul tehnic al corpurilor de încălzire
(anexa nr. 8):

Δtn=(t1+t2)/2-tai
- se determină coeficientul de corecţie a puterii termice a corpurilor de încălzire, reieşind din condiţiile reale:
ʄ=( Δtc- Δtn)n
în care n este exponentul de reglare a puterii termice a corpului de încălzire;

- se determină puterea termică reală a corpului de încălzire readusă la condiţii nominale:

Qnomreal=Qreal/ʄ ,
în care qreal este puterea reală pe care trebuie s-o cedeze corpul de încălzire şi care este egală cu pierderile de căldură
pentru încăperea în care este amplasat corpul de încălzire, calculată anterior;
- din anexa nr. 8 se determină tipul, dimensiunile şi puterea termică instalată a corpurilor de încălzire în funcţie de puterea
termică reală a corpului de încălzire, readusă la condiţii nominale, adoptând astfel corpul de încălzire ca puterea termică
instalată să fie mai mare sau egală decât cea reală readusă la condiţii nominale;
- rezultatele calculelor se înscriu în tabelul prezentat în anexa nr. 9.
Dimensiunile sau numărul de elemente a corpurilor de încălzire se reprezintă atât în plan cât şi pe schema axonometrică
(vezi fig. 3.3 şi 3.4).
Calculele se efectueaza sub forma tabelara|:

Tipul corpului de Demensiuni

Nr. tr. Q W t1, ˚C t2,˚C tai,˚C Δtn,˚C Δtc, ˚C n ʄ Q rnom, W Q rcorp
incalzire
H, mm L, mm
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 10 11
Nivelul 1
1 720 90 70 20 60 60 1,31 1 720 22PKKP 748 400 500
2 720 90 70 20 60 60 1,31 1 720 22PKKP 748 400 500
3 1000 90 70 20 60 60 1,31 1 1000 22PKKP 1071 500 600
4 940 90 70 18 60 62 1,31 0,96 981 22PKKP 974 800 300
5 950 90 70 20 60 60 1,31 1 950 22PKKP 974 800 300
6 1000 90 70 20 60 60 1,31 1 1000 22PKKP 1071 500 600
7 940 90 70 18 60 62 1,31 0,96 981 22PKKP 974 800 300
8 1040 90 70 20 60 60 1,31 1 1040 22PKKP 1071 500 600
9 1040 90 70 20 60 60 1,31 1 1040 22PKKP 1071 500 600
10 910 90 70 18 60 62 1,31 0,96 950 22PKKP 974 800 300
11 800 90 70 20 60 60 1,31 1 800 22PKKP 852 700 300
12 950 90 70 20 60 60 1,31 1 950 22PKKP 974 800 300
13 1020 90 70 18 60 62 1,31 0,96 1065 22PKKP 1071 500 600
14 720 90 70 20 60 60 1,31 1 720 22PKKP 748 400 500
15 720 90 70 20 60 60 1,31 1 720 22PKKP 748 400 500
16 730 90 70 20 60 60 1,31 1,00 730 22PKKP 748 400 500
17 730 90 70 20 60 60 1,31 1 730 22PKKP 748 400 500
18 1000 90 70 20 60 60 1,31 1 1000 22PKKP 1071 500 600
19 940 90 70 18 60 62 1,31 0,96 981 22PKKP 974 800 300
20 950 90 70 20 60 60 1,31 1 950 22PKKP 974 800 300
21 1000 90 70 20 60 60 1,31 1 1000 22PKKP 1071 500 600
22 940 90 70 20 60 60 1,31 1 940 22PKKP 974 800 300
23 1020 90 70 20 60 60 1,31 1 1020 22PKKP 1071 500 600
24 1020 90 70 20 60 60 1,31 1 1020 22PKKP 1071 500 600
25 900 90 70 18 60 62 1,31 0,96 940 22PKKP 935 500 500
26 800 90 70 20 60 60 1,31 1 800 22PKKP 852 700 300
27 950 90 70 18 60 62 1,31 0,96 992 22PKKP 1071 500 600
28 1020 90 70 20 60 60 1,31 1 1020 22PKKP 1071 500 600
29 740 90 70 20 60 60 1,31 1 740 22PKKP 748 400 500
30 740 90 70 20 60 60 1,31 1 740 22PKKP 748 400 500
Nivelul 2-9
1 650 90 70 20 60 60 1,3 1 650 11PK 670 800 400
2 650 90 70 20 60 60 1,3 1 650 11PK 670 800 400
3 850 90 70 20 60 60 1,31 1 850 22PKKP 852 700 300
4 800 90 70 18 60 62 1,31 0,96 835 22PKKP 852 700 300
5 800 90 70 20 60 60 1,3 1 800 11PK 811 500 900
6 850 90 70 20 60 60 1,31 1 850 22PKKP 852 700 300
7 800 90 70 18 60 62 1,31 0,96 835 22PKKP 852 700 300
8 860 90 70 20 60 60 1,31 1 860 22PKKP 897 300 900
9 860 90 70 20 60 60 1,31 1 860 22PKKP 897 300 900
10 760 90 70 18 60 62 1,3 0,96 793 11PK 811 500 900
12
11 690 90 70 20 60 60 1,3 1 690 11PK 699 600 600
12 810 90 70 20 60 60 1,3 1 810 22PKKP 852 700 300
13 860 90 70 18 60 62 1,31 0,96 898 22PKKP 897 300 900
14 650 90 70 20 60 60 1,3 1 650 11PK 670 800 400
15 650 90 70 20 60 60 1,3 1 650 11PK 670 800 400
16 660 90 70 20 60 60 1,3 1 660 11PK 699 600 600
17 660 90 70 20 60 60 1,3 1 660 11PK 699 600 600
18 850 90 70 20 60 60 1,31 1 850 22PKKP 852 700 300
19 790 90 70 18 60 62 1,3 0,96 824 22PKKP 852 700 300
20 800 90 70 20 60 60 1,3 1 800 11PK 811 500 900
21 850 90 70 20 60 60 1,31 1 850 22PKKP 852 700 300
22 790 90 70 20 60 60 1,3 1 790 11PK 811 500 900
23 860 90 70 20 60 60 1,3 1 860 22PKKP 897 300 900
24 860 90 70 20 60 60 1,3 1 860 22PKKP 897 300 900
25 760 90 70 18 60 62 1,3 0,96 793 11PK 811 500 900
26 580 90 70 20 60 60 1,3 1 580 11PK 699 600 600
27 800 90 70 18 60 62 1,31 0,96 835 22PKKP 852 700 300
28 860 90 70 20 60 60 1,3 1 860 22PKKP 897 300 900
29 670 90 70 20 60 60 1,3 1 670 11PK 670 800 400
30 670 90 70 20 60 60 1,3 1 670 11PK 670 800 400
Nivelul 9
1 770 90 70 20 60 60 1,31 1 770 22PKKP 778 500 400
2 770 90 70 20 60 60 1,31 1 770 22PKKP 778 500 400
3 1000 90 70 20 60 60 1,31 1 1000 22PKKP 1071 500 600
4 930 90 70 18 60 62 1,31 0,96 971 22PKKP 974 800 300
5 940 90 70 20 60 60 1,31 1 940 22PKKP 974 800 300
6 990 90 70 20 60 60 1,31 1 990 22PKKP 1071 500 600
7 930 90 70 18 60 62 1,31 0,96 971 22PKKP 974 800 300
8 1010 90 70 20 60 60 1,31 1 1010 22PKKP 1071 500 600
9 1010 90 70 20 60 60 1,31 1 1010 22PKKP 1071 500 600
10 890 90 70 18 60 62 1,31 0,96 929 22PKKP 974 800 300
11 810 90 70 20 60 60 1,31 1 810 22PKKP 852 700 300
12 840 90 70 20 60 60 1,31 1 840 22PKKP 852 700 300
13 1010 90 70 18 60 62 1,31 0,96 1054 22PKKP 1071 500 600
14 770 90 70 20 60 60 1,31 1 770 22PKKP 778 500 400
15 770 90 70 20 60 60 1,31 1 770 22PKKP 778 500 400
16 790 90 70 18 60 62 1,31 0,96 825 22PKKP 852 700 300
17 790 90 70 20 60 60 1,31 1 790 22PKKP 852 700 300
18 1000 90 70 20 60 60 1,31 1 1000 22PKKP 1071 500 600
19 930 90 70 18 60 62 1,31 0,96 971 22PKKP 974 800 300
20 940 90 70 20 60 60 1,31 1 940 22PKKP 974 800 300
21 990 90 70 20 60 60 1,31 1 990 22PKKP 1071 500 600
22 930 90 70 20 60 60 1,31 1 930 22PKKP 974 800 300
23 1010 90 70 20 60 60 1,31 1 1010 22PKKP 1071 500 600
24 1010 90 70 20 60 60 1,31 1 1010 22PKKP 1071 500 600
25 890 90 70 18 60 62 1,31 0,96 929 22PKKP 974 800 300
26 800 90 70 20 60 60 1,31 1 800 22PKKP 852 700 300
27 940 90 70 18 60 62 1,31 0,96 981 22PKKP 1071 500 600
28 1010 90 70 20 60 60 1,31 1 1010 22PKKP 1071 500 600
29 790 90 70 20 60 60 1,31 1 790 22PKKP 852 700 300
30 790 90 70 20 60 60 1,31 1 790 22PKKP 852 700 300

13
 Calculul de dimensioanre a utilajului din nodul termic
S-a stabilit că racordarea instalaţiei de încălzire se va face la sursa autonoma pentru întreaga cladire (centrala termica de
acoperiş).Pentru a asigura intreaga cladire cu parametrii termici necesar este necesar ca sa alegem unul sau mai multe cazane
ce vor putea satisface condiitiile necesare.
Cazanul se va alege în functie de puterea claculată.
Puterea necesara pentru alimentarea cu caldura şi apa menajera a cladirii date este in jur la 210 kW.Pentru a asigura cantitatea
data vom alege trei cazane de tip TAHITI LINETECH KR cu puterea de 85 kW fiecare.
Cazanele vor fi amplasate in centrala termica de acoperis.
Centrala termica de acoperis reprezinta centrala termica amplasata pe stratul superior al acoperisului sau pe un suport construit
preventiv din mortar.
Pentru a amplasa o centrala termica de acoperis pe acoperisul unui bloc de locuit trebuie sa fie satesfacute unele conditii ,cum
ar fi:
-Cazangeria trebuie sa fie calculate in asa mnod ca sa alimenteze cu agent termic doar cladire pe care este amlasata .
-Cantitatea energia termica produsa de centrala termica nu trebuiie sa depasesca 1500kW.
-Cazangeria de acoperis poate fi montata pe cladiri cu inaltimea pin la 10 etaje inclusive(26.5m)
-Nu se permite amplasare cazangeriilor de acoperis pe cladirile sclolilor si institutiilor prescolare,cladirilor spitalelor,
sanatoriilor,caselor de odihna,pe cladirile publice unde pot sa se afle concomitant 50 de persoanae ;
-Pe cladirile industrial si depozitele de categoria A si B;
Cladirea cazangeriei trebuie sa fie cu un singur nivel ,componentele ei si partile din apropiere trebuie sa aiba lilita de rezistenta
la foc 0.75h ,iar limita de raspindire a focului pe constructive trebuie sa fie egal cu 0.
In calitate de material termoizolant nu se admite de a folosi materiale arzatoare.
Sub pardoseaua centralei termice si in aria de 2 m de la peretii trebuie sa fie executat un strat de mortar de 20mm.
Iesirea –intradea din cazancerie trebuie sa fie executat direct pe acoperis;
Pardoseau cazangeriei trebuie sa aiba hidroizolatie ,calculate pentru indnudatie cu apa pina la 10 cm inaltime. Centrala termica
trebuie sa fie dotata cu geamuri in proportia 0.05m 2 la 1m3 din volumul incaperii.Conectare altor consumatori in afara de acei
initiali nu se admite. Constructia cladirii unde sunt amplasate cazanele ce folosesc gaz natural in forma de combustibil trebuie
sa fie dotate cu sistema automata de control si signalizare a concentratiei de gaze ,in cazul in care concentratia gazului este de
10% limita inferioara de explozie a gazului trebuie sa fie asigurata transmiterea signalului la punctele de control cu oprirea
concomiteta de la contor a acestuia.

Alegerea pompei necesare transportarii agentului termic spre consumator se face in functie de debitul de apa necesar și
presiunea în sistemul de încălzire.
Alegem pompa modelul ,,DAB Va 65/130M”
Bibliogafie
1)Indicatii metodice pentru elaborarea proiectelor/lucrarilor de an
Autori:lector universitar ,ing.mr.Andrei Bînzari
lector superior ,ing.Tatiana Colomeţ
lector superior, ing.mr.Iulia Negara
2)Instalatii de incalzire Autor Pavel Virlan
3)www.m.compari.ro
4)www.piroterm.md

14
15