5.2.

BILANTUL DE COMBUSTIBIL ALE CAZANELOR DE ABUR

5.2.1.Indicatii metodice si formulele de calcul ale componentelor specifice cazanelor de abur In domeniul cazanelor de abur,exista instructiunea oficiala [34] din care se extrag in cele ce urmeaza ,aspectele de baza. 5.2.1.1.Indicatii meteorologice ,specifice cazanelor.Bilantul de combustibil real pentru cazane se efectueaza pentru patru debite ale cazanului(care sunt debitele pentru care se fac si probe la cald)si anume: -debitul minim(debitul minim care poate functiona cazanul timp nedefinit fara a suferi stricaciuni); -debitul normal(debitul corespunzator functionarii cazanului cu randament optim ;acesta este aproximativ 80% din debitul nominal); -debitul nominal(debitul maxin continu de abur pe care cazanul trebuie sa-l asigura in timpul unei exploatari permanente); -debitul mediu annual(debitul rezultat din raportul productiei anuale de abur la numarul de oare de functionare a cazanului) Durata masurarilor termotehnice pentru fiecare sarcina va fi de cel putin 4 h dupa atingerea starii de echilibru termic.Pentru cazanele cu evacuarea zgurei lichide ,durata incercarii la fiecare sarcina va fi marita pana la 8 h si chiar 10 h.Cazanul supus masurarilor trebuie sa fi fost pus in functiune cu cel putin 48 h inaintea inceperii incercarilor ,echilibrul termic se considera atins daca s-a mentinut sarcina la care urmeaza sa aibe loc proba cu cel putin 2-3 h inaintea inceperii masurarilor. In timpul unei incercari,valoarea parametrilor pentru care se face masurarea nu poate depasii 15% pentru debit(adica 7%deviere maxima a presiunilor diferentiale) si 7% pentru presiunea de utilizare. Daca in timpul unei masurari nu s-au putu realiza integral aceste conditii,masurarea se va considera totusi valabila daca numarul citirilor fiecarui parametru nu contine mai mult de 10% depasiri ale limitelor indicate mai sus.

Montarea aparatelor de masura se face a.i. sa se poate caracteriza fiecare suprafata de incalzire in parte.i cazul cand latimea cazanului este de 6 m sau mai mare,masurarile se vor face pe ambele parti ale cazanului. In tervalul de timp pentru citiri se va alege a.i. sa poate cuprinde cu o singura suficienta variatiile valorilor masurate.Se recomanta urmatoarele frecvente de maurare si inregistrare: -debitele cu manometru diferential: din 3 in 3 min; -presiunile si temperaturile :din 15 in 15 min; -indicatiile ate de analizoarele automate de gaz :din 15 in 15 min; -preluarea probelor de gaze de ardere pentru analiza chimica cu aparate tip Orsat:din 30 in 30 min; Citirea tuturor indicatiilor aparatelor la inceputul si sfarsitul incercarii se vor face simultan .Valorile de stare ale atmosferei (preiunea barometrica ,umiditatea aerului,etc) se vor citi inaintea inceperii incarcarilor. Starea de la inceputul si sfarsitul incercarilor trebuie sa corespunda cat mai exact in ceea ce priveste: -Nivelul apei de alimentare; -presiunea si temperatura aburului; -debitul de abur si apa de alimentare; -conditiile de ardere; -cantitatea de combustibil de pe gratar,viteza medie a gratarului si grosimea stratului. In timpul incercarilor se vor evita purjarea cazanului si suflarea funinginei.Daca totusi purjarea nu se poate evita se va determina cantitatea de apa scursa prin purjare precum si temperatura ei. Dupa efectuarea tuturor masuratorilor se vor face mediile pentru fiecare masurare la fiecare incercare. 5.2.1.2.Ecuatia de bilant de combustibil a unui cazan cu abur.Bilantul de combustibil al unui cazan se poate executa prin doua metode:directa si indirecta. In prezenta lucrarea se va trata numai metoda directa deorace este cea mai indicata pentru calculul bilantului;de asemenea,se vor trata numai cazanele utilizate curent in industrie(deci nu si cele care fac o supraincalzire intermediara sau care folosesc aer de combustie preincalzit in alte instalatii). Cantitatea orara de caldura intrata se compune,in cazul cazanelor clasice,din caldura chimica (Q)si sensibila(Q) a combustibilului,caldura sensibila a apei de alimentare si a apei de injectie in regulatoul cu abur (Qa), caldura introdusa prin aburul de injecrie a combustibilului lichid (Qinj), caldura sensibila a aerului intrat in cazan (Ql) si caldura intrata prin apa de racire (Qraci),

Q=Q + Q + Qa + Qinj + Ql + Qraci relatia:

(5.14)

In cazul cazanelor recuperatoare caldura intrata se poate calcula cu Qi = Qgc + Qa (5.15) In care Qgc este caldura sensibila la intrarea in cazan a gazelor calde aduse de o sursa exteroara. Caldura utila (Qu)se compune, de obicei din caldura aburlui supraincalzit sau saturat produs de cazan(Qd) Qu = Qd (5.16) daca insa de la un cazancare livreaza aur supraincalzit(cu caldura Qsi)se preia si abur saturat(cu caldura Qes) si apa fierbinte (cu caldura Qaf), atunci Qu=Qsi + Qs +Qaf (5.17) sau daca de la un cazan care produce abur saturat , se preia si apa fierbinte, Qu= Qs + Qaf (5.18) In cazul combustibililor solizi,pe langa aceste pierder apar in plus pierderi de caldura sensibila a zgurii(Qsg),prin ardere incompleta in zgura (Qnsg).prin particule nearse cazute prin barele gratarlor si nerecuperate in focar (Wgr),caldura pierduta prin combustibil nears in cenusa si prav volant(Qcpv) . Qp=Qga + Qcga +Qper +Qrace + Qpj + Qsg + Qnsg + Qgr + Qcpv (5.19) 5.2.1.3.Calculul componentelor bilantului.Bilanturile cazanelor se intocmesc in functie de bilanturi orare. Componeneele bilantului unui cazan de baur se calculeaza dupa formulele corespunzatoare date in sucap.3.2. In cele ce urmeaza se expliciteaza(particularizeaza) numai formulele relative la cateva componente si anume: Qa , Qu=Qd , Qpj si Qper. a)Cantitatea orara de caldura continuta in apa de alimentare introdusa in cazan (Qa) se determina , dupa caza ,cu una din urmatoarele relatii: -in cazul unui cazan care livreaza numai abur supraincazit sau numai abur saturat Qa=(Dab -Dreg+Dpj) Ia + Dreg Ireg [kcal/h) (5.21) In cazul unui cazan de abur supraincalzit din care se preia si abur saturat si (sau) apa fierbinte, Qa=( Dsi + Ds + Daf Dreg + Dpj) Ia + Dreg Ireg [kcal/h] (5.22) -in cazul unui cazan de abur saturat din care se preia si apa fierbinte Qa=( Ds + Daf + Dpj ) Ia [kcal/h] (5.23)

in care :Dab este debitul orara de abur produs de cazan , in hk/h; Dreg debitul orar de apa injectata in aburul supraincalzit pentru reglara temperaturii acestiua, in kg/h; Dpj debitul orar de apa eliminata prin purja ,in kg/ h; Dsi debitul orar de abursupraincalzit produs de cazan, in kn/h; Ds debitul orar de abur saturat produs, de un cazan cu abur saturat sau livrat de un cazan de un cazan cu abur supraincalzit in afara sa,in kg/h; Daf debitul orar de apa fierbinte livrat de un cazan de abur in afara sa ,in kg/h; Ia entalpia apei de alimentare a cazanului , la tempratuta ta si preiunea pa de intrare apei in cazan , in kg/h; Ireg - entalpia apei ce se injecteaza pentru reglarea temperaturii aburului supraincalzit , la preiunea Preg si temperatura treg de intrare a apei in regulator , in kg/h. In cazul cand apa de injectie pentru reglarea temperaturii aburului supraincalzit este luata din apa de alimentare , deci Ireg = Ia , formulele (5.21) (5.23) devin respectiv Qa = ( Dab + Dpj ) Ia Qa = ( Dsi +Ds + Daf +Dpj ) Ia Qa = ( Ds + Daf + Dpj ) Ia [kg/h] [kg/h] [kg/h] (5.21 a) (5.22 a) (5.23 a)

b) Caldura fizica a produselor cazanului , adica caldura utila Qu, se determina , dupa caza , cu una din urmatoarele relatii : -in cazul unui cazan din care nu se preia in afara decat abur supraincalzit Qu = Dsi Isi [kcal/h] (5.24) -in cazul unui cazan din care , pe langa abur supraincalzit , se livreaza in afara si abur saturat sau (si) apa fierbinte Qu = DsiIsi + Dsi [Xis + (1-x) Ias] +Daf Iaf [kcal/h] ( 5.25) -in cazul unui cazan care s eproduce si din care se preia iin afara numai abur saturat Qu = Ds [Xis + (1-x) Ias] [kcal/h] (5.26) -in cazul unui czan care se produce abur saturat si din care se preia in afara si apa fierbinte: Qu = Ds (Xis + ( 1- x) Ias] + Daf Iaf [kcal/h) (5.27)

In care: Isi este entalpia aburului supraincalzit produs de cazan,la presiunea Psi si temperatura tsi de iesire din cazan ,pe conducta principala , in kcal/kg;

Is - entalpia aburului saturat uscat la preiunea Ps( sau temperatura de saturatie ts) de iesire in cazan ,in kcal/kg; Ias - entalpia apei corespunzatoare presiunii ps (sau temperaturii de saturatie ts ) a aburului saturat realizat in cazan ,in kcal/kg) X - titlul aburului saturat preluat din cazan, la iesirea din cazan Iaf - entalpia apei fierbinti preluata cin cazan. Kcal/kg. C)Pierderile de caldura prin apa purjata (Qpj) , se calculeaza numai pentru purja contnua si se determina cu formula Qpj = Dpj Ias [kcal/h] (5.28)

d)Pierderile de caldura in mediul ambiant prin peretii instalatiei (prin conductie, convectie si radiatie ) , Qper, se pot calcula , in cazul cazanelor de abur,mai simplu decat s-au prevazut la subcap 3.2(vol.1) si anume ca diferenta de caldura total intrata Qi pe de o parte si energie utila si restul pierderilor pe de alta parte . Qper =Qi (Qu + Qcga + Qga + Qpj + Qrace + Qsg + Qgr + Qcpv) (5.29)

Pentru cazul cand in acest fel s-ar obtine pierderi care depasesc cu mult noralul , calculul trebuie refacut conform prevederilor din subcap 3.4.Pentru cazanele aquatubulare , pierderile normale (exprimat in procente din Qi) sunt date in nomograma din anexa 27 vol. 1 5.3.1.4.Indicatorii de eficienta ai cazanelor cu aburi.La cazanele cu de abur , in practica mondiala se foloseste drept indicator de eficienta asa numitul rndament termic brut care pentru cazanele avute in vedere in prezentul capitol (cazane fara preincalzirea in afara caznului a aerului de combustie si fara supraincalzire intermediara ) este data de relatia Qu Qa + Qpj tb = (5.30) Qi Qa (Ql + Qraci +Bl Iinj 600 Precum si randamentul de exploatare dat de relatia Qu Qa exp= - Qi Qa

(5.31)

Ca si comsumul specific de combustibil diferit de formula Qc + Q CspB = (kcal in comb/kcal abur produs) Qn - Qa

(5.23)

In care: Bl este consumul orar de combustibil lichid ,in kg ; G inj este cantitatea de abur folosita pentru injectia combustibilului lichid in kg abur/kg comb lichid. 5.2.1.5.Calculul bilantului optim.Pt intomirea bilantului optim se vor analiza indicii de pierderi obtinuti in bilantul termic real la diverse debite in comparatie cu elementele corespunzatoare din litratura si care se obtin in mod normal in instalatii similare moderne. Se stabileste apoi bilantu optim, pornind parte de la performantele bune (in comparatie cu literaura) gasite in bilantul real , iar pentru restul parametrilor , de la perfomantele indicate in literatura sau cartea tehnica a cazanului . Se stabilesc apoi masurile tehnico-organizatorice ce trebuie luate pentru aducerea eficientei exploatarii cazanului pana la nivelul bilantului optim. Se vor avea in vedere in mod special urmtoarele: -reducerea pierderilor prin ardere chimica incompleta ,prin amelorarea instalatiilor de ardere ,dotarea cu aparatele de masura necesare urmaririi arderii ,ridicarea cunostiintelor profesionale ale personalului de deservire a cazanului etc. -micsorarea pierderilor prin caldura sensibila a gazelor de ardere , studiindu-se economiitatea introducerii de suprafete auxiliare suplimentare ,precum si mentinerea unui exces optim de aer ; -micscorarea pierderilor prin radiatie si convectie in mediul ambiant prin izolarea mai buna cazanului ; -reducerea procentelor de nearse mecanic prin ameliorarea instalatiilor cazanului , macinarea adecvata etc. si prin folosirea unui combustibil de dimensiuni si caracteristici adecvate caracteristicilor constructive ale cazanului ; -analiza cantitatii de apa de purja in compratie cu prscriptiile tehnice si proiectul de executie si imbunatatirea calitatii apei de alimentare (in pecial a apei de adaos).

5.2.2. Bilantul termic al cazanului CR 9 5.2.2.1.Caracteristici tehnice ale cazanului .Cazanul CR 9 de 10t/h si 17 at este un cazan de radiatie cu circulatie naturala ,folosind drept combustibil gaz metan . Este de tipul cu drumuri orizontale de gaze , cedarea de caldura la suprafete de incalzire facandu-se cu suprapresiune pe partea gazelor Cazanul functioneaza cu tiraj suflat realizat cu ajutorul unui ventilator ,pentru ardere folosindu-se aer preincalzit cu gaze de ardere intrun preincalzitor de aer tubular integrat in cazan.Cazanulare un arzator care funtioneaza pe gaz metan ,realizand o reglare a sarcinii intre 30-110%. Datele caracteristice ale cazanului CR 9 care intereseaza in calculul bilantului suntconform cartii tehnice: debitul nominal de abur 10t/h debitul normal 8t/h debitul minim 4t/h debitul maxim(30 min) 11t/h presiunea normala a aburului 16at temperatura aburului supraincalzit 350C temperatura apei de alimentare 70C consumul orar de gaza metan 1200 Nm/h temperatura gazelor rezultate la cos 140- 180C temperatura de preincalzire a aerului 180 -220C temperatura gazelor la intrarea in supraincalzitor 1047C temperatura gazelor la iesirea din supraincalzitor 909C temp. gazelor in intrarea in preincalzitorul de aer 353C depresiunea in focar 67mm H2O Continutul optim de CO2in gazele de ardere 10% Cont.max de CO2 si Hin gazele de ardere 0.4% Coeficientul optim de exces d aer 1.16% Dim.de gabarit 3350*4760*6240mm 5.2.2.2.Intocmirea bilantului real.Conform [34] ,bilantul se va intocmi pentru patru marimi ale debitului :debitul minim (4t/h),debitul normal (8t/h),debitul nominal (10t/h)sidebitul mediu anual realizat in exploatare (6t/h conform calculelor : 38600 t abur produs/an/6450 h functionare /an).

Mai jos se va exemplifica intocmira bilantului numai pentru mediu (6t/h), pentru restul debitelor dandu-se direct valorile diverselor componente . Ecuatia de bilant, conform relatiilor(5.14),(5.16) ,(5.19)date anterior si tinand seama ca in cazul de fata, Qinj=0 ,iar apa de racire este luata din circuitul apa abur si este integral recuperata (deci Qraci=Qrace=0),este Q + Q +Qa +Ql=Qu + Qcga + Qga + Qpj + Qper (5.33) In care diversii termeni au semnificatiile aratate la punctl 5.2.1.2.si calculeaza(3.55),(3.56).(5.21),(3.60),(5.24), (3.87) , (3.89), (5.28) si (5.29). Masuraile efectuate si calcule preliminare .In tabelul 5.1 sunt trecute elementele ce au fost masurate si care intervin in calculele de bilant .Valorile inscrise in tabel sunt valorile medii pe durata incercarilor rezultate din masurari. Se calculeaza preiunea absoluta a apei din tambur (Pata)si a aburului iesit din cazan (Pab),pe baza presiunilor relative respective(Prta si Prab)si a presiunei barometricea(Pab): Pbar * 13.6 752*13.6 Pata=Prta + =10.7+ =11.72 at 10000 1 000 Pbar * 13.6 752* 13.6 Paab= Prab + =10 + =11.02 at 10 000 10000 Element masurat Simbol Marimea gasita Unitatea masura Preiunea Pbar 752 Mm hg barometrica Combustibil intrat Cantitatea Bi 567 Nm/h Compozitia (CH4) 98.51 %volum chimica (C2H4) 0.80 %volum (O2) 0.20 %volum (N2) 0.49 %volum Temperatura T 10 C

de

Apa de alimentare Cantitate Temperatura Presiunea relativa in tambur Aer intrat Temperatura Abur iesit Cantitate Temperatura Presiune relativa Gaze de ardere iesite Temperatura la baza a cosului Compozitia chimica Purja continua Greutate

Da Ta Prta Tlp Dnb Tab Prab Tgacos CO2 O2 N2 Dpj

6520 95 10.7 20 6010 324 10 184 6 10.2 83.8** 510

Kg/h C At C Kg/h C At C %volum de gaze uscate Idem Idem Kg/h

Din tabele le de apa-abur si din anexa 12 (v.vol.1), prin interpolari se gasesc entalpiile care intervin in formulele componente de bilant: -entalpia apei de alimentare (la presiunea Pata=11.72 at si temperatura ta= 95C).Ia=95.2kcal/kg; -entalpia aburului iesit din cazan (la preiunea Paab=11.02 at si temperatura Tab=324C)......Iab=739.7kcal/kg; -entalpia combustibilului (CH4) (la temperatura T=10C).I=4kcal/kg ; -entalpia aerului de combustie intrat (la temperatura Tlp=20C) ...Ilp=6.23 kcal/kg ; -entalpia diverselor componente ale gazelor de ardere (la temperatura Tgacos=184C) .ICO2=78.7 ; IO2=58.8; IN2=57.3 si IH2O=66.9kcal/Nm.

Calculul componenetelor bilantului Cadura chimica a combustibilului Q este data de ralatia (3.55) : Qa=Bi * Hi [kcal/h] Conform relatiei (3.2) puterea calorica a acombustibilului este : Hi=1/100Vj*Hij=1/100(98.51*8550 +0.80 *14320)=8537 kcal/Nm. Unde 8550 si 14320 reprezinte putrea calorica a CH4 ,respectiv a C2H4 luate din anexa 4(v.vol. 1) Q=567*8537=4840000 kcal/h Caldura izica a combustibilului Q este data conform relatiei(3.56) Q=567 * 4 = 2270 kcal/h Caldura fizica a apei de alimentare Qa , este data de relatia (5.21 a) Qa=Da * Ia=6250 * 95.2 = 6215000 [kcal/h]

Caldura aerului intrat in cazan Ql, este conform relatiei(3.60) si tinand seama ca , in speta , nu exista aer supraincalzit in afara cazanului(Lv=0) si n = 0 (combustibil gazos) Ql= * Lo * Ilp * Bi [kcal/h]

Unde : este dat de relatia (3.27) cmbinata cu relatia( 3.28), adica tinand seama ca din compozitia masurata a gazelor de ardere ale cazanului a rezultat CO=H2=CH4=O, iar din cea a acombustibilului (CO2)=(CO)=(H2S)=0 21 = = 21 - 79 O2

(N2) 100 (CO2 + O2)+ CO2 CH4+ 2C2H4 21 = 10.2 21 79 0.49 100-(6 + 10.2) + 6 98.51+ 2 0.080 L0 dat de formula (3.20) care in speta s reduce la 1 4 4 Lo= [(1+ ) CH4 (2 + )C2H4 O2] 21 4 4 Rezulta Ql=1.94 9.48 6.23 567 = 65000 Caldura totala intrata este Qi=Q + Q + Qa + Ql = 5528770 [ kcal/h] [ kcal/h]

Caldura utila Qu,egala cu caldura aburului iesit din cazan Qd se determina cu relatia (5.24) Qu=Qd=Dab Iab=6010 739.7= 4445000 [ kcal/h] Caldura chimica a gazelor arese Qcga, conform compozitiei acestor gaze , este nula (arderea este incompleta ) Caldura fizica a gazelor de ardere Qga , este data de relatia (3.89), in care , in speta , n=0 , iar Vgaor= 0 (din masurari) Qga = Bi Vga vjga Ijga /100 [ kcal/h]

Vga este dat de relatia (3.34) combinata cu relatiile (3.37) si (3.38)

Vga = Vgus + VH2O

[Nm/Nm]

Vgus=1 / 100 [(CH4) + 2 (C2H4)] + (- 0.21 )Lo= =1 / 100(98.51 + 2 0.80) + (1.94 0.21) 9.48 =17.30 Nm gaze uscate /Nm combustibil VH2O=1/100 [ 2(CH4) + 2(C2H4)+ 0.1244 da Lo =1/100(2 98.51 + 2 0.80)+ 0.1244 0.010 1.94 9.48 =2.03 Nm H2O/Nm comb Vga=17.30+2.03=19.33 Nm gaze umede/Nm comb Pentru a cunoaste psrticipatia diverselor gaze componente in gazele de ardere umede, rezultatele masuratorilor ( care reprezintaparticipatia in gazele de ardere uscate) trebuie multiplicatecu raportul Vgus/Vga = 17.30/19.33 = 0.893 , obtinand : CO2 = 6 0.893 = 5.36 % O2 = 10.22 0.893= 9.12 %

N2= 83.8 0.893 = 75 .02% H2O, ca participatie , reprezinta H2O==2.03/19.39 100 = 10.50% (Verificare: 5.36+ 75.02 + 9.12+ 10.50 =100.00%) Atunci Iga=1/100 Vjga Ijga= (5.36 78.7 9.12 5.88 75.02 57.3 + 10.50 66.9)100=59.6 kcal/Nm gaze de ardere Si Qga=567 19.33 59.6 = 654000 [kcal/h] Caldura pierduta cu purja continua , Qpj,este data de formula (5.28) Qpj=Dpj Ipj [kcal/h]

Ipj se determina la parametrii apei din tambur (11.72 at)si temperatura de saturatie corespunzatoare , din tabelele de abur apa rezultand Ipj 189 kcal/kg

Qpj= 510 189 = 96400

[kcal/h]

Caldura pierduta prin pereti in mediul ambiant, Qper, se determina cu relatia (5.29) Qper= Qi (qu +Qga +Qpj) = 333570 kcal/h ceea ce reprezinta 6.02 % din Qi. Din nomogramadin anexa 27(vol 1),aceasta cota rezulta ca ar trebui sa fie de numai 4,2 % . Admitem Qper =0.45 Qi = 249 000 [kcal/h]

Diferenta de 333570 249570 = 84570 kcl/h ,considerand-o eroare de inchidere a bilantului , in limita admisibila (1.52 % din Qi) Bilantul real este dat in tabelul 5.2., conform celr de mai sus , pentru sarcinile de 6 t/h, si conform rezultatelor masurarilor si calculelor analoage pentru celelalte sarcini . In fig. 5.1. s-a dat diagraa Sankey pentru sarcina de 8t/h . Bilantul real Denumirea componentelor Sarcina cazanului 6t/h % M % cal/h 2 3 4
87,80 0,04 11,40 1.36 100,0 4840,0 2,3 621,5 65,0 5528,8 87,54 0,04 11.25 1,17 100,00

0
Q=cald.chimica comb. Q=cald.fizica comb. Qa=caldura apa alim Ql=cald.aer Qi=cald.total intrata Qu=Qd=cald prod. abur

4t/h M cal/h 1
3244,5 1,5 423,0 50,0 371,0

8t/h M % cal/h 5 6
6164,1 2,9 810,0 82,0 7059,0 87,33 0,04 11,47 1,16 100,00

10 t / h M % cal/h 7 8
7768.4 3,6 997,0 109,0 8878,0 87,49 0,04 11,24 1,23 100,00

2860,0
498,0 80,0 186,0 95,0

76,85
13,45 2,15 5,0 2,55

4445,0
654,0 96,4 249,0 84,6

80,46
11,71 1,75 4,50 1,52

5868,0
783,0 116,0 269,o 23,0

83,12
11,09 1,64 3,82 0,33

7288,0
11,31 141,0 302,0 16,0

82,12
12,61 1,59 3,50 0,18

Qga=cald.fiz.gaze ard Qpj=cald.apei purj. Qper=cald.pierd.prin pereti p=eroare bilant

Qp=cald.total pierd. Qe=cald.total iesita

859,0 3719,0

23,15 100,00

1080,4 5528,8

19,54 100,00

1191,0 7059,0

16,88 100,00

1590,0 8878.0

17,88 100,00

Digrama Samkey corespunzatoare bilantului real al Cazanului CR 9 la sarcina de 8 t/ h

Pe baza datelor din bilant,cu ajutorul formulelor (5,30)-(5.32) se determina randamentele si consumul specific de combustibil,astfel pentru sarcina de 6 t / h.

4445 - 621,5 + 96,4 tb= = 0,8025 5528,8 621,5 65 4445+ 621,5 ex= = 0.779; 5528,8 621,5 4840 + 2,3 Csp= = 1,267 [kcal. din comb./kcal. abur produs 4445 621,5 Rezultatele respective ,pentru toate cele patru debite pentru care s-a intocmit bilantul ,fiind date in tabelul 5.3. Tabelul 5.3. Indicatorul Randamentul termic brut Randamentul de exploatare Consumul specific(kcal/kcal ) 4 t/ h 0.774 0,736 1.332

Sarcina cazanului 6 t/ h 8t/h 0.8025 0,839 0,779 1,267 0.809 1,221

10 t / h 0.827 0.798 1,233

5.2.2.3.Analiza bilantului real.Cazanul functioneaza cu parametrii mult diferiti de cei prevazuti in cartea tehnica si care , de altfel , se realizeaza in alte intreprinderi. Analiza se va face pentru sarcina de 8 t / h, pentru care sunt valabili parametrii din cartea tehnica . Rezulta : -excesul de aer =1.64 este exagerat de mare si poate fi redus la 1.16 (conform cartii tehnice )prin urmarirea permanentaa arderii .In acest caz , tinand seama ca gazele de ardere vor avea (conform cartii tehnice ) ,10 % CO2, 0,4%CO si H2 ,din formula ( 3.26)care da pe , se gaseste , pentru =1.16 ,O2=3.36%

-tempratura gazelor la cos poate si ea sa fie redusa ,in conditiile de mai sus ,de la 184C la 170C; -procentul de ala purjata este mare( 8% la sarcina de 8 t/h) , din cauza ca nu se returneaza condensul,iar la statia de tratare a apei este dimensionata pentru ipoteaza unei returnari de condens de minim 70% .Luand masuri pentru atingerea acestui procent de returnare ,purja se reduce la jumatate . -izolatia cazanului este in buna stare,deci procentul de pierderi pereti nu poate fi redus 5.2.2.4.Intocmirea bilantului optim.Bilantul optim se intocmeste dupa modelul aratat la bilantul real , insa in functie de noile date privind excesul de aer , compozitia gazelor de ardere , temperatura acestora la baza cosului si cantitatea de apa purjata.in faza initialanu se cunoaste consumul de combustibil , care se va determina insa ecuatia de bilant . se gaseste astfel : Q =8537 Bi kcal/h Q = 4 Bi kcal/h Ql = 68.5 Bi kcal/h Qa = 787000 kcal/h Qu = 5868000kcal/h Qcga = 145 Bi kcal/h Qga =675 Bi kcal/h Qpj =62400 kcal/h Qper=0.0382(Q + Q+ Qa+Ql) kcal/h

Introducandu-se expresiile de mai sus in ecuatia (6.33)se obtine o ecuatie in Bi , din care rezulta imediat : Bi = 694 Nm gaz metan / h Cu aceasta valoare , se determina marimile diverselor componente.ReZultatele sunt trecute in tabelul 5.4. care reprezinta bilantul optim pentru sarcina de 8 t / h. Denumirea Mcal/h componentelor 1 2 INTRARI Q=cald.chim.a 5920.0 comb. Q = cald.fiz.a 2.8 comb. % 3 87.61 0.04 Denumirea Mcal componentelor 4 5 IESIRI Qu=caldura abur 5868.0 produs Qcga=cald.chimica 100.7 gaze arse % 6 86.84 1.49

Qa= cald. Apei 787.0 de alimentare Ql = caldura 47.6 aerului Qi =total 6757.4

11.65 0.70 100.00

Qga=cald.fiz.gaze 468.0 arse Qpi=caldura apei 62.4 purjate Qper=cald.pierduta 258.3 prin pereti Total pierderi=Qp 889.4 Total caldura 6757.4 iesita=Qe

6.93 0.92 3.82 13.16 100.00

In comparatie cu bilantul real(la aceiasi sarcina ) pierderile in valoare absoluta au scazut cu 1191 889.4 = 301.6 Mcal/h , iar valoarea relativa cu [(16.88 13.16)/16.88] 100 = 22%. Randamentul termic brut a devenit tbr = 0.868 ,cel d exploatare ex = 0.850, iar consumul specific Csp = 1.168 ,ceea ce reprezinta o crestere a randamentelor cu 3.35 % ,respectiv cu 5.07 %,si o scadere a consumului specific cu 4.43 % ,conducand daca se admite aceiasi variatie procentuala la sarcina medie anuala de 6 t /h la o functionare anuala de 6450h (cat realizeaza cazanul)la o economie anuala de combustibil de : Bi=4842.3 Mcal/h 6450 h/an 0.0443=1384000Mcal/an Sau 1384000 mcal/an Bi = = 162 000 NmCH4/an 8.541 Mcal/NmCH4