Paula Unguresan Bilantul termic al unui motor de cogenerare

BILANȚUL TERMIC AL UNUI MOTOR DE COGENERARE

Scopul lucrării de laborator: familiarizarea studenţilor cu sistemele de cogenerare ale

energiei electrice şi termice, precum şi determinarea randamentului.
Obiective: Ȋn urma parcurgerii lucrării de laborator studentul va dobândi următoarele
competenţe:
- principiul cogenerării;
- efectuarea analizei chimice a gazelor de ardere cu analizorul de gaze;
- măsurarea debitelor următoarelor fluide: combustibil (motorină), lichid răcire, gaze de
ardere, agent termic etc.;
- efectuarea bilanţului termic.

6.1. Noţiuni privind conceptul de cogenerare

Cogenerarea reprezintă producere combinată de căldură şi energie electrică (CHP –

Combined Heat and Power) prin utilizarea unei singure surse de energie [1].

Combustibilii utilizaţi în sistemele de cogenerare sunt:

- Gazele naturale;
- Biogaz;
- Combustibili lichizi;
- etc.
Sistemele de cogenerare energetică sunt diverse din punct de vedere tehnologic, iar
soluţiile tehnice depind de caracteristicile necesarului de energie al utilizatorilor finali.
În toate sistemele de cogenerare (CHP) se întâlnesc mai multe componente integrate
într-o soluţie tehnologică unitară. Aceste componente includ următoarele tipuri de echipamente
[2]:
- Echipamente pentru producerea energiei primare;
- Echipamente pentru conversia energiei primare în energie electrică (Generatoare de
energie electrică);
- Echipamente recuperatoare de căldură;
- Echipamente de interconectare electrică.
Echipamentele pentru producerea energiei primare sunt echipamentele care definesc şi
tipul sistemului de cogenerare energetică (CHP), cele mai cunoscute asemenea sisteme fiind:
- Motoare cu ardere internă;
- Turbine cu gaze;
- Turbine cu abur;
- Microturbine;
- Celule de combustie;
În figura alăturată, este prezentată o schemă energetică de principiu a sistemelor de
cogenerare bazate pe motoare cu ardere internă pe combustibil gazos natural, respectiv gaz
metan, comparativ cu sistemele clasice de producere separată a căldurii prin intermediul unui
cazan utilizând combustibil gazos şi a energiei electrice cu centrală termoelectrică pe gaz metan.

Analiza comparativă a eficienţei sistemelor de cogenerare (CHP), faţă de sistemele clasice de

producere a energiei electrice şi termice utilizând combustibil gazos

1
Paula Unguresan Bilantul termic al unui motor de cogenerare

Comparând randamentele sistemului de cogenerare (CHP) şi a celor clasice considerate

împreună, se observă că randamentul (eficienţa) sistemelor de cogenerare (CHP) (ηg = 90 %) este
mai mare decât randamentul (eficienţa) sistemelor clasice considerate împreună (ηg = 54.8 %).
Un alt avantaj considerabil al sistemelor de cogenerare energetică constă ȋn posibilitatea
comercializării energiei electrice sau termice produse în exces. Energia electrică în exces poate
fi vândută în reţelele naţionale de distribuţie a energiei electrice, sau direct altor consumatori
locali, iar energia termică poate fi comercializată unor consumatori locali.

6.2. Descrierea standului experimental şi obiectivul lucrării

Standul experimental are ca şi componentă principală un grup electrogen (1) ce include
un motor cu ardere internă, de tip Diesel, răcit cu apa şi un generator electric. Puterea maximă
pe care o poate dezvolta este de 9.6 kW.
Potentialul termic al gazelor de ardere este valorificat prin montarea unui schimbator de
caldură, (2) pe traseul de evacuare al gazelor de ardere. Recuperatorul de căldură este un
schimbător de caldură tubular, cu tevi in manta; agentul termic primar, reprezentat de gazele de
ardere, circula in interiorul tevilor iar agentul termic secundar (apă) in exeriorul acestora.
La ieşirea din recuperatorul de caldură, agentul termic secundar intră intr-un rezervor
(3),ȋn care, se incălzeşte suplimentar prin intermediul a trei rezistenţe electrice care pot fi
activate treptat, ȋn funcţie de temperatura dorită.
Apa, incălzită cu ajutorul celor două surse de căldură (gaze de ardere, rezistenţe
electrice), cedează apoi căldură ȋntr-un schimbător de căldură (aeroterma) (4) aerului din
incintă.
Sistemul de răcire al motorului include un radiator nervurat (5), răcit cu aer.
Standul experimental include aparatura de măsură şi control.

Schema de principiu a standului de cogenerare energetică

Legenda
1- Grup electrogen; 2- recuperator căldură gaze de ardere; 3- boiler incălzitor; 4-
aerotermă; 5- radiator; 6 - analizor gaze de ardere

2
Paula Unguresan Bilantul termic al unui motor de cogenerare

6.3. Elemente de bilanţ energetic

Fluxuri termice care intră ȋn sistem

Fluxul de căldură degajat prin ardere

.
𝑄̇ = 𝑚 ⋅ 𝐻𝑖 [kW] (6.1)
.
ȋn care: mcb reprezintă consumul de combustibil, [kg/s]; Hi =42000 kJ/kg este puterea calorifică
inferioară a motorinei.
Fluxuri termice şi puteri care ies din sistem

Puterea electrică produsă prin măsurarea energiei electrice cu ajutorul unui contor;
𝑃 = ⋅ 3600 [kW] (6.2)
ȋn care:Eel – energia electrică indicată de contor [kWh];
Δτ – durata măsurătorii [s].
Fluxul de căldură
.
pierdut ȋn gazele de ardere evacuate din sistem
̇
𝑄 = 𝑉 ⋅ 𝑐 ⋅ (𝑡 − 𝑡 ) [kW] (6.3)
.
3 3
ȋn care:𝑉 - este debitul gazelor de ardere, [m /s]; 𝑐 =1,289 kJ/m K căldura specifică a gazelor
de ardere [kJ/m3K]; tga – temperature gazelor de ardere la ieşire din recuperator, [°C]; tma –
temperatura mediului ambiant, [°C];
Debitul gazelor de ardere se calculează cu relația:
∙
𝑉̇ = 𝑤 ∙ [m/s] (6.4)
unde d=0,08m diametrul conductei de evacuare a gazelor arse si wga este viteza de deplasare a
gazelor arse in conducta de evacuare.
Fluxul de căldură pierdut prin sistemul de răcire al motorului
.
𝑄̇ .= 𝑚 ⋅ 𝑐 ⋅ (𝑡 − 𝑡 ) [kW] (6.5)
ȋn care 𝑚 - este debitul apei de răcire, [kg/s]; cAR=4,186kJ/kgK este căldură specifică a apei
de răcire, [kJ/kgK]; t_out- temperatura a apei la iesirea din radiator[°C]; t_in- temperatura a
apei la intrarea in radiator[°C].
Fluxul de căldură pierdut prin suprafaţa motorului prin radiaţie si convecţie
Căldura pierdută ȋn mediul ambiant prin suprafaţa motorului, se determină conform relaţiei:
𝑄̇ =𝛼 ⋅𝑆 ⋅ (𝑡 − 𝑡 ) ⋅ 10 [kW] (6.6)
ȋn care: αSi - este coeficientul de transfer de căldură prin radiaţie şi convecţie de la suprafaţa
motorului la mediul ȋnconjurator [W/m2.K];
Smotor =1,48m2 aria exterioară a corpului motor care are aceeaşi temperatură [m2] ;
tms - temperatura medie pe suprafaţa exterioară a motorului [°C].
Coeficientul de transfer termic se determină cu relaţia:
, ,
𝛼 = 1.16 ⋅ 𝑚 ⋅ 𝑡 −𝑡 + ⋅ − [W/m2K](6.7)

3
Paula Unguresan Bilantul termic al unui motor de cogenerare

ȋn care: m - coeficient care depinde de orientarea suprafeţei

m = 2,55 pentru perete vertical;
m = 3,25 pentru perete orizontal cu suprafaţa exterioară dirijată în sus;
m = 1,625 pentru perete orizontal cu suprafaţa exterioară dirijată în jos.
Coeficientul de radiaţie, C, se determina cu relaţia:
𝐶 = 𝜀⋅𝐶 (6.8)
unde: C0 este coeficientul de radiaţie al corpului negru,𝐶 = 5.76 𝑊/𝑚 𝐾 iar ε este factorul
de emisie. Pentru fonta ε=0,94.
Fluxul de căldură
.
pierdut prin ardere incompletă
𝑄̇ = 𝑉 ⋅ (𝑟 ⋅ 𝐻𝑖 + 𝑟 ⋅ 𝐻𝑖 ) [kW] (6.9)
rCO, rH2 - participaţiile volumice ale monoxidului de carbon, respectiv hidrogenului [-]
HiCO, HiH2, - puterile calorice inferioare ale monoxidului de carbon, respectiv hidrogenului
[kJ/m3N]; HiCO =12642 kJ/m3N, HiH2 = 42690 kJ/kg,
Fluxul de căldură degajat prin ardere poate fi calculat si cu relatia:
𝑄̇ = 𝑃 + 𝑄̇ + 𝑄̇ + 𝑄̇ + 𝑄̇ [kW] (6.10)
iar din relatia (6.1) se poate determina debitul de motorina consumata:
. ̇
𝑚 = [kg/s] (6.11)
_
densitarea motorinei este 0,85kg/litru, rezulta ca consumul orar de combustibil este:
. ̇ ∙
𝑉 _ = [l/h] (6.12)
_
Randamentul termic al motogeneratorului:
_ ∙
η = ̇
[%] (6.13)
Randamentul termic al motorului de cogenerare:
( _ ̇ )∙
η = ̇
[%] (6.14)

Tabel 6.1 Centralizator date măsurate

Nr crt Marime masurata Simbol UM Valori masurate
1. Puterea electrica dezvoltata de motor P_el kW
2. Viteza gazelor de ardere wga m/s
3. Temperatura gazelor evacuate tga °C
4. Temperatura mediului ambiant tma °C
5. Temperatura apei la intrarea in radiator tin °C
6. Temperatura apei la iesirea din radiator tout °C
7. Debitul de apă Vapa l/h
mapa kg/s
8. Temperatura medie pe suprafaţa motorului tmS °C
(minim 5 puncte)
9. Participaţia CO rCO ppm
-
10. Participaţia H2 rH2 ppm
-

4
Paula Unguresan Bilantul termic al unui motor de cogenerare

Tabel 6.2 Centralizator date calculate

Nr Marime calculata simbol UM Valori calculate
crt
1. Debit gaze de ardere Vga m3/s
(relatia 6.4)
2. Fluxul de căldură pierdut ȋn gazele de 𝑄̇ kW
ardere evacuate din sistem (relatia 6.3)
3. Fluxul de căldură pierdut prin sistemul de 𝑄̇ kW
răcire al motorului (relatia 6.5)
4. Fluxul de căldură pierdut prin suprafaţa 𝑄̇ kW
motorului prin radiaţie si convecţie
(relatia 6.6)
5. Coeficientul de transfer termic (relatia 𝛼 W/m2K
6.7)
6. Fluxul de căldură pierdut prin ardere 𝑄̇ kW
incomplete (relatia 6.9)
7. Fluxul de căldură degajat prin ardere 𝑄̇ kW
(relatia 6.10) .
8. Consum combustibil (relatia 6.11 si 6.12) 𝑚. kg/s
𝑉 l/h
9. Randamentul termic al motogeneratorului η %
(relatia 6.13)
10. Randamentul termic al motorului de η %
cogenerare (relatia 6.14)

6.3. Bilanțul termic al motorului de cogenerare

Nr. Fluxul de căldură Simbol U.M. Valoarea
Intrari
Fluxul de căldură degajat prin ardere (relatia 6.10) 𝑄̇ kW
1.
Total intrari
2.

Iesiri
Puterea electrica dezvoltata de motor P_el kW
3.
Fluxul de căldură pierdut ȋn gazele de ardere evacuate 𝑄̇ kW
4. din sistem (relatia 6.3)
Fluxul de căldură pierdut prin sistemul de răcire al 𝑄̇ kW
5. motorului (relatia 6.5)
Fluxul de căldură pierdut prin suprafaţa motorului prin 𝑄̇ kW
6.
radiaţie si convecţie (relatia 6.6)
7.
Fluxul de căldură pierdut prin ardere incompleta 𝑄̇ kW
(relatia 6.9)
Total iesiri
8.

Randament
9. Randamentul termic al motogeneratorului (relatia η %
6.13)
Randamentul termic al motorului de cogenerare η %
10. (relatia 6.14)

5
Paula Unguresan Bilantul termic al unui motor de cogenerare

Interpretarea rezultatelor:

Se compară randamentul global al cogenerării cu randamentul soluţiilor clasice de producere

separată a energiei electrice şi termice conform datelor din literatură. Pe baza acestor date se
face o analiză a eficienţei energetice a cogenerării.
Concluzii:

In interpretării rezultatelor studenţii vor decide dacă şi in ce măsura se justifică ȋnlocuirea

centralelor termice clasice cu sisteme de termoficare bazate pe cogenerare. Concluziile se
bazeaza pe analiza bilanţului termic şi a randamentului.

REFERINŢE:

[1] Mădărăşan T.,Bălan M.C., Termodinamică tehnică, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 1999;
[2] Ungureşan P.V., Petreuş D., Pocola A.G., Bălan M.C., Potential of solar ORC and PV
systems to provide electricity under Romanian climatic conditions, Energy Procedia, 85C,
2016, p. 584-593;