Analiza Motoare Termice

Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice
Consum servicii prorii anuale QSI Centrală MWht/an 1139

Energie electrică anuală livrată de centrală Elivrata Centrală MWhe/an 50435
Energie termică anuală livrată de centrală Qlivrata Centrală MWht/an 238506
Energie electrică anuală produsă de
Eprodus Centrală MWhe/an 50944
centrală
Energie termică anuală produsă de
Qprodus Centrală MWht/an 240915
centrală
Energie electrică anuală produsă în
Ecoge Centrală MWhe/an 50944
cogenerare
Energie termică anuală produsă în
Qcoge Centrală MWht/an 56661
cogenerare
Energie termică anuală produsă în vârf Qvârf Centrală MWht/an 184254
Consumul anual de combustibil pentru
Bcoge Centrală MWhc/an 117210
cogenerare
Consumul anual de combustibil pentru
Bvârf Centrală MWhc/an 230317
vârf
Consumul anual total de combustibil Btotal Centrală MWhc/an 347527
Coeficient de cogenerare termic (valori
nominale)  tc Centrală - 0,08
Coeficient de cogenerare termic (valori
anuale)  ta Centrală - 0,24
Economia de combustibil realizată prin
B Centrală MWhc/an 41451
cogenerare
Economia relativă de combustibil prin a
bsep Centrală % 35
cogenerare
Randamentul anual global brut  gl, b Centrală % 84
Randamentul anual global net  gl, net Centrală % 83
64
CAPITOLUL 4: REDIMENSIONAREA GRUPURILOR DE

COGENERARE. CALCUL INDICATORI ESTIMAȚI DE
FUNCȚIONARE
În capitolul precedent, deși echipamentele de cogenerare sunt dimensionate precaut,

s-a observat că valoarea coeficientului de cogenerare este una redusă. De aici nevoia de
redimensionare a acestor echipamente, pentru a verifica dacă eficiența funcționării centralei se
îmbunătățește sau nu.
Ipoteza de calcul este aceea că nu se modifică deloc curba de sarcină termică, față de
situația anterioară. Cantitațile de energie consumate de-a lungul anului calendaristic nu se
modifică, nici cele pentru serviciile interne ale centralei de cogenerare, acest lucru se face
pentru ușurința comparațiilor între cele doua cazuri.
Soluția propusă este instalarea a încă două motoare de cogenerare identice cu primele
pentru acoperirea unei cantități de căldură cât mai ridicate în cogenerare.
80
70
60
Sarcina termică orară [MWt]
50
40
30
20
10
0
0 876 1752 2628 3504 4380 5256 6132 7008 7884 8760
Durată alimentare cu căldură [h/an]
Necesarul acoperit 2 motoare Curba clasata cerere caldura Necesarul acoperit de 4 motoare
Fig.4.1. Acoperirea curbei clasate a cererii anuale de energie termică pentru consumatorul rezidențial,
în varianta cu 4 motoare termice identice
65
Figura 4.1. prezintă modul de acoperire a curbei de sarcină pentru situația în care se
instalează 4 motoare termice de 3,3 MWe. După cum se observă, nu mai este posibilă
utilizarea motoarelor la sarcină maximă o perioadă de timp foarte îndelungată. Din analiza
curbei de sarcină rezultă că motoarele vor funcționa la maxim timp de până la 4 896 h/an,
restul timpului urmând să fie descărcate. Se creează astfel premisele funcționării motoarelor
în 3 regimuri diferite:
a) Un regim normal, sarcină maximă, durată anuală de 4 896 h/an;
b) Un regim intermediar, în care motoarele funcționează la sarcină parțială
variabilă, cu o durată de aproximativ 2 000 h/an;
c) Un regim de sarcină parțială minimă, timp de 1 190 h/an.
Fig.4.2. Regimurile de funcționare pe curba clasată
Din planimetrare rezultă că valoarea energiei termice produsă de motoare și care

acoperă o parte din necesarul de energie termică este 90240 MWht/an.
Fig.4.3. Calculul prin planimetrare a energiei produsă de cele 4 motoare
66
4.1 Funcționarea motoarelor în regim normal
Cele 4 motoare vor avea un regim de funcționare identic cu cel descris în capitolul 3.
Puterea termică livrată de motoare va fi:
Pt  4  qmot  4  3,206  12,82 MWt [4.1]
Indicele de cogenerare pentru un motor rămâne acelaşi:
Pe 3,206
y cg    1,04 [4.2]
Pt 3,333
Cantitatea de căldură livrată de motoare se va calcula foarte simplu astfel:
Qcoge  Pt    12,82  4896  62767 MWht / an [4.3]
Energia electrică produsă în cogenerare va fi şi ea calculată foarte uşor:
E coge  Pel    4  3,333  4896  65273 MWhe / an [4.4]
Consumul anual de combustibil pentru motoare va fi următorul:
Bcoge  Pcc    4  7,56  4896  148055 MWhc / an [4.5]
Randamentul global al motoarelor în cogenerare va rămâne la 86,5%, ceea ce va permite

funcţionarea în regim de cogenerare de înaltă eficienţă.
4.2. Funcționarea motoarelor în regim parțial variabil
În acest regim, motoarele vor reduce puterea termică produsă, din cauza limitării
consumului de căldură al consumatorului rezidențial. Astfel, pe o perioadă de timp de 1 334
h/an, sarcina termică va coborî până la valoarea care corespundea anterior funcționării cu
două motoare. Puterea termică produsă de motoare la capetele acestui interval va fi, după cum
urmează:
Pt1  4  qmot  4  3,206  12,82 MWt [4.6]

Pt 2  2  qmot  2  3,206  6,41 MWt [4.7]
Puterea electrică produsă de motoare la capetele intervalului va fi:
Pel1  4  Pmot  4  3,333  13,33 MWe [4.8]

Pel 2  2  Pmot  2  3,333  6,67 MWe [4.9]
67
Din punct de vedere al energiei electrice şi termice produse, se va considera o variaţie

liniară a sarcinii între cele două limite ale intervalului.
E  1,5  2  Pel ,mot    1,5  2  3,333  2000  19998 MWhe / an [4.10]
Q  1,5  2  Pt ,mot    1,5  2  3,333  2000  19236 MWht / an [4.11]
Conform valorilor utilizate, cele 4 motoare vor funcţiona descărcat pe intervalul

analizat, de la o sarcină de 100% la o sarcină de 50%. Randamentul de producere a energiei
electrice pe această plajă de sarcini variază de la 44,1% până la o valoare de aproximativ 34%
corespunzătoare sarcinii minime atinse. Pentru calculul consumului anual de combustibil se va
utiliza un randament mediu al motoarelor de 39,05%.
Consumul anual de combustibil pentru motoare va fi următorul:
E 19998
Bcoge    51211 MWhc / an [4.12]
 med 0,3905
Este interesant de calculat randamentul mediu global de funcţionare a motoarelor în

cogenerare:
E  Q 19998  19236
 gl    77% [4.13]
Bcoge 51211
După cum se constată, randamentul global obţinut nu mai permite încadrarea

funcţionării motoarelor în regim de cogenerare de înaltă eficienţă. Ca urmare, pentru analiza
economic, nu se va mai pune problema calificării acestei cantităţi de energie electrică pentru
bonusul de cogenerare.
4.3 Funcționarea motoarelor în regim minim
În acest regim, motoarele nu vor avea o sarcină termică suficientă pentru a le permite
funcționarea cu toate unitățile. Ca urmare două dintre motoare vor fi oprite, iar cazul se va
reduce la situația din capitolul 3.
Puterea termică produsă de motoare pe acest interval va fi, după cum urmează:
Pt  2  qmot  2  3,206  6,41 MWt [4.14]
Puterea electrică produsă de motoare pe acest interval va fi:

Pel  2  Pmot  2  3,333  6,67 MWe [4.15]
Din punct de vedere al energiei electrice şi termice produse, valorile vor fi:
E  Pt    6,67  1190  7937 MWhe / an [4.16]
68
Q  Pel    6,41  1190  7628 MWht / an [4.17]
Conform valorilor utilizate, cele 2 motoare vor funcţiona pe intervalul analizat la o

sarcină de 100%. Randamentul de producere a energiei electrice este de 44,1%. Consumul anual
de combustibil pentru motoare va fi următorul:
E 7937
Bcoge    17998 MWhc / an [4.18]
 med 0,441
Randamentul global al celor 2 motoare în cogenerare va rămâne la 87%, ceea ce va permite

funcţionarea în regim de cogenerare de înaltă eficienţă.
4.4 Funcționarea centralei pentru toate regimurile. Calcul indicatori
Consumurile anuale de energie electrică şi termică pentru funcţionarea centralei rămân

aceleaşi:
E SI  spel  Pel   f  0,01  6,6  7752  511MWhe / an [4.19]
QSI  sptermică  Qan  0,005  238506  1193MWht / an [4.20]
Cantităţile anuale de energie electrică şi termică livrate de centrală rămân aceleași:

Elivrat  50435 MWhe / an [4.21]
Qlivrat  238506 MWht / an [4.22]
Cantităţile anuale de energie electrică şi termică produse de centrală rămân aceleași:

E produs  50944 MWhe / an [4.23]
Q produs  240915 MWht / an [4.24]
Cantităţile anuale de energie electrică şi termică produse în cogenerare de înaltă

eficienţă de centrală sunt:
ef
E coge  E coge  E ( pct .4.3)  65273  7937  73210 MWhe / an
[4.25]
ef
Qcoge  Qcoge  Q( pct .4.3)  62767  7628  70395 MWht / an [4.26]
Cantităţile anuale de energie electrică şi termică produse în cogenerare (fără înaltă

eficienţă) de centrală sunt:
E coge  E ( pct .4.2 )  19998 MWhe / an [4.27]
69
Qcoge  Q( pct .4.2 )  19236 MWht / an [4.28]
Cantitatea anuală de energie termică produsă în echipamente de vârf este:
(1  qcoge)  Qan (1  0,3784)  240915

Qvârf    151277MWht / an [4.29]
0,99 0,99
qcoge – procentajul din sarcina termică totala acoperit de motoare, din planimetrare a
rezultate valoarea de 37,84%.
Consumul de combustibil pentru funcţionarea în cogenerare este:
Bcoge  Bcoge
( pct .4.1)
 Bcoge
( pct .4.2 )
 Bcoge
( pct .4.3)

[4.30]
 148055  51211  17998  217264 MWhc / an
Consumul de combustibil pentru funcţionarea instalaţiilor de vârf se va calcula ţinând

cont de reducerile de randament cauzate de încărcările parţiale pe care le presupune acoperirea
curbei de sarcină. Se va considera că randamentul mediu de producere a căldurii în
echipamentele de vârf este de 80%.
Qvârf 151277
Bvârf    189096 MWhc / an [4.31]
 med 0,8
Consumul anual total de combustibil pentru funcţionarea centralei va fi:
Btotal  Bcoge  Bvârf  217264  189096  406360 MWhc / an [4.32]
Coeficientul de cogenerare termic (αt) a fost definit cu ajutorul formulelor 2.13, 2.14,
1.15, pentru valorile lui nominale (de calcul) sau anuale. Valorile aplicate cazului analizat sunt:
P 12,82
 tc  c
t1
  0,17 [4.33]
q centrala 75
a
Qcoge Q ( pct .4.1)  Q ( pct .4.2 )  Q ( pct.4.3)
 ta  a
 
Qcentrala 240915
[4.34]
62767  19236  7628
  0,37
240915
Economia de combustibil realizată prin cogenerare se va calcula ca diferenţa dintre

consumul de combustibil pentru producerea separată a energiei electrice şi căldurii şi consumul
de combustibil pentru producerea în cogenerare a celor două forme de energie. Consumul de
combustibil în cazul producerii separate este:
a a
E coge Qcoge 93208 89631
a
Bsep      272742 MWhc / an [4.35]
 a
ref ,e  a
ref ,t 0,58 0,80
E coge  E coge
ef
 E coge
( pct .4.2 )
 73210  19997  93208 MWhe / an [4.36]
70
Economia de combustibil realizată prin cogenerare va fi:
B  Bsep
a
 Bcoge  272742  217264  55478 MWhc / an [4.37]
Economia relativă de combustibil realizată în cogenerare (raportată la consumul de

combustibil pentru producerea separată a energiei electrice şi căldurii) este:
B 55478
bsep
a
   25,5% [4.38]
Bcoge 217264
Randamentul global brut al centralei de cogenerare, definit ca raportul dintre cantităţile

de energie produse (energie electrică şi termică) şi cantitatea de energie consumată sub formă
de combustibil, va fi:
Qcentrală  Qcoge
a
 Qvârf  89631  151277  240908 MWht / an [4.39]
E centrala  Qcentrala 93208  240908

 gl ,b    82% [4.40]
Btotal 406360
Randamentul anual global net, raportat la energiile livrate din centrală, este:
E a livrat  Qlivrat
a
(92275  240908) * 0,99
 gla ,net  a
  81,4% [4.41]
B total 406360
Tab.4.1. Indicatori energetici – centrala de cogenerare

Indicator Simbol Referință U.M. Valoare
Consum servicii proprii electrice anuale ESI Centrală MWhe/an 517
Consum servicii proprii termice anuale QSI Centrală MWht/an 1193
Energie electrică anuală livrată de centrală Elivrată Centrală MWhe/an 92275
Energie termică anuală livrată de centrală Qlivrată Centrală MWht/an 238506
Energie electrică anuală produsă de centrală Eprodus Centrală MWhe/an 93208
Energie termică anuală produsă de centrală Qprodus Centrală MWht/an 240908
Energie electrică anuală produsă în cogenerare Ecoge Centrală MWhe/an 93208
Energie termică anuală produsă în cogenerare Qcoge Centrală MWht/an 89631
Energie termică anuală produsă în vârf Qvârf Centrală MWht/an 151277
Consum anual de combustibil pentru cogenerare Bcoge Centrală MWhc/an 217264
Consum anual de combustil pentru vârf Bvârf Centrală MWhc/an 189096
Consum anual total de combustibil Btotal Centrală MWhc/an 406360
Coeficient de cogenerare termic (valori nominale) tc Centrală - 0,17
Coeficient de cogenerare termic (valori anuale) t a Centrală - 0,37
Economia de combustibil realizată prin cogenerare B Centrală MWhc/an 55478
Economia relativă de combustibil prin cogenerare bsepa Centrală % 25,5
Randamentul anual global brut  gl,b Centrală % 82
Randamentul anual global net  gl,net Centrală % 81,4
71
Ca diferențe majore între cele două soluții analizate vom avea următoarele:
– Plus de energie electrică livrată în SEN: 41 841 MWhe/an
– Plus de energie electrică livrată în regim de înaltă eficiență: 22 043 MWhe/an
– Plus de combustibil consumat: 58,833 MWhc/an.
În cazul instalării a 4 motoare în cogenerare, din punct de vedere tehnic funcționarea

centralei se îmbunătățește considerabil.
72
CAPITOLUL 5: ANALIZA ECONOMICĂ A FUNCȚIONĂRII

CENTRALEI DE COGENERARE. CONCLUZII
5.1 Aspecte generale privind bonusul de cogenerare
Teoretic, este un sprijin financiar dat producătorilor de energie electrică şi termică ce

deţin sau exploatează comercial centrale de cogenerare de înaltă eficienţă şi instituie un
mecanism de sprijin prin care se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii
energiei în cogenerare de înaltă eficienţă şi preţul de vânzare al acesteia. Practic, ajutorul
ajunge la cea mai mare parte a CET-urilor din întreaga ţară.
Ajutorul este acordat lunar beneficiarului, sub forma unei sume de bani denumită
"bonus", pentru fiecare unitate de energie electrică (MWh) produsă în cogenerare de înaltă
eficienţă.
Uniunea Europeană a promovat prin adoptarea directivei CE 8/2004 producerea
simultană de energie termică şi energie electrică, cu eficienţă ridicată şi, prin urmare, cu un
impact redus asupra mediului. România a transpus Directiva prin Hotărârea Guvernului
219/2007, care a stabilit un mecanism de tip bonus.
Bugetul schemei este de 17,23 miliarde de lei (4,1 miliarde de euro) pentru perioada
2011-2023, numărul maxim de Beneficiari fiind estimat la 500 agenţi economici.
Ajutorul de stat se acordă de către CN Transelectrica SA sub formă de bonus producătorilor
de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă acreditaţi de ANRE pentru
cantităţile de energie electrică ce sunt calificate ca fiind de înaltă eficienţă. Bonusul reprezintă
o sumă de bani acordată pentru fiecare MWh de energie electrică produsă în cogenerare de
înaltă eficienţă, livrată în sistemul electroenergetic naţional de producător şi vândută pe piaţa
de energie electrică.
5.1.1 Premise [21]
 Să existe o solicitare din partea producătorului: art.7 alin (1) din HG

1215/2009.
 Să fie cunoscute şi însuşite de către solicitant reglementările aferente Schemei
de sprijin:
 HG 1215/2009 - Stabilirea criteriilor şi condiţiilor necesare
implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de
înalta eficientă pe baza cererii de energie termica utilă.
 Ord. ANRE nr.114/2013-Regulament de calificare a producţiei de
energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă.
 Ord. ANRE nr. 115/2013-Procedura de avizare a proiectelor noi sau
retehnologizateale centralelor de cogenerare
 Ord. 38/2012 pentru aprobarea Valorilor de referinţǎ armonizate
aplicabile la nivel naţional ale eficienţei pentru producerea separatǎ de
73
 energie electricǎ, respectiv de energie termicǎ şi pentru aprobarea

factorilor de corecţie aplicabili la nivel naţional.
 celelalte reglementări adiacente pentru bonus, preţ reglementat energie
termică, supracompensare, garanţii de origine, rapoarte etc. (site
ANRE/ENERGIE ELECTRICӐ/Legislaţie/Cogenerare înaltă eficienţă).
5.1.2 Premise pentru modificarea schemei de sprijin
 HG 494/2014 (care modifica HG 1215/2009 prin exceptarea de la plata contributiei

pentru cogenerare a energiei furnizate la export) a generat notificarea la CE a
Schemei de sprijin  termenul final de accesare a schemei de sprijin, in actualele
conditii, pentru noile capacitati este limitat la 31.12.2016 (conform Orientari privind
ajutoarele de stat pentru protectia mediului si energie pentru perioada 2014-2020 -
2014/C 200/01);
 Acordarea bonusului in cazul capacitatilor noi dupa 01.01.2017 se va realiza dupa
organizarea unor proceduri de ofertare concurentiala (conform Orientari privind
ajutoarele de stat pentru protectia mediului si energie pentru perioada 2014-2020 -
2014/C 200/01).
Capacități electrice sub 1MW
 În Decizia Comisiei Europene de autorizare a schemei de sprijin (N 437/2009 -

România) se specifică exceptarea de la schemă a centralelor de mică putere şi
microcogenerare;
 conform Orientărilor comunitare privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului şi
energie perioada 2014-2020;
 pentru centralele cu configuratii care însumeaza o capacitate ≥ 500 kW si < 1

MW, se va aplica un ajutor de tip bonus prin proceduri de ofertare
concurentiala, dupa 01.01.2017;
 pentru centralele cu configuratii care însumeaza o capacitate < 500 kW, se va
acorda sprijin în cazul in care ME va promova o Schema de sprijin specifica,
dupa 01.01.2017 (nu necesita notificare, ci doar înstiintare a CE).
5.1.3 Condiții impuse
Condiții impuse prin legislație și reglementare
 Să fie îndeplinite de către solicitant condiţiile cuprinse în cadrul legislativ aferent:

 energia termică produsă în cogenerare să aibă o întrebuinţare utilă;
 să deţină licenţă de exploatare comerciala a centralei de cogenerare (art. 7
alin.(2) din HG 1215);
 să nu se depăşească limita de 4000 MW a capacităţii de cogenerare de înaltă
eficienţă (art.9 din HG 1215);
 să se afle în interiorul intervalului de aplicare 2010-2023, dar nu mai mult de
11 ani consecutiv (art. 8 din HG 1215);
 să fie inclus în Lista capacităţilor de cogenerare cu acreditare finală (art. 4
alin.(2) din HG 1215, ord. 115);
 Centrala de cogenerare sa nu fie complet amortizata.
74
Condiții tehnice de eficiență și calitate
 să producă energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi să dovedească

aceasta prin prezentarea consumurilor şi producţiilor în cuprinsul documentaţiilor de
calificare anuale (autoevaluări)
Cogenerare de înaltă eficienţă = procesul de producere combinată a energiei electrice şi

termice, care îndeplineşte următoarele criterii:
a) În cazul unităţilor de cogenerare cu puteri electrice instalate de peste 25 MW:
 realizarea unui randament global anual de minimum 70%;
 realizarea unei economii de energie primară de cel puţin 10% faţă de valorile de
referinţă ale producerii separate ale aceloraşi cantităţi de energie electrică şi termică.
b) în cazul unităţilor de cogenerare cu puteri electrice instalate între 1 MW şi 25 MW,
realizarea de economie de energie primară de cel puţin 10% faţă de valorile de
referinţă ale producerii separate a aceloraşi cantităţi de energie electrică şi termică.
c) în cazul unităţilor de cogenerare cu puteri instalate sub 1 MW, realizarea de economie
de energie primară faţă de producerea separată a aceloraşi cantităţi de energie electrică
şi termică [22]
Condiții de transmitere a documentațiilor
 autoevaluarea calităţii energiei electrice de cogenerare de înaltă eficienţa în înţelesul

schemei de sprijin prin întocmirea documentaţiei de calificare anuale, până la 25
ianuarie a anului următor anului de calificare (Regulament de calificare-Ord.
114/2013);
 validarea de către ANRE a cantităţilor de energie electrică produsă în cogenerare de
înaltă eficienţă prezentate în documentaţia de calificare;
 transmiterea la ANRE a realizărilor lunare (consum combustibil, producţii de energie
electrică la borne şi livrată, producţia de energie termică utilă).
5.1.4 Beneficii obținute
 Bonus = ajutor de stat tip operare (acoperirea diferenţei între cheltuielile şi veniturile
ocazionate de producerea energiei electrice în cogenerare de înaltă eficienţă, cu luarea
în considerare a unei rate de rentabilitate înainte de impozitare de 9%).
 Pentru energia electrică calificată ca fiind de înaltă eficienţă se primeşte bonus lunar
pentru configuraţii cu o capacitate electrică instalată mai mare sau egală cu 1 MW.
Bonusul se primește numai pentru energia electrică calificată, care este livrată în SEN și
vândută.
Tab.5.1. Valoarea bonusului de referință [22]

Valoarea bonusului de referință (lei/MWh)
Combustibil majoritar Anul 1 (2011) Anul 1 (2015) Anul 6 (2016)
Ord. nr. 18/2011 Ord. nr. 109/2014 Ord. nr. 153/2015
Solid 179,10 205,65 169,76
Gaze naturale din
166,24 222,18 203,89
rețeaua de distribuție
75
 Bonus cuvenit acordat producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare prin

accesarea schemei de sprijin:
 2011-2014: 3127,8 mil. lei;
 2015: cca. 850 mil. lei.
 Din totalul bugetului aprobat pentru perioada 2011-2015, până în prezent s-a consumat
cca. 40%.
Beneficii de mediu obținute

 Schema de sprijun pentru cogenerarea de înaltă eficiență în cifre (2011-2014):
Tab.5.2. Schema de sprijin pentru cogenerarea de înaltă eficiență [22]

Economia de energie primară
Bonus cuvenit (mil. lei)
(GWh) (mil .lei)
3127,8 12079 1044,7
 Emisii de GES (gaze cu efect de sera) evitate prin economia de energie primară 2011-
2014:
 3,3 mil. tCO2,
 costuri evitate cu certificatele de CO2 de circa 84,1 mil. lei.
5.1.5 Constituirea resurselor financiare pentru susținerea schemei

de sprijin
 ANRE determină anual valoarea contribuţiei pentru cogenerare (lei/MWh), pe baza

necesarului de venituri pentru plata bonusurilor şi pentru administrarea schemei de
sprijin, raportate la cantitatea de energie electrică necesară pentru acoperirea curbei de
consum intern de energie electrică;
 Semestrial valoarea contribuţiei este analizată şi dacă este cazul ajustată;
 Contribuţia pentru cogenerare este colectată de la consumatori de către furnizorii de

energie electrică, aceasta fiind evidenţiată distinct în factura de energie electrică;
 Administratorul Schemei de Sprijin (CN TRANSELECTRICA) colecteaza contribuţia

de la furnizori şi face plăţile bonusului la producătorii în cogenerare.
76
Fig.5.1. Evoluția contribuției pentru cogenerare în perioada 01.04.2011 – 01.07.2016 [22]
5.1.6 Monitorizarea schemei de sprijin

 Anual, pe baza datelor cumulate pentru anul calendaristic anterior, producatorii
întocmesc o documentatie de calificare a energiei electrice in cogenerare de înalta
eficienta; ANRE valideaza calculele si emite decizii de calificare anuala a energiei
electrice produse in cogenerare de înalta eficienta. Ca urmare, în functie de sumele
acordate lunar, se face o regularizare si se emit - dupa caz - facturi de catre:
 producatori - pentru bonus neacordat;
 TRANSELECTRICA - pentru bonus necuvenit;
 Anual, pe baza datelor privind cheltuielile şi veniturile transmise de producători,
ANRE analizează dacă prin aplicarea schemei de sprijin pe perioada de evaluare
producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare au înregistrat o
supracompensare a activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare
de înaltă eficienţă sau dacă a fost acordat un bonus necuvenit;
 Valoarea supracompensării este transmisă Administratorului Schemei de Sprijin
pentru a fi recuperată de la producătorii aflaţi în această situaţie.
Fig.5.2 Cantitatea de energie electrică care beneficiat de bonus pentru cogenerare de înaltă eficiență în
perioada 01.04.2011 – 31.12.2014 [22]
77
5.1.7 Capacități actuale de cogenerare [22]
 Energia termică utilă produsă în cogenerare:

 cca. 75% pentru consumul populaţiei;
 cca. 25% pentru consumul noncasnic;
 Din capacitatea electrica totala instalata in unitati de cogenerare din Schema de sprijin,
in anul 2014, cca. 44% au o vechime mai mare de 30 ani;
 In perioada 2009-2014 au fost puse in functiune 419 MW în capacităţi noi de
cogenerare in cadrul Schemei de sprijin;
 Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică a populaţiei (SACET) 70
localităţi cu 1.331.435 apartamente racordate dintre care:
 31 sisteme alimentate din centrale de cogenerare
 39 sisteme alimentate exclusiv din centrale de producere separată a energiei
termice;
 Conform art.14 a Legii privind eficienţa energetică nr.121/2014 Autorităţile
Administrative centrale şi locale trebuie să evalueze potenţialul de punere în aplicare a
cogenerării de înaltă eficienţă şi să adopte politici de promovare la nivel local a
sistemelor eficiente de încălzire pe baza analizelor cost-beneficiu.
5.2 Analiza economică a funcționării centralei de cogenerare [23]
Metodele de analiză economică de tip „cost – beneficiu” permit evaluarea unor

proiecte, în faza preinvestițională, luând în considerare întregul flux de numerar al proiectului
de investiție. Se pot calcula valorile unor criterii sau indicatori dinamici pe baza analizei
fluxului de numerar. Acește criterii și acești indicatori pot fi folosiți în final ca bază a unei
decizii de a investii sau nu într-un asemenea proiect.
În cadrul acestui proiect, se pune problema ca în condițiile actuale de piață dacă
centrala poate funcționa eficient sau nu, precum și a analizei posibilității de adăugare a încă
două motoare termice, pentru acoperirea cât mai eficientă, din punct de vedere tehnic și
economic a curbei de sarcină termică.
Funcționarea actuală a centralei de cogenerare eset considerată satisfăcătoare. Trebuie
verificat ce se poate întâmpla în următorii 12 ani pentru a lua măsuri din timp, în cazul în care
se întrevăd situații defavorabile.
De obicei în analizele economice se estimează atât costurile, cât și veniturile rezultate
din exploatarea proiectului de investiție. Astfel, în continuare, se vor prezenta eventualele
surse de venit ce pot fi atribuite unui astfel de proiect de investiție și principalele tipuri de
costuri.
Posibile venituri ce pot apărea în cazul proiectului de centrală echipată cu patru
motoare termice în cogenerare sunt:
 Venituri estimate pe seama creșterii cantității de energie electrică livrată în sistemul
electroenergetic;
 Venituri estimate pe seama creșterii bonusului de cogenerare.
Costurile suplimentare de operare sunt costurile suportate în decursul exploatării

centralei de cogenerare după implementarea proiectului propus. Ele însumează toate
cheltuielile suplimentare făcute pentru asigurarea funcționării în bune condiții a centralei, pe
toată durata de viață a acesteia. În cazul acestui proiect, costurile suplimentare sunt clasificate
astfel:
 Costuri de metenanță aferente motoarelor termice;
 Costuri pentru achiziția gazului natural consumat suplimentar.
78
5.2.1 Criterii de analiză
Având în vedere că proiectul de investiție analizat generează atât venituri, cât și

cheltuieli, în analiza de eficiență economică se pot utiliza următorii indicatori:
o Venitul net actualizat (VNA);
o Rata internă de rentabilitate (RIR);
o Raportul beneficiu cost (RBC);
Venitul net actualizat (VNA) este un indicator de decizie, care are în vedere și
variația în timp a valorilor banilor. Indicatorul reprezintă valoarea rămasă după ce au fost
recuperate costurile de investiții din valoarea economiilor de funcționare în valori actualizate
la momentul inițial. Utilizat ca indicator al eficienței unui proiect de investiții, valoarea
calculată a VNA trebuie sa îndeplinească condiția VNA  0, pentru ca proiectul să poată fi
aceeptat. Cazul în care VNA < 0 determină de regulă respingerea proiectului analizat, ca
ineficient din punct de vedere economic. În cazul comparării mai multor proiecte se va alege
acela cu valoarea cea mai ridicată a VNA-ului.
Relația de calcul este:
n
Vi  Ci
VNA    Ip [€] [5.1]
i 1 (1  a )
i
Unde: Vi sunt veniturile anuale realizate în anul „i”; Ci sunt costurile anuale realizate
în anul „i”; Ip este invesția în proiectul propus; „a” este rata de actualizare; „n” este durata de
studiu pe care se fac calcuclele.
Această relaţie de calcul este cel mai des utilizată în calculele de stabilire a eficienţei
economice şi are în vedere ca moment de referinţă pentru actualizare momentul începerii
explotării proiectului de investiţii.
Rata internă de rentabilitate (RIR) reprezintă valoarea ratei de actualizare pentru

care venitul net actualizat este zero:
n
Vi  Ci
VNA    Ip  0 [5.2]
i 1 (1  RIR ) i
Soluţia ecuaţiei, ce poate avea valori multiple, rezultă dintr-un calcul iterativ, utilizând
fie tabelele de actualizare, fie un program de calculator, ecuaţia neputând fi rezolvată analitic.
Rentabilitatea unui proiect se estimează folosind valoarea RIR astfel: dacă RIR are o valoare
unică, proiectul este rentabil dacă a ≤ RIR, dacă RIR are două valori, atunci proiectul este
rentabil dacă se îndeplineşte condiţia RIR1 ≤ a ≤ RIR2, iar dacă RIR are valori multiple (mai
mult de două valori), domeniile de rentabilitate se stabilesc de la caz la caz, în funcţie de
semnul VNA pe diferitele zone. Dacă RIR are o valoare unică atunci ea poate conduce la
următoarele interpretări din punct de vedere economic: RIR reprezintă dobânda procentuală
care poate fi acceptată atât pentru investiţii căt şi pentru fondul de rulment, astfel ca proiectul
de investiţii propus să nu producă pierderi sau RIR reprezintă rata maximă a profitului anual
realizat prin exploatarea obiectivului proiectului de investiţie.
79
Raportul beneficiu cost (RBC) compară valoarea actualizată a beneficiilor viitoare cu

valoarea actualizată a costurilor viitoare. Pentru ca un proiect de investiţii să poată fi acceptat,
valoarea acestui raport trebuie să fie mai mare ca 1. Relaţia de calcul a raportului beneficiu
cost este:
n
Vi
 (1  a )
i 1
i
RBC  n
[ ] [5.3]
Ci

i 1 (1  a )
i
5.2.2 Ipoteze de natură economică
Pentru calculul criteriilor economice se vor avea în vedere următoarele ipoteze:
 Costurile cu personalul se au în vedere doar la analiza funcționării anuale a centralei

de cogenerare; pentru extinderea la patru motoare termice, nu se vor avea în vedere
cheltuieli suplimentare cu personalul.
 Rata de actualizare este considerată de 7%.
 Deoarece inflația și implicit variația sa în timp are efect asupra calculelor economice,
ele vor fi efectuate într-o monedă relativ puțin supusă inflației și anume euro;
 Realizarea cheltuielilor pentru asigurarea investiției se consideră a fi efectuate în
maxim 12 luni de la demararea investiției. De asemenea, în cadrul relațiilor de analiză
economică se consideră că durata de utilizare a instalațiilor este de 12 ani.
5.2.3 Calculele de eficiență economică
Costuri [24]
Costurile pentru fiecare scenariu de analiză propus au fost stabilite după cum urmează:
 Costurile anuale cu mentenaná motorului pe gaz au fost considerate la un tarif de 10

€/MWhe produs. Va rezulta o sumă anuală destinată mentenanței de aproximativ
510.000 €/an, pentru configurația cu două motoare termice. Pentru varianta cu patru
motoare termice această sumă anuală ajunge la o valoare de aproximativ 920.000 €/an.
Diferența este de 410.000 €/an.
 Costurile anuale de achiziție a gazului au fost estimate la un tarif de 25 €/MWhc.
Astfel pentru configurația cu două motoare termice a rezultat valoarea de aproximativ
8.688.000 €/an. Iar pentru configurația cu patru motoare termice valoarea cheltuielilor
cu achiziția combustibilului este de 10.160.000 €/an, diferența între cele două fiind de
1.472.000 €/an.
 Costurile anuale cu personalul și celelalte costuri fixe au fost considerate pentru
ambele configurații la o valoare de aproximativ 1.300.000 €/an.
Ca urmare, costurile anuale totale sunt următoarele:

 Costuri în configurație cu două motoare termice: 10.498.000 €/an,
 Costuri în configurație cu patru motoare termice: 12.380.000 €/an.
Costul suplimentar în configurația cu patru motoare față de cea cu două fiind de: 1.882.000
€/an.
80
Venituri
La stabilirea veniturilor asociate acestui proiect de centrală, s-au avut în vedere

următoarele considerații:
 Prețul mediu de valorificare a energiei electrice pe piața de profil din România este în
medie de 165,42 lei/MWh, iar raportandu-ne la un curs valutar de 1€ = 4,55lei, prețul
mediu al energie electrice devine aproximativ 36 €/MWh.
Fig.5.3. Pretul energiei electrice pe perioada 2017 – 2018 [25]
 Valoarea medie a bonusului de cogenerare obținut pentru energia electrică produsă și

furnizată în regim de cogenerare de înaltă eficiență este de 44 €/MWh [22]
 Valoarea medie a fiecărei unități de energie termică vândute pe piața locală de căldură
este reglementată la aproximativ 48 €/MWh. [26]
Veniturile încasate de centrală sunt calculate pe baza datelor de mai sus, astfel:
 Venituri din vânzarea energiei electrice pe piață în configurație cu două motoare

1.815.660 €/an, iar pentru configurația cu patru motoare 3.321.933 €/an.
 Venituri din bonusul de cogenerare pentru configurața cu două motoare 2.219.140
€/an, iar pentru configurația secundară venitul este de 3.189.028 €/an.
 Venituri din vânzarea energiei termice pe piața de caldură 11.448.288 €/an.
În total, centrala de cogenerare va avea următoarele venituri anuale:

– În configurația cu două motoare: 15.483.088 €/an,
– În configurația cu patru motoare: 17.959.249 €/an.
Venitul suplimentar pentru cea de-a doua configurație, cu patru motoare, față de prima
configurație este de 2.476.161 €/an.
Pentru calculul VNA vom considera cheltuielile anuale egale cu 5% din cheltuielie
inițiale (de executie), de aici va rezulta Ip=10.498.000 / 0,05 = 209.960.000 €
n
Vi  Ci (15483088  10498000 )  12
VNA    Ip   183398736[€]
i 1 (1  a ) i
(1  0,07 )12
5.3 Concluzii
Din această analiza preliminară putem trage concluzia că din punct de vedere
economic varianta cu patru motoare termice nu este fiabilă. Deși din punct de vedere tehnic
este mai avantajos, veniturile suplimentare aduse de această soluție nu compensează decât cu
ajutorul bonusului de cogenerare cheltuilile suplimentare, această soluție stând doar în baza
bonusului de cogenerare. Acest lucru de datorează regimului de funcționare parțial variabil,
unde crește consumul specific de combustibil iar bonusul de cogenerare nu mai este primit,
nefiind cogenerare de înaltă eficiență. Un alt dezavantaj ar fi ca pe o perioadă semnificativă
de timp (funcționarea în regim minim) două motoare trebuiesc oprite fapt ce împiedică
obținerea de venituri suplimentare. În concluzie alegem ca echipare soluția cu două motoare
termice.
81
După analiza criteriului VNA putem trage evident concluzia că acest proiect propus nu
rentabil, în cazul în care nu se apelează la fonduri nerambursabile. Venitul net, deși este
pozitiv pentru fiecare an anlizat nu reușește să acopere sumele pentru recuperarea investiției
inițiale în timpul de viață al centralei.
Date fiind însă toate elementele pozitive pe care proiectul le aduce (o mai bună
gestiune a alimentării cu căldură a populaţiei, reducere de impact de mediu, creare de locuri
de muncă, etc), este absolut recomandat să se apeleze la programele de finanţare destinate
acestui tip de proiect.
82
Bibliografie
[1] http://ro.math.wikia.com/wiki/Motor_termic
[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_ardere_extern%C4%83
[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_ardere_intern%C4%83
[4] http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/32-motor-termic-automobile.html
[5] http://www.energofor.ro/centrale-in-cogenerare-cu-motoare-termice-ciclul-otto/
[6] F.Alexe: Centrale electrice, Curs, 2017
[7] http://www.engines.man.eu/global/en/power/gas-power-generation/overview/Overview.html
[8] https://en.wikipedia.org/wiki/Diesel_engine#Power
[9] http://www.engines.man.eu/global/en/power/diesel-power-generation/product-range/Product-Range.html
[10] http://www.dresser-rand.com/products-solutions/siemens-gas-diesel-engines-gensets/
[11] http://www.engines.man.eu/global/en/power/diesel-power-generation/product-range/Product-Range.html
[12] http://teb.com.ro/gaz-natural/
[13] http://teb.com.ro/produse/
[14] V.Athanasovici: Tratat de energie termică, Cogenerare: Editura Tehnică, 2011
[15] https://www.mwm.net/mwm-chp-gas-engines-gensets-cogeneration/gas-engines-power-generators/
[16] https://powergen.gepower.com/products/reciprocating-engines.html
[17] https://www.bosch-industrial.com/ro/pagina-produse/cazane-de-apa-fierbinte/uthz.html
[18] http://www.coalinfo.net.cn/deutz/eng/Doku/TCG2032.pdf
[19] http://www.esc-inc.ro/cazanegeneratoare-aburi/cazane-generatoare-de-abur-in-trepte/
[20] http://www.calor.ro/schimbatoare-de-caldura/schimbatoare-caldura-in-placi-s22-ig10-40-tktm57
[21] http://arpee.org.ro/wp-content/uploads/2016/03/ANRE-Schema-de-sprijin-pentru-cogenerare-de-inalta-
eficienta-in-Romania.pdf
[22] Art.69 din legea 123/2012 a energiei şi gazelor, Regulamentul de calificare ord.114/2013
[23] I.Bitir-Istrate: Fezabilitatea Proiectelor energetice: Aplicaţii, 2017
[24 ] M.Voronca: Finanţarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice, Editura Tehnică, 2011
[25] http://www.opcom.ro/pp/home.php
[26] http://www.mediafax.ro/economic/anre-pretul-gigacaloriei-produse-de-elcen-a-fost-majorat-din-cauza-
cresterii-pretului-gazelor-13752921
83

Analiza Motoare Termice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Motoare Termice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza tehnică și economică a funcționării unei centrale de cogenerare echipată cu motoare termice

Consum servicii prorii anuale QSI Centrală MWht/an 1139

CAPITOLUL 4: REDIMENSIONAREA GRUPURILOR DE

În capitolul precedent, deși echipamentele de cogenerare sunt dimensionate precaut,

Fig.4.2. Regimurile de funcționare pe curba clasată

Din planimetrare rezultă că valoarea energiei termice produsă de motoare și care

Fig.4.3. Calculul prin planimetrare a energiei produsă de cele 4 motoare

4.1 Funcționarea motoarelor în regim normal

Pt  4  qmot  4  3,206  12,82 MWt [4.1]

Indicele de cogenerare pentru un motor rămâne acelaşi:

Cantitatea de căldură livrată de motoare se va calcula foarte simplu astfel:

Qcoge  Pt    12,82  4896  62767 MWht / an [4.3]

Energia electrică produsă în cogenerare va fi şi ea calculată foarte uşor:

E coge  Pel    4  3,333  4896  65273 MWhe / an [4.4]

Consumul anual de combustibil pentru motoare va fi următorul:

Bcoge  Pcc    4  7,56  4896  148055 MWhc / an [4.5]

Randamentul global al motoarelor în cogenerare va rămâne la 86,5%, ceea ce va permite

4.2. Funcționarea motoarelor în regim parțial variabil

Pt1  4  qmot  4  3,206  12,82 MWt [4.6]

Puterea electrică produsă de motoare la capetele intervalului va fi:

Pel1  4  Pmot  4  3,333  13,33 MWe [4.8]

Din punct de vedere al energiei electrice şi termice produse, se va considera o variaţie

E  1,5  2  Pel ,mot    1,5  2  3,333  2000  19998 MWhe / an [4.10]

Q  1,5  2  Pt ,mot    1,5  2  3,333  2000  19236 MWht / an [4.11]

Conform valorilor utilizate, cele 4 motoare vor funcţiona descărcat pe intervalul

Este interesant de calculat randamentul mediu global de funcţionare a motoarelor în

După cum se constată, randamentul global obţinut nu mai permite încadrarea

4.3 Funcționarea motoarelor în regim minim

Pt  2  qmot  2  3,206  6,41 MWt [4.14]

Puterea electrică produsă de motoare pe acest interval va fi:

E  Pt    6,67  1190  7937 MWhe / an [4.16]

Q  Pel    6,41  1190  7628 MWht / an [4.17]

Conform valorilor utilizate, cele 2 motoare vor funcţiona pe intervalul analizat la o

Randamentul global al celor 2 motoare în cogenerare va rămâne la 87%, ceea ce va permite

4.4 Funcționarea centralei pentru toate regimurile. Calcul indicatori

Consumurile anuale de energie electrică şi termică pentru funcţionarea centralei rămân

QSI  sptermică  Qan  0,005  238506  1193MWht / an [4.20]

Cantităţile anuale de energie electrică şi termică livrate de centrală rămân aceleași:

Qlivrat  238506 MWht / an [4.22]

Cantităţile anuale de energie electrică şi termică produse de centrală rămân aceleași:

Q produs  240915 MWht / an [4.24]

Cantităţile anuale de energie electrică şi termică produse în cogenerare de înaltă

Cantităţile anuale de energie electrică şi termică produse în cogenerare (fără înaltă

E coge  E ( pct .4.2 )  19998 MWhe / an [4.27]

Qcoge  Q( pct .4.2 )  19236 MWht / an [4.28]

Cantitatea anuală de energie termică produsă în echipamente de vârf este:

(1  qcoge)  Qan (1  0,3784)  240915

Consumul de combustibil pentru funcţionarea în cogenerare este:

Consumul de combustibil pentru funcţionarea instalaţiilor de vârf se va calcula ţinând

Consumul anual total de combustibil pentru funcţionarea centralei va fi:

Btotal  Bcoge  Bvârf  217264  189096  406360 MWhc / an [4.32]

Economia de combustibil realizată prin cogenerare se va calcula ca diferenţa dintre

Economia de combustibil realizată prin cogenerare va fi:

Economia relativă de combustibil realizată în cogenerare (raportată la consumul de

Randamentul global brut al centralei de cogenerare, definit ca raportul dintre cantităţile

E centrala  Qcentrala 93208  240908

Tab.4.1. Indicatori energetici – centrala de cogenerare

În cazul instalării a 4 motoare în cogenerare, din punct de vedere tehnic funcționarea

CAPITOLUL 5: ANALIZA ECONOMICĂ A FUNCȚIONĂRII

5.1 Aspecte generale privind bonusul de cogenerare

Teoretic, este un sprijin financiar dat producătorilor de energie electrică şi termică ce

5.1.1 Premise [21]

 Să existe o solicitare din partea producătorului: art.7 alin (1) din HG