UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA,, DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

Sisteme și energii regenerabile în mediul

construit

Cadru didactic coordonator:

Conf. Dr. Ing. Chisalița Dumitru
Student:
Ing. Stoica Ionuț-Andrei

Brașov 2023
 Cuprins
Capitolul 1. Prezentarea imobilului ales..........................................................................................3
Capitolul 2. Calcularea necesarului de energie al casei...................................................................4
2.1 Tipurile de energie necesare ale locuinței..............................................................................4
2.2. Necesarul de căldură pentru încălzire...................................................................................4
2.3. Necesarul de căldură pentru iluminat și pentru gătit.............................................................4
Capitolul 3. Resursele energetice disponibile în jurul casei și utilizarea acestora pentru
satisfacerea necesarului de încălzire................................................................................................5
Capitolul 4. Comparație între sistemul de producere existent și cel regenerabil.............................5
Capitolul 1. Prezentarea imobilului ales

Imobilul despre care se va face analiza este situat în localitatea Pucioasa, județul
Dâmbovița și este o casă cu regim de înălțime P+1, realizată în anul 2005.
Zona de amplasare a casei este de depresiune, fiind înconjurată de dealuri, iar altitudinea
orașului este de 400 m. Cu toate că este o zonă de depresiune, orașul este foarte însorit, iar în
mod particular, casa este se află pe un amplasament fără copaci mai înalți, iar regimul de
înălțime este parter sau P+1, așadar imobilul nu este umbrit.
Înălțimea utilă a fiecărui etaj este de 2,5 m, iar peste ultimul etaj este situat un pod cu o
înălțime medie de 1,6 m, neizolat. Suprafața utilă a casei este de aproximativ 200 m 2, aceasta
având un grad de izolare bun, fiind izolată cu polistiren expandat gros de 12 cm pe exterior, iar
podul este izolat cu 5 cm de vată minerală, fapt de duce la o valoare a pierderilor specifice de
căldură de aproximativ 30 W/m2.
Structura este realizată la parter din cadre de beton armat inchise cu cărămidă de tip BCA,
iar la etaj imobilul este făcut pe structură de lemn și închis cu plăci de ghips carton.
Actual, încălzirea casei se realizează cu ajutorul a două centrale termice, respectiv una pe
combustibil gazos și una pe combustibil solid, iar energia electrică este asigurată prin branșament
de la rețeaua națională.
Sistemul de încălzire este format din corpuri de încălzire convecto-radiatoare de tip panou
de oțel, iar conductele de distribuție a agentului termic sunt de cupru, în timp ce sistemul de
iluminat este pe bază de corpuri de iluminat LED, având un consum de energie redus, iar
electrocasnicele sunt din clasă energetică superioară, fapt ce le determină să fie eficiente
energetic.
Corpurile de încălzire sunt dimensionate astfel încât să acopere necesarul de căldură al
fiecarărei camere, nefiind subdimensionate sau supradimensionate, fapt ce conduce la un sistem
de încălzire performant din punct de vedere energetic.
Capitolul 2. Calcularea necesarului de energie al casei

2.1 Tipurile de energie necesare ale locuinței

Pentru a determina corect necesarul de energie al casei trebuie să luăm în considerare
toate tipurile de energie utilizate într-un imobil rezidențial. Așadar, se vor calcula necesarele de
căldură pentru încălzirea locuinței și prepararea de apă caldă menajeră, necesarul de energie
pentru prepararea hranei și necesarul de energie pentru iluminat.
Din proiectare, casa nu a fost prevăzută cu o instalație de ventilare și condiționare a
aerului, iar zona de amplasare nu impune o asemenea instalație, temperaturile pe timpul verii
nefiind foarte ridicate, iar ventilarea realizându-se natural, prin deschiderea ferestrelor.
2.2. Necesarul de căldură pentru încălzire
Calculul căldurii necesare pentru încălzire se face înmulțind volumul casei cu pierderea
de căldură specifică, respectiv 30 W/m3 (așa cum am stabilit și în capitolul 1). Astfel, calculul
necesarului de căldură pentru încălzire este:

Qînc =S × hnivel ×Q Sp=20 0 mp× 2 ,5 m× 30 W/mc= 15000W (15 kW)

Necesarul de căldură pentru a încălzi apa caldă menajeră are o altă formulă de calcul, ce ține cont
de numărul de persoane care locuiesc în imobil si necesarul de căldură pentru a încălzi apa
necesară unei persoane.

Qacm =nr . pers .× Qsp .acm =4 pers ×0 , 24 kWh / pers= 2kW

Având în vedere rezultatele de mai sus, necesarul total de căldura pentru imobil este de 17 kW.

2.3. Necesarul de căldură pentru iluminat și pentru gătit

Iluminatul și gătitul se vor realiza electric, iar având în vedere clasa ridicată de
performanță a electrocasnicelor și iluminatul LED, consumul de energie electrică este de
aproximativ 150 kWh/lună.
Capitolul 3. Resursele energetice disponibile în jurul casei și utilizarea acestora
pentru satisfacerea necesarului de încălzire

Amplasarea imobilului permite atât utilizarea unor pompe de căldură aer-apă de 16 kW

putere nominală, cât și utilizarea pompelor de căldură sol-apa, fiind înconjurat de o curte destul
de mare. (suprafața totală a terenului este de aproximativ 1000 m2) care să asigure neceasrul de
căldură pentru încălzire. Pentru necesarul de apă caldă menajeră se vor utiliza panouri solare cu
tuburi vidate (dat fiind randamentul mai bun pe timpul iernii), complementar cu un boiler cu 2
serpentine și rezistență electrică.

Din punctul de vedere al energiei electrice, se poate realiza o instalație de panouri

fotovoltaice în sistem on-grid (excesul de energie creat este injectat în rețeaua națională atunci
când nu este folosit, iar atunci când instalația de panouri fotovoltaice nu face față necesarului de
energie electrică restul cantității de energie este acoperit din rețeaua națională), costul acestuia
fiind simțitor mai scăzut decât cel al unui sistem off-grid.

Capitolul 4. Comparație între sistemul de producere existent și cel regenerabil.

Pentru această comparație vom considera prețul actual al energiei electrice (plafonat de
Statul Român), cel al lemnului de foc și cel al gazului metan (de asemenea planonat de Statul
Român). Astfel, lemnul de foc, în zona munților din Dâmbovița este aproximativ 500 lei/m 3,
prețul energiei electrice este de 0,7 let/kWh, iar gazul metan este plafonat la 0,32 lei/kWh.
Pentru a putea genera date reale și valide, vom realiza calculul costului de încălzire
pentru un sezon în cazul unei pompe de căldură (al carei coef de performanță este de aproximativ
4) și al centralei termice existente pe combustibil gazos cu un randament de 92%. (cosiderăm
randamentul real, nu cel cu condensarea).
1) Pompă de căldură
 Putere calorică: 15 kW
 Coeficient de performanță: 4
 Preț energie electrică: 0,8 lei/kWh
Consumul de energie maximă orară: 15kW/4= 3,75 kW/h (energie electrică)
 kW
Consumul zilnic: 3 , 75 ∙ 12h=45 kW / zi
h
kW
Consumul lunar: 45 ∙30 zile=1350 kW /luna
zi
kW
Consumul pe sezon: 1350 ∙ 6 luni=8100 kW / sezon
luna
kW lei
Costul încălzirii pentru un sezon: 8100 ∙0,8 =6480 lei
sezon kW
2) Centrală termică pe combustibil gazos
 Putere calorică: 15 kW=12900 kcal/h
 Putere calorică gaze naturale: 8500 kcal/mc
 Randament: 92%
 Preț gaze naturale: 0,31 lei/kWh
Consum orar: 12900 kcal/8500= 1,52mc/h / 0,92= 1,65 mc/h
mc
Consum zilnic: 1 , 65 ∙12 ore=20 mc/ zi
h
Consum lunar: 20 mc /zi ∙ 30 zile=600 mc/luna
Consum pe sezon: 600 mc /luna ∙6 luni=3600 mc/ sezon
mc 3 lei
Preț încălzire pe sezon: 3600 ∙ =10800 lei
sezon mc
După cum se poate observa, diferența este extrem de sesizabilă, în sensul că pompa de căldură
(deși are un cost inițial mai considerabil mai mare), este mult mai rentabilă din punctul de vedere
al costului de exploatare și înrteținere.
Trebuie totuși avut în vedere și costul inițial al fiecăui echipament. Astfel, dacă pentru o centrală
pe gaz costul inițial (exclusiv al centralei, fără robineți, armături și alt material mărunt) este de
aproximativ 1000-1200€, o pompă de căldură poate ajunge chiar și la 6000-7000€, fapt ce face
ca pentru mulți oameni să fie în continuare inaccesibilă.