STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A UNEI UZINE DIN CARE

SE OBȚINE BIOGAZ ȘI EVALUAREA IMPACTULUI DE COGENERARE A UNUI SISTEM

DE ALIMENTARE CENTRALIZAT CU ENERGIE TERMICĂ

CUPRINS
I. Descriere proiectului si a etapelor de realizare a acestuia
I.1. Opurtunitatea investiției

2
 In prezent municipiul Mangalia dispune de un sistem de alimentare centralizat cu energie
termică (SACET) realizat în anii 1970-1980 și modernizat în anii 1993-2010.
SACET pana in anul 2004 a fost în patrimoniul societatii Gold SA. Intre anii 2004 si 2010 sistemul
centralizat a apartinut societatii Rominservice SA. Companie care apartiene societatii Rompetrol
SA. Din 2010 pana in 2012 SACET a apartinut societatii Callatis Therm.
Din 2012 pana in prezent Sistemul de alimentare centralizat cu energie termica apartine
societatii comerciale Goldterm SA.
SACET are 42 de centrale termice echipate cu cazane de apă caldă pentru energiei termice
pentru încălzire și apă caldă menajeră, și sistemul de rețele termice pentru distribuția agentului
termic către consumatorii finali.
Structura abonaților SACET este următoarea:
• 6975 apartamente branșate la sistemul centralizat dintr-un total de 10647
• 38 de locuințe individuale(case)
• 88 de instituții publice și agenți economici
Producția de energie termică în anul 2015 este de 60817 Mwh din care:
• 56745 Mwh folosind combustibil gaze naturale (GN)
• 4072 Mwh folosind combustibil lichid ușor (CLU)
Energia termică facturată este de 50386 Mwh, adică un consum mediu de 6,5-7,0 Mwh/an
pe apartament echivalent.
Sistemul de distribuție și transport a agentului termic către consumatori cuprinde:
-rețele termice de transport cu o lungime de cca. 3610 m, reabilitate 100%;
-rețele termice de distribuție cu o lungime de cca. 58630 m, reabilitate în proporție de 80%.
In Municipiul Mangalia jumatate din apartamente sunt bransate la sistemul centralizat de caldura.
Pentru a atrage noi clienti se fac eforturi de a scadea pretul gigacaloriei. In prezent pretul
gigacaloriei catre populatie este de 192 de RON. Pretul de productie este 420 de RON, diferenta
fiindm suportata de primarie.
În prezent, municipiul dispune de rețea de gaze naturale la care au fost racordate 16 centrale
termice( CT5, CT7, CT8, CT10, CT13, CT14,CT15, CT16, CT17, CT18, CT24, CT25, CT28,
CT45). La două centrale termice au fost instalate echipamente de producere a energiei termice pe
baza energiei solare (CT12 și CT15).
Puterea termică totală instalată în centralele termice este de 74,51 Gcal/h.
În componența SACET mai sunt 3 punți termice (PT1, PT3, PT6) cu o putere instalată de
9,55 Gcal/h și 19 module termice de bloc cu o putere termică instalată totală de 4.09 Gcal/h.
Pana in anul 2014 combustibilul folosit era CLU (combustibil lichid usor), dar din mai multe
motive combustibilul folosit este gazul metan. Acestea ar fi: cazanele de ardere combustibilul
folosit era gazul metan. Majoritatea centralelor termice au un cazan auxiliar de ardere pentru gaz.
Combustibilul a fost schimbat deoarece prin arderea CLU apar reziduuri pe suprafata
componentelor din reteaua de distributie a energiei termice. Gazul metan este un combustibil mai
ieftin decat CLU si este mai usor de transportat.
Lucrarea are următoarele obiective:
• introducerea efectului de cogenerare in sistem de alimentare centralizat cu energie termică
• reducerea presiunii asupra mediului înconjurător prin asigurarea unui management mai bun
al deșeurilor rezultate de la animale, mediul urban și din mediul marin.
• producerea de energie termică și electrică
Investiția este finanțată cu ajutorul Consiliului Local și de către Ministerul Mediului prin accesarea
unor fonduri Europene.
O uzină care produce biogaz este o instalație complexă, constând într-o variatate de elemnte.
Funcționarea uzinei depinde de tipul resurselor folosite pentru producerea biogazului.
I.2.Descrierea proiectului și a etapelor de realizare a acestuia
Incepand cu sezonul de furnizare 2018-2019 subventia la gigacaloria de energie va fi redusa
sau eliminata de guvern. Prin iplementarea unor investitii ce priveste producerea de biogaz,
implementarea cogenerarii si instalarea unei uzine in care sa se cultive alge si sa se obtina biogaz
intr-o cantitate mai mare. Cu aceste investitii, care vor putea fi subventionate de guvern sau

3
Uniunea Europeana, costul gigacaloriei va fi redus.
Prin iplementarea cogenerării se prevede o scădere a consumului specific de căldură în
sectorul rezidențial cu cca 20% in 2030 față de 2015. Raportând cererea de energie termică la
numărul de apartamente, consumul mediu scade de la 7.03 Mwh/an în 2015 la 6,11 Mwh/an în
2028.
Pentru realizarea cogenerarii, producerea de energie termica, sunt necesare schimbatoare de
caldura apa-apa, schimbatoare apa-gaz, pompe, supape, tevi si alte accesorii. Acestea vor fi folosite
la apa de racire a motorului si la gazele arse.
Pentru funcționarea instalației de producere a biogazului principale etape sunt:
• transportul, livrarea, stocarea și eventual pre-tratarea materiei prime. Materia primă
principală este reprezentată de deșeuri animale de la fermele din satele care se află în
împrejurimirile municipiului Mangalia, resturi vegetale din agricultură și din mediul marin
(alge).
• producerea biogazului
• tratarea biogazului și stocarea biogazului. Stocarea va avea loc doar vara când energia
termică nu poate fi folosită
• managmentul deșeurilor
I.3. Principalele alternative studiate și indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele
Politicile și straegiile Uniunii Europene pentru utilizarea energiei termice sunt:
• dezvoltarea unui sistem de încălzire durabil și eficient energetic
• asigurarea securității și continuității în alimentarea cu energie termică
• furnizarea căldurii la un preț accesibil și reducerea treptată a subvențiilor
• reducrea impactului asupra mediului a SACET
• reducerea emisiilor de carbon a orașului
Pentru producerea energiei electrice se va folosi un motor termic si un generator cuplat la
acesta, iar energia electrica produsa va fi introdusa in Sistemul Energetic National (SEN) sau
folosită la iluminatul public din municipiul Mangalia. Daca energia electrică ar fi folosită la
iluminatul public aceasta ar putea fi vândută și astfel costul de producere a energiei termice s-ar
reduce. Astfel consumul de energie electrica va scadea si deasemenea se va economisi energie
termica.
I.4. Construcția
Unitatile de cogenerare sunt construite in jurul unui motor cu ardere interna si recuperarea
energiei termice din instalatia de caldura apa-apa si din gazelle de ardere printr-un recuperator gaze-
apa. Schimbatorul de caldura si recuperatorul folosit la gazelle de ardere sunt montate in serie.
Acestea au prevazute by-pass-uri pentru protectie si termostatare.
Performanta ridicata a motorului este determinata de diferenta optima de temperatura.
Echipamentele anexe ale motorului cuprind:
• gospadaria de ulei (electropompe, filtre, rezervor de ulei proaspat pentru completare)
• instalatia de filtrare a aerului de ardere
• instalatia de aprindere (bujii, bobine de inductie pe fiecare cilindru, distributie
electronica)
• atenuatorul de zgomot pe traseul de evacuare al gazelor
• sistemul electronic pentru controlul arderii
Pentru producerea de energie electrică pricipiul este în imaginea de mai jos:

Fig.1. Producerea energiei electrice

Motorul este cuplat cu un generator electric cu tensiunea nominala 0.4 kV (cu o putere mai
mica de 2MW) sau 10.5 kW (peste 2 MW). Instalația electrică esre formată din următoarele
componente:
• Tabloul de protectie a generatorului echipat cu relee de sincronism, relee de
protectie, intrerupator, analizator
• Sistemul de bare pentru conectare cabluri sosire si echipamente
• Traf ridicator 0.4/10.5 kV si traf cobarator de 10.5/0.4 kV

4
 • Celula de medie tensiune
• Celula de servicii interne +traf 10.5/0.4 kV pentru generatoarele la 10.5 kV
În imaginea de mai jos este desenul tehnic al unei centrale termice cu toate componentele
sale, acestea fiind cazane, pompe, supape de sens, schimbatoare de caldură, etc. Agentul
termic este distribuit cu ajutorul pompelor de circulație instalate pe instalația de tur.
Supapele de sens sunt folosite pentru a controla sensul de curgere al fluidului. Pompele in
domeniul termoficarii sunt centrifuge deoarece au randamendul cel mai mare. Pompele sunt
de tipul Wilo care trebuie sa corespunda unor standarde de calitate.

Fig.2. Desen de asmblu centrală termică

Orice sistem de alimentare are în componență un circuit de tur și unul de retur. În instlația de
tur este agent termic care este încălzit de arzător și trimisă spre boiler. Acesta este distribuie
spre calorifer și se întoarce prin instalația de retur.
Pentru a se înțelege principiul de distributie a agentului termic în sistemul centralizat, în
imaginea de mai jos sunt elementele unei centrale termice de putere mică destinată pentru
combustibilii solizi (cărbune, lemn, etc.). Diferența între sistemul centralizat și centrala
termică pentru consumatori de putere mică este că nu sunt schimbătoare de căldură și
dimensionarea componentelor este total diferită.
Astfel, din racordul de tur apa este încălzită și distribuită către consumatori. Pe circuitl de
retur sunt montate vasul de expansiune, vana cu trei căi, termostatul și pompa de apă.
Vasul de expansiune are în interior o membrană, iar când temperatura apei crește membrana
se dilată și are loc stabilizarea presiunii.
Vana cu 3 căi poate avea un servomotor sau un mecanism care atunci când presiunea crește
apa de pe retur este trimisă spre tur pentru a stabiliza temperatura și, implicit presiunea.

Fig.3. Centrala termica combustibil solid - funcționare

În punctul 2 este arzătorul unde temperatura agentului termic crește
Unitatile de cogenerare sunt prevazute cu sisteme de monitorizare, reglare si comanda cu
posibilitatile de comunicare bidirectionala cu sistemul SCADA.
Stația de producere de biogaz va avea în componență următoarele:
•instalaţiile de transport;
•depozitul pentru materia primă,
•maşinile de mărunţire a materiei prime,
•sistemul de alimentare cu materia primă(dozatorul),
•pompele;
•bazinul de fermentare (fermentator saudigestor, reactor);
•sistemul de colectare a biogazului;
•sistemul de colectare a reziduurilor;
•sistemul de utilizare a biogazului produs.
Biomasa colectata din zona este adusa și descărcată în depozitul pentru materia primă (adică în
rezervor). Aici se mărunțește și se amestecă și se va îndrepta spe dozator.

Fig.4. Dozator și transportatoare cu șnec

Dozatorul este dotat cu cuțite și șnecuri pentru transportarea fără blocaj a materiei prime către
digestor/fermentator, în care are loc procesul de fermentare a biomasei și producerea de biogaz.
Acestea sunt transportate către fermentator și au loc reacțiile chimice.

Fig.5. Interiorul fermentatorului şi amestecătoarele folosite

Interiorul bazinului de fermentare este dotat cu amestecătoare comandate automat prin folosirea
unei platforme SCADA. Pentru asigurarea temperaturii optime de fermentare. Pe pereții
digestorului sunt montate elemnte pentru încălzirea biomasei. Deoarece mediul din interiorul
5
fermentatorului este extrem de acid, toate mediile sunt realizate din oțeluri inoxidabile. În partea de
jos a fermentatorului se așează nămol, care este evacuat într-un colector special, fiin d mai apoi
utilizat ca îngrășământ.
Biogazul produs se ridcă în partea superioară a fermentatorului (camera de colectare a gazului), din
care este îndreptat către instalația de purificare și uscare a acestuia.

Fig.6. Instalația de purificare a biogazului și de uscare

În dependență de materia primă folosită, biogazul poate conține anumiți compuși care necesită să
fie eliminați pentrui a crește calitatea acestuia. Pentru a garanta buna funcționarea a instalațiilor de
ardere, biogazul trebuie tratat.
Prin folosirea unor filtre speciale prin tratarea gazului acesta „se separă”. O parte din gazul curațit
merge către instalația de cogenerare, iar cealaltă este colectată într-o cameră specială.
Construcția stației de biogaz va arăta astfel:
Fig.7. Uzina de producere a biogazului
I.5. Demontare si/sau dezafectare
Prin demontare se intelege prin d unui echipament/ mecanism a unui aparat a unei instalații, iar prin
dezafectare se intelege schimbarea destinatiei unui imobil.
Principalele procese de demontare vizeaza pompele de apa, supapele, schimbatoarele de caldura de
tipul apa-apa, cazane, tevi din PVC, pexal sau otel sau echipamente din cadrul instalatia electrica
care alimenteaza pompele, sistemul de automatizare si alte echipamente termice.
Cel mare pericol la demontarea il reprezinta indundarea locuintelor, pericolul de cadera asupra
locuintelor a cosurilor de fum care au o inaltime comparabila cu a blocurile. Vor trebui autorizatii
periodice de functionare pentru a se asigura ca nu va exista vreun pericol de daramare.
Singurele procese de dezafectare il reprezinta schimbarea unui echipament termic de la o centrala
termica deoarece aces lucru implica si demontarea acestora. Acest lucru este posibil deoarece
fiecare centrala are doua pompe de circulatia. Daca intr-un punct termic ambele pompe nu mai
functioneaza si in alt punct ambele pompe functioneaza, atunci se poate ca o pompa sa fie scoasa de
pe circuit si sa fie mutata in locatia unde ambele pompe sunt deterioarate. Aceasta solutie este un
risc deoarece situatia poate fi inrautatita si in loc sa fie o singura centrala care nu are o componenta
pe circuit vor fi doua centrale.
Un alt risc la procesele de dezafectare ar fi de exemplu sa se strice o pompa de circulatie si
presiunea din cazane poate sa creasca. La o presiune mare aceste cazane pot exploda si poate
influenta factorul uman. De aceea este foarte important sistemul de automatizare care daca o pompa
nu functioneaza instalatia de ardere a combustibilului este oprita.
I.6. Durata etapei de functionare
Obiectivele specifice prin iplementarea cogenerarii sunt:
-acoperirea din cogenerare, in proportie de 62% a consumului de energie termica din 4 zone care
reprezinta 87% din SACET(Sistemul de Alimentare Centralizata cu Energie Termica)
-acoperirea in proportie de 40 a consumului propriu de energie electrica
-introducerea productiei distribuite de energie termica și electrica in retele zonale independente
-introducerea sistemului digital de management al productiei si distributie de energie termica
incalzire și a.c.c., cu creșterea disponibilității serviciului.
Deși o parte din echipamente (motoare, schimbătoare de căldură, armături, conducte) sunt
prezentate de producători ca având o durată de viață de peste 15 ani, este prudent ca perioada de
referință să fie de numai 12 ani. Perioada este optimă și din punctul de vedere al amortizării
unităților de cogenerare, conform unui studiu realizat de firma Embryo Projects.
Se atenuează astfel riscul defecțiunilor majore, care pot scoate din funcțiune definitiv, înainte de
axpirarea perioadei de viață, unele echipamente mecanice și electrice cu funcționare continuă sau
atingerea termenelor pentru reparații capitale foarte costisitoare.
Durata mare de viață a instalațiilor a fost cuantificată printr-o valoare reziduală(suma pe care
intreprinderea asteapta sa o obtina prin revanzarea bunului la sfarsitul perioadei sale de utilizare) de
25% din investiția inițială, la sfârșitul perioadei de referință.
Deasemenea cogenerarea se poate aplica în perioada martie-octombrie când consumul de energie

6
termică este mai redus
Poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă
Principalii fizici sunt degajarea de gaze cu efect de sera care pot avea un efect nociv asupra planetei.
Poluanții biologici ar putea fi periclitarea mediului acvatic unde se vor cultiva alge. Deasemenea
prin poluarea aerului mediul biologic poate fi afectat.
II Procese tehnologice
II.1. Procese tehnologice de productie
Modalitatea de bază aplicată pentru producerea biogazului este fermentarea anaerobă a biomasei.
Fermentarea anaerobă reprezintă un proces microbiologic de descompunere a materiei organice în
lipsa aerului. Temperatura optimă pentru realizarea acestui proces este cuprinsă între 20-45°C. În
rezultatul fermentării anaerobe se obţine un produs gazos (format în principal din metan şi bioxid de
carbon) şi o masă reziduală, ce nu mai poate fi supusă fermentării. Aceste reziduuri sunt de obicei
folosite ca fertilizator pentru sol.
„Vehiculele de transport, indiferent de proprietar, la ieșirea din amplasament vor fi
igienizate (spălate) și cântărite. Igienizarea se va realiza utilizând o pompă mobilă de mare
presiune. Apa va fi asigurată din forajul subteran ce va fi executat pe amplasament.
Digestorul este echipat cu o structură suport a acoperișului alcătuită dintr-un suport
central, și un sistem de tensori ce conectează stâlpul central cu pereții digestorului.
Pentru a preveni coroziunea unității de cogenerare, gazul trebuie să fie aproape complet
desulfurat. Desulfurarea se face prin metoda biologică în care hidrogenul sulfurat este
transformat în sulf elementar. Procesul se desfășoară sub acțiunea bacteriilor sulfoxidante, ce
se dezvoltă în condiții aerobe la suprafața digestatului, ca atare, este prevăzut un sistem
automatizat de injecție de aer în interiorul digestorului. Cantitatea totală de aer ce intră în
digestor nu trebuie să depășească 2 – 5 % din volumul total de biogaz produs. Necesarul de
aer zilnic, depinde de producția și calitatea gazului obținut.
Pentru a asigura funcționarea optimă a unității de cogenerare gazul trebuie sa fie în
prealabil tratat, pentru îndepărtarea totală a umidității și a contaminanților. O parte din umiditate
se elimină la trecerea biogazului prin conductele subterane. Suplimentar este prevăzut un
uscător de gaz, în care, prin răcire avansată (7 °C) se obține îndepărtarea totală a umidității.
Condensul se colectează și se recirculă. Gazul brut, este introdus în filtrul de cărbune
activ unde are loc reducerea conținutului de siloxani și reducerea avansată a concentrației de
hidrogen sulfurat.
Digestatul rezultat în urma fermentației este supus operațiilor de posttratare, realizată
prin separare fază lichidă/solidă și uscarea fazei solide.
Acesta este pompat cu ajutorul unei de pompe de circulație și se realizează mecanic, operația de
separare a digestatului în două faze: o fază lichidă cu un conținut de umiditate de aproximativ
93 % și o fază solidă cu conținut de masă uscată de 27 – 30 %.
Instalația de biogaz este prevăzută cu o cameră de control automată de unde se
controlează toate componentele tehnice. Sistemul de automatizare cuprinde: analizor de gaz,
controlul automat al sistemului de pompare al substratului, supraprotecție și controlul presiunii și
temperaturii, senzor de nivel al membranei interne a acoperișului, senzorul de nivel al
substratului, senzorul de control al scurgerilor de digestat, echipamente de siguranță.”
II.2. Legistlatie aplicabilă
„Avându-se în vedere lipsa măsurilor concrete privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice
la nivel internaţional şi necesitatea luării unor măsuri urgente, a fost demarată, la nivel european,
prima iniţiativă politică în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice, prin adoptarea de
către Comisia Europeană (CE) la 29 iunie 2007 a documentului "Cartea verde privind adaptarea la
efectele schimbărilor climatice în Europa: opţiuni pentru acţiuni UE". Cartea verde se bazează pe
rezultatele cercetărilor întreprinse în cadrul Programului european privind schimbările climatice
(ECCP). Documentul evidenţiază necesitatea pregătirii unui cadru coerent privind adaptarea, cadru
ce va permite derularea unor acţiuni de adaptare mai puţin costisitoare, comparativ cu măsurile
neplanificate de răspuns la efectele schimbărilor climatice. Procesul de adaptare necesită acţiuni la
toate nivelurile: local, regional, naţional şi internaţional. ”

7
Instalarea unitatilor de cogenerare determina probleme de zgomot.
Reducerea zgomotului se face prin folosirea unui container pentru a reduce de la 60 dB/10m la
45dB/10 m.
III DESEURI
III.1.Generarea şi managementul deşeurilor
III.1.1.Managementul deşeurilor rezultate în faza de construcţie a obiectivului
La amplasarea unităților de cogenerare în centralele termice nu vor rezulta deșeuri pentru
construcția acestora.
În privința producerii de biogazul se vor lua în vedere mai multe aspecte privind amplasarea
echipamentelor necesare.
Algele vor fi produse prin colectarea apei de mare într-o uzină din apropierea acesteia.
Acestea pot fi depozitate într-un tank în care nu se află aer și se descompun și se produce biogaz.
Ca alternativă se pot folosi reziduurile de la cereale. Dar acestea au timpul de creștere de 30
de ori mai mic cel al algelor. Procesul de creștere al algelor este mai accentuat. Depozitarea
biogazului se va face in butelii rezistente la presiunea mare. De asemenea sunt necesare măsuri de
prevenire a accidentelor.
III.1.2.Managementul deşeurilor rezultate în faza de funcţionare a obiectivului
În tabelul de mai jos sunt principalele deșeuri care pot care pot rezulta în etapa de funcționare.
Impactul deșeurilor este în funcție de natura acestora. Cele din materiale plastice, menajere,
metalice sunt rezultate din deșeuri provenite din mediul urban.

Sursele de Codurile Denumirea Mod de Modalitaţile Periculozitate

deşeuri deşeurilor deşeului depozitare propuse de
(etapele conform Listei generat temporara gestionare
proiectului) Europene a
Deşeurilor

specificate la
17 01 06*
17 02 03 Deseuri din Depozitare Valorificare nepericulos
materiale temporara pe prin operatori
plastice (resturi amplasamentul economici
de teava PVC, organizarii de autorizati
plasa PP/PE, şantier
folie PE,
termoziolatie
PS expandat)
17 02 04 Deseu din Depozitare Eliminare prin periculos
lemn temporara pe firma
tratat(resturi de amplasamentul autorizata
la constructia organizarii de
spațiului şantier
administrativ)
17 02 01 Deşeuri Depozitare Reutilizare ca nepericuloase
lemnoase(cofra temporara pe şi combustibil
je) amplasamentul pentru
organizarii de instalaţii de
şantier ardere pe lemn

17 04 05 Deşeuri Depozitare Valorificare nepericuloase

metalice de la temporara in prin firme
8
 armaturi, alte recipienţi autorizate
construcţii etanşi
Amestecuri
metalice

17 04 07 Deşeuri de Depozitare Valorificare nepericuloase

cabluri de la temporara in prin firme
realizarea recipienţi autorizate
branşamentului etanşi sau pe
reţelei platforma
electrice, amenajata
realizarea
sistemului de
iluminat
interior
17 04 11 Pamant şi Depozitare Valorificare nepericuloase
pietre din temporara in prin firme
excavarea recipienţi autorizate
fundaţiilor etanşi

17 05 04 Materiale de Depozitare Reutilizare la nepericuloase

construcţii pe temporara pe realizarea
baza de gips amplasamentul umpluturilor
organizarii de
şantier
17 05 03 Deseuri de Depozitare Eliminare prin nepericulos
materiale temporara pe firma
izolante amplasamentul autorizata
nepericuloase/ organizarii de
periculoase şantier
hidroizolatie

17 06 01 Deșeuri Colectare in Eliminare prin nepericuloase

menajere pubele firma
ecologice autorizata

17 06 02 Colectare in Eliminare prin nepericuloase

Deșeuri pubele firma de
menajere în ecologice salubritate
amestec

17 07 02 Uleiuri Depozitare Eliminare prin periculos

izolante si de temporara in firma de
transmitere a recipienti salubritate
caldurii(din etansi
transformatoar
e)
17 07 03 Uleiuri Depozitare Eliminare prin periculos
hidraulice temporara in firma
recipienti autorizata
9
 etansi
17 05 04 Deseuri de Depozitare Eliminare prin nepericuloase
fier/otel(piese temporara in firma
de schimb) recipienţi autorizata
etanşi
Gestionarea deseurilor in perioada de desfasurare a lucrarilor de investitii revine antreprenorului.
Tabelul 1- Managementul deșeurilor
III.2.Eliminarea şi/sau reciclarea deşeurilor
În funcție de tipul deșeurilor și de impactul acestora sunt depozitati temporar și sunt preluate de un
operator economic autorizat sau sunt folosite în alte domenii Prin iplementarea cogenerarii nu vor
exista deșeuri. Prin producerea de biogaz se vor obține reziduuri care pot fi folosite în agricultură.
De asemenea prin uscarea directă algele pot fi folosite ca și combustibili solizi.
Unele deșeuri, precum cele din fier, aluminiu și alte metale și cele plastice pot fi valorificate.
IV. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestuia
IV.1. Apa
IV.1.1.Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului
Cursurile de apa din judetul Constanta pot fi cu scurgere permanenta sau intermitenta si apartin
bazinului hidrografic ,,Dunare" ( in vestul judetului) si bazinului hidrografic ,,Litoral" (in estul
judetului). Directia Apelor “Dobrogea – Litoral” Constanta, administreaza pe teritoriul judetului,
cursurile de apa cuprinse in cadastrul apelor din Romania, astfel:
•fluviul Dunarea 138 km, bratul Rau (Bala) 9 km, bratul Macin 22 km, cursuri de apa afluente
Dunarii 526 km;
• afluenti din bazinul hidrografic ,,Litoral" 573,2 km cuprinzand cursuri de apa care se varsa in
Marea Neagra direct sau prin limanuri maritime, precum si cursurile de apa afluente Canalului
Dunare – Marea Neagra
•lacuri situate atat in bazinul hidrografic al Dunarii cat si in bazinul hidrografic Litoral;
In componenta retelei hidrografice dobrogene intra o serie de cursuri de apa cu scurgere
permanenta, cu debite medii multianuale cuprinse intre 0.01 – 0.7 m3 /s, cu lungimi sub 80 km. dar
si numeroase vai cu scurgere intermitenta care seaca in timpul verii.
IV.1.2.Alimentarea cu apă
Municipiul Mangalia sursa de alimentare cu apă potabilă este apa subterană care este
provenită care pompa cu ajutorul unor pompe sumersibile.
Tipul pompelor pot fi cu piston sau centrifuge. Cel mai ridicat randamend il au cele
centrifuge deoarece cu aceeași cantitate de energie, față de cele cu piston, pot vehicula o cantitate
mult mai mare deoarece pentru un singur ciclu cantitatea de apă preluată de palele pompei sunt mai
mari.
„Spaţiul Hidrografic Dobrogea – Litoral se află în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă
Dobrogea – Litoral şi are în componenţă bazinele hidrografice Dunăre şi Litoral. Administraţia
Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral are în administrare o suprafaţa de 18.164,56 kmp.
Relieful Spaţiului Hidrografic Dobrogea este caracterizat de următoarele forme geomorfologice:
Masivul Dobrogei de nord şi Podişul Dobrogei de sud. Grupa Măcinului, din Masivul Dobrogei de
nord reprezintă cea mai înalta formă de relief, atingând 467 m înculmea Pricopan. Pe sectorul
Dobrogei de sud se delimitează ca unitate morfologică semnificativă Podişul Tortomanului, care
ocupă o fâşie lată de cca. 30 km, delimitat la vest de culoarul Dunării, iar la est de Marea Neagră.
Înălţimile acestuia sunt cuprinse între 10 m şi 200 m.
Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de 244 km (între braţul Musura şi Vama
Veche) reprezentând 6% din lungimea totală a ţărmului Mării Negre, cuprinzând 128 km de apă
tranzitorie marină şi 116 km de apă costieră. Ţărmul românesc prezintă cca. 80% ţărmuri cu
altitudine joasă - plaje şi cca. 20% ţărmuri înalte – faleze, sectorul nordic reprezentând 68%, iar cel
sudic 32%.
Reţeaua hidrografică a spaţiului hidrografic Dobrogea - Litoral cuprinde 16 cursuri de apă
permanente.Lungimea totală a cursurilor de apă permanente de pe întregul teritoriu este de 542 km.
10
Repartiţia pe bazine hidrografice este următoarea: 71% aparţin bazinului Litoral şi 29% bazinului
Dunării. Repartiţia pe zone indică faptul că 90% din lungimea totală a cursurilor de apă revine
Dobrogei de Nord şi 10% Dobrogei de Sud. Cele mai importante cursuri de apă ale Dobrogei sunt:
Casimcea (S = 740 km2 , L = 69 km), Taiţa (S = 591 km2 , L = 57 km), Slava (S = 356 km2 , L = 38
km), Teliţa (S = 287 km2 , L = 48 km) şi Hamangia (S = 224 km2 , L = 33 km), toate aparţinând
Dobrogei de Nord. În ceea ce priveşte ţărmul românesc, lungimea cumulată este de 244 km şi se
întinde de la braţul Musura din Delta Chiliei (pe linia de graniţă cu Ucraina) şi până la Vama Veche
(graniţa cu Bulgaria). Apele costiere româneşti ale Mării Negre sunt reprezentate de apele de
suprafaţă situate între uscat şi distanţa de 1 milă marină faţă de cel mai apropiat punct al liniei de
bază, fiind localizate între Chilia şi Vama Veche. În componenţa reţelei hidrografice a Deltei
Dunării intră: braţele principale prin care Dunărea traversează Delta şi se varsăîn Marea Neagră
(Chilia, Tulcea, Sulina şi SfântuI Gheorghe).
IV.1.3.Managemetul apelor uzate
În etapa de construcție a uzinei de biogaz apa va fi folosită pentru realizarea contrucției. În urma
realizării acestei etapei nu vor rezulta ape uzate deoarece vor fi înglobate la realizarea materialelor
de construcții.
Pentru activitățile igienico-sanitare se vor utiliza toalete ecologice. Aceste toalete ecologice se vor
închiria și întreținut de o societate autorizată.
La amplasarea motorului termic va fi necesar igienizarea locului respectiv, dar nu vor rezulta ape
uzate.
În etapa de operare colectarea apelor uzate va fi astfel:
•apele uzate rezultate din activitățile ce se vor desfășura în clădire (grupuri sanitare, dușuri,
chiuvete) vor fi descărcate în rețeaua de ape uzate
•vehiculele care vor fi igienizate apele vor fi evacuate în scurgerea din curtea incintei”
IV.1.4.Prognozarea impactului
În perioada realizării investiției lacul din apropierea uzinei unde se va produce biogaz și apele
freatice poate fi contaminate accidental cu carburanți de utilajele folosite sau din alte deșeuri (ex.
deșeuri menajere, deșeuri de la ambalaje, etc).
Apele uzate de tip fecaloid menajer vor fi colectate separat (nu vor intra în fluxul de fermentare),
vidanjate și epurate într-o stație de epurare autorizată. Apa rezultată va corespunde limitelor impuse
în H.G. Nr. 325/2005 care modifică și completează H.G. Nr. 188/2002 – NTPA 002 privind
condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare a localităților și direct în stațiile de
epurare.
Se face precizarea că, nu sunt luate în considerare eventuale acte de reavoință care pot conduce
chiar la poluări accidentale – incidente de tipul descărcării intenționate a cisternei cu dejecții sau
digestat în canale de drenare sau, deversări ca urmare a accidentelor de circulație.
IV.1.5.Măsuri de diminuare a impactului
Măsurile pentru diminuarea impactului vor fi:
•manipularea combustibililor pentru utilaje se execută în așa manieră încât nu vor exista scăpări
accidentale pe sol.
•aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a poluării accidentale prevederilor în vigoare
•intretinerea constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apă și de evacuare a apelor uzate in
conditii corespunzatoare in scopul minimizării pierderilor de apă sau poluării accidentale a solului
si pânzei freatice;
•orice material utilizat în construcţii şi în exploatare va fi depozitat în spaţii special amenajate;
•folosirea oricăror substanţe toxice în procesul de construcţie şi în exploatare se va face în
funcţie de caracteristicile acestora;
•manipularea materialelor sau a altor substanţe utilizate în tehnologii se va realiza astfel încât
să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaţii.
IV.2. Aerul
IV.2.1.Date generale
Clima în municipiul Mangalia evoluează pe baza climei ttemperat continentale, przentând anumite
11
particularități legate de poziția geografică și de componentele fizico-geografice ale teritoriului.
Existența Mării Negre și Dunărea (cu o influență mai mică) asigură umiditatea aerului și totodată
provacă reglarea temperaturii.
Fig.8. Vatiația temperaturii în aria Constanței
Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei pe România + 11,2ºC.
Temperatura minimă înregistrată în Constanța a fost -25°C la data de 10 februarie 1929, iar cea
maximă +38,5°C la data de 10 august 1927. Vânturile sunt determinate de circulația generală
atmosferică. Brizele de zi și de noapte sunt caracteristice întregului județ Constanța.
IV.2.2.Surse şi poluanţi generaţi
Sursele principale şi poluanţii atmosferici caracteristici perioadei de construcţie vor fi reprezentate
de:
- lucrările de pregătire ale construcțiilor actuale (bazine existente) – poluanți particule;
- pregătirea platformelor pe care se vor monta echipamentele noii instalaţii: săpături, umpluturi, etc;
- manevrarea deşeurilor de construcţie – poluanţi particule;
- lucrări de construcţie: debitare, sudură, vopsire – poluanţi: particule, NOX, CO, compuşi organici
volatili (COV);
- funcţionarea utilajelor motorizate utilizate pentru realizarea acțiunilor, pentru manevrarea
echipamentelor din componenţa instalaţiei şi a materialelor, transportul echipamentelor şi al
materialelor – poluanţi: NOX, SO2, CO, particule cu conţinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),
COV.
În urma desfăşurării procesului tehnologic în instalația de producere biogaz vor funcționa, cu
diferite regimuri temporale, mai multe categorii de surse de poluanți atmosferici.
Acestea sunt reprezentate de:
- Surse mobile - gaze de ardere generate de vehiculele de transport(dejecție crudă, digestat)
- Surse mobile - gaze de ardere generate de utilajele din incintă(trafic rutier și încărcător frontal)
- Sursa fixă de ardere – motorul generatorului de electricitate(regim permanent)
Acestor surse li se adaugă emisiile necontrolate de amoniac și metan ca rezultat al manevrărilor și
stocării temporare pe amplasament.
Referitor la emisiile de gaze de ardere produse de generatorul de electricitate, în conformitate cu
specificațiile standard ale producătorilor acestor tipuri de echipamente, acestea aparțin domeniului:
•NO2 – 500 mg/Nm3
•SO2 – 350 mg/ Nm3
•CO – 1000 - 1500 mg/ Nm3
•VOC total (include metanul) – 1000 mg/ Nm3
•COVNM – 75 mg/ Nm3
pentru condiții normale de temperatură și presiune și un conținut în Oxigen de 5%.
IV.2.3.Prognozarea poluării aerului
Impactul unei instalații de biogaz asupra calității aerului se manifestă în două direcții: pe de o parte
se materializează rapid beneficiile legate de controlul mirosurilor și reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră iar pe de altă parte, contribuția surselor noi, de gaze de ardere (mobile și fixe) trebuie
evaluată.
Pornind de la această situație, în contextul local al amplasamentului, a fost efectuată o evaluare a
modificărilor parametrilor de calitate ai aerului ambiental având în vedere:
- poluanții relevanți în această evaluare, respectiv gazele de ardere și particule
- amoniacul nu a fost considerat relevant pentru evaluare întrucât instalația de biogaz va conduce la
diminuarea semnificativă a emisiilor din această categorie
- a fost luat în considerare întregul spectru de activități adiacente din aria de impact.
Impactul poluanţilor atmosferici generaţi asupra calitatii aerului ambiental, s-a determinat prin
modelarea matematică a câmpurilor de concentraţii pe diferite intervale de mediere, asociate
valorilor limită şi valorilor de prag ce se constituie în criterii pentru evaluarea calităţii aerului.
Evaluarea nivelurilor de poluare s-a efectuat în raport cu valorile limită, valorile țintă și nivelurile

12
critice prevăzute de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător și concentrațiile
maxime admisibile pentru particule totale în suspensie (TSP) prevăzute de STAS nr. 12574/1987.
IV.2.4.Măsuri de diminuare a impactului
Măsurile de reducere a emisiilor şi a nivelurilor de poluare vor fi atât tehnice, cât şi operaţionale şi
vor consta în:
- folosirea de utilaje de construcţie moderne, dotate cu motoare ale căror emisii să respecte legislaţia
în vigoare;
- reducerea vitezei de circulaţie pe drumurile publice a vehiculelor grele pentru transportul
echipamentelor şi al materialelor;
- stropirea cu apă a deşeurilor de construcţie depozitate temporar în amplasament, în perioadele
lipsite de precipitaţii;
- diminuarea la minimum a înălţimii de descărcare a materialelor care pot genera emisii de
particule;
- utilizarea de betoane preparate în staţii specializate, evitându-se utilizarea de materiale de
construcţie pulverulente în amplasament;
- curăţarea roţilor vehiculelor la ieşirea din şantier pe drumurile publice;
- oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate.
Emisiile de biogaz nearse și funcționarea faclei auxiliare vor fi reduse la minimum. Orice
emisii semnificative de biogaz nears (inclusiv funcționarea supapelor de reducere a presiunii
asociate clopotului de stocare a biogazului) precum și programul de funcționare a faclei auxiliare se
înregistrează.
În faza de execuție a investiției, sursele care vor genera emisii de poluanţi în atmosferă sunt
reprezentate de utilajele (excavatoare, macarale etc.) folosite pentru construcţia obiectivului.
Funcţionarea acestora va fi intermitentă, în funcţie de programul de lucru (maximum 10 ore/zi, 6
zile/săptămână) şi de graficul lucrărilor.
Din folosirea utilajelor, vor rezulta gaze de eşapament (hidrocarburi, monoxid de carbon, oxizi de
azot, oxizi de sulf, pulberi, etc). La acestea se va adăuga şi o cantitate redusă de gaze de sudură,
precum și pulberi din manipularea materialelor pulverulente.
În condiţiile amplasamentului şi tehnologiei stabilite, nu se previzionează modificări ale
standardelor locale de calitate a aerului ca urmare a soluţiei implementate. Zona de influență a
emisiilor de gaze de ardere.
IV.3. Solul
IV.3.1.Caracteristicile solurilor dominante
Solul reprezintă stratul subțire și fecund, deosebit de complex și în continuă schimbare, de la
suprafața pământului. Solul este cel mai prețios capital al comunităților biologice, oferind resursele
de bază necesare vieții. Solul nu este un material inert, el fiind constituit din materiale organice,
minerale, substanțe nutritive, insecte, microorganisme care realizează un echilibru dinamic.
Formarea solului este un proces foarte îndelungat, datorat acțiunii combinate a mai multor factori,
biotici și abiotici. Odată cu formarea sa, solul este supus unui proces continuu de degradare, atât sub
acțiunea factorilor naturali.
Litoralul Mării Negre este format la nord din cordoane de nisip, care separ lacurile de mare, iar în
partea sudică se remarcă o faleză abruptă formată din calcar și loess cu înaltimi de 15-30 m.
Litoralul românesc are o lungime total de 244 km, reprezentând 7,65% din grania României și este
împărțit în 2 mari sectoare: plaje joase, aflate între Sulina și Cap Midia și plaje înalte, aflate în
partea sudică, respectiv între Cap Midia și Vama Veche.
IV.3.2.Surse de poluanţi
În vederea realizării proiectului, activitățile care pot fi considerate ca surse de ipoluare a
solului și subsolului în două categorii:
- surse specifice perioadei de execuţie:
- surse specifice perioadei de funcţionare
În perioada de realizare a investiției a uzinei din care se va produce biogazul, solul se poate
contamina datorită:
13
 •executarea lucrarilor de excavare in vederea execuției fundațiilor;
•deşeuri depozitate necontrolat
•ocuparea temporară a solului cu materiale de construcții
•modificări ale condițiilor de drenare datorate lucrărilor de excavații
•scurgerilor accidentale de carburanți de la utilajele de construcție folosite
•scurgerilor accidentale de carburanţi, lubrifianţi, uleiuri de la utilaje
•depozitarea temporară necontrolată a recipientelor de stocare a vopselelor
•depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor de tip menajer rezultate de la operatorii lucrărilor
de construcţie.
Surse specifice perioadei de funcţionare
•scăpări accidentale de produse utilizate pe fluxul tehnologic
•emisii de poluanți în atmosferă rezultate din tehnologie cu influențe negative asupra solului;
•modificarea negativă a elementelor solului și subsolului pin deversări/scurgeri accidentale de
materii prime sau produși și subproduși (digestat) în timpul operațiilor de transport și manipulare;
•poluări cu substanțe petroliere datorate transportului materiilor prime și deșeurilor rezultate în
procesul tehnologic;
In perioada de realizare a lucrarilor de investitie si dupa punerea in functiune a instalatiei, in timpul
funcționării instalației de biogaz nu va exista posibilitatea contaminării directe a solului si nu vor
exista surse continue de poluare a solului.
In perioada de realizare a lucrarilor de instalarea a motorului termic si dupa punerea in functiune al
acestuia, in timpul funcționării instalației de biogaz nu va exista posibilitatea contaminării directe a
solului si nu vor exista surse continue de poluare a solului.
IV.3.3.Prognoza impactului
Poluarea sau afectarea solului reprezintă orice acțiune care produce dereglarea funcționării normale
a solului ca suport în cadrul diferitelor ecosisteme. Activităţile care se vor desfăşura pe
amplasamentul instalației de biogaz în cele două perioade ale proiectului (construcţie şi funcţionare)
nu vor avea impact asupra componentelor subterane – geologice şi nici nu vor produce schimbări în
mediul geologic.
Impactul rezidual este considerat a fi scăzut. A fost evaluată severitatea 1, deoarece toate posibilele
forme de impact sunt posibil a se manifesta exclusiv în limita amplasamentului. În plus, datorită
sistemelor de prevenire şi control existente sau care urmează a fi implementate probabilitatea de
apariţie a unui posibil impact este foarte mică. Ca urmare, semnificaţia impactului este foarte
scăzută.
IV.3.4.Măsuri de diminuare a impactului
Măsurile de protecţie a solului şi subsolului în etapa de construcţie/montaj vor consta din:
- verificarea zilnică a stării tehnice a utilajelor şi echipamentelor;
- alimentarea cu carburanţi a utilajelor se va efectua sub supraveghere;
- schimbarea uleiului utilajelor în unităţi specializate şi nu pe amplasament;
- impunerea către furnizorii de materiale de construcţie a utilizării de vehicule corespunzătoare din
punct de vedere tehnic;
- depozitarea temporară a deşeurilor de construcţie pe platforme protejate, special amenajate;
- colectarea deşeurilor de tip menajer în punctele special amenajate din cadrul platformei;
- valorificarea deşeurilor inerte din construcţie la reabilitarea drumurilor de acces către
amplasament
- deșeurile nepericuloase sau periculoase rezultate din aceste activități vor fi colectate în punctele și
recipienții dedicați și eliminate ulterior prin operatori autorizați.
Se apreciază că prin implementarea acestor măsuri în etapa de construcţie, posibilitatea de poluare a
solului sau a subsolului este redusă.
Măsurile de protecţie a solului şi subsolului în etapa de funcţionare vor fi:
‾ stocarea materialelor pe platforme betonate, cu capacitate de preluare
14
 integrală a eventualelor scurgeri accidentale;
‾ utilizarea pentru stocarea dejecțiilor de vase închise, impermeabile
‾ managementul deşeurilor conform cerinţelor legale
‾ limitarea la minimum a terenului scos din circuitul pedologic natural
‾ management eficient al materiilor prime și a deșeurilor cu potențial de
poluare biologică a solului
V. Biodiversitatea
„Habitatele naturale şi seminaturale, întâlnite la nivelul spațiului hidrografic DobrogeaLitoral în
toate mediile, acvatic, terestru şi subteran se grupează în:
• habitate acvatice:habitate acvatice dulcicole, salmastre, marine şi costiere.
• habitate terestre: habitate de pădure, de pajişti stepice şi tufişuri, habitat de silvostepă,
habitat de mlaştini şi turbarii;
• habitate subterane: habitate cavarnicole sau de peşteră.
Habitatele naturale sunt reprezentate de:
• habitatele costiere, marine şi de dune constituite din: vegetaţie anuală perenă a tarmurilor;
dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă.
• habitate de apă dulce: lacuri şi iazuri, ape stătătoare.
• habitate cu pajişti şi tufărişuri: habitate cu tufărişuri scunde, tufărişuri de foioase ponto-
sarmatice, pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice etc.
• habitate de turbării şi mlaştini: habitate cu mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante,
mlaştini alcaline.
• habitate de stâncării şi peşteri: versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase,
peşteri închise accesului public;
• habitate de pădure: păduri ripariene mixte, păduri balcano-panonice de cer şi gorun, habitate
de vegetaţie forestieră, vegetaţie de silvostepă, păduri dobrogene de fag etc.
La nivelul spaţiului hidrografic Dobrogea - Litoral au fost desemnate 26situri de importanta
comunitară (S.C.I.), 27 arii speciale de protecţie avifaunistică (S.P.A.-uri)”.
IV.7. Mediul social si economic
IV.7.1.Evaluarea mediul social şi economic
Municipiul Mangalia este o lacalitate mică, de tipul urban, cu infrastuctură în dezvoltare.
Mangalia are o popolație de 36.364 de locuitori.
Conform recensământului din 2011 populația este în scădere față de cea din recensământul din 2002
unde populația a fost de 40.150 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt români (82,4 %). Principalele minorități sunt cele de turci (4,05%) și
tătari (3,25%). Diferența de 9.16 % sunt alte etnii. Majoritatea locuitorilor sunt ortodoxi (81,22%)
cu o minoritate de musulmani (7,52%). Diferența de 9,21% au o altă relegie.
Industria este reprezentată de Șantierul Naval și de rețeaua de distribuție a energie termice.
În oraș este dezvoltat turismul care este frecventat în sezonul estival.
Principalele atracții turistice sunt portul turistic din Mangalia, muzeul de Arheologie „Callatis”,
geamia „Esmahan Sultan”, muzeul de Marină, Herghelia Mangalia și plaja din Mangalia.
VI. Monitorizarea: planul de monitorizare a mediului
VI.1. Generalităţi
Planul de monitorizare a mediului reprezintă un program amplu elaborat de Garda de mediu din
județul Constanța în scopul permofamanței relativ la o serie întreagă de cerințe de management de
mediu impuse de reglementările legale
Informaţiile cu privire la monitorizare sunt introduse într-o bază de date folosite ca un management.
VI.2. Planul de monitorizare propus
Monitorizarea echipamentelor folosite pentru cogenerare se va face cu ajutorul programului deja
utilizat Scada.
Cu ajutotul unei platforme SCADA la uzina de producere a biogazului se vor respecta următoarele
etape:
• introducerea datelor;

15
 • conţinutul câmpurilor de date;
• instrucţiuni de utilizare şi cerinţe de actualizare;
• reguli pentru corectarea datelor;
• prevederi cu privire la de controlul accesului (şi alte metode de asigurare a integrităţii şi
calităţii datelor);
• activitatea de stocare a datelor de monitorizare;
• activitatea de analiză a tendinţelor;
• documente de referinţă accesabile prin intermediul hotlink-urilor;
• posibilităţile de generare a raportului pentru monitorizarea operaţională de rutină, analiza
tendinţelor şi furnizarea de informaţii pentru Raportul anual de monitorizare de mediu.
VII. Situaţii de risc
VII.1. Riscuri naturale
Principalele riscuri naturale pe care îl reprezintă sunt:
• fenomenele metereologice
-înghețul
-furtuni
-cutremure
-secetă
-indundații
• incendii
Prin apariția incendiilor care pot apărea natural(secetă) sau din cauza unor neglijențe umane
personalul este predispus la vătămare și va fi necesară iplementarea unor norme de siguranță.
• fenomene geologice (alunecări de teren, cutremure).
VII.2. Accidente potenţiale
Amplasamentul nu este sub incidența prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804 / 2007 privind
controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase .
Riscuri asociate activitățile desfășurate pe amplasamentul depozitului sunt:
-risc pentru angajați
-risc de producere a unor poluări accidentale a factorilor de mediu.
Situațile de risc sunt din cauze naturale și industriale.
Accidentele naturale principale pot fi înghețul, furtunile sau adverse și cutremurile.
Un risc potențial îl reprezintă înghețul. Prin apariția înghețului acesta poate afecta un tronson de
conductă cu biogaz sau agent termic. De accea principala măsură de protecție va fi folosirea unor
materiale izolatoare.
Prin apariția furtunilor sau a adverselor există pericolul ruperii liniilor de tensiune. La ruperea
acestora adversele pot favoriza electrocutarea deoarece apa este conducătoare de electrice.
Construcțiile s-au prevăzut să reziste la cutremure, rezistența la seism fiind prevăzută conform
zonării seismice a teritoriului României.
Accidentele industriale pot fi: de natură, incendii, explozie.
Principalele accidente îl reprezintă exploziile, vătămarea cu apă supraîncălzită, vătămare cauzată
din cauza unor căderi naturale.
Pentru prevenirea acestora se vor realiza măsuri de protecția muncii la o anumită perioadă. Aceste
măsuri sunt obligatorii deoarece prin aplicarea lor se va evita un eventual accident de muncă.
Cel care instruiește va trebui să aibă competențele necesare să facă asta, iar cel instruit va trebui sa
facă anual un test psihologic.
Utilajele cu care se lucrează trebuie să respecte normele de securitate și funcționare.
În cazul unor calamități (cutremure) se pot înregistra ruperi ale straturilor hidroizolatoare cu
infiltrații în sol și apa freatică.
Accidentele care ar putea polua semnificativ aerul, sunt datorate unor antrenări a deșeului în aer
datorită unor condiții meteo extreme sau unor incendii .
VII.3. Analiza posibilităţii apariţiei unor accidente industriale cu impact semnificativ
asupra mediului
Singurul mod prin care mediul poate fi poluat este eliminarea accidentală din uzina de biogaz a unor

16
tipuri de combustibili, uleiuri sau alte substanțe inflamabile în mediul marin și Deoarece

Bibliografie

17