Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
W
C
P
P
p
turbina mec
a disponibil
3 , 2569
3 , 0
8 , 770
.
39
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Fig. 3.2. Variatia factorului de eficienta Cp in raport cu factorul de franare
3.1. Predimensionarea arborelui de intrare
3.1.1 Calculul puterii electrice necesare la iesirea din turbina
i total e
P P
7125 , 0 95 , 0 75 , 0
electric mecanic total
75 , 0
mecanic
95 , 0
electric
[ ]
[ ] [ ] [ ]
[ ]
3
1309,2 10 kWh
1309, 2 kWh/luna 0,505 Wh/sec
30 zile 24 ore 3600 sec
consum
E
[ ]
[ ]
[ ] [ ]
[ ]
i
0,505 Ws
0,505
0,5 W P 0, 708 W
1 sec 0, 7125
t 1 sec
consum e
e
total
E P
P
t
nt- turatia turbinei nt=30 [rot/min]
3.1.3 Predimensionarea arborelui de intrare din conditia de rezistenta la
rasucire
Arborele este confectionat din Otel Aliat marca 40Cr11 cu c=520 [Mpa]
[ ] [ ]
3
3
1 1 3
16 16 13522 16
5, 09 mm 25 mm
520
STAS
t t
a
i a
M M
d d
d
3.2. Proiectarea multiplicatorului armonic
40
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
3.2.1. Predimensionarea elementului elastic din conditia de rezistenta la
oboseala
1. Numerul de dinti al rotii elastice, respectiv al rotii rigide ze, zr
N k
z
z z
z
i
z
e
e r
e r
ge
Fig 3.3. Sectiune element elastic
[ ] [ ]
100;
100 200 dinti 202 dinti
2
2;
r
ge
e
e r
r e
i
z
z z
z z
;
,
3. Rezistenta la oboseala a materialului rotii elastice -1=520 [Mpa]
41
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
4. Modulul de elasticitate longitudinal al rotii elastice E=210
5
[Mpa]
5. Coeficientii de latime, de grosime ai rotii elastice:
2 , 0
bd
;
014 , 0
sd
3.2.3. Determinarea elementelor geometrice ale rotii dintate rigide
1. Diametrul de picior al rotii rigide
( ) ( ) [ ]
02 0
2 0, 5 2 8, 03 0, 5 41, 25 57, 31 mm
fr w a
d a d + +
2. Diametrul de cap al rotii rigide
[ ]
0
2 2 2
54,58 2 1, 41 2 0, 28 2 0, 05 0, 28 56,81 mm
ar ae n d
ar
d d w h x m
d
+
+
3. Inaltimea activa a dintelui, hd=m=0,28mm
3.2.4. Verificarea lipsei interferentei
1. Diametrul cercului inceputurilor evolventice pentru roata elastica
[ ]
cos 0,94
0, 28 200 53,88 mm
cos 0,97
le e
le
d m z
43
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
2. Diametrul cercului inceputurilor evolventice pentru roata rigida
[ ]
cos 0, 94
0, 28 202 54, 712 mm
cos 0,97
lr r
lr
d m z
3. Conditiile lipsei interferentei
0
0
2
54,58 54, 712 2 1, 41(Adevarat)
2
56,81 53,88 2 1, 41 0, 05(Adevarat)
ae lr n
ar le n
d d w
d d w x
+
+
+
+
4. Diametrul cercului de baza al rotii elastice
[ ]
cos 0, 28 200 cos 20 52, 62 mm
be e
d m z
5. Diametrul cercului de baza al rotii rigide
[ ]
cos 0, 28 202 cos 20 53,15 mm
br r
d m z
44
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Capitolul IV : Proiectarea sistemului electric pentru o eoliana
de mica putere
4.1. Generatorul
In cazul generatoarelor asincrone, datorita alunecarii, exista posibilitatea
functionarii acestora cu usoare variatii de viteza vom folosi o masina asincrona (MAS) cu
rotor in scurtcircuit asociata cu un convertor static de tensiune si frecventa (CSTF)
indirect.
Fig. 4.1. Componenta sistemului electric
In principiu, viteza se regleaza prin intermediul frecventei de alimentare a
infasurarilor statorice.
Bidirectionalitatea CSTF asigura functionarea atat in zona hiposincrona (sub
caracteristica mecanica naturala), ct si in cea hipersincrona (deasupra
caracteristicii mecanice naturale) si controlul energiei reactive vehiculate cu reteaua
de distributie.
Turbina eoliana fiind cu viteza variabila, pentru optimizarea puterii debitate in
retea, in functie de viteza vntului, este de dorit ca sa se poata regla viteza de
rotatie a eolienei.
Generatorul cu viteza variabila ar permite functionarea pentru o gama mult mai
larga a vitezei vntului, deci recuperarea unei cantitati mai mari din energia vntului,
reducnd in acelasi timp zgomotul pe durata intervalelor cu vnt slab. in cazul eolienelor
cu viteza variabila, sistemul este reglat astfel inct, pentru fiecare viteza a vntului,
eoliana sa functioneze la puterea maxima. Este ceea ce se numeste Maximum Power
45
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Point Tracking (MPPT). Pentru o anumita viteza de rotatie a eolienei, puterea maxima se
obtine in concordanta cu caracteristica eolienei P(Q).
Fig. 4.2. Diagrama putere viteza vantului
Bilantul de puteri: MAS
Pmec =Pelec (PS)
PS = Pmec - Q pierderi
Parametrii ce caracterizeaza generatorul asincron (MAS) sunt:
- numarul de poli ( de perechi de poli); - 8
- puterea nominala[kW] - 2,5 kw
- turatia nominala [rot/min]; - 1800 rot/min
- randamentul nominal; - 0,95
- factorul de putere nominal; - 0,87
Viteza de rotatie se poate modifica in limite largi (intr-un domeniu de pna la 3),
prin modificarea frecventei de alimentare a masinii.
Sistemele eoliene cu viteza variabila ce functioneaza conectate la retea,
utilizeaza convertoare statice de tensiune si frecventa (CSTF).
4.2. Convertorul static de tensiune si frecventa (CSTF) compus din:
- convertor c.a.-c.c. - (redresor) (1) (se utilizeaza redresoare necomandate, cu
diode, in cazul generatoarelor sincrone. Acestea sunt convertoare unidirectionale. In
cazul generatoarelor asincrone, se utilizeaza redresoare cu comanda in durata. Acestea
pot furniza si energia reactiva necesara magnetizarii.)
46
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
- convertor c.c.-c.a. - (invertor) (2) (prin comanda acestuia, se poate regla
frecventa si valoarea eficace a energiei, astfel inct sa se poata realiza conectarea la
retea. Se prefera utilizarea invertoarelor cu modulatie in durata, deoarece calitatea
energiei furnizate este mai buna)
Dimensionarea unui sistem eolian pentru un consumator izolat are ca
obiectiv realizarea unei conversii de putere a parametrilor electrici variabili preluati
de la bornele generatorului eolian, in parametri constanti stabilizati oferiti
consumatorului final. Sistemul eolian prezentat are in componenta un generator de
tensiune, un etaj invertor de tensiune (24-220 V) si instalatia de automatizare
aferenta, dupa cum se arata in schema bloc din figura 4.3. In cele ce urmeaza, se
vor detalia componentele etajului invertor.
Schema bloc este alcatuita din:
Stabilizator de tensiune;
Redresor de tensiune;
Invertor de tensiune;
Schema de selectare automata a sursei de alimentare a invertorului.
Aceasta schema a fost adoptata pe baza urmatoarelor criterii:
Necesitatea stabilizarii tensiunii variabile preluate de la generator;
Folosirea unui banc de baterii pentru continuitatea alimentarii cu
tensiune in cazul in care generatorul nu functioneaza;
Convertirea tensiunii preluate de la generator/baterii trebuie sa se faca
la anumiti parametri de calitate (valoarea tensiunii de iesire sa varieze maxim cu
10%, valoarea frecventei tensiunii de iesire sa varieze cu maxim 1%);
In cazul in care parametrii de iesire ai invertorului de tensiune nu mai
corespund limitelor admise, sa se faca comutarea automata pe sistemul national de
distributie;
Randamentul de conversie al tensiunii oferite de generator sa ajunga
la un maxim de 95%.
47
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Fig.4.3. Sistemul electric - schema bloc
48
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Principalii parametri de functionare ai etajului de putere sunt:
Tensiune de intrare: 24V curent continuu;
Tensiune de iesire: 220V curent alternativ 10%;
Frecventa tensiunii de iesire: 50 Hz 1%;
Puterea nominala continua: 2500 W (3125 VA) pe sarcina rezistiva.
Pentru realizarea acestui etaj intermediar de conversie dintre generator si
reteaua de consum, se vor urmari:
Dimensionarea si realizarea stabilizatorului de tensiune;
Dimensionarea si realizarea redresorului de tensiune;
Dimensionarea, alegerea componentelor si realizarea invertorului de
tensiune;
Extragerea de concluzii pe baza montajului realizat si principalelor
forme de unda ale acestuia.
Deoarece necesarul de putere instalata difera de la consumator la
consumator, puterea dimensionata a etajului invertor variaza pentru fiecare
consumator in parte. Schema de comanda si schema de putere ramn aceleasi
pentru orice valoare a puterii de iesire, singurele modificari facndu-se asupra
valorilor componentelor din scheme; rezulta de aici ca discutia care se face asupra
unei valori a puterii dimensionate a iesirii invertorului se poate extinde pentru o plaja
de valori destul de larga.
Datorita modului de constructie, singura diferenta fata de un etaj invertor de
o putere mai mare o constituie magnitudinea curentilor de circulatie, principalele
tensiuni ramnnd aceleasi, putndu-se astfel aproxima o scalare de la puterea de
2.5 kW la puterea de 6 kW.
Aceasta scalare se poate determina din raportul puterilor (P6kW/P2.5kW=2,4),
deci orice curent din schema de 2,5 kW va avea un corespondent de 2,4 ori mai
mare in schema de 6 kW, stresul datorat tensiunilor fiind acelasi.
Peste 6 kW, se considera inoportuna folosirea unei tensiuni de intrare de
24V, datorita curentilor mari care apar la intrarea invertorului de tensiune,
recomandndu-se folosirea unui etaj indermediar convertor cc-cc pentru mentinerea
in limite acceptabile a valorilor curentilor de intrare, sau cresterea tensiunii de
intrare a invertorului.
4.2.1. Stabilizatorul de tensiune - are rolul de a stabiliza tensiunea aplicata
unui consumator de energie electrica fata de variatiile tensiunii sursei de alimentare,
variatiile rezistentei de sarcina si variatiile temperaturii. El se intercaleaza intre
sursa de alimentare si consumator.
Datorita actiunii stabilizatorului, tensiunea de la bornele sarcinii poate fi
practic constanta si independenta de factorii perturbatori, deci ansamblul sursa de
alimentare - stabilizator de tensiune poate fi privit ca o sursa de tensiune aproape
ideala, cu o rezistenta interna foarte mica.
49
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Datorita acestei rezistente interne foarte mici, se reduce interactiunea
nedorita dintre diversii consumatori care se alimenteaza in paralel de la aceeasi
sursa de alimentare, evitnd astfel producerea unor perturbatii grave in functionarea
acestora.
Folosirea stabilizatoarelor este necesara si in cazul alimentarii multora dintre
schemele electrice a caror functionare corecta implica o tensiune de alimentare
mentinuta riguros intre anumite abateri maximum admisibile.
Problema stabilizarii tensiunii de alimentare se pune in mod deosebit in cazul
aparatelor electronice de masura, a caror precizie de masurare este sensibil
influentata de stabilitatea tensiunii de alimentare.
In cazul cnd rezistenta de sarcina a stabilizatorului este constanta, curentul
prin aceasta va fi constant, deci stabilizatorul de tensiune in mod implicit joaca rolul
unui stabilizator de curent.
Datorita tensiunii variabile oferite de generatorul de tensiune, pentru
alimentarea invertorului s-a folosit un etaj intermediar de stabilizare a tensiunii.
Acesta este dimensionat sa asigure o tensiune stabilizata de iesire de:
U= 24V;
I= 40A; la o variatie a tensiunii de intrare de 10 V.
De mentionat faptul ca acest stabilizator se poate folosi numai pentru maxim
40 A iesire, deoarece peste aceasta limita pierderile in conductie devin foarte mari.
La generatoarele care asigura o tensiune de iesire constanta, dar si puteri
mai mari, se poate elimina intercalarea unui astfel de stabilizator.
Parametrii principali:
Tensiune de intrare: 25-35 V
Tensiune de iesire: 24 V
Curent maxim: 40A
Stabilizatorul este realizat din 5 circuite integrate LM338 puse in paralel,
capabile sa suporte fiecare 8A pentru o valoare a tensiunii de iesire intre 24 si 32V,
si deci per total valoarea de 40A necesara.
Pentru impartirea uniforma a curentilor pe cele 8 circuite integrate, s-au
conectat in serie cu iesirea acestora cte o rezistenta de 0,1 la 5W. De notat
faptul ca aceste stabilizatoare pot suporta, pe o durata maxima de 0,5 secunde, si
in conditiile montarii pe un radiator, curenti de pna la 12A fiecare, fiind deci
compatibili cu sarcini ce necesita curenti de pornire ridicati. Deasemenea, aceste
circuite stabilizatoare detin prin constructie circuite de protectie la suprasarcini si
scurtcircuit, marind fiabilitatea ansamblului general.
Valoarea tensiunii de iesire se regleaza prin comanda pe pinul 3 (ADJ),
comanda data de tranzistorul 2N2905.
Pentru realizarea stabilizarii tensiunii de iesire la variatiile att ale tensiunii
de intrare, ct si a sarcinii conectate, s-a folosit amplificatorul operational de mare
precizie LM308. Aceasta reglare se face prin setarea unei tensiuni de referinta pe
intrarea neinversoare (pinul 3) prin intermediul rezistentei R5 si a potentiometrului
TR1.
50
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Aceasta valoare este comparata cu valoarea intrarii inversoare (pinul 2),
valoare preluata de pe divizorul de tensiune format din rezistentele R6, R7, R8 si R9.
La o variatie a tensiunii de iesire, comparatorul va comanda curentul de baza a
tranzistorului 2N2905, care la rndul lui va comanda intrarile de reglare ale
circuitelor integrate stabilizatoare LM338.
Datorita limitarii tensiunii de alimentare a circuitului integrat LM308 intre 2 si
20V, s-a introdus un stabilizator de tensiune LM7818, pentru a alimenta
amplificatorul operational LM308 la o tensiune constanta de 18V, si a asigura astfel
precizia necesara.
Pentru a putea corecta variatiile de tensiune de la bornele de intrare, s-a
conectat la intrarea stabilizatorului doua condensatoare electrolitice de valori mari,
10.000F/63V, iar la iesire un condensator de 47F/63V.
Pentru netezirea formei de unda de intrare si iesire, s-au adaugat si doua
condensatoare de 100nF/100V. Desi ridica valoarea de cost a montajului foarte
mult, aceste condensatoare sunt necesare pentru o buna functionare a sistemului
din care fac parte.
Montajul mai contine si un led rosu inseriat cu o rezistenta R10, montate la
iesirea stabilizatorului, cu scopul semnalarii prezentei tensiunii.
De notat si faptul ca cele 5 rezistente de 0,1 montate in serie cu circuitele
LM se vor pozitiona la distanta fata de cablajul imprimat, deoarece disipa destul de
multa caldura in timpul functionarii, riscnd deteriorarea circuitelor. De asemenea,
se va lua in considerare si valoarea mare a curentilor vehiculati prin montaj,
legaturile fiind facute cu conductori dimensionati sa suporte cel putin 40A in mod
continuu (se pot lega in paralel doua conductoare de 4mm).
Datorita caldurii disipate de capsule in timpul functionarii in sarcina, s-a
montat si un ventilator de 80 mm, pentru prevenirea intrarii in protectie termica a
stabilizatoarelor de tensiune LM338.
Schema ansamblului stabilizator a fost realizata cu ajutorul programului
Multisim, iar cablajul a fost realizat folosind programul Eagle v4.0.
51
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Fig. 4.4. Schema ansamblu stabilizator de tensiune
52
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
4.2.2. Redresor de tensiune - transforma energia electrica de curent
alternativ in energie electrica de curent continuu. In functie de natura elementelor
componente, redresoarele sunt:
- necomandate - realizate numai cu diode;
- semicomandate - realizate cu diode si tiristoare;
- comandate - realizate numai cu tiristoare.
Redresoarele necomandate asigura la iesire o tensiune continua de valoare
medie constanta. Redresoarele semicomandate si comandate asigura la iesire o
tensiune continua reglabila.
Redresoarele pot fi cu sau fara transformator. Cele fara transformator se
caracterizeaza prin simplitate, gabarit mic si pret redus. Desi prezinta aceste
avantaje, redresoarele fara transformator sunt utilizate pe scara redusa.
Introducerea transformatorului in circuitul energetic al redresoarelor permite
rezolvarea urmatoarelor probleme:
transformarea tensiunii sursei, astfel inct sa fie in concordanta cu
tensiunea receptorului;
transformarea numarului de faze (marirea numarului de faze) in scopul
netezirii tensiunii si a curentului redresat;
obtinerea punctului de nul pentru circuitele de redresare cu
conexiunea in stea;
izolarea retelei de curent alternativ de reteaua de curent continuu;
imbunatatirea formei curentului primar;
realizarea redresoarelor cu scheme de redresare complexe.
Primul redresor, cel din figura 4.5, este alcatuit din transformatorul de retea
T1, puntea redresoare D1, tiristorii Q1 si Q2, potentiometrul R3. Modul de functionare
este destul de simplu: din potentiometrul R3 se seteaza o valoare limita a tensiunii
de incarcare a bateriei 28,5V, pentru baterii de 24V. In momentul conectarii
bateriei de incarcat (se considera ca aceasta este sub limita de incarcare), poarta
tiristorului Q1 este polarizata, iar acesta intra in conductie, incarcnd bateria
conectata intre bornele + si - . Odata ce valoarea tensiunii bateriei a ajuns la pragul
stabilit de potentiometrul R3, dioda zenner D3 se deschide, provocnd intrarea in
conductie a tiristorului Q2, determinnd astfel o tensiune inversa destul de mare pe
terminalele primului tiristor pentru a-l bloca. Primul tiristor ramane in aceasta stare
att timp ct bateria are o valoare mai mare dect referinta impusa de
potentiometrul R3.
Limitarea curentului la acest redresor este impusa doar de puterea
transformatorului, dimensionarea puntii redresoare si de parametrii nominali ai
tiristoarelor. Alegerea componentelor se face tinnd seama de curentul de incarcare
pe care vrem sa il aplicam acumulatorilor. Rezulta ca pentru un curent de incarcare
de 2A, transformatorul trebuie sa fie dimensionat la o putere aparenta de 100VA.
De asemenea, puntea redresoare trebuie sa fie aleasa la un amperaj superior celui
necesar, in circuitul prezent fiind aleasa de 10A la 100V, pentru a lucra intr-un regim
termic normal (~30
0
C).
53
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Pentru a putea lucra in mod constant cu un curent de 2A, tiristorul Q1 a fost
ales ca fiind de tipul TYN808 (8A la 80V), iar cel de-al doilea tiristor de tip BT151
(2A la 500V).
Pentru a semnala incarcarea completa, montajul a fost prevazut cu un led
indicator de 24V/2W, care se aprinde in momentul iesirii din conductie a tiristorului
Q1. Acest redresor va fi incorporat in invertorul de tensiune, intrnd automat in
functie in momentul trecerii pe sistemul de distributie national.
Al doilea redresor, care asigura incarcarea bateriei pe durata functionarii
generatorului, este identic cu primul redresor, singurele modificari constnd in
eliminarea transformatorului de tensiune si a puntii redresoare, precum si
adaugarea unui condensator de 2200 F/63V, pentru a putea minimiza efectele
variatiei de tensiune de intrare.
Figura 4.5. Schema electrica redresor
4.2.3. Invertor de cc-ca este un dispozitiv folosit pentru a produce
tensiune alternativa din tensiune continua, modificnd parametrul de intrare Ui
constant, in parametrii de iesire Ue si fe constanti.
Majoritatea invertoarelor realizeaza aceasta prin convertirea tensiunii
continue in tensiune alternativa, urmnd ridicarea acesteia printr-un transformator.
Scopul este acela de a efectua aceste conversii ct mai eficient posibil, astfel inct
cea mai mare parte a tensiunii continue sa fie transformata in tensiune alternativa,
fara pierderi termice si de comutatie prea mari.
54
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Circuitele moderne folosesc scheme ca cea aratata in figura 4.6. Tensiunea
continua este transformata cu ajutorul a doua perechi de mosfet-uri (denumite si
comutatoare statice). Tensiunea continua este conectata la priza mediana a
primarului unui transformator, in timp ce fiecare dintre mosfeturi se conecteaza intre
o terminatie a infasurarii primare a transformatorului si masa.
Fig. 4.6. Schema generala invertor
Actionnd cele doua comutatoare statice alternativ, curentul circula prin cele
doua infasurari ale transformatorului, producnd un flux magnetic alternativ in
infasurarea secundara (raportul de transformare intre cele doua infasurari este de
aproximativ 10:1).
Mosfet-urile sunt folosite ca si comutatoare statice deoarece in pozitia
deschis au o impedanta tinznd la ,iar in pozitia inchis sunt foarte aproape de
scurtcircuit (doar ctiva miliohmi). In practica, sunt cteva mosfet-uri conectate in
paralel pentru a putea suporta curentii care apar in circuit, totusi putndu-se
considera ca un singur mosfet.
Deoarece mosfet-urile sunt folosite intr-un ciclu inchis-deschis, acest tip de
invertor nu produce o tensiune sinusoidala pura la iesire, comparabila cu cea de
distributie nationala.
55
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Forma tensiunii de iesire este de fapt un sir de impulsuri dreptunghiulare
alternative. Totusi, latimea pulsurilor si spatiul dintre ele sunt alese in asa fel inct
media lor sa fie egala cu tensiunea de 220 V. Foma de unda rezultanta se numeste
sinusoida modificata, multe din echipamentele obisnuite putnd sa functioneze in
parametri normali. Dezavantajul consta in faptul ca tensiunea de iesire nu contine
doar armonica principala, ci si pe cele de rang superior, unele echipamente fiind
nefunctionale datorita acestora.
Reglarea tensiunii de iesire se face printr-un procedeu numit modulatie in
durata MID (PWM) si este realizat de obicei printr-un sistem de reglaj in bucla
inchisa asupra tensiunii sau curentului de la iesirea invertorului.
La o crestere a sarcinii aplicate invertorului, se realizeaza o modificare a
latimii pulsurilor de comanda a mosfet-urilor, corectnd astfel valoarea mediata a
tensiunii de iesire. Procedeul are anumite limitari, ajungnd (in momentul unei
suprasarcini) sa emita la iesire un semnal de forma dreptunghiulara.
Unele tipuri de invertoare au incorporat un pornitor pentru a permite
echipamentelor de tip motor sa porneasca fara a intra in regim de protectie
automata (curentul de pornire al acestor echipamente fiind de aproximativ
Ip = 3...10 In ).
Chiar si in cazurile acestea, multe aplicatii nu sunt compatibile cu
invertoarele de tensiune, deoarece curentul de pornire necesar este mult peste
posibilitatile de generare ale invertorului, existnd pericolul defectarii acestuia.
Desi dimensionarea invertoarelor de tensiune se face pentru sarcini rezistive,
majoritatea sarcinilor suportate sunt de tip inductiv sau capacitiv, aceste sarcini
impunnd probleme deosebite in functionarea invertoarelor.
Datorita componentelor inductive, se produc vrfuri de tensiune care pot fi
transferate prin intermediul transformatorului de putere mosfet-urilor care realizeaza
conversia de energie.
Riscul este minim in momentul cnd mosfet-urile se afla in stare de
conductie, dar devine maxim in momentul in care sunt in repaos. Din acest motiv se
monteaza diode zenner de mare putere intre iesirile mosfet-urilor si masa.
O alta solutie consta in montarea de diode de mare putere ultrarapide
conectate intre fiecare capat al infasurarilor primare si un condensator electrolitic de
mare capacitate, care se incarca la dublul potentialului sursei de alimentare a
invertorului.
In momentul aparitiei unei tensiuni inverse superioare gradului de incarcare a
condensatorului, diodele intra in conductie si condensatorul absoarbe vrfurile de
tensiune.
Invertorul de putere proiectat este un invertor in semipunte monofazat,
realizat pe baza tehnologiei de comanda MID (PWM). Structura invertorului este
realizata in jurul microcontrolerului PIC16F84. Invertorul are o constructie simpla si
robusta, dimensionat sa suporte sarcini cu caracter puternic inductiv sau capacitiv,
fiind alcatuit din doua module de baza comanda si putere - care vor fi discutate in
cele ce urmeaza.
56
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Specificatii:
Tensiune de intrare: 24Vcc
Tensiune de iesire: 220Vca 50Hz
Putere nominala: 2500 VA
Datorita comenzii bancurilor de mosfet-uri in unda qvasirectangulara, forma
de iesire a tensiunii invertorului este de tip sinusoida modificata, invertorul putnd
fi folosit in domenii de sensibilitate redusa, nerecomandndu-se folosirea pentru
aparataj medical, de precizie ridicata sau in sisteme de etalonare.
Modulul de comanda
Este compus dintr-un etaj detector de tensiune, un convertor pe 8 biti
ADC0831, trei stabilizatoare de tensiune de 5, 6 si 12 Vcc pentru alimentarea
circuitelor integrate din sistem si producerea valorilor de referinta pentru etajele de
suprasarcina si de reglare, si, cel mai important, dintr-un microcontroler PIC16F84.
Fata de proiectele clasice cu circiute integrate, acest modul are un avantaj si un
dezavantaj principal: avantajul consta in faptul ca realizarea fizica a modulului de
comanda necesita foarte putine componente, reducnd astfel costurile implicite, iar
dezavantajul consta in faptul ca microcontrollerul necesita un program elaborat
(prezentat in punctul 5.3.1) pentru comanda mosfet-urilor si realizarea functiilor de
protectie la suprasarcina si ajustare automata a frecventei si tensiunii de iesire. Se
poate considera ca acest program este cel mai important factor din cadrul
invertorului.
Functionarea modulului de comanda
In momentul alimentarii circuitelor invertorului, tensiunea de iesire generata
in prima faza modulul de putere este sesizata de etajul detector de tensiune, format
dintr-un transformator T2 (avnd rol si de separatie galvanica) auxiliar conectat la
iesirea invertorului, avnd o tensiune de iesire de 9Vca. Aceasta tensiune este
redresata de o dioda 1N4001, si apoi integrata de un condensator de 10F. Prin
esantionarea in acelasi punct al pantei tensiunii alternative, microcontrolerul are
posibilitatea de a estima valoarea tensiunii de iesire prin intermediul convertorului
pe 8 biti ADC0831. Acest tip de convertor a fost ales pentru modul de lucru serial,
necesitnd doar o intrare de 3 pini la nivelul microcontrolerului (18 pini), marind
astfel posibilitatile de lucru ale acestuia. Valoarea tensiunii de iesire este masurata
cu o aproximatie de 2,1 V din tensiunea de 220 Vca, valoare considerata
acceptabila, incadrndu-se in limita de eroare de 10%.
Microcontrolerul functioneaza la o frecventa de tact de 3.072 MHz, generata
de un cristal de quartz conectat intre pinii OSC1 si OSC2. Aceasta frecventa de tact
este aleasa pentru a mentine o frecventa a tensiunii de iesire de 50Hz.
Algoritmul de calcul pentru producerea modulatiei MID produce un puls
variabil pe iesirile RB6 si RB7 responsabile pentru comandarea mosfeturilor, puls
ce variaza intre 5 si 8.2 milisecunde. Latimea pulsurilor depinde de reglajul necesar
la iesire, tensiunea mentinndu-se constanta prin marirea sau micsorarea latimii
pulsului de comanda. Forma de modulatie MID a fost aleasa in primul rnd pentru
posibilitatea reglarii tensiunii de iesire; daca pulsul ar fi setat pentru a produce o
tensiune fixa la iesire de 220 Vca, in momentul cuplarii sarcinii, aceasta s-ar reduce
57
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
drastic, curentul ar creste necontrolat, putnd conduce la defecte majore. Rezulta
ca sistemul se comporta ca un regulator de tensiune, mentinnd tensiunea
constanta pe masura ce sarcina variaza.
Pulsul produs la iesirea transformatorului de putere al invertorului
(considernd un puls din tensiunea mediata) este produs prin comandarea
perechilor de mosfet-uri cu doua semnale dreptunghiulare in antifaza. Primul puls
de comanda este fix, pe o perioada de 1/240 dintr-o secunda (un sfert dintr-un ciclu
de comanda complet). Pe durata acestui puls, convertorul pe 8 biti este citit,
calculndu-se al doilea puls. Se realizeaza astfel un sistem de reactie in bucla
inchisa cu cstig unitar. Odata ce timpul alocat primului puls ia sfrsit (dupa cum
este setat de TMR0 in microcontroler), un puls de latime variabila este generat.
Acest puls poate fi extins intre 0 si 4 milisecunde, fiind generat pe baza calculelor
precedente. Dupa evolutia acestui puls, primul banc de mosfet-uri este inchis,
microcontrolerul alocnd inca 1/240s timp mort necesar recuperarii de energie.
Pulsul total poate varia acum pe o singura ramura a puntii de mosfet-uri intre 50 si
97% din ciclul unei jumatati de perioade. Procesul se repeta si pentru a doua
ramura a puntii de mosfet-uri, cu un puls identic, pentru a produce o sinusoida
simetrica la iesirea invertorului.
Prin programarea existenta, microcontrolerul include si o detectie de
suprasarcina. In cazul in care sarcina este constituita dintr-un motor, curentul
consumat de acesta la pornire tinde sa depaseasca posibilitatile de generare ale
invertorului (curentul de pornire poate sa depaseasca de 10 ori curentul nominal). In
timpul pornirii motorului, frecventa pulsurilor de comanda atinge maximul, insa
tensiunea la bornele de iesire ale invertorului scade, datorita curentului mare cerut
(daca in mod normal la iesirea transformatorului de 220V curentul maxim este de
10A pentru o putere de 2500VA, in cazul pornirii unui motor se poate ajunge la 50-
60A). Microcontrolerul sesizeaza aceasta cadere de tensiune ca pe o suprasarcina,
insa asigura, pentru o perioada scurta de timp, de maxim 6 secunde, functionarea
in acest mod, permitnd pornirea motorului.
Microcontrolerul mai furnizeaza semnale pentru trei leduri de stare (alarma,
suprasarcina si starea PWM), o comanda pentru corectarea factorului de putere
prin conectarea pe iesirea invertorului a unui condensator si o comanda pentru un
releu de putere, pentru conectarea sarcinii la invertor. Acest releu este comandat
dupa un timp de 5 secunde de la alimentarea circuitelor invertorului.
Modulul de putere
Este compus dintr-un etaj de comanda, un etaj limitator de curent, etajul de
putere si etajul de iesire tensiune.
Functionarea modulului de putere
Mosfet-urile de putere nu sunt comandate direct de iesirile de comanda ale
microcontrolerului, datorita faptului ca, desi valoarea semnalului de comanda la
iesirile RB6 si RB7 este de 5V nominal, scade in sarcina la aproximativ 3.5V. De
aceea, semnalele de comanda de la microcontroler sunt aplicate unot tranzistori
TIP120, care asigura o comanda de joasa impedanta mosfeturilor, intr-o plaja de 0-
10V, realiznd completa saturatie a acestora (si determinnd micsorarea pierderilor
58
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
prin comutatie). Fiecare banc de mosfeturi este conectat intre sfrsitul unei
infasurari a transformatorului de putere (figura 5.3.2) si masa. Pentru a putea
suporta cei 109A pentru o putere constanta de 2500 VA, s-au ales cte 4 mosfeturi
FS70SMJ-06 (IRF2807), cu parametrii RDS=7m, Unom=60V, IGS=70A in paralel pe
fiecare banc, intre emitorul tranzistorilor de comanda si grila mosfeturilor inseriindu-
se rezistente de 110 pentru distribuirea egala a sarcinii. La fiecare impuls dat de
microcontroler, mosfet-urile intra in conductie, punnd la masa practic (impedanta
serie DS fiind foarte mica) infasurarea transformatorului de care sunt legati.
Alternnd aceste comutari, se obtin in secundarul transformatorului forma de unda
si valoarea tensiunii nominale cerute.
Pentru protectia mosfet-urilor la vrfuri de tensiuni inverse, datorate sarcinilor
cu caracter puternic inductiv, s-au montat, in paralel cu mosfeturile, cte 12 diode
zenner 1N5357. Acestea preiau tensiunile tranzitorii trecute dinspre sarcina spre
invertor prin intermediul transformatorului de tensiune.
Inclus in modulul de putere exista un limitator de curent. Acesta este format
din rezistenta de 0,0033 , doua tranzistoare TIP120, un comparator LM339 si un
potentiometru de reglaj a limitarii curentului. In momentul ajungerii valorii curentului
din invertor la o valoare de prag (pentru o putere de 2500VA, valoarea curentului de
prag este de 140A), valoarea referintei pozitive a comparatorului LM 339 depaseste
valoarea referintei negative setate de semireglabilul SR1, comandnd deschiderea
tranzistoarelor T1 si T2, anulnd astfel comanda asupra mosfet-urilor. Acest
limitator este foarte util in cazurile de modificare gresita a programului
microcontrolerului, cnd apare posibilitatea de comanda simultana a ambelor
bancuri de mosfeturi, curentii din sursa putnd depasi 1 kA (practic sursa sau
bancul de baterii explodeaza).
Etajul de iesire este compus din transformatorul de iesire, condensatorul de
corectare a factorului de putere, ventilatorul pentru racirea componentelor active si
lampa de prezenta tensiune.
Datorita modului de programare al microcontrolerului, condensatorul pentru
corectarea factorului de putere va fi activat prin iesirea RB5 la detectarea unor
sarcini de peste 500W cu caracter puternic inductiv, permitnd mentinerea valorilor
parametrilor de iesire in plaja de abatere admisibila.
Datorita puterii mari cerute, transformatorul ridicator de tensiune va fi
dimensionat lund in considerare urmatoarele considerente:
Infasurarea primara va fi dimensionata la o tensiune de 2x24V, cu un curent
de 150A (se supradimensioneaza pentru a evita functionarea la saturatie);
Infasurarea secundara va fi dimensionata la o tensiune de 220V, cu un
curent de 11A;
Se va folosi un miez feromagnetic din tole de ferite de putere tip PQ3230,
pentru a minimiza perderile de histerezis si prin curenti turbionari;
Pentru infasurari, se vor folosi conductoare de Cu, avnd o izolatie adecvata
curentilor suportati;
Dupa asamblarea tolelor, se vor rigidiza cu lac pe baza de rasini epoxidice
pentru a evita aparitia vibratiilor.
59
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Fig. 4.7. Schema de comanda invertor cc-ca
60
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Fig. 4.8. Schema de putere invertor cc-ca
61
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Programul utilizat pentru microcontrolerul PIC16F84
;* INVERT7.ASM PIC PWM Invertor DC-AC
;* Genereaza o forma de unda PWM de 50 Hz
;* Incepe la o latime a pulsului de maxim 0,5 si utilizeaza esantionarea data de ADC0831.
;* Tensiune de iesire alternativa, cu corectarea factorului de putere
;*
;* Versiune originala - M. Csele 96/12/04 version 7: 98/12
;*
;* Hardware: Adapted for PIC Applications PCB with on-board ADC0831
;*
;* RA0 = ADC DATA
;* RA1 = ADC CLK
;* RA2 = ADC CS
;* RA3 = Iesire alarma (Pornire si Oprire)
;* RA4 =Shutdown Input (Active Low)
;*
;* RB0 = Transmisie seriala
;* RB1 = Conectare CFP la sarcini peste 500VA
;* RB2 = LED Eroare activat la probleme aparute in sistem
;* RB3 = LED Suprasarcina
;* (Intermitent rapid = suprasarcina acceptata)
;* (Constant = Vout < 214V la o latime maxima a pulsului de comanda)
;* (Intermitent incet = oprire dupa 6 secunde de suprasarcina)
;* RB4 = Stare PWM schimbare a latimii pulsului datorita fluctuatiilor de tensiune
;* RB5 =Releu principal alimentat
;* RB6 = Comanda banc 2 de mosfet-uri
;* RB7 = Comanda banc 1 de mosfet-uri
4.2.4. Specificatii de material
1. Stabilizatorul de tensiune
Rezistente:
R
1
, R
2
, R
3
0,1 5W
R
4
100
R
5
150 ,
R
6
, R
8
330
R
7
, R
9
4,7 k
TR
1
1 k
Condensatoare:
C
1
, C
2
10000
F/63V
C
3
, C
5
100 nF
C
4
200 pF
C
6
47 F/63V
62
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Circuite Integrate:
CI
1
, CI
2
, CI
3
LM338
CI
4
LM7818CT
CI
5
LM308M
Q
1
TN2905A
2. Redresorul pentru incarcarea bateriilor
Rezistente:
R
1
470
R
2
1,2 k
R
5
150 ,
R
4
10 k
R
3
4,7 k
Condensatoare:
C
1
470 F/50V
Tiristoare:
Q
1
TYN808
Q
2
BT151
Diode:
D
1
1N4001
D
3
PL6V8
3. Modulul de selectare a tensiunii invertorului
Rezistente:
R
1
470
R
3
1 k
R
4
1 k
Relee:
K
1
Releu 1A 24V
K
2
, K
3
Releu 50A
12V
Tranzistoare:
Q
1
BC546BP
Diode:
D
1
BZV55-B20
D
2
1N4001
1 Led verde, 1Led rosu
63
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
4. Invertorul de tensiune
Datorita faptului ca pe schemele invertorului de tensiune componentele sunt trecute
la valoare nominala, se vor detalia cantitativ in cele ce urmeaza:
Rezistente:
3x 10 k SR
4x 1 k
1x 2,2 k
2x 1
9x 110 1%
2x 470
2x 220 1%
2x 150 1%
2x 4,7 k
1x 3,3 k
1x 10 k
1x 15 k
1x 0,0033 75W (sau 15x 0,05
5W in paralel)
1x 33 k
Relee:
2x Releu 70A 24V
1x Releu 25A 24V
Condensatoare:
2x 10 F/50V
2x 15 pF
3x 0,1 F/50V
1x 1000 F/50V
1x 150 F/50V
1x 6,8 F/50V
1x 30 F/400Vca
Tranzistoare:
6x TIP120
1x 2N2222
8x FS70SMJ-06 sau IRF2807
Diode:
5x 1N4007
2x PL15V
24x 1N5357
2x Led rosu
2x Led galben
2x Led verde
Circuite Integrate:
1x PIC16F84
1x ADC0831
1x LM7812
1x LM7805
1x LM7806
1x LM339
Protectii:
1x Siguranta 160A
1x Siguranta 3A
1x Intreruptor C60N-C16
Transformatoare:
Primar 2x24V 150A, Secundar 220V 11A 1 bucata
1x 220V/9V
64
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
4.2.5. Selectarea automata a sursei de alimentare a invertorului
Etajul intermediar intre generator si consumator prezentat pna acum a fost
conceput pentru a asigura alimentarea cu energie electrica a unui consumator
izolat, sau pentru a reduce costurile datorate conectarii la sistemul energetic
national. Deasemenea, s-a impus ca o conditie de realizare functionarea complet
automata a sistemului, permitnd astfel montarea in locatii fara personal specializat
sau avnd cunostinte minime in domeniul energeticii. Din aceasta conditie de
realizare se desprinde necesitatea functionarii automate a sistemului, fara a fi
necesara interventia unui operator uman.
Pentru a putea functiona la parametri nominali, sistemul se bazeaza pe
tensiunea variabila preluata de la bornele generatorului eolian, tensiune corelata cu
viteza vntului ce actioneaza acest generator. Totusi, exista perioade cnd
conditiile atmosferice nu permit mentinerea unei tensiuni minime la bornele
generatorului, scaderea acestei tensiuni ducnd la cresterea curentului in invertor,
si posibil la defectarea acestuia. Pentru a preveni o asemenea situatie, as-a
proiectat un circuit de comanda (figura 4.9.) la tensiune minima, pentru comutarea
pe bancul de baterii. Comutarea se face intr-un interval de aproximativ 4
milisecunde, trecerea de la stabilizator la baterii fiind insesizabila la nivelul sarcinii.
Deasemenea, acest circuit mai comanda si trecerea automata pe SEN (acolo unde
este cazul), in eventualitatea descarcarii bateriilor.
Functionarea circuitului
Circuitul este realizat dintr-o dioda zenner de 20V, un tranzistor BC 547, o
rezistenta de 1k si o dioda 1N4007. La o tensiune de intrare a circuitului de 24V,
dioda zenner intra in conductie inversa, stabilind un curent de 30mA in baza
tranzistorului, suficient pentru polarizarea acestuia si comandarea releului K1, care
comanda la rndul lui releele K3 si K2, determinnd conectarea iesirii stabilizatorului
de tensiune cu intrarea invertorului de tensiune. La o valoare a tensiunii
stabilizatorului mai mica de 20 V (valoare stabilita de tipul diodei zenner), dioda D1
se blocheaza, intrerupnd alimentarea releului K1, si implicit conectnd intrarea
invertorului de tensiune la bancul de baterii. Releul K1 este comandat automat la
revenirea tensiunii de 20V.
In cazul in care tensiunea la baterii scade sub un nivel limita, sau valoarea
tensiunii de iesire a invertorului scade sub un prag limita impus unui releu de
minima tensiune(de tip RMV 400); acesta din urma declanseaza trecerea automata
la SEN (acolo unde este cazul).
65
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Fig. 4.9. Schema electrica circuit comanda ( selectare sursa de alimentare invertor )
66
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
4.3. Stocarea energiei eoliene
Datorita proiectarii sistemului eolian pentru zone in care sistemul energetic
national nu are acoperire, se evidentiaza necesitatea existentei unui banc de
acumulatori pentru a sustine un consum minim pe perioadele in care conditiile
meteo sunt nefavorabile folosirii generatorului eolian.
Pentru o putere instalata de 2500W, acest banc trebuie dimensionat pentru
4-6000W, deci in medie 350Ah. Aceasta putere se obtine prin legarea in paralel a
ctorva acumulatoare pe baza de Pb obisnuite, sau folosirea unor acumulatoare
speciale pe baza de gel.
Depinznd de tipul acumulatorilor folositi, curentul de incarcare care trebuie
asigurat este de 1/20*In pe o perioada de 20 ore, sau 1/10*In, pe o perioada de 10
ore. Problemele apar datorita puterii mari rezultate din dimensionarea bancului de
baterii, curentii de incarcare trebuind sa atinga valori destul de ridicate (17,5A
pentru 1/20*In, 35A pentru 1/10*In sau 75A pentru 1/5*In), la o tensiune de
incarcare constanta. Rezulta deci ca redresoarele folosite trebuie sa asigure att
reglajul in curent, ct si in tensiune. De retinut faptul ca este necesara o schema
care nu necesita interventia si supravegherea operatorului uman, fiind necesar un
reglaj automat al incarcarii acumulatorilor.
In sistemul de fata s-au folosit doua acumulatoare pe baza de Pb legate in
serie, cu o capacitate nominala de 170 Ah la 12V. Pentru incarcarea acumulatorilor,
sunt necesare doua redresoare de tensiune, unul fiind alimentat de la generator, iar
cel de-al doilea de la reteaua nationala (acolo unde este cazul).
Situatia actuala de pe piata energiei electrice ofera oportunitati pentru
sistemele de stocare a energiei (SSE) in care se poate stoca o anumita cantitate de
energie cu scopul de a fi restituita ulterior.
Stocarea energiei joaca un rol esential in reteaua de alimentare cu energie
electrica, pentru asigurarea unui management mai eficient al resurselor de care se
dispune. In combinatie cu sistemele de producere a energiei electrice prin conversia
energiilor regenerabile, SSE pot creste valoarea energiei electrice generata de
centralele eoliene, furniznd energie in momentele de vrf si acumulnd energie in
momentele cnd cererea de energie este redusa.
Strategic plasate, SSE pot creste gradul si eficienta de utilizare a sistemului
existent de transmisie si distributie a energiei electrice. SSE pot fi utilizate pentru a
reduce vrfurile de sarcina dintr-o statie de alimentare cu energie electrica, ceea ce
duce la eliminarea centralelor de vrf si o mai buna utilizare a centralelor de regim
permanent. De asemenea, SSE servesc la asigurarea calitatii energiei electrice, in
cazul, fluctuatiilor de frecventa, a supratensiunilor, a scaderilor de tensiune si chiar
a intreruperii totale a alimentarii cu energie de la centrala sau de la statia de
alimentare.
In ultimii ani, nevoia de a gasi solutii ct mai eficiente de stocare a energiei a
renascut interesul pentru acumularea energiei in volanti de inertie. Prin urmare, au
aparut sistemele inertiale de stocare a energiei (SISE), formate dintr-un volant de
inertie cuplat la o masina electrica. Volantii de inertie sunt elemente de stocare a
energiei sub forma de energie cinetica. Daca masina electrica functioneaza in
67
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
regim de motor, volantul este accelerat si acumuleaza energie cinetica. Cnd
masina electrica functioneaza in regim de generator, aceasta frneaza volantul
transformndu-i energia cinetica in energie electrica.
Astazi, este posibil sa se construiasca volanti capabili sa inmagazineze
energia la densitati de 4 - 5 ori mai mari dect bateriile electrochimice. De
asemenea, densitatea de putere este de peste 30 de ori mai mare la volanti. Alte
avantaje ale SISE sunt rata mare de transfer a energiei, posibilitatea de a functiona
in regimuri dinamice rapide, numarul ridicat de cicluri incarcare / descarcare, durata
mare de viata, fiabilitate ridicata, lipsa poluarii, etc. in concluzie, este posibil sa se
construiasca baterii electromecanice", bazate pe stocarea energiei in volaori de
inertie, mai eficiente dect bateriile electrochimice conventionale.
Tabel nr. 4
PERFORMANTE BATERII
ELECIROCHIMICE
SISE
Durata de functionare
Fiabilitate
Timp de reincarcare
Poluare
Pret
Densitate de putere [W/Kg]
Densitate de
energie[Wh/Kg]
2-8ani
scazuta
10-15 ore
poluante
0,30 $/Wh
150
10-40
> 26 ani
ridicata
10 s cteva ore
nepoluante
1 $/Wh
5000
>50
Pentru ameliorarea factorului de putere al instalatiei, se conecteaza baterii
de condensatoare, ce sunt constituite din trei baterii de condensatoare monofazate,
conectate in triunghi. Bateriile de condensatoare asigura si compensarea puterii
reactive consumate (ca o medie, tinnd cont de neregularitatile vntului). Energia
reactiva este necesara masinilor asincrone pentru magnetizare. Astfel, bateriile de
condensatoare (surse de energie reactiva) asigura local energia necesara
magnetizarii, ameliornd astfel factorul de putere global al eolienei.
In cazul functionarii autonome a eolienelor, bateriile de condensatoare sunt
indispensabile pentru asigurarea energiei reactive necesare magnetizarii masinii.
68
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Capitolul V : Concluzii
Avantaje
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai
importanta reducerea dependentei de acesti combustibili.
Energia eoliana s-a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema
energetica globala. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai
producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si
modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special
este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara
redusa.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante
si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili.
Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea
nici a unui fel de deseuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produsa. Costul energiei electrice
produse in centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani.
Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele
nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cteva ori
mai mare dect costurile centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile de
scoatere din functiune, la capatul perioadei normale de functionare, sunt minime,
acestea putnd fi integral reciclate.
Dezavantaje
La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost
pretul destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redusa a
turbinelor. In ultimii ani, insa, pretul de productie pe unitate de energie electrica a
scazut drastic, ajungnd pna la cifre de ordinul 3-4 eurocenti pe kilowatt ora, prin
imbunatatirea parametrilor tehnici ai turbinelor.
Un alt dezavantaj este si "poluarea vizuala" - adica, au o aparitie neplacuta -
si de asemenea produc "poluare sonora" (sunt prea galagioase). Altii sustin ca
turbinele afecteaza mediul si ecosistemele din imprejurimi, omornd pasari si
necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor.
Argumente impotriva acestora sunt ca turbinele moderne de vnt au o
aparitie atractiva stilizata, ca masinile omoara mai multe pasari pe an dect
turbinele si ca alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind
carbunele, sunt cu mult mai daunatoare pentru mediu, deoarece creeaza poluare si
duc la efectul de sera.
Un dezavantaj practic este variatia in viteza vntului. Multe locuri pe Pamnt
nu pot produce destula electricitate folosind puterea eoliana, si din aceasta cauza
energia eoliana nu este viabila in orice locatie.
69
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
In primul capitol sunt abordate o serie de probleme privind necesitatea,
structura si obiectivul prezentului proiect.
Datorita conditiilor climaterice favorabile si a costurilor mari pentru
producerea energiei electrice din tara noastra, se evidentiaza necesitatea cercetarii
si implementarii unor sisteme eoliene de producere a energiei electrice;
deasemenea, tinnd cont de problemele tehnice si economice care apar la
alimentarea unor consumatori izolati, se pune problema dimensionarii unui sistem
compact, de mica putere, pentru alimentarea acestor consumatori in zone in care
sistemul energetic national nu are acoperire.
Capitolul doi prezinta tipuri de eoliene, parti componente si modalitati de
montaj. Dat fiind interesul tot mai mare pentru energiile regenerabile pe plan
mondial, se cauta solutii constructive noi, care sa satisfaca atat cerinte economice
cat si cerinte tehnice pentru partile componente a centralelor eoliene.
In capitolul trei sunt dimensionate elementele mecanice ale turbinei in
functie de necesarul de energie la consumator si de conditiile locatiei in care este
amplasata centrala eoliana ( respectiv zona de deal unde vantul are o viteza medie
> 4 m/s in mare parte a anului ).
Capitolul patru prezinta elementele sistemului electric, dimensionarea si
modul lor de lucru , plecand de la generator si pana la componentele care
controleaza , regleaza si convertesc energia electrica produsa de turbina eoliana si
o aduc consumatorului la parametri necesari functionarii.
Fig. 5.1. Centrala eoliana casnica
70
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Capitolul VI : Protectia muncii in instalatiile de joasa si
medie tensiune
Datorita curentilor mari, de ordinul sutelor de amperi, prezente in montajul
realizat, se vor respecta urmatoarele reguli de protectia muncii:
Art. 795. Controlul si supravegherea instalatiilor de joasa tensiune se face de
catre electricianul care se ocupa si cu instalatiile de inalta tensiune sau de un
electrician special desemnat in acest scop.
Art. 797. In timpul controlului se va urmarii ca partile metalice ale instalatiilor,
care in mod accidental ar putea fi puse sub tensiune, sa fie legate la instalatia de
protectie.
In timpul controlului facut de o singura persoana, acesteia ii este interzisa
demontarea ingradirilor de protectie.
Art. 798. Electricianul care face control va fi dotat cu indicator de joasa
tensiune pe care-l va folosi inainte de a atinge cu mna libera partile metalice ale
instalatiei sau echipamentului metalic.
Art. 800. Cnd se descopera un conductor al unei linii de joasa tensiune rupt,
cazut la pamnt sau care atrna, persoana care face controlul trebuie sa foloseasca
manusile electroizolante si cu clestele patent sa taie acest conductor, pentru a nu
prezenta un pericol pentru trecatori, sau sa organizeze paza lui si sa anunte echipa
de intretinere sau de avarii pentru inlaturarea defectului.
Art. 801. Persoanele care executa supravegherea periodica a liniei nu
trebuie in nici un caz sa se atinga de un conductor cazut la pamnt dect dupa ce
s-a convins ca acest conductor nu este al unei linii de inalta tensiune.
Art. 806. Manevrarea separatoarelor si intreruptoarelor se executa cu manusi
electroizolante, stnd pe un covoras de cauciuc dielectric sau pe un podet izolant.
Art. 815. Din punctul de vedere al masurilor de securitate, lucrarile care se
executa in instalatiile electrice de joasa tensiune se impart in trei categorii:
- lucrari cu scoaterea totala de sub tensiune a instalatiei;
- lucrari cu scoaterea partiala de sub tensiune a instalatiei;
- lucrari sub tensiune.
71
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Art. 816. Prin lucrare cu scoaterea totala de sub tensiune a instalatiei se
intelege o lucrare executata intr-o incapere in care au fost scoase de sub tensiune
toate partile aflate normal sub tensiune, cu exceptia circuitelor pentru iluminat
interior.
Art. 817. Prin lucrare cu scoaterea partiala de sub tensiune se intelege o
lucrare care se executa intr-o incapere in care este scoasa de sub tensiune numai o
anumita parte a instalatiei si anume partea la care se executa lucrarea.
Art. 819. Pentru lucrarile care se executa cu scoaterea partiala sau totala de
sub tensiune a instalatiei trebuie luate urmatoarele masuri tehnice de pregatire a
locului de munca, in ordinea indicata mai jos:
- se executa scoaterile necesare de sub tensiune si se iau masuri care sa
impiedice punerea in functiune a partilor din instalatie, prin care s-ar putea da
tensiune la locul de munca, (blocarea mecanica etc);
- se monteaza ingradiri provizorii si se aseaza placi avertizoare;
- se leaga la instalatia de protectie (prin legarea la pamnt sau la nul)
dispozitivele mobile de scurtcircuitare si legare la pamnt si se verifica lipsa
tensiunii in partea instalatiei unde urmeaza sa se execute lucrarile;
- se leaga la instalatie dispozitivele de scurtcircuitare si legare la pamnt
mobile, imediat dupa ce s-a efectuat verificarea lipsei de tensiune.
Art. 822. In locul in care se va executa lucrarea, trebuie sa fie scoase de sub
tensiune:
- partile aflate sub tensiune, la care se va executa lucrarea;
- partile aflate sub tensiune, care se gasesc la o distanta mai mica de 0,35 m
de locul de munca.
Partile sub tensiune care se gasesc fata de locul de munca la distante de
0,35 m sau mai mare pot ramne in functiune, insa trebuie ingradite.
Art. 823. Scoaterea de sub tensiune trebuie facuta in asa fel, inct siguranta
executarii operatiei sa fie perfecta. Pentru aceasta, scoaterea de sub tensiune se
face prin manevrarea intrerupatoarelor si scoaterea sigurantelor.
72
Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea
unui consumator izolat
Bibliografie :
[1]. Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile si competitive;
Prof.univ.dr. Dumitrache Caracota.
[2]. Energia vntului, Vlad Ilie,1982
[3]. Energia-problema globala. - Wolf, H. Ed Tehnica, Bucuresti,1997
[4]. Reductoare Armonice - Liviu Palaghian, Iulian-Gabriel Birsan, 1996
[5]. Rosu Emil, Etienne Millent Convertoare statice de putere, Ed. Tehnica,
2000
[6]. Univers ingineresc, revista, Asociatia generala a inginerilor din
Romnia,16-30 noiembrie 2006
[7]. Zestrea energetica a lumii, Nestor Lupei, Ed.Albatros, 1986
[8]. www.datasheetarchive.com
[9]. www.electronica.ro
[10]. www.enereco.go.ro
[11]. www. ewea .org/ - European Wind Energy Association
[12]. www.forum.izatech.ro
[13]. www.intersil.com
[14]. www.lpelectric.ro
[15]. www. wiki pedia.org
[16]. www.w wind ea.org/ - World Wind Energy Association
73