Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect
Sisteme ecologice de trasport
Student:
Caldarus Geanina
Profesor coordonator:
As.univ. Iulia Anton
CUPRINS
Cap. 1 Generalitati privind energiile neconventionale
1.1. Energii conventionale. Repercursiuni asupra mediului
1.2. Energii neconventionale. Prezentare generala
1.2.1. Energia solara
1.2.2. Energia vantului
1.2.3. Energia apei marilor si oceanelor
1.2.4. Energia geotermica
1.2.5. Energia biomasei
Influente ale surselor de energie asupra mediului inconjurator
Cap.2 Energia eoliana
2.1. Geneza vantului
2.2. Potentialul eolian
2.3. Clasificarea turbinelor de vant
2.4. Caracteristicile si calitatile principale ale turbinelor eoliene
2.5. Dispozitive de masurare a parametrilor vantului
Instalatii actionate de vant
Cap. 3 Turbine eoliene
3.1 Turbine cu ax vertical
3.1.1 Turbine diferentiale
3.1.2 Turbine cu ecran.
3.1.3. Turbine cu pale batante
3.1.4. Turbine cu pale turnante
3.1.5. Turbine cu variatia unghiului de incidenta
3.1.6. Alte tipuri de turbine cu ax vertical
3.2.Turbine cu ax orizontal
3.2.1.Morile de vant clasice
3.2.2.Turbine lente
3.2.3. Turbine rapide
Avantaje si dezavantaje a turbinelor cu axa verticala si orizontala
Cap.4 Calculul turbinei
Cap. 1
Generalitati privind energiile neconventionale
1.1 Energiile conventionale
Energia conventionala reprezinta folosirea combustibililor fosili (carbuni, gaze
naturale, petrol) pentru producerea energie, prin intermediul unor procese de ardere.
Energia Conventionala este generata din surse epuizabile, in special combustibili
fosili, cei mai raspanditi fiind carbunii, petrolul si gazele naturale. Acest tip de energie
are dezavantajul de a fi din ce in ce mai scumpa, deoarece resursele sunt din ce in ce
mai putine, iar cererea la fel de mare sau mai mare, din acest motiv si pretul avand
tendinta de crestere.
Desi este utilizata pe scara larga, energia conventionala sau traditionala are
dezavantajul de a depinde de cantitatea de carbuni, petrol si gaze naturale existenta,
care este limitata, iar prin arderea acestor combustibili se elimina in atmosfera gaze
nocive, precum dioxidul de carbon, care genereaza la randul sau binecunoscutul efect
de sera. Acesta este principalul factor pentru aparitia unor schimbari climatice
importante, care ameninta ecosistemele de pe intreg globul.
Prin mediu inconjurator sau mediu ambiant se intelege ansamblul de elemente si
fenomene naturale si artificiale de la exteriorul Terrei, care conditioneaza viata in
general si pe cea a omului in special. Sensul dat acestei notiuni in cadrul Uniunii
Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, in complexitatea relatiilor lor,
constituie cadrul, mijlocul si conditiile de viata ale omului, cele care sunt ori cele care
nu sunt resimtite. O alta definitie o gasim in Legea protectiei mediului, in care mediul
inconjurator este ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa,
solul si subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice si anorganice,
precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele
enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale si spirituale.
Poluarea reprezinta modificarea componentelor naturale prin prezenta unor
componente straine, numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si care provoaca
prin natura lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza, efecte
nocive asupra sanatatii, creeaza disconfort sau impiedica folosirea unor componente
ale mediului esentiale vietii. (Conferinta Mondiala a O.N.U., Stockholm, 1972)
Poluarea mediului privita indeosebi prin prisma efectelor nocive asupra
sanatatii a imbracat de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate in diferite
tipuri de poluare si anume:
I.
Poluarea biologica, cea mai veche si mai bine cunoscuta dintre formele de
poluare, este produsa prin eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator
a germenilor microbieni producatori de boli.
II. Poluarea chimica consta in eliminarea si raspandirea in mediul
inconjurator a diverselor substante chimice. Poluarea chimica devine din ce in ce mai
evidenta, atat prin cresterea nivelului de poluare, cat mai ales prin diversificarea ei.
Pericolul principal al poluarii chimice il reprezinta potentialul toxic ridicat al acestor
substante.
II.
III. Poluarea fizica este cea mai recenta si cuprinde, in primul rand,
poluarea radioactiva ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi
in stiinta, industrie, agricultura, zootehnie, medicina etc.. Pericolul
deosebit al substantelor radioactive in mediu si in potentialul lor nociv
3
.
O concluzie interesanta se poate desprinde : disponibilitatea mare a energiei
solare nu inseamna si accesibilitatea la ea, rata de recuperare teoretica nedepasind 50 100 TW.
Oricum insa, in comparativ cu celelalte surse de energie neconventionale,
energia solara pare a avea in anii urmatori ponderea cea mai importanta, celelalte
surse parand a avea aplicatii localizate si de mai mica importanta.
1.2.1
Energia solara
Panouri solare
6
10
pe cale geotermica fiind inferior celui din centralele nucleare sau din termocentralele
clasice.
12
13
pe seama acumulrii unor iradieri slabe (crete riscul de cancer); - efecte genetice, ce
se manifest la urmaii prinilor iradiai. Ponderea major, n pericolul de poluare cu
radiaii, o dein experienele nucleare militare (interzise din 1963) i exploatarea
centralelor nuclearo-electrice. Deja au avut loc o serie de accidente nucleare grave
(Three Miles Island - SUA, n 1979, Cernobl - Ucraina, n 1986) care au sensibilizat
opinia public i au alertat specialitii pentru a evalua riscurile de poluare radioactiv
i a gsi metode de decontaminare i prevenire a polurii.
5. Poluarea Sonora. Undele mecanice, reprezentate prin trepidaii, sunete, infrasunete
i vibraii ultrasonore, polueaz n special mediul urban crend efecte psihologice
epuizante. Zgomotul se caracterizeaz prin: intensitate, durata i frecvena sunetelor
componente. Intensitatea se exprim n Beli, ns din motive practice, se ia ca unitate
de msura a intensitii zgomotului, decibelul, dB. In ceea ce privete durata, efectul
nociv al sunetului este direct proporional cu aceasta, iar n situaiile cnd ntrece
anumite limite de suportabilitate, se poare crea i o psihoz periculoas. Frecventa
sunetelor componente ale zgomotului are i ea o anumit importan n definirea
efectului vtmtor, deoarece nu toate frecvenele sunt auzite de om cu aceeai
intensitate sonor. In general fenomenele sonore de la bun nceput, sunt inutile,
nedorite, neplcute i chiar vt- mtoare (motoare, maini, utilaje i instalaii care au
piese mobile i toate vehiculele cu sau fr roi). Infrasunetele duc, n unele cazuri, la
tulburri nervoase, la scderea puterii de munca, fizice i intelectuale. Cele mai nalte
nivele de zgomot se ntlnesc n halele industriale. Dintre sursele de zgomot din
oraele moderne, cu o pondere mare contribuie traficul rutier, care este n continu
cretere. In scopul reducerii nivelului zgomotului i innd cont de natura activitilor
umane, s-au stabilit anumite limite admisibile ale acestuia. De exemplu: 90 dB n
halele industriale, 50 dB zona de locuit urban, 45 dB zone de recreare i zone
protejate (parcuri, spitale, cmine de btrni)
Criza petrolului declansata in anii 1973 1974 a detarminat apelarea la alte filiere
energetice, cazul energiei nuclare sau a susrselor noi de energie ( solara, vant, biomasa
etc.). Dar fiecare filiera noua impune precautiuni specific modului in care se face
conversia energiei. Unele dintre implicatii se cunosc si se iau masuri, pentru altele al
caror efect este mai de lunga durata si mai dificil de determinat a priori , se
evalueaza. Urmand a decide asupra raportului intre castig si implicatii.
Din acest punct de vedere, o analiza a surselor noi de energie din punct de
vedere al impactului pe care-l vor aduce asupra societatii, asupra sanatatii omului,
ni se pare interesant a fi mentionat. Omul a intrat in etapa in care trebuie sa
colaboreze cu natura in utilizarea energiilor si pastrarea echilibrului si nu ale
smulge, fara a te gandi la implicatiile pe care le genereaza aceasta actiune in alte
domenii.
A prevedea riscurile si a lua din timp masurile cele mai indicate ce se impun
este mai valoros si util decat sa constati a posteori consecinte nefaste ecologice si
sanitare si a cauti solutii de reparare a echilibrului. Este de asteptat ca electricitatea si
sistemele de transport al energiei la distanta cunoscute pana acum sa ramana inca
multa vreme singurele sisteme competitive pentru producerea energiei electrice in
centralele pe carbune, hidrocarburi gazooase sau lichide, combustibil nuclear, hidro
sau solar.
Intrucat utilizarea in centralele electrice a unor combustibili inferiori prezinta
alte influente asupra mediului decat cei utilizati pana acum, ca si faptul ca exploatarea
unor zacaminte de petrol sau carbine la late adancimi decat cele cunoscute pana acum
17
pun alte problem deci si alte riscuri se vor aminti si elementele noi ce apar in
aceste domenii.
Carbunele
Ponderea carbunelui in generarea electricitatii in urmatoarele doua secole va
creste. Noi zacaminte vor fi deschise, noi tehnologii de exploatare (inclusive cele de
gazeificare si de prospectare la mari adancimi), continut divers si multitudine de gaze
emise, fiecare din acestea venind cu o serie de implicatii si factori de risc ce trebuie
luati in cosiderare. Epuizarea zacamintelor, datorita exploatarii indelungate, a
determinat deschiderea unor zacaminte la adancimi de la an la an mai mari. Astfel
daca in 1960 adancimea medie de exploatare era in medie de circa 498 m, ea ajunge
in 1976 la 721 m; de aici si randamentul care variaza de la 3 t/zi si minier la circa 40
t/zi miner la unele exploatari deschise.
Vor trebuie gasite solutii pentru realizarea unor sisteme eficiente de iluminat
artificial, de evacuare a unor gaze de tip Co, Co 2, NO si NO2 si de diluarea gazului
grizu, de pastrare a gazului metan sub concentratii de 1%. Cresterea temperaturii la
1C la fiecare 33 m face tot mai frecventa intalnirea unor temperaturi de exploatare de
40C, umiditati de 50 80 %, zgomot de circa 90 150 dBA datorita performantelor
pneumatice sau a altor utlilaje, factori ce impun precautiuni speciale pentru a reduce
bolile profesionale. Se poate considera ca toate masurile ce trebuie luate pentru
reducerea acestor factori de risc sunt conventionale si perfect stapanibile prin creearea
mijloacelor de limitare a acestora in limitele acceptabile.
Petrolul
Se apreciaza de catre specialisti ca, in domeniul exploatarii petroliere,
problemele ce pot aparea sunt datorate adancimilor tot mai mari de foraj al exploatarii
off shore si al celui antarctic. Exploatarea unor hidrocarburi cu continut ridicat de
sulf va conduce la degajari importante de sulf in atmosfera cu posibilitatea formarii
SO2 si acizilor derivati ce vor avea influente nedorite asupra mediului.
De asemenea, legat de trasportul la distanta a hidrocarburilor, esuarea unor
tancuri petroliere poate polua sistematic marile si oceanele cu influenta grava asupra
pestilor, pasarilor, plantelor si indirect asupra omului. Urmarile accidentelor provocate
de Torrey Canion (1967), Olimpic Bravery(1976), Amoco Cadiz(1978), au fost greu si
in timp indelungat indepartate.
Odata cu exploatarile marine ale petrolului, eruptia din zona Ekofisc din
Marea Nordului (1977) sau din Golful Mexicului Ix-Toc-One in 1979, rasturnarea
platformei de foraj din Marea Nordului (1980), apar surse suplimentare care prin in
accident pot crea influente negative asupra mediului si impun masuri de prevedere
corespunzatoare.
Energia hidraulica
Specialistii apreciaza caracterul curat al acestei energii, ieftine si capabila nu
numai de a genera electricitate, dar si a permite amenajarea unor zone agricole cu
mari productii. Neluarea in considerare a tuturor factorilor ce pot influenta o decizie
poate conduce la neajunsuri ecologice importante, ca cele mentionate in cazul
barajului de la Assuan. Gandit initial a produce 10 miliarde de kWh/an si sa permita
irigarea a 50.000 km2 desert, proiectul nu si-a atins prevederile initiale.
18
Iata de ce, orice obiectiv nou trebuie gandit intr-o stransa dependent de toti
factorii, de implicatii pe care fiecare le poate genera in sens dublu, de la acestia la
mediu si invers.
Energia nucleara
In prognozele deceniilor urmatoare energia electrica produsa prin filiera
nucleara va reprezenta in balanta energetica mondiala procente tot mai importante.
Prepararea combustibilului nuclear incepe cu extractia minereului si rafinarea
sa, contribuind apoi cu operatiile de imbogatire a U235 si fabricarea elementelor
combustibile. In etapa de extractie exista pentru om pericolul inhalarii de pulberi de U
si de Radon 222 gaz produs prin dezintegrarea Ra238 zona in care trebuie luate
masuri deosebite de protectie si control ; in etapele de pregatire a combustibilului
nuclear, pericolul de iradiere este mult mai usor controlabil.
Indiscutabil ca fiecare sursa noua de energie la implementarea sa prezinta
incertitudini si riscuri, asa cum s-a intamplat si cu aplicarea aburului in masinile
industriei textile, introducerea electricitatii sau a motorului cu explozie in transporturi.
Implementarea energiei nucleare este beneficiara , de altfel si de asocierea pe care
omul o face tristei amintiri numita Hiroshima si a efectelor radioactivitatii ce au
durat in timp si care il face mult mai precaut in luarea de decizii. Dar omul stie ca
fara fisiunea nucleara, nu poate asigura foamea de energie si progresul omenirii; de
aici dilema deciziei, dar poate si sprijinul ei, in sensul ca se incearca foarte serios sa se
modeleze implicatiile pe termen lung, ceea ce nu poate decat sa creasca increderea in
decizia de implementare.
Reticenta poate proveni, nu din pericolul imediat, pentru ca din datele de mai
sus, acceptul ar trebui dat fara ezitare, ci din necunoasterea inca exacta a riscurilor pe
termen lung ale radiatiei, aceastea fiind calculate si nu stabilite fizic.
Energia solara
Este inepuizabila si din randul energiilor curate. Din pacate, dispersia sa si
energia redusa ce se culege pe o unitate de suprafata, face ca utilizarea sa cu toata
valoarea imensa pe care o reprezinta la nivelul disponibilitatilor planetei sa aiba o
serie de restrictii.
In cazul realizarii unor centrale functionand in ciclu termodinamic clasic, nu
se prevede a se evacua in exterior cantitati de caldura de alt ordin de marime decat cel
intalnit la centralele clasice.
Producerea energiei electrice sau a caldurii prin conversie fotovoltaica a
energiei solare, sau a caldurii datorita radiatiei termice, pot actiona ca factori de
armonie cu natura in zonele aride sau lipsite de energie in care prezenta acestora poate
permite prin irigare dezvoltarea unor culturi, crearea de sere, germinarea unor plante,
cresterea productiei de peste prin ridicarea temperaturii apei unor bazine
crescatorii de peste.
Energia vantului
Cunoscuta din cele mai vechi timpuri in industria moraritului, astazi poate
genera electricitate cupland turbine eoliana cu un generator electric.
Din punct de vedere al impactului cu mediul inconjurator, ea nu pune
probleme, dificultatile implementarii fiind in functie de zona ocupata si de caracterul
discontinuu al furnizarii energiei, dependent de prezenta vantului si intensitatea sa.
O problema de luat in studiu dar perfect rezolvabila este aceea de a nu
depasi un nivel de zgomot admisibil in situatia montarii unui lant de asemenea
19
aerogeneratoare de mare putere intr-o zona accesibila si care sa afecteze populatia din
jur.
Energia valurilor si mareelor
Implementarea unor asemenea sisteme nu este prevazuta prea curand, atat
datorita unor dificultati tehnice, cat si a aportului energetic relativ redus. Ca implicatii
asupra mediului, trebuie luate acelea ce deriva din modificarea unor zone ale
tarmurilor, stricarea unui echilibru biologic.
Energia degajata prin procese chimice
Pilele de combustie, datorita randamentului lor ridicat, pot constitui o filiera de
mare atractie pentru omenire. Realizarea unei productii ieftine de H2 prin procedee de
mare productivitate, va conduce la o dezvoltare exploziva a pilelor de combustie.
Procedeele de obtinere a H2 nu se sconteaza ca vor fi poluante, in acest caz el insusieste nepoluant.
Energia biomasei
Producerea de hidrocarburi din biomasa nu pune alte probleme decat cele
intalnite la procesele de rafinare clasice ; in cazul fermentarii anaerobe a materialelor
vegetale sau deseuri animaliere in prezenta unor bacterii, de asemenea, nu se prevad
influente negative asupra mediului, din contra, influente pozitive prin distrugerea unor
reziduuri.
Dezvoltarea in Brazilia a unor culturi mari de plante radacinoase cassava
din care sa se extraga alcoolul, impune o atentie deosebita, ecologistii brazilieni
sesizand pericolul pe care il prezinta o monocultura care impune folosirea masiva a
ingrasamintelor agricole solubile, pesticide etc.
Ramane deci de retinut, necesitatea unui echilibru care trebuie sa existe intre
culturile destinate pentru agricultura si cele pentru producerea combustibilului; de
asemenea, o taiere necontrolata a padurilor cazul tarilor in curs de dezvolatre care
nu dispun, in general, de alte resurse energetice poate afecta clima prin micsorarea
posibilitatilor de reducere a continutului de CO2 din atmosfera, prin fotosinteza.
Energia geotermala, energia termica a oceanelor
Prima din aceste energii are in vedere, zone din lume bogate in ape geotermale
ce pot fi aplicate industrial, cu rezultate in armonie cu mediul.
Cea de a doua, este inca in studiu si cu putine posibilitati de participare
eficienta la balanta energetica mondiala. Nu se prevad implicatii nedorite cu mediul
inconjurator.
20
Cap.2
Energia eoliana
Energiile regenerabile sunt, la scara noastr a timpului, irosite continuu de natur. Ele
au ca origine razele Soarelui, nucleul Pamntului i interaciunile gravitaionale ale
Lunii i ale Soarelui cu oceanele. Exist energii regenerabile de origine eolian,
solar, hidro, geotermic i provenind de la biomas. Energia vantului mai poarta
numele de energie eoliana. Acest nume vine din mitologie, de la Eol, el fiind zeul
vantului. Energia vantului a fost folosita de catre om de foarta multa vreme. Din cele
mai vechi timpuri barcile si corabiile se deplasau cu ajutorul vantului. Mai tarziu
oamenii au construit mori de vant cu ajutorul carora macinau cereale pentru hrana.
Acum, dupa multi ani, oamenii au construit niste dispozitive speciale care capteaza
energia vantului si o transforma in energie electrica.
21
22
Este important de retinut ca viteza vantului variaza in limite foarte mari, iar o
turbina eoliana nu poate fi construita in asa fel incat sa poata valorifica energia
potentiala sub si peste anumite limite, nefiind economica.
Energia disponibila pe unitatea de suprfata este data de relatia:
24
[kW/m2]
In care Ed este energia disponibila, in Kw/m2, iar v-viteza vantului, in m/s.
Tara noastra, situata intr-o zona de interferenta a meselor de aer cu contraste
termo-barice mari, dispune in ansamblu de un potential energetic eolian bun.
Configuratia reliefului, care compartimenteaza puternic teritoriul tarii, imprima
modificari evidente in marimea acestuia de la o regiune la alta, determinand o
repartitie neuniforma a sa.
Dificultatea evaluarii potentialului energetic nu provine numai din insuficienta
datelor ci si din lipsa unui criteriu unic al acesteia.Energia eoliana se converteste in
alte forme de energie in turbine avand un anumit diametru si o anumita inaltime de la
sol.
Pe baza estimarilor generale, fara a preciza vreun criteriu se apreciaza ca
potentialul energetic eolian are urmatoarele valori:
- pentru intregul glob: (13-15)x1012 MWh/an;
- pentru suprfata uscatului: 1,7 x 1012 MWh/an;
- pentru tara noastra : (120-150)x 106 MWh/an;
Deocamdata este practic imposibil sa se delimiteze ponderea consumatorilor
naturali ai acestei energii ponderea consumatorilor naturali ai acestei energii.Daca
includem toti acesti consumatori naturali in contributia vantului la reglarea climei,
atunci problema se reducela evaluarea generala a ponderii celor doua componente ale
energiei eoliene totale, respectiv energia eoliana climatica si energia eoliana motoare.
O evaluare a potentialului energetic eolian ar putea fi facuta considerand o
amenajare de valorificare completa, avand amplasate turbine la o densitate maxim
acceptabila.Potrivit acestor calcule s-ar putea obtine o densitate de 10 turbine eoliene
cu puterea nominala fiecare de 25 kW, (avand diametrul de 15 m si inaltimea de 25
m), ceea ce ar duce la o putere instalata de 250 kW/Km2.
Tinand seama de faptul ca pentru producerea unui kWh de energie electrica se
consuma 860 kcal si ca dintr-un kilogram de combustibil conventional se obtin 7000
kcal, iar ca pentru furnizarea unui kilowatora la consumator se cheltuieste la
producere si transport echivalentul a trei kilowatiora in combustibil conventional,
rezulta ca aportul de combustibil conventional la consumator este de 0,3685 kg
combustibilul conventional pentru un kilowatora.
In acest fel se poate evalua potentialul energetic eolian la valoare de circa 5,5
milioane tone cobustibil conventional.
25
O alta clasificare se poate face dupa pozitia axei de rotatie.Dupa acest criteriu
distingem:
- turbine cu ax orizontal
- turbine cu ax vertical
28
29
Girueta
2. Anemometrul este un dispozitiv pentru msurarea vitezei vntului. Acest
aparat este montat pe nacel i comand pornirea turbinei eoliene cnd viteza
vntului depete 34m/s, respective oprirea turbinei eoliene cnd viteza
30
Anemometru cu cupe
3. Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puin
n cazul turbinelor de puteri mari, este integrat ntr-o reea de calculatoare,
care controleaz buna funcionare a tuturor componentelor. De regul
controler-ul este amplasat n nacel, iar alte calculatoare pot fi amplasate
inclusiv la baza pilonilor. n figura urmatoare este prezentat un controler din
31
Brasov.
Un generator de 20 kW cu doua rotoare in contrasens a fost construit de catre
TIM Iasi filiala Bacau fig 1.8.
33
dimensiuni reduse. Eficienta instalatiilor din a doua categorie este mai buna si prin
faptul ca aceste instalatii evita sistemele mecanice de amplificare a vitezei, iar
frecarile din structurile cinematice sunt reduse.
In tara noastra s-au realizat trei instalatii experimentale de conversie a energiei
valurilor, care s-au testat pe Marea Neagra, pentru verificarea celor doua principii de
conversie mentionate.
Instalatia de conversie tip G-1
Instalatia s-a realizat de catre ISPH in colaborare cu ICPE, sub forma unei
geamanduri. Instalatia este alcatuita dintr-o turbina unisens cu diamentrul de 15 m,
montata pe un cadru sustinut de un flotor amplasat sub turbina. Axul turbinei
antreneaza generatorul instalatiei prin intermediul unui multiplicator de viteza.
Turbina este alcatuita din 18 palete oscilante, montate pe axe radiale, prevazute cu
cate un opritor care limiteaza amplitudinea oscilatiilor. Instalatia a fost ancorata de un
lest astfel incat paletele sa fie pozitionate in zona activa a valurilor. Sub actiunea
valurilor, paletele turbinei executa deplasari unghiulare pana la limitatoare,
transmitand component tangential a fortelor de ridicare si coborare a valurilor si
obligand turbinele sa se roteasca intr-un singur sens. Instalatia este reprezentata in fig.
10.48.
Instalatia G 1 s-a amplasat la intrarea portului Mangalia, langa digul NE. La
incercarile efectuate s-a constatat ca turbinele functioneaza. Instalatia a avut ca
destinatie verificarea principiului de conversie a energiei valurilor, utilizand unisens
actionata de apa.
Instalatia de conversie G 2
Instalatia este realizata sub forma unei geamanduri care functioneaza pe
principiul pistonului lichid. Instalatia este altuita dintr-un cilindru cu diametrul de 1,5
m si inaltimea de 2,5 m, in care se formeaza pistonul lichid si care este prevazut la
partea superioara cu un capac conic, capatul inferior liber. Peste acest cilindru este
fixat un flotor cu capacitatea de circa 2 m 3, avand diametrul exterior de 2,2 m. In
centrul cilindrului este fixata o teava de 200 mm diametru si 5 m lungime, care are
capatul inferior opt inele cu o greutate totala de 250 kg, constituind lestul
geamandurii. Capacul conic al geamandurii are in centrul sau o gaura 220 mm si un
tub prevazut cu o flansa de care este fixat un modul generator. Deasupra flotorului
este fixat un trepied care are in varful sau o lampa de semnalizare.
Modulul generator al geamandurii G 2 este contituit dintr-o turbina unisens
cu diametrul de 216 mm, prevazuta cu 20 de palete oscilante si altenator, fara contacte
glisante, avand urmatoarele caracteristici:
- Puterea : 5 W
- Tensiunea: 12,5 V
- Turatia: 300 500 min-1
- Numar faze : 3
Lampa de semnalizare este alcatuita dintr-o lampa de semnalizare fixata intre
doua armaturi. In interiorul lampii se gasesc doua becuri de semnalizare si o punte
redresoare trifazata.
In stalatia G 2 a fost amplasata la aproximativ 70 m de digul NE al orasului
Mangalia. In aceasta zona adancimea apei este de circa 11 m. Geamandura este fixata
de doua lesuri de cate 2 t prin cablauri de otel. Cablul electric pentru semnal este
35
infasurat pe cablul de ancorare pana la lest, apoi pozat liber pe fundul marii pana la
dig si condus printre stabilopozi pana la platforma digului.
In situatia alimentarii directe a lampii de semnalizare de catre generatorul
instalatiei, s-a constatat ca in timpul noptilor cu valuri cel putin 15 20 cm, lumina
lampii de semnalizare este vizibila de la distanta de cativa kilometri.
Instalatia G 2 a avut ca destinatie verificarea posibilitatii de conversie a
energiei valurilor utilizand principiul pistonului lichid si o turbina unisens actionata in
aer, in vederea realizarii ulterioare pe acest principiu a geamandurilor cu
autoalimentare pentru semnalizarea drumurilor in marea teritoriala.
Microcentrala tip MV 1
Instalatia are la baza principiul coloanei oscilante, dar spre deosebire de alte
constructii cunoscute, instalatia MV 1 are o geometrie care permite obtinerea unei
coloane oscilante reziduale cu amplitudinea marita fata de amplitudinea valurilor. Prin
acesta se obtin viteze si variatii mai mari ale volumului de aer din interiorul
instalatiei.
Instalatia MV 1 este constituita in principal dintr-o incinta si un modul
generator. In incinta are doi pereti paraleli verticali care la 2,5 m deasupra nivelului
apei continua apoi cu o zona inclinata sub un unghi de circa 40 si se termina sub
nivelul apei prin suprafete curbe, avand raze determinate experimental prin incercari
pe machete in canalul de valuri. Acesti pereti sunt delimitati lateral de doi pereti
paraleli verticali asezati la o distanta de 3,5 m. Cei patru pereti formeaza o incinta cu
intrarea sub nivelul apei la circa 0,5 0,75. Incinta este prevazuta la partea superioara
cu un capac pe care este montat un modul generator, alcatuit dintr-o turbina unisens si
un generator. Turbina este alcatuita din palete care oscileaza cu un unghi de 30 de o
parte si de alta a planului neutru al turbinei, in functie de sensul de actionare al aerului
care trece prin turbina. Caracteristicile modului generator sunt urmatoarele: puterea
500 W, tensiunea 24 V, turatia 3000 rot/ min.
Realizarea instalatiei a avut ca scop verificarea posbilitatii conversiei energiei
valurilor cu ajutorul unei instalatii fixe.
Microcentrala MV 1 a fost amplasata la aproximativ 50 m de baza digului
NE al orasului Mangalia. In aceasta zona adancimea apei este de circa 4 m.
Instalatia a fost ancorata prin patru lesuri d ecate 3 t. In cadrul primelor testari
efectuate s-a constatat ca turbina functioneaza corect. Paletele turbinei isi schimba
pozitia instantaneu in functie de agentul motor, fara sa se observe nici un fel de
neregularitati.
Determinand puterea valurilor, utilizand relatia Gersnter se obtine pentru
valuri de circa 20 cm, un randament global al instalatiei = 13%.
Primele incercari privind conversia energiei valurilor, efectuate in tara
noastra, conduc la concluzia ca este posibila obtinerea energiei din valuri, utilizand
tehnologii si constructii relativ simple, care sunt accesibile tehnicii actuale. Fara a
avea pretentia de a rezolva criza de energie, problema conversiei energiei valurilor
trebui sa constitue de acum inainte o preocupare mai accentuata pentru definirea unor
instalatii care sa asigure in prima etapa satisfacerea necesitatilor locale de energie,
cum ar fi : iluminarea digurilor, semnalizarea cailor de navigatie, surse de rezerva
pentru faruri, pomparea apei in unele instalatii, pomparea aerului in instalatii de
epurare etc.
Urmeaza ca in etapa urmatoare, pe masura acumularii experientei
necesare, sa se treaca la constructia de centrale bazate pe energia valurilor, care sa fie
conectate la reteaua nationala.
36
Cap. 3
Turbine eoliene
3.1 Turbine cu ax vertical
Aceasta clasa de turbine cuprinde:
- turbine diferentiale;
- turbine cu ecran;
- turbine cu pale batante;
- turbine cu pale turnante;
- turbine cu variatia ciclica a incidentei avand pala fixa sau mobila;
- alte tipuri;
3.1.1 Turbine diferentiale
Aceste turbine nu au dispozitive de orientare si sunt in general simple.Puterea
dezvoltata este data de relatia
[W]
unde Cp este coeficientul de putere.
Din aceasta grupa distingem urmatoarele tipuri:
Panemone (fig. 1)au fost in pompare apei si macinatul cerealelor din cele mai
vechi timpuri.Folosirea acestora s-a raspandit in toata lumea islamica.
37
39
Acest tip a fost construit ca statie pilot Madaras la Burlington, New Jersy, in
1933.
42
43
Aceste masini erau prevazute fie cu un sistem de deriva (fig 2.5) avand partea
superioara rotitoare, fie avand o coada care permite rotitoare intregii mori pe directia
vantului.In general
Dimensiunile la care se realizau aceste masini aveau diametre intre 3-15 m ,
turatii intre 10-50 rot/min si o viteza modul, optima intre 2 si 3si coeficient de
utilizare a energiei vantului de maximum 0,3.
Puterea dezvoltata este data de relatia:
P=0,15d2v3 [w]
In care: d este diametrul in m, in m/s .
3.2.2 Turbine lente
Patentul acestui tip de turbina i se atribuie lui J.Holiday care se pare a
inventat-o in perioada 1860-1870.
In fig 2.6 este prezentata o astfel de turbina lenta cu multe pale.Turbina este
montata pe un cadru, avand posibilitatea de rotire in jurul unui pivot central.
P=0,20d2v3.
Coeficientul de utilizare a energiei vantului este redat in fig 2.9
45
46
Avantaje
- simetria verticala elimina mecanismele de orientare pe directia vantului;
- priza de forta poate fi in partea inferioara fiind mai simpla;
- pale sunt torsionate si au coarda constanta;
- nu necesita controlul maximului de putere pentru functionare la turatie
constanta;
- la puteri mici este mai simpla;
- turatia maxima nu este limita de rezistenta materialului;
- pala este solicitata in principal la intindere;
- se cunosc profile aerodinamice cu performante inalte;
- randamentul mai ridicat in gama puterilor mici (numai la tipul cu pas
variabil)
Dezavantaje
Varianta cu pale curbe:
a) Necesita pale suple si flexibile, la dimensiuni foarte mari pericol de vibratii:
b) Lungimea palei rotorului nu e destul de bine folosita, intr-o portiune mica la
diametrul cel mai mare;
- randamentul mai scazut (nu mai la tipurile cu pale curbe la puteri mici)
- coarda variabila si torsionarea palei;
- mecanismul de orientare complicat si greu la puteri mari;
- turbioanele provocate de stalpul de sustinere produc vibrati periculoase in
pale;
- in rotire palele parcurg spatii cu viteze de vant diferite (la diametre mari
produc vibratii);
47
Bibliografie
1. C. Iulian si P.D. Lazar., Energia valurilor, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,
1982
2. Dnescu Al, Bucurenciu S., Petrescu St., - Utilizarea energiei solare, Ed.
Tehnic, Bucureti, 1980.
3. C. Iulian, Utilizarea energiei valurilor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990.
4. F. T. Tnsescu, colectiv, Conversia energiei. Tehnici neconvenionale, Editura
Tehnic, Bucureti, 1986.
5. Constantin Iulian si P.D.Lazar, Energia eoliana- captare si conversie, Ed.
Stiintifica,Bucuresti,
48