Sunteți pe pagina 1din 4

Poluarea chimica

La inceputul secolul 21 dezvoltarea in spirala a omenirii se continua intr-un


ritm care devine parca din ce in ce mai ametitor. Suntem confruntati cu
descoperiri pe care mintea omeneasca abia si le putea imagina la inceputul
secolului trecut. Odata cu aceasta explozie a dezvoltarii tehnologice si paralel cu
ea a crescut gradul de poluare a mediului inconjurator cu materiale care
interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functionarea ecosistemelor
(organismele vii si mediul in care traiesc).
Sursele de poluare ale mediului inconjurator sunt diferite, dar in mare se pot
clasifica in:
1. surse naturale (descompuneri naturale ale materiei organice,
eruptiile vulcanice, erodarea solului, pulberile din meteoriti,etc.) care
in prezent au un potential redus de poluare, desi la scara geologica au
in mare importanta;
2. surse artificiale, care genereaza cea mai mare parte a substantelor
poluante eliberate in mediul inconjurator.
Principala sursa de poluare a atmosferei o reprezinta procesele de combustie
in vederea obtinerii energiei electrice, termice sau mecanice necesare proceselor
industriale, incalzirii locuintelor sau functionarii motoarelor.
Dezvoltarea transporturilor si nevoia oamenilor de a se deplasa cu viteze si
la distante din ce in ce mai mari a dus la dezvoltarea infrastructurii, la aparitia
soselelor, autostrazilor, canalelor de navigatie si cailor ferate care au brazdat in
linie dreapta campiile si padurile, au taiat dealurile si muntii. In acest mod au
cazut prada topoarelor si utilajelor mii de hectare de padure diminuand astfel
capacitatea de absorbtie a dioxidului de carbon si eliberare a oxigenului.
Milioanele de autoturisme care sunt o prezenta permanenta pe sosele si
avioanele care brazdeaza cerul zi si noapte si in general toate mijloacele de
locomotie trebuiesc alimentate cu milioane de barili de petrol care prin ardere
elimina in atmosfera alte milioane de tone de gaze care polueaza atmosfera.
Industria este un alt mare poluator atat prin emisiile sale in procesul de
productie cat si prin elementele finite, in special ingrasamintele chimice. Toate
acestea polueaza aerul, apa si solul cu urmari grave asupra sanatatii populatiei si
a climei.
Incalzirea locuintelor si prepararea hranei se adauga la marii consumatori de
hidrocarburi si implicit isi pun amprenta asupra emisiilor poluante in mediul
inconjurator.
Atunci cand se vorbeste despre efectul poluant asupra mediului se au in
vedere si sunt analizate urmatoarele componente afectare: aer, apa, sol,
biodiversitatea si zgomot si vibratii.
Riscurile de mediu pentru sanatatea umana sunt clasificate in riscuri:
- ridicate (fenomene meteo periculoase, degradarea stratului de ozon,
degradarea habitatelor naturale, scaderea biodiversitatii);
- medii (ploi acide, poluarea apei cu substante toxice, poluarea aerului cu
gaze de sera, poluarea solului cu pesticide, poluarea radioactiva);
- scazute (poluarea termica, poluarea fonica).
Poluarea chimica este de departe cea mai periculoasa pentru sanatatea
oamenilor prin actiunea directa a poluantilor asupra organismului uman. Riscurile
pentru sanatatea populatiei se cuantifica prin:
1. aerul poluat;
2. mediul de lucru toxic;
3. remanenta si concentratia pesticidelor in hrana;
4. prezenta substantelor toxice in bunurile de consum;

5. apa potabila poluata.


Dintre poluantii chimici cu actiune directa asupra solului pe primul loc se afla
ingrasamintele chimice si pesticidele.
Pesticidele sunt produse chimice folosite pentru combaterea daunatorilor
plantelor si a produselor agricole stocate, precum si pentru combaterea
vectorilor biologici ai bolilor omului si animalelor. Ele sunt substante sau
amestecuri de substante ce contin ingrediente biologice active impotriva
daunatorilor. Ingredientele biologice active sunt in general substante toxice cu
potential de degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice, inducand
afectiuni acute si cronice pentru om.
Dintre poluantii de origine chimica frecvent intalniti in aer, cu actiune directa
asupra organismului uman si implicit al sanatatii populatiei pot fi enumerati:
1. pulberile cu actiune iritanta care actioneaza la nivelul cailor respiratorii
care provoaca sau agraveaza bolile plamanilor ducand intr-un final la
aparitia afectiunilor cronice;
2. oxizii ai diferitelor substante prezenti in aer sub forma de gaze
rezultate din arderea proceselor de combustie sau din procesele
industriale. Acestia produc iritatii ale cailor respiratorii, expectoratii,
salivari permanente, iar dupa o anumita perioada la bronsitele cronice.
In combinatie cu hemoglobina din sange duce la aparitia
methemoglobinei care impiedica transportul oxigenului dinspre
plamani catre tesuturi;
3. poluanti gazosi cu actiune asfixianta, rezultati din arderile incomplete
ale combustibililor fosili, dintre care cel mai cunoscut este oxidul de
carbon, gaz care a facut numeroase victime. Prin combinarea cu
hemoglobina se formeaza carboxihemoglobina care blocheaza irigarea
sangvina si provoaca in forme usoare cefalee, somnolenta, greata,
aritmii, iar la o expunere indelungata decesul;
4. poluanti cu actiune toxica sistematica, cum ar fi plumbul care produce
boli grave in special la organismele slabe sau in formare;
5. poluanti cu actiune cancerigena prezenti in atmosfera in zonele
industriale care degaja prin arderi incomplete hidrocarburi aromatice
sau arsenele, sau metale grele (As, Cd, Cu, Ni, Pb, Zn, Hg)
Poluantii care se intalnesc in apa si ii afecteaza calitatea, devenind improprie
pentru consum genereaza afectiuni sau conduc la aparitia unor boli infectioase
(febra tifoida, hepatita epidemica, etc.) sau a epidemiilor. Foarte frecvente sunt
intoxicatiile cu nitrati, cu plumb sau cu mercur. Aceste intoxicatii apar in urma
consumului apei din surse necontrolate, in special din fantanile sapate numai
pana la prima panza freatica in care s-au acumulat apele contaminate cu
pesticidele folosite in agricultura, s-au colectat dejectiile animaliere din
combinatele zootehnice sau din fosele nevidanjabile din gospodariile populatiei
din mediul rural. In general consumul de apa potabila infestata conduce la reactii
patologice generale ale tesuturilor si organelor afectate, conducand la tulburari
metabolice si circulatorii, procese inflamatorii, cresteri anormale, procese
tumorale, etc.
Aceste surse de apa necontrolate au depasite limitele concentratie
admisibile de:
1. arsen, care duce la tulburari metabolice si de digestie, cefalee si
ameteli, slabirea generala a organismului si stari permanente de
oboseala;
2. fluor cu actiune asupra sistemului osos si a rinichilor;
3. cadmiu care afecteaza ficatul cu repercursiuni nefaste multiple
asupra starii generale a organismului.

Nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de


aceea este necesar sa se cunoasca aceste pericole, inclusiv efectele pe care le
are asupra sanatatii chiar si cantitatile mici de substante chimice din apa. Desi
se poate afirma ca exista tehnologii pentru mentinerea calitatii bacteriologice
bune a apei potabile si pentru a indeparta multe din substantele chimice
periculoase, din pacate, acestea nu se aplica pe o scara larga, potrivit cerintelor
legale.
Poluantii chimici se acumuleaza cu foarte mare usurinta in sol, datorita
activitatilor neglijente ale oamenilor, dar si prin folosirea substantelor chimice cu
rolul de a spori productiile agricole. Solul reprezinta capitalul cel mai pretios de
care dispune omul pentru satisfacerea nevoilor lui, deoarece el reprezinta
fundamentul tuturor resurselor necesare vietii. De stratul subtire si roditor este
legata intreaga productie agricola a omului si reprezinta sursa de hrana pentru
toate necuvantatoarele planetei.
Reziduurile petroliere industriale, reziduurile organice, detergentii sintetici
proveniti din activitatea casnica si industriala, utilizarea pesticidelor remanente,
organoclorurate, imprastierea pe sol a reziduurilor menajere si de origine
animala in cantitati excesive, stropirea plantelor cu ape reziduale, impurificate,
provenite de la diferitele surse necontrolate din instalatiile industriale se
acumuleaza in sol si-i distrug potentialul roditor, anihilandu-i capacitatea de
regenerare.
O problema deosebita cu care ne confruntam in prezent este avalansa de
deseuri de plastic care au ajuns sa ne asedieze localitatile, infesteaza apa
raurilor, lacurilor, marilor si oceanelor, uratesc peisajul si ne provoaca uneori
furia la vederea celor care arunca cu usurinta condamnabila peste tot si oricand
pungile de plastic si recipientii din PET-uri (polietilena-tereftalat).
Ajungand la concluzia ca pungile de plastic au capatat dimensiunea unei
calamitati, unele tari au interzis folosirea lor, dar si mai multe au recomandat
cetatenilor sa foloseasca pungi din materiale usor reciclabile si biodegradabile
(carton, rafie, materiale textile), obligand marile magazine sa introduca o taxa
pentru folosirea pungilor de plastic.
Problemele de mediu precum modificrile climatice, poluarea apei i energie
regenerabil au devenit importante subiecte de tiri, ctignd o importan tot
mai mare n viaa noastr. Mult lume percepe chimia i industria chimic ca
fiind nocive pentru mediul nconjurtor. i totui, o serie de progrese recente n
cercetarea tiinific din domeniul chimiei faciliteaz conceperea unor materiale
i aplicaii cu impact sczut asupra mediului, pstrnd n acelai timp calitatea i
stilul de via dorit.
De-a lungul anilor, industria de profil i opinia public au devenit contiente
de efectele nocive ale unor practici din trecut i de nevoia de a proteja mediul
nconjurtor. n trecut, puini au fost cei care au contientizat efectele negative
pe care stilul nostru de via le-ar putea avea asupra mediului, alegnd s vad
doar potenialul pozitiv al acestuia pentru crearea de materiale i produse noi i
utile.
Cercetrile din domeniile biologiei i chimiei au artat c procesele
industriale chimice i petrochimice pot juca un rol n soluionarea unor probleme
de mediu precum modificrile climatice, managementul deeurilor, reciclare,
eficien energetic, ca s amintim doar cteva. Fr ajutorul chimitilor nu am fi
reuit niciodat s nelegem aceste probleme. n vederea gsirii unor soluii
alternative, au fost fcute i se fac n continuare schimbri profunde.
Industria chimic a demarat o serie de iniiative precum programul Protecie
responsabil, n scopul de ridica standardele de abordare a problemelor de

sntate i mediu i de a concepe sisteme de transport sigure i durabile, potrivit


reglementrilor n vigoare. n cadrul acestui program, industria de profil a
publicat instruciuni privind distribuia i manipularea substanelor chimice ce
necesit condiii speciale. Toate aceste eforturi, conjugate cu noua legislaie
european n domeniul substanelor chimice (denumit REACH), garanteaz
practicarea chimiei ntr-un mod mai sigur i mai ecologic.
n paralel, chimitii i petrochimitii caut noi metode durabile i ecologice,
meninnd ns ritmul de dezvoltare a economiei i industriei de profil. Iat
cteva exemple:
Biocombustibilii: combustibili pentru mijloacele de transport derivai
din biomas. O gam variat de materiale precum trestia de zahr,
rapia, porumbul, paiele, lemnul, reziduurile din agricultur i de
origine animal poate fi folosite la obinerea combustibililor pentru
mijloacele de transport.
Bioplasticul: obinerea de materiale plastice din surse naturale precum
plantele, care sunt biodegradabile.
Materialele termoizolatoare: materiale izolatoare superioare, care
permit construcia unor cldiri eficiente din punct de vedere energetic.
Materialele compozite uoare, care duc la reducerea masei
automobilelor i a consumului de combustibil al avioanelor.
Celulele de combustie: Automobilele i motocicletele puse n micare
de celule de combustie cu hidrogen produc vapori de ap n loc de
gaze de eapament.
Noi tehnologii de iluminare (precum OLED Diode electroluminescente
organice), care produc mai mult lumin cu un consum mai mic de
curent electric.
Turbinele eoliene i panourile solare: ambele se bazeaz pe materiale
produse de industria chimic. Palele de metal ale turbinelor eoliene au
fost nlocuite n cea mai mare parte cu unele din poliester armat cu
fibr de sticl, capabile s reziste celor mai puternice intemperii.
Societatea tinde s considere orice produs chimic artificial ca fiind nociv, iar
tot ce este natural, bun. Doar pentru ceva este natural nu nseamn c este i
bun pentru sntate sau pentru mediu i viceversa, nu orice produs chimic este
periculos. Ce pare mai natural dect lemnul care arde ntr-un spaiu deschis? De
fapt, fumul produs de un foc n spaiu deschis poate produce aceleai daune
sntii i mediului nconjurtor ca orice proces de combustie.
Meninerea echilibrului ntre un stil de via confortabil i un mediu
nconjurtor sntos impune ntrirea domeniului chimiei prin intermediul
cercetrii i dezvoltrii. Acest lucru ilustreaz cea mai mare provocare a tuturor
disciplinelor tiinei moderne, cu precdere a celor legate de mediu, i anume
integrarea tehnologiei, naturii i a oamenilor.
Dar concluzia nu poate fi decat una singura: constiinta omului este singura
care ne poate salva din marasmul pungilor si sticlelor din plastic.
Lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei generatii, ci
totul trebuie gandit la nivel universal. Opinia publica trebuie sa se convinga de
gravitatea situatiei actuale, deoarece masa substantelor poluante pe care le
deversam in natura creste cu fiecare si, ceea ce inseamna ca, daca nu luam
acum masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic
in comparatie cu poluarea de maine.