Poluarea mediului

Autor: Faur Andreea Bianca, Universitatea din Petrosani

Coordonator: prof.dr.ing. Mircea Georgescu, Universitatea din Petrosani
Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbatute probleme ale contemporaneitatii si de o
importanta majora pentru societate, de aceea ne aflam in fata unui subiect vast si complex.
Omul si mediul sunt entitati inseparabile, existenta omului fiind dependenta de mediu, iar factorii
de mediu (aerul , apa, solul, etc.) se pot modifica , in urma folosirii lor de catre om. Astfel apare poluarea
, aspect implicit al vietii, in desfasurarea careia unele produse , rezultate din procesele fiziologice si din
activitatea omului si a animalelor , devin reziduuri care pot sa incomodeze bunul trai in functie de natura
si cantitatea lor . Se poate spune ca poluarea a insotit omul inca de la aparitia lui pe pamant.
Poluarea mediului inconjurator , care si-a extins amenintarea asupra intregii planete, a ajuns sa
atace omul si spatiul sau de existenta. Trecand peste limitele proprii de aparare a naturii, de echilibrare si
de regenerare , poluantii se raspandesc rapid in aer, apa , sol, generand, dezvoltand si propagand unul din
cele mai grave pericole pe care le-a intampinat civilizatia moderna.
In prezent, nu stihiile naturii sau populatiile vegetale si animale sunt cele care il ameninta pe om,
ci insusi omul, prin activitatea sa generala din industrie, agricultura, silvicultuta, transporturi, zootehnie,
insuficient controlata si neadaptata in intregime la realitatile naturale inconjuratoare.
Actuala criza legata de poluarea mediului, dependenta mai mult de activitatea industriala a
omului, isi arata numai o fata a sa . De asemenea , poluarea cu deseuri menajere si-a avut deja crizele sale
periodice, care continua si in prezent.
Principalele aspecte privind evolutia poluarii mediului ambiant pot fi sintetizate astfel:
astazi se vorbeste de poluarea termica drept o consecinta a energetizarii civilizatiei moderne;
in trecut ( in epocile glaciale) s-ar fi putut vorbi de o poluare frigorifica, cu consecinte dramatice
asupra biosferei, chiar daca ea era doar urmarea unui alt efect primar al poluarii
( poluarea
mediului cosmic cu material purverulent interstelar, care a absorbit o parte din radiatia solara, provocand
unele modificari de temperatura ale atmosferei ce au schimbat echilibrul scoartei Pamantului).
modificarea caracterului chimic al atmosferei in epocile geologice: de-a lungul epocilor termale ale
Pamantului, atunci cand modul de asigurare a hranei era exclusiv heterotrof, se presupune ca atmosfera
avea un caracter chimic reducator, fiind constituita in majoritate din apa, amoniac , metan si bioxid de
carbon; intr-o etapa ulterioara de dezvoltare a vietii au aparut pigmentii carotenoizi, capabili de captare si
acceptare a fotonilor necesari fotosintezei in cadrul metabolismului organic; factorul de poluare al acestui
proces de fotosinteza a constat in crearea unui deseu foarte periculos pentru organismele heterotrofe
respective si anume a oxigenului liber ; cu timpul atmosfera si-a schimbat fundamental caracterul
chimic, devenind oxidanta, cu o actiune atat de toxica asupra organismelor heterotrofe, incat ele au fost
realmente masacrate, scapand numai acelea care , prin fotosinteza , au reusit sa se adapteze mediului
de viata autotrof pentru care oxigenul liber este un element esential; asadar , un element de mediu (
oxigenul) si-a schimbat fundamental rolul din noxa in factor pozitiv;
poluarea datorita cataclismelor naturale ( vulcanismul gazele polueaza puternic atmosfera si
uneori cursurile de apa ; pe de alta parte , apele termale sunt foarte pretuite din punct de vedere medical);
contributia razboaielor la poluarea mediului inconjurator ( razboaie chimice, arma atomica, arma
bacteriologica).
Exista genuri de poluare care, desi nu afecteaza direct sanatatea omului, intereseaza in cel mai
inalt grad procesele de productie :
aerul poluat poate otravi catalizatorii ( reactivii) utilizati in industria chimica, respectiv accentueaza
procesele de coroziune si de distrugere a utilajelor industriale, a bunurilor materiale sau a operelor de arta;
apa poluata afecteaza unele procese tehnologice;
alte genuri de poluare au efecte patologice negative : monoxidul de carbon din atmosfera si cel
rezultat de la fumat, alcoolul, drogurile, medicatia exagerata si ocazionala etc.
Pana la perfectionarea mecanismelor biologice de adaptare la noile conditii create de poluarea
aerului , combaterea acestui fenomen prin masuri tehnice este principala ( poate singura) cale eficienta pe
care omul o are la dispozitie.

71

SURSE DE POLUARE
SURSE NATURALE LATENTE
In prezent exista numeroase surse naturale de poluare cum ar fi: vulcanii, fumarolele, furtunile de
praf, ozonul, vanturile, apele subterane etc., iar in viitor , pe masura ce omul isi va extinde habitatul , este
posibil sa apara si alte surse de poluare.
Ozonul ( O3) este o substanta periculoasa pentru om , chiar in concentratii mici.
Din punct de vedere ecologic , ozonul nu are numai rol toxic. Natura a atins un mare rafinament
in inlantuirea legaturilor esentiale dintre diferiti factori constitutivi ai echilibrelor naturale. In acest sens,
lipsa ozonului duce la aparitia poluarii de natura radianta prin cresterea fluxului de radiatii ultraviolete de
la Soare catre sol. Radiatia ultravioleta este sterilizanta pentru formele inferioare de organisme care stau
la baza lanturilor trofice si, in acelasi timp, este foarte periculoasa pentru oameni, deoarece poate da
diferite forme de cancer al pielii.
Un rol important in distrugerea stratului de ozon il au si oxizii de azot rezultati ca gaze de
ardere in motoarele avioanelor stratosferice.
Ozonul este distrus si de anumite substante chimice produse in activitatea economica a omului,
care difuzeaza apoi sub forma gazoasa, spre straturile inalte ale atmosferei. Astfel , anumite combinatii
ale carbonului cu fluorul, cum ar fi dicloro- difluoro-metanul ( freon 12) sau tricloro-monofluoro-metanul
( freon 11) , utilizate ca agenti frigorifici si ca propulsanti pentru producerea aerosolilor de preparate
cosmetice , medicamentoase, fiind aproape inerte din punct de vederechimic, au o viata destul de lunga in
atmosfera ( probabil intre 40 si 150 ani) .
Conventia de la Montreal ( 1987) pentru controlul substantelor toxice in atmosfera si cea de
la Viena ( 1985) pentru protejarea stratului de ozon au prevazut o reducere cu 50% a productiei de
freoni pe o perioada de 10 ani,incepand cu anul 1986, urmata de eliminarea totala a folosirii lor.
Aerul este purtatorul multor agenti poluanti pe care ii imprastie cu repeziciune pe intreaga
suprafata a Pamantului. Praful impiedica vederea, ingreuneaza respiratia si constituie dusmanul numarul
unu al curateniei domestice.
Polenul plantelor , purtat de vant, este o sursa de poluare pentru persoanele sensibile asupra
carora actioneaza ca factor alergen.
Apele subterane, care stau in contact indelungat cu masivele de sare sau alte minerale, se
incarca cu substante impurificatoare, de multa ori toxice ( acide sau saline). Atat timp cat ele raman
blocate in formatiunile geologice respective, nu exista pericol pentru om si pentru comunitatile ecologice
de la suprafata.
O alta sursa latenta de poluare o constituie ionizarea atmosferei , adica suplusul de ioni
pozitivi sau negativi care, atunci cand sunt inhalati in organism, pot sa modifice echilibrele
electrochimice umorale , declansand reactii enzimatice exagerate ce suprasolicita organismele bolnave.
Surse de poluare caracteristice nisei umane
Omul, ca fiinta vie, produce deseuri proprii existentei sale: fecale, urina, cadavre etc. Aceste
deseuri se clasifica in : deseuri solide si deseuri lichide, iar din ele fac parte nu numai cele caracteristice
omului ca fiinta vie, ci si cele provenite din activitatile sale industriale
( imbracaminte, mobila,
aparataj casnic, sapun, detergenti, cosmetice, medicamente, chimicale de uz domestic si mai ales cantitati
ingrijoratoare de ambalaje).
Este important de accentuat ca o mare parte din aceste deseuri nu este biodegradabila, iar altele
sunt direct toxice ( insecticidele de uz domestic).
TRANSPORTURILE CA SURSE DE POLUARE
Din punct de vedere al poluarii mediului, este foarte importanta sistematizarea surselor de poluare
legate de transporturi in functie de :
modul de transport ( terestru, maritime, aerian);
mijlocul de propulsie ( masini cu abur, motoare cu ardere interna, motoare electrice etc.);
locul specific al transportului ( urban: rutier sip e sine; interurban: rutier, pe sine, aerian si naval;
international: rutier, pe sine, aerian).
AGRICULTURA, SILVICULTURA SI ZOOTEHNIA CA SURSE DE POLUARE
Agricultura poate fi sursa de poluare a mediului prin: declansarea si favorizarea proceselor de
degradare a solurilor in urma proceselor de eroziune ( de exemplu : destelenirea terenurilor prin

72

araturi duce la eroziunea solului datorita actiunii ploilor si vantului) , saraturare, compactare, folosirea
pesticidelor, utilizarea in exces a ingrasamintelor chimice etc.
Despadurirea exagerata in zana superioara a majoritatii bazinelor hidrografice, ca si folosirea
nerationala a unor terenuri agricole , au avut influienta negativa asupra scurgerii apei pe versanti,
provocand declansarea unor grave procese de eroziune a solului.
In ceea ce priveste zootehnia, chiar unele animale domestice ( caprele) distrug iremediabil
vegetatia arborescenta in dezvoltare( lastarii), impiedicandu-se regenerarea padurilor. De asemenea,
crescatoriile de animale domestice pot pune probleme serioase privind poluarea mediului cu deseuri
animaliere.
In zootehnie, pe langa insecticide, se mai utilizeaza si alte substante chimice care dau efecte
secundare nedorite. Este vorba de substantele administrate pentru influentarea dezvoltarii productiei
animaliere. Eliminate partial prin urina, aceste substante pot ajunge in apa de baut a altor loturi de
animale, pentru care substanta respectiva are o actiune contraindicate.
POLUAREA INDUSTRIALA
In prezent, industria este considerata drept cea mai importanta sursa de poluare a mediului
inconjurator. Analiza modului cum ramurile industriale afecteaza mediul ambiant indica cinci ramuri ce
contribuie cu mai mult de 80% la poluarea sa. Aceste ramuri sunt: energetica, chimia, metalurgia,
industria miniera si industria materialelor de constructii.
Poluarea industriala a mediului ambiant se propaga mai ales pe calea aerului si a apei. Pentru
poluarea aerului este vinovata atat industria producatoare de energie electrica, prin gazele evacuate de la
centralele termoelectrice, cat si alte ramuri industriale.
In Romania, poluarea aerului se produce si datorita faptului ca unele tehnologii utilizate sunt
invechite, nu sunt montate sau nu functioneaza instalatiile de epurare a gazelor, care sunt eliminate direct
in atmosfera.
SURSE SPECIALE DE POLUARE
POLUARE RADIOACTIVA
Poluarea radioactiva este o forma speciala de poluare datorita emisiei in spatiu a unor radiatii
capabile sa produca efecte fizice, chimice si biologice asupra organismelor vii. Pe pamant exista un fond
global de radiatii, datorat surselor de iradiere naturala, care este suportat de organismele vii datorita
obisnuintei dobandite de-a lungul timpului.
Radiatiile sunt emisii spontane si permanente produse prin dezintegrare atomica. Ele au
urmatoarele proprietati:
traverseaza corpurile opace;
descarca corpurile;
impresioneaza placile fotografice.
Odata cu evolutia societatii umane, omul a fost supus suplimentar si altor expuneri de radiatii.
Astfel , investigatiile medicale ( radioscopii, radiografii, tratamente radiologice) expun omul la radiatii
mai puternice decat cele naturale. Chiar si ceasurile cu cadrane luminoase si televizoarele pot contribui,
intr-o oarecare masura, la iradierea in masa a populatiei.
Fie ca este vorba de experientele cu bombe nucleare, fie sa se face referire la sursele controlate (
instalatii nucleare, surse utilizate in laboratoare si uzine) si necontrolate ( deseuri care scapa in mediu) ,
riscurile pe care le are poluarea radioactiva pentru om sunt din ce in ce mai mari, uneori chiar sumbre.
Cum omenirea nu va renunta la una din cele mai prolifice surse de energie- energia nucleara-, va
fi nevoie sa se imagineze si sa se puna in practica noi mijloace de protectie impotriva radiatiilor si de
stavilire a poluarii mediului cu substante radioactive.
POLUARE SONORA
Zgomotul se caracterizeaza prin intensitatea, durata si frecventa sunetelor componente.
Intensitatea se exprima in Beli.Din motive practice, se ia ca unitate de masura a intensitatii zgomotului
decibelul, dB. In ceea ce priveste durata, efectul nociv al sunetului este direct proportional cu aceasta,
iar in situatiile cand intrece anumite limite de suportabilitate, se poate creea si o psihoza periculoasa.
Frecventa sunetelor componente ale zgomotului are si ea o anumita importanta in definirea efectului
vatamator, deoarece nu toate frecventele sunt auzite de om cu aceeasi intensitate sonora si la acelasi
impuls al traductorului electric.

73

Uneori , poluarea sonora poate ajuta omul un lupta sa pentru igienizare ( utilizarea radiatoarelor
fierbinti ale transformatoarelor pentru omorarea tantarilor purtatori de friguri galbene). In general, cele
mai inalte nivele de zgomot se intalnesc in halele industriale. Dintre sursele de zgomot din orasele
moderne, cu o pondere mare contribuie traficul rutier, care este in continua crestere.
In scopul reducerii nivelului zgomotului si tinand cont de natura activitatilor umane, s-au stabilit
anumite limite admisibile ale acestuia.
Bibliografie:
DUMITRESCU Ioan
Poluarea mediului Editura FOCUS , Petrosani-2002
Ordonanta de urgenta 195/2005- privind protectia mediului.

74