Sunteți pe pagina 1din 3

Utilizarea explozivilor surse de poluare a mediului cu praf si gaze

Autor: Dura Cristina, Universitatea din Petrosani


Coordonator: prof.univ.dr.ing Semen Constantin, Universitatea din Petrosani
Exploatarea in cariera a zacamintelor de substante minerale utile prin utilizarera energiei
explozivilor, tehnologie aplicata in special in cazul extragerii zacamintelor de minereu, precum si in alte
domenii cum ar fi lucrarile de demolare , constructii de tunele, constructii hidrotehnice , constructii de
drumuri poduri, canale, etc.,are un puternic impact negativ asupra mediului inconjurator. Intensitatea
impactului este dependenta de cantitatea de exploziv utilizata la impuscare, cea mai nefavorabila situatie
inregistrandu-se in cazul utilizarii impuscarilor massive cu utilizarea unor cantitati foarte mari de
exploziv.
In esenta lucrarile de impuscare din diferite domenii determina poluarea atmosferei prin:
-ridicarea unui nor de praf
-emisie de gaze rezultate prin descompunerea explozivilor
Fiecare dintre aceste elemente au un anumit effect asupra mediului si impugn masuri specifice
pentru atenuarea impactului, astfel incat parametrii de influenta sase inscrie intre anumite limite
acceptabile.
Poluarea cu praf a atmosferei
Masurile tehnice de reducere a cantitati de praf sunt reprezentate de utilizarea burajului cu apa,
stropirea cu apa a norului, injectarea apei in masiv, intinderea unui covor de spuma chimica pe trpte,
utilizarea de explozivi cu bilantul de oxygen nul,etc. Cu toate ca aceste masuri se cunosc, ele nu s-au
aplicat pe scara larga deoarece conduc la cresterea substantiala a costurilor de derocare.
Abordarea teoretica presupune luarea in considerare a unor parametrii definiti ca functii de forte
ce apar intr-un nor de praf si gaze, greutatea norului, forta ascensionala, acceleratia de deplasare, etc.
Pornind de la legea lui Newton ecuatia de miscare a norului este:
m a = Fa P
m = g V (kg)
Fa = g g V (daN)
P = m g = g g V (daN)
Inlocuind in relatii si dupa transformari successive se obtine:

a = g a 1 1
T

g 2

Concluzia care se poate trage din analiza acestei relatii este aceea ca o valoare mai mica a
raportului

a T1

va conduce la diminuarea acceleratiei si implicit la reducerea rapida a influentei


g T2

prafului. Valoarea acestui raport este direct influentata de tipul explizivului utilizat respective de reactia
chimica generate la descompunerea acestuia.
Avand la baza reactiile chimice explozive se calculeaza media ponderata a greutatii moleculare a
produselor gazoase din norul de gaze rezultat in urma exploziei in doua variante:
_

- fara vapori

v
- cu vapori
Valorile medii ponderate ale greutatii moleculare pentru explozivii din Romania sunt:
_

Tipul explozivului
Va\Vpg
(g\mol)
v (g\mol)
28
0,333
24,6
Trotil
31,63
0,541
22,9
Nitramon
31,75
0,585
24,4
Nitrogel
29,57
0,663
21,90
Rovex 650
35,06
0,51
26,35
Dinamita II
29
0,67
21,16
Emulsie exploziva
59

O analiza completa a valorilor din tabelul 1 prin prisma parametrului (greutatea moleculara a
produselor gazoase ca medie ponderata) conduce la concluzia ca cea mai mare forta ascensionala ce
deplaseaza volumul de gaze se realizeaza prin utilizarea trotilului, iar cea mai mica in cazul
dinamitei.Aceasta dependenta este influentata de ponderea vaporilor de apa in volumul total de gaze
rezultat in urma exploziei.
Parametrii termodinamici ai explozivilor din Romania
Parametrii explozivului
Tipul
explozivului Qex
Tex
ex
CV
T2\T2TNT
T2
( oK )
4522
2700
940
0,78
1
464
Trotil
3700
2733
800
0,74
0,89
412
Nitramon
4316
3300
1300
0,76
0,88
408
Nitrogel
4281
3250
1350
0,75
0,76
352
Rovex 650
3750
1500
0,79
0,95
440
Dinamita II 4750
3650
3600
1250
0,77
0,68
316
Emulsie
exploziva
De aici rezulta ca cea mai mare cantitate de praf continuta in norul de gaze se inregistreaza in
cazul trotilului si dinamitelor si cea mai mica in cazul explozivului nitramon si ROVEX si in special la
emulsii explozive.
Pentru a confirma aceasta concluzie se calculeaza acceleratia "a" a norului de gaze:

T
a = g TNT 1 1
EX T2

pentru diferiti explozivi si valorile acceleratiei norului de gaze pentru explozivii folositi in Romania sunt:
Tipul explozivului
Valoarea acceleratiei
0,76g
Trotil
0,179g
Nitramon
0,19g
Nitrogel
0,11g
Rovex 650
0,65g
Dinamita II
-0,3g
Emulsie exploziva
Calculul efectuat pune in evidenta faptul ca raza de distributie a prafului depinde in mod
hotarator de tipul explozivului utilizat.Din punct de vedere practic sunt indicati explozivii care contin in
structura lor apa, care determina cea mai mare cantitate de vapori.In astfel de situatii deasupra rocii
dislocate se realizeaza o faza de tranzitie " vapori-apa" care are drept rezultat umezirea prafului de catre
vaporii condensati si depunerea acestuia.
Cea mai mare acceleratie de ridicare a norului de gaze si praf se inregistreaza in cazul trotilului si
dinamitei, ceea ce conduce la deplasarea prafului pe distante mari.Explozivii pe baza de azotat de amoniu
( nitramon, nitrogel, Rovex) determina o acceleratie mai mica de 4-6g ori decat cea realizata de trotil,
datorita cantitatii mari de apa din nor.In cazul emulsiilor explozive acceleratia este negtiva ceea ce
conduce la concluzia ca norul de praf se deplaseaza in jos sub influenta greutatii prafului umezit de
vaporii condensati.
Din modelul teoretic prezentat rezulta ca atenuarea efectelor negative generate de exploziile
masive in cariera prin reducerea gradului de prafuire a atmosferei se poate realiza prin alegerea corecta a
explozivului. Din acest punct de vedere cea mai favorabila situatie se inregistreaza in cazul utilizarii
trotilului sau dinamitei, iar situatia cea mai favorabila se obtine prin utilizarea emulsiilor explozive sau
chiar a slamurilor explozive (Rovex, Nitrogel).
Poluarera atmosferei prin emisie de gaze
O alta sursa de poluare a atmosferei o reprezinta emisia de gaze.Fiecare exploziv este
caracterizat printr degajarea unui anumit volum de gaze in atmosfera, gaze reprezentate de CO2 , CO,

60

NO.Nu se ia in considerare volumul de vapori de apa deoarece acestia in timp condenseaza si influenteaza
gradul de desprafuire.
Volumul de gaze emis in atmosfera se determina cu relatia:

Vg =

22,4n 1000
M ex

(l\kg)

Valorile volumelor de diferite gaze rezultate prin detonarea explozivilor analizati sunt:
Volumul de gaze
Tipul
explozivului Total
CO2
CO
NO
N2
492,8
345
147,8
Trotil
351
79,7
6,5
264,8
Nitramon
*
524,6
123
20,4 COC
398,5
Nitrogel
3,14
286,12
28,06
57,4
200,66
Rovex 650
179,5
20,7 COC*
188,64
Dinamita II 400,1
3,96
275,54
16,24
46,5
212,28
Emulsie
exploziva
COC* - echivalentul in monoxid de carbon conventional
Din tabel rezulta ca toti explozivii sunt generatori de bioxid de carbon ( gaz poluant ) cu exceptia
trotilului.O alta observatie este aceea ca toti explozivii sunt generatori de gaze toxice CO sau NO.
Cea mai mare cantitate de gaze toxice sunt determinate de utilizarea trotilului si dinamitei.
Din tabel rezulta deasemenea ca cea mai buna solutie sub aspectul poluarii cu gaze o reprezinta
emulsiile explozive, urmand Rovexul,nitramon si nitrogel.
Reducerea cantitatii de gaze toxice se poate realiza numai prin perfectionarea retetei explozivilor
incat sa se obtina un exploziv cu un bilant de oxigen cat mai mic.
Tinand seama de faptul ca , la nivel mondial, consumul anual de exploziv se situeaza in limitele a
9-10 milioane t, rezulta ca utilizarea explozivilor reprezinta o importanta sursa de poluare a atmosferei.
Bibleografie:
1. Karkashadze G. G. - The problem of dust reduction by mass blasting on open pit, Universitaria
Roper, 2001
2. Letu N., Semen C. - Explozivi minieri, Litografia Universitatii din Petrosani, 1995
3. Fodor D
- Explozivi industriali, Editura Infomin Deva, 2000

61

S-ar putea să vă placă și