UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE

PROIECT LA DISCIPLINA

Transportul Hidrocarburilor

Responsabil disciplină:
Dr. Ing. PRODEA LAURENTIU
Student: Tataru Vlad
Anul – III – T.D.D.H.-FR

2022
Tema proiectului

Dimensionarea și realizarea unui trase al unei conducte de transport gaze naturale între
BUCURESTI si PITESTI.
Traseul propus are o lungime de 108,224 km, 17 sub-traversari de drumuri,1 sub-traversari de
rau, 1 sub-traversari de cale ferata
Se vor racorda 14 localitati care au 3010 consumatori casnici si 20 agenti economici.

Harta traseului propus

 Descrierea traseului conductei de la
SRM Recea (Arges) la SRM Draganescu (Ilfov)

Instalatia de alimentare cu gaz incepe de la SRM Draganescu si contine 19 subtraversari dupa

cum urmeaza:

NR CRT TIP STRUCTURA

1 SUBTRAVERSARE DJ503
2 SUBTRAVERSARE DN105
3 SUBTRAVERSARE DN108
4 SUBTRAVERSARE DJ703B
5 SUBTRAVERSARE DN104
6 SUBTRAVERSARE A1 – AUTOSTRADA
7 SUBTRAVERSARE DJ702A
8 SUBTRAVERSARE DJ702F
9 SUBTRAVERSARE A1 – AUTOSTRADA
10 SUBTRAVERSARE DJ611
11 SUBTRAVERSARE DN61
12 SUBTRAVERSARE DN61
13 SUBTRAVERSARE DJ701
14 SUBTRAVERSARE DN61
15 SUBTRAVERSARE DJ412C
16 SUBTRAVERSARE LACUL HOBAIA
17 SUBTRAVERSARE CALE FERATA CFR
18 SUBTRAVERSARE DN134
19 SUBTRAVERSARE DE DRAGANESCU
Instalatia se termina la SRM Recea.
Pe langa aceste subtraversari mai avem nevoie de 2 scoateri din fondul forestier pe raza
localitatilor Croitori si Sadina.

\
Localitati care se vor racorda la reteaua proiectata:

Nr crt Localitate Nr. consumatori

1 PADURENI 500
2 PODISOR 350
3 BUCSANI 250
4 VANATORII MARI 150
5 CUPELE 200
6 MOARA DIN GROAPA 100
7 BARACENI 160
8 CROITORI 270
9 IZVORU 116
10 PETRESTI 319
11 POTLOGENI DEAL 103
12 PATULENI 119
13 FURDULESTI 201
14 CIRESU 172
TOTAL 3010
 Tehnologia de execuţie a conductei

Construirea conductelor magistrale de transport gaze naturale

Construirea şi repararea conductelor magistrale de transport gaze naturale se realizează
numai de societăţi specializate şi autorizate, care sunt dotate în acest scop cu utilaj şi personal
specializat, în aşa fel încât să se garanteze o execuţie corespunzătoare.
Lăţimea culoarului de construcţie a conductei se stabileşte în funcţie de natura terenului
pe care o traversează conducta, de tehnologia de execuţie.
a) Conducte construite prin mijloace mecanizate în terenuri agricole;
Pentru conducte cu diametru mai mare de 800 mm lăţimea culoarului de lucru se stabileşte
prin proiectare.
b) Conducte construite cu mijloance mixte (mecanizat şi manual ) în terenuri agricole şi numai
manual în terenuri pomicole şi viticole;
c) Conducte construite cu mijloace manuale în terenuri silvice.
Culoarele prezentate mai sus sunt necesare construcţiei unei singure conducte magistrale
pentru transportul gazelor naturale. În cazul pozării în şanţ comun a două sau mai multe conducte,
pentru fiecare conductă suplimentară, lăţimea culoarelor se majorează potri-vit formulei de mai
jos :
Ls  Dn  400 mmm,
unde:
 Ls - lăţimea cu care se majorează culoarele din tabelele de mai sus;
 Dn - diametrul celei de a doua conducta (mm).

Desfăşurarea procesului tehnologic
Desfaşurarea procesului tehnologic de construire a unei conducte magistrale de
transport, gaze naturale, comportă în general următoarele faze:
 predarea / preluarea traseului de către constructor;
 realizarea culoarului de lucru cu decopertarea stratului fertil, acolo unde natura terenului
o permite;
 izolarea anticorozivă exterioară a ţevilor;
  transportul ţevilor izolate pe traseu;
 săparea şanţului mecanizat sau manual;
 sudarea conductei pe tronsoane şi asamblarea lor în fir curent sau sudarea în fir continuu;
 izolarea pe traseu a porţiunilor din jurul sudurilor executate pe şantier, care trebuie să fie
de calitatea izolaţiei conductei executată în staţie fixă;
 lansarea conductei în şanţ mecanizat sau manual;
 efectuarea probelor de presiune;
 astuparea completă a şanţului mecanizat sau manual;
 curăţirea interioară a conductei cu pistoane adecvate;
 efectuarea probelor de rezistenţă şi de etanşeitate la presiune;
 montajul armăturilor şi al altor anexe ale conductei;
 întregirea tronsoanelor probate şi completarea izolaţiei anticorosive;
 ridicarea diagramei de potenţial;
 recepţia preliminară a conductei şi cuplarea la sistemul în exploatare;
 golirea conductei de aer şi umplerea acesteia cu gaz;
 punerea în funcţiune a protecţiei catodice;
recepţia definitivă a lucrării.
Protecţia împotriva coroziunii

Coroziunea conductelor şi a instalaţiilor tehnologice aferente este periculoasă atât din

punct de vedere a siguranţei în exploatare,a continuitatii asigurării transportului de gaze, cât şi al
creşterii pierderilor de gaze prin orificii şi neetanşeitaţi.Periculozitatea se reflectă asupra
instalaţiilor proprii,mediului,obiectivelor învecinate etc.,la aceasta adugându-se pierderile
economice directe şi indirecte ale operatorului.
Protejarea anticorozivă a conductelor,soluţiile de realizare, materialele si tehnologiile
folosite, metodele de control în timpul lucrărilor de construcţie, montaj şi exploatare, au evoluat
odată cu imperativele impuse de construirea conductelor magistrale,a traversăriilor de fluvii
importante şi a realizarilor submarine, în corelare cu cerinţele de protecţie a mediului şi evitarea
unor accidente cu consecinţe catastrofale.
 Fenomenele de coroziune sunt fenomene naturale care tind să readucă metalele la starea
iniţială (oxizi, hidroxizi, sulfaţi, carbonate etc.) deoarece această stare energetică mai redusă este
şi cea mai stabilă.
Conducta metalică împreună cu solul, de diferite grade de agresivitate şi umiditate (ce se
comportă ca un electrolit), formează un sistem asemănător unei pile electrice.Cele două părţi
constituitive ale sistemului electrochimic astfel format,conţin sarcini mobile. Între ele are loc un
transfer de ioni şi electroni (reacţie electrochimică) şi ca urmare, la interfaţa metal-sol,ia nastere
un strat format din sarcini electrice ce se găsesc pe suprafaţa metalului şi ioni de semn contrar
existenţi în sol, în imediata apropiere a suprafeţei metalului, denumit strat dublu electrochimic.

Procesele care duc la formarea unui strat dublu electrochimic sunt:

 ionizarea metalului cu eliberarea de electroni;

Deplasarea particulelor dintr-o fază in alta este cauzată de valoarea diferita a

potenţialului chimic.
 aglomerarea de electroni la suprafaţa metalului;
 transferul electronilor prin interfaţa.
Pe lângă coroziunea exterioară produsă prin mecanismul arătat anterior conductele şi
instalaţiile tehnologice aferente pot fi afectate în interior datorită:
 eroziunilor produse de prezenţa particulelor abrazive in fluxul de gaze;
 coroziunii interioare datorită unor compuşi chimici agresivi, proces agravat de umiditatea
gazelor.

Efectele şi implicaţiile coroziunilor interioare a conductelor sunt în general mai reduse în

comparaţie cu cele ale coroziunii exterioare.
Pentru combaterea coroziunii interioare a conductelor în unele ţări se folosesc căptuşeli
interioare (depuse prin termodifuziune, prin procese electrochimice, etc.) şi inhibitori de
coroziune introduşi în fluid.
UTILIZAREA METODELOR MODERNE DE CURĂŢIRE ŞI INSPECŢIE INTERIOARĂ A CONDUCTELOR

Operaţii pregătitoare pentru inspecţie

Înainte de începerea oricărei inspecţii se vor analiza următoarele:

 Hărţi detailate ale traseului conductei, conforme cu realitatea, cu identificarea oricăror
probleme care ar împiedica desfăşurarea operaţiei;
 Inventarierea şi înlăturarea obstacolelor cunoscute (cele enumerate mai sus) care
limitează posibilitatea de trecere şi/sau care sunt peste toleranţa admisă de vehiculele
puse la dispoziţie de prestatorul de servicii;
 Realizarea unui program de curăţire eficient pentru obţinerea unor rezultate bune ale
investigării, altfel integritatea vehiculului de inspecţie poate fi periclitată şi rezultatele
viciate;
 Efectuarea unei inspecţii a geometriei interioare a conductei cu un vehicol dedicat care să
identifice eventual alte reduceri de diametru ca: ovalităţi, depuneri, surplus de adaos la
cordoanele de sudura interioare, etc.
 Inspectarea gărilor de lansare-primire a instalaţiilor de ridicare, a etanşeităţilor şi a vanelor
care se vor manevra în procesul de inspecţie.

Curăţirea conductelor (godevilarea)

Godevilarea este acum un aspect esenţial luat în considerare în proiectarea şi exploatarea
conductelor de transport gaze, aceasta influenţând orice etapă din proiectare, execuţie şi apoi
întreţinere, exploatare şi reabilitare. Sistemele, echipamentele şi produsele sunt supuse continuu
perfecţionării pentru a îmbunătăţii eficienţa operaţională şi costurile efective de exploatare
 Materiale, armături şi echipamente

Toate materialele şi echipamentele utilizate la construirea conductelor de transport gaze

naturale, trebuie să asigure funcţionarea în siguranţă, corespunzător condiţiilor de exploatare. La
livrare ele vor fi însoţite de certificate de calitate care să garanteze parametrii standardului de
fabricaţie înscris în proiect.
Toate părţile componente ale unui sistem de conducte, inclusiv robinetele, flansele,
confecţiile mecanice, etc. trebuie să fie corespunzătoare presiunii maxime de regim a conductei şi
să fie dimensionate astfel încât să reziste la eforturile la care este supusă conducta.

Ţeava
Ţeava (materialul tubular) utilizată la construirea conductelor colectoare şi de transport
gaze va fi conform următoarelor standarde: SR EN 10208+AC –Ţevi de oţel pentru conducte
destinate fluidelor combustibile;
La construirea conductelor colec-toare şi de transport gaze naturale se pot folosi
numai ţevi din oţel laminate la cald sau ţevi din oţel sudate longitudinal sau elicoidal cu destinaţia
specială pentru gaze şi/sau produse petroliere.
Ţeava din oţel expandată la rece poate fi ţeavă trasă sau sudată longitudinal, creşterea de
diametru admisă prin procedeul de expandare la rece fiind de până la 0,5 %.
Materialul tubular, care se va folosi pentru realizarea conductelor, va fi însoţit de certificat
de calitate din care să rezulte cel puţin:
 Normativul/standardul de referinţă pentru fabricarea produsului;
 Dimensiuni;
 Proprietaţi mecanice;
  Compoziţie chimică.
Armături aferente conductelor magistrale de transport gaze naturale
Din motive de siguranţă în exploatare, conductele de transport gaze naturale sunt dotate
cu robinete de secţionare, refulatoare, descărcătoare de presiune etc. Distanţa între robinete
variază după numărul obstacolelor întâlnite şi este de maxim 20 km. Ele se montează în locuri
accesibile şi protejate de deteriorări.
Robinetele trebuie să asigure următoarele funcţiuni:
 Secţionarea unei porţiuni din firul conductei pentru ca pe aceasta să se poată executa
unele lucrări, sau în cazul unor accidente tehnice;
 Etanşare corespunzătoare;
 Timp scurt de închidere şi uşurinţa manevrării lor;
 Posibilitatea de acţionare de la distanţa;
 Dispozitivul de acţionare să fie protejat contra unor eventuale scăpări locale de gaze.
În transportul gazelor naturale se utilizează următoarele tipuri de robinete:
 Cu sertar pană;
 Cu cep;
 Cu sferă.
Lângă fiecare robinet de secţionare de o parte şi de alta, de regulă se montează
descărcătoare de presiune pentru a permite evacuarea completă a gazelor din conductă.
Diametrul refulatorului trebuie să fie de minim 50 mm pentru conducte cu diametrul până la 250
mm, iar la conductele mari dimensiunea refulatorului va fi de aproximativ 1/4 din diametrul
acesteia.
La conductele cu diametrul de 500 mm şi peste acesta robinetele vor avea fundaţii din
beton şi deasemenea refulatoarele vor fi prevăzute sub conductă cu un suport de beton.
Robinetele acţionate hidraulic, pneumatic sau electric, cu diametrul de 600 mm sau mai
mari, vor fi prevăzute cu ocolitori cu robinet acţionat manual. Ocolitorul va avea un diametru de
până la 3/4 din conducta magistrală de transport gaze naturale.
Robinetele se prevăd de regulă cu acţionare manuală, directă sau cu reductor. La cerere,
ele se pot echipa cu acţionări electrice, hidraulice sau pneumatice.
 Nu se acceptă folosirea robinetelor care au componente (subansamble) supuse la presiune
executate din fontă (corp, flanşe de capăt, etc). Robinetele pot fi cu capete pentru sudare sau cu
flanşe de îmbinare.

Conductele de gaze se montează subteran pe trasee convenabil alese astfel încât să fie
supuse la cât mai puţine restricţii din partea terenului, instalaţiilor şi/sau obiectivelor existente sau
viitoare amplasate în vecinătatea conductei.
Totalitatea condiţilor locale de teren şi a posibilităţilor de acces
pentru întreţinere şi reparaţii, în conformitate cu STAS 8281 formează “clasa de locaţie” a unui
traseu de conductă

Dimensionare conducta

Pentru alimentarea unei zone de consum a 14 iocalitati si 20 agenti economici se cere asigurarea
unui debit de consum de 120.000 Nm3/ora, la o presiune de sosire, p2 = 35bar si poate asigura la
plecare o presiune maxima de p1 = 40 bar.

-temperatura gazelor la intrarea conducta , T1 =5

-temperatura gazelor la ieșirea din conducta, T2 = 12 0C ;

Calculul coeficientul de neidealitate a gazelor transportate Z

Calculul diametrului interior al conductei, Di

unde:

cL - lungimea conductei, cL = 69 Km ;
P1 - presiunea gazelor la intrarea, P1 = 4*106 Pa
Ta - temperatura absoluta a gazelor transportate, Ta = 281,65 K;
P2 - presiunea gazelor la ieșirea, P2 =3,5*106 Pa;
f- coeficientul de pierdere hidraulica; pentru regimul
Qb=120000Nmc/h=33,333mc/s
δ - este densitatea relativă a gazelor naturale, δ = 0,554 kg/m3
Se alege o țeava cu diametrul exterior De=711, conform EN ISO 3183, a cărui diametru interior se
va determina după calcularea grosimi materialului tubular.
Calculul grosimii de perete al conductei

Se alege țeava de tip L345N conform EN ISO 3183 echivalent cu BN API Spec. 5L care are limita
minima de curgere convenționala, Rt0,5 = 345
Se stabilește tensiunea admisibilă a tubulaturii conductei, σa

unde: Fb – factor de proiectare corespunzător clasei de locație Fb,= 0,6 pentru clasa a 2-a de
locație,
Ft - factor de proiectare care tine seama de temperatura de operare , Ft =1,
φ - factorul de corecție care ține seama de calitatea sudurilor, φ =0,8,

Se calculează o valoare grosimii peretelui conductei, Si

Se corectează grosimea Si:

a1 = 2 mm adaosul care ține seama de pierderea uniformă a grosimii a ţevilor prin coroziune și
eroziune interioară
a2 = 0,5 mm adaosul corespunzător abaterii admisibile inferioare la grosimea de perete a țevii,
conform tabelul 11 din SR EN ISO 3183
Se verifica criteriul de rezistenta mecanica a conductei, ținând seama de efectele combinate ale
încărcărilor date de: tensiunile normale circumferenţiale (inelare) σθ , tensiunile normale
longitudinale (axiale) σx si tensiunile tangențiale ζ, utilizând a cincea teorie de rezistenta
recomanda de Huber - Hencky - Mises:

Se adopta grosimea materialului tubular s = 10 mm care respecta si condiția

Recalcularea diametrul interior al conductei

Dimensionare SRM Stefanestii Noi

Tipul si diametrul nominal ale regulatoarelor de presiune cu acționare indirecta si dimensionarea
conductelor tehnologice pentru o stației de reglare măsurare gaze (SRM) care lucrează la
următorii parametrii:
- debit maxim Qmax =120000Nm3/h;
- debitul minim Qmin =200 Nm3/h;
- presiunea de proiectare Pc. = 40bar;

Domeniul presiunilor de intrare și ieșire:

- presiunea maximă de intrare P1max. = 40 bar;
- presiunea minimă de intrare P1min. = 4bar;
- presiunea maximă de ieşire P2max. = 1,5 bar;
- presiunea minimă de ieşire P2min. = 1 bar;

Alegerea regulatoarelor
Se stabilește regimul de curgere folosind relațiile:
Se calculează viteza de curgere prin regulatoare:
Qmax
Pentru regulatoare, se recomandă viteze ale gazului în flanșa de ieșire mai mici de 150 m/s. La
viteze mai mari, se accelerează fenomenul de eroziune intre scaun si obturator şi crește mult
nivelul de zgomot. In cazul in care viteza este mai mare decât 150m/s se alege regulatorul
imediat superior celui ales.
 Tataru Vlad 2022
SRM DRAGANESCU Plansa A01
 Tataru Vlad 2022
SRM BRADU Plansa A02
 Tataru Vlad 2022
SUBTRAVERSARE 1 SI 2 Plansa A03
Tataru Vlad 2022
SUBTRAVERSARE 3 SI 4 Plansa A04

Tataru Vlad 2022

SUBTRAVERSARE 5 SI 6 Plansa A05
 Tataru Vlad 2022
SUBTRAVERSARE 7 SI 8 Plansa A06
 Tataru Vlad 2022
SUBTRAVERSARE 9 SI 10 Plansa A07
 Tataru Vlad 2022
SUBTRAVERSARE 11 SI 12 Plansa A08
 Tataru Vlad 2022
SUBTRAVERSARE 13 SI 14 Plansa A09
Tataru Vlad 2022
SUBTRAVERSARE 15 SI 16 Plansa A10
 Tataru Vlad 2022
SUBTRAVERSARE 17 SI 18 Plansa A11

Tataru Vlad 2022

SUBTRAVERSARE 19 Plansa A12
 Tataru Vlad 2022
PLANSA TRASEU SCOATERE DIN FOND Plansa A13
FORESTIER