CUPRINS

CAPITOLUL I. PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCTIONARE A UNEI SONDE IN GAZLIFT CONTINU

1.1. TRASAREA CURBEI DE COMPORTARE A STRATULUI………………………………....

1.2. TRASAREA CURBELOR IPR DE PREVEDERE ..........................................................

1.3. TRASAREA CURBELOR GRADIENT DE DEASUPRA PUNCTELOR DE INJECŢIE ………......

1.4. VARIATIA PRESIUNII GAZELOR IN COLOANA………………………………………

1.5. DETERMINAREA COORDONATELOR PUNCTELOR DE INJECŢIE………………………..

1.6. DETERMINAREA CURBELOR GRADIENT DE SUB PUNCTELE DE INJECTIE………….....

1.7. ANALIZA NODALĂ SAU CORELAŢIA DE FUNCŢIONARE STRAT-SONDĂ………………...

1.8. DETERMINAREA CURBEI DE COMPORTARE A SONDEI ÎN GAZ-LIFT............................

1.9. AMPLASAREA SUPAPELOR ....................................................................................

1.10. CALCULUL DE ALEGERE A SUPAPELOR ...................................................................

CAPITOLUL II. . STABILIREA PROGRAMULUI DE FORARE AL SONDEI PROIECTATE

2.1. INSTALATIA DE POMPARE CU PRAJINI ...................................................................

2.2. DIMENSIONAREA GARNITURII DE PRAJINI.............................................................

2.3. ALEGEREA TEVILOR DE EXTRACTIVE........................................................................

APLICATII ...........................................................................................................

64
 Capitolul 1
Introducere

Pe masura ce se exploateaza un zacamant de hidrocarburi, presiunea fluidelor existente in acesta

scade in mod treptat. Datorita acestui fapt, sondele care functioneaza in eruptie naturala ajung la un
moment dat in faza finala a eruptiei. Fluidele care, la inceput, se deplasau cu viteza relativ mare prin
sonda si ajungeau la suprafata cu o energie inca destul de mare, manifesta treptat o diminuare a
potentialului lor energetic in asa masura incat sonda nu mai produce cu continuitate lichid.
Pentru a asigura o continuitate a procesului de extractie a fluidelor din sonda, inca inainte ca
sonda sa inceteze a produce prin eruptie naturala, se iau masuri de completare a energiei necesare de
ridicare, suplimentarea facandu-se prin aducerea de la suprafata pana in coloana de extractie a unor
gaze comprimate care, impreuna cu gazele care vin din stratul productiv, sa asigure ridicarea.Ţiţeiul
este adus la suprafaţă prin trei metode: erupţie naturală sau dirijată, erupţie artificială sau gaz-lift şi
erupţia prin pompare.
Consideratii generale privind eruptia artificiala continua

Eruptia artificiala continua sau gazliftul continuu presupune injectarea continua a gazelor
comprimate direct in coloana de fluide produse de sonda pentru a reduce densitatea acestora si
implicitpresiunea dinamica de fund, permitand stratului sa debiteze corespunzator acestei presiuni.
Gazele pot fi injectate prin:
- coloana in cazul eruptiei artificiale directe;
- tevi in cazul eruptiei artificial indirecte;
Instalatii de eruptie artificiala continua

Instalatiile de eruptie artificiala continua se impart in doua categorii in functie de tipul completarii
sondei si anume:
- instalatii de eruptie artificiala pentru completare simpla:
- instalatii de tip inchis;
- instalatii de tip semiinchis;
- instalatii de tip deschis;
- instalatii de eruptie artificiala pentru completare duala.

Echipamentul sondelor in eruptie artificiala continua:

Echipamentul sondelor in eruptie artificiala se compune din:

- capul de eruptie( echipamentul de suprafata );
- garnitura de tevi de extractie, supape de gazlift, niple, valva de circulatie laterala, packer
( echipamentul de fund );

64
Fig. 1. Instalatie de eruptie artificiala sau gazlift Fig. 2. Supapele de erupţie artificială

Supapele de gazlift sunt utilizate pentru:

- descarcarea sondei in vederea punerii in productie a acesteia;

- injectia continua de gaze pentru extragerea unui anumit debit de lichid;
Ele se amplaseaza in mandrinele de gazlift( side pocket mandrel ) ce se intercaleaza intre doua
bucati de teava si a caror constructie depinde de tipul supapei si de tipul completarii sondei( simpla
sau duala ).
Din punctul de vedere al modului de fixare in mandrine, supapele de gazlift pot fi:
- conventionale( fixe);
- mobile;
In functie de presiunea care actioneaza asupra lor pentru a le deschide, supapele de gazlift se
impart in doua mari categorii si anume:
- supape actionate de presiunea fluidelor produse de sonda( caracterizate de efectul de coloana );
- supape actionate de presiunea din coloana sondei( caracterizate de efectul de tubing );
Factorii care influenteaza debitul de gaze injectate

Debitul de gaze injectate la o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, pentru producerea
unui anumit debit de lichid este influentat de o serie de factori ca: fizice ale fluidelor produse, 64
impuritatile, diametrul tevilor de extractie, presiunea in capul de eruptie, adancimea punctului de
injectie, indicele de productivitate al sondei. Dintre acestia cei mai importanti sunt:
- presiunea din capul de eruptie care este stabilita in functie de procesele care au loc in aval de capul
de eruptie;
- adancimea punctului de injectie;
- indicele de productivitate al sondei, a carei evolutie este determinate de procesele care au loc in
zacamant de parcursul exploatarii.
Determinarea debitului maxim produs de o sonda in eruptie artificiala
continua

Debitul maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificala continua depinde de o serie de
factori precum:
- presiunea in capul de eruptie care se poate considera constanta sau variabila;
- indicele de productivitate al sondei care pe o durata scurta de timp poate fi considerat constant, dar
care in timp variaza ca urmare a proceselor care au loc in zacamant;
- capacitatea sursei de gaze ( limitata sau nelimitata);
- presiunea in linia de injectie care are o valoare limitata;
- diametrul tevilor de extractie.
Dintre toti acesti factori, cel mai important este capacitatea sursei de gaze. Daca sursa de gaze are
o capacitate foarte mare, astfel incat sa fie considerate nelimitata, determinarea debitului maxim
produs de o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, presupune stabilirea curbei de
comportare a unei sonde exploatata prin eruptie artificiala continua.

64
La o sondă care produce în erupţie artificială continuă se cunosc următoarele date :

 Adîncimea sondei , H=2900m

 Diametrul interior al tubingului ,d i=63.5mm
 Diametrul interior al coloanei , Di=127 mm
 Temperatura medie la suprafaţă , t s=15 ℃
kg
 Densitatea ţiţeiului , ρt =830
m3
kg
 Densitatea apei de zăcămînt , ρa =1050
m3
kg
 Densitatea relativă gazelor , ρrg =0.65 3
m
−3 N
 Tensiunea superficială a ţiţeiului , σ ţ =30∗10
m
−3 N
 Tensiunea superficială a apei, σ a=60∗10
m
−3
 Viscozitatea ţiţeiului , µţ =1.5∗10 Pa∗s
−3
 Viscozitatea gazelor , µg =0.023∗10 Pa∗s
−3
 Viscozitatea apei , µa=1∗10 Pa∗s
 Presiunea din capul de erupţie , p2=5 ¯¿

De asemenea în urma etalonării sondei au rezultat următoarele date :

 Impurităţile , i=35 %
 Presiunea dinamică de fund , pd =70 ¯¿
 Presiunea statică , pc =95 ¯¿
m3
 Debitul de lichid , Ql=50
zi
3
mst
 Debitul de gaze al sondei , Q g=3500
zi
64

3
Nm
Debitul de injectie:25000; 30000; 40000; 50000; 60000; 70000; 75000; 80000
zi
 1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului.

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar sa se stabilească mai întîi tipul
curgerii.

Există 3 posibilităţi :

}
pc > psat
pd > p sat
curgere omogenă prin zăcămînt

}
pc < psat
pd < p sat
curgere eterogenă prin zăcămînt

pc > psat
pd < p sat}curgere mixtă prin zăcămînt

Pentru aceasta se calculează presiunea de saturaţie cu relaţia :

107.69 0.83 100.0288 +1.62∗0.001∗102

psat =5.272*( ) ( )=186
0.65 10(1.768−1.643∗0.83) /0.8

Q g 3500
RGT = = =107.69
Q ţ 32.5

3
Q ţ=Ql ( 1−i )=50 ( 1−0.35 )=32.5 m

t f =t s+ 0.03∗H =15+0.03∗2900=102 ℃

ρţ 830
ρrt = = =0.83 64
ρapa 1000

kg
ρapa =1050
m3
În cazul de faţă avem o curgere eterogena:

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului vom folosi metoda lui Wiggins:

Qt
2
Qtmax = 1− 0.52∗pd −0.48( pd ) =91.2325 m3/zi
pc pc

Qa
Qtmax = 0.72∗pd p d 2 =55.1265m3/zi
1− −0.28( )
pc pc

Qa=50*0.35=17.5
160
pd Qa Qt Q
140
0 55.12653 91.2325 146.359
120
10 50.77749 85.7535 136.531 Figura 1: 100
20 46.08639 79.30404 125.3904 Curba de
30 41.05323 71.88413 112.9374 comportare 80

40 35.67801 63.49378 99.17179 60

50 29.96073 54.13297 84.0937 40

60 23.9014 43.80171 67.70311 20

70 17.5 32.5 50 0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
80 10.75655 20.22784 30.98438
90 3.67103 6.985225 10.65626
95 0 0 0 Qmax =Qtmax +Qamax ;

Qmax =91.23+55.13=146.36 m3 /zi

1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere.

Pe baza detelor de la etalonarea prezenta a sondei se va exporta curba IPR la un timp

viitor.Pentru trasarea curbei IPR de prevedere se folosesc urmatoarele relatii :

Pentru titei:

( )
2
Qtmaxv 0.15∗pcv pcv
= + 0.84∗
Qtmax pc pc
64
Pentru apa:
 ( )
2
Qamaxv 0.59∗pcv pcv
= +0.36∗
Qamax pc pc

Cunoscand:

● Presiunea dinamica de fund actuala:

pd= 70 bar

● Presiunea statica actuala:

pc=95 bar

● Se considera 2 valori ale presiunii de zacamant viitoare :

pcv1= 85 bar pcv2= 75 bar

● Presiunea de saturatie

psat= 186 bar

● Debitul de lichid

Ql=50 m3/zi

● Impuritatile

i=35%

Astfel putem determina:

● Debitul de titei
3
Q ţ=Q l ( 1−i )=50 ( 1−0.3 )=32.5 m /zi

● Debitul de apa

Qa=Ql *i=50*0.3=17,5 m3/zi

Qtmax= 91.2325 m3/zi

Qamax= 55.12653 m3/zi
64
 Se folosesc ecuatiile de mai sus pentru determinarea debitelor maxime viitoare,dupa care se
considera un interval de presiuni cuprins intre : (0-pcv)(0-pcv1)

Pd Qt Qa Ql Qt(v) Qa(v) Q(v) Qt(v1) Qa(v1) Q(v1)

0 91.23 55.12 146.35 73.59304 44.98311 118.5762 58.56663pcv38.04196
1 85
96.60859 bar
10 85.75 50.77 136.53 68.60195493 40.99845 109.6004 54.00624pcv34.20057
2
88.20681
75 bar
20 79.3 46.07 125.39 62.63302463 36.66513 99.29815 48.44632 29.98045 78.42676
30 71.88 4105 112.93 55.68624909 31.98315 87.6694 41.88685 25.3816 67.26845
m 3 /zi
40 63.49 35.67 93.17 47.76162831 26.95251 74.71414 34.32785Q av
20.40402
1m ax 44.99
54.73187
50 54.12 29.35 84.09 38.8591623 21.57321 60.43238 25.76932Q tv
15.04771
1m ax 73.60
40.81703 m 3 /zi
60 43.88 23.9 67.7 28.97885104 15.84526 44.82411 16.21124 9.312672 25.52392 m 3 /zi
Q l v m ax 118.58
70 32.5 17.5 50 18.12069456 9.76865 27.88935 5.653632 3.198906 8.852538
80 20.22 10.75 30.98 6.284692828 3.343381 9.628074
90 6.98 3.67 10.65 Q av 2m ax 38.05 m 3 /zi
95 0 0 0 Q tv 2m ax 58.57 m 3 /zi
Q l m ax 96.61 m 3 /zi

Curbe IPR de prevedere

100
90
80
Presiunea dinamica pd, bar

70
60 IP
50 IPv1
40 IPv2

30
20
10
0
0.00 20.00 40.00 60.00 80.00 100.00 120.00 140.00 160.00
Debit de lichid extras Ql, m3/zi

Fig.2. Curbe IPR de prevedere

1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injecţie.

Qinj = 50 000 Nm3/zi ;

Se stabilesc 3 debite de lichid : Ql 1 ,Q l 2 ,Q l 3 ∈ [ 0 , Qmax ] de pe curba de comportare a stratului .

3
Ql 1=45 m 64

3
Q l 2=50 m
 3
Q l 3=55 m

Se calculeaza ratia gaze lichid proprie si ratia de apa pe baza datelor de la etalonarea sondelor
.

Qg
RGLP¿
Ql

Qa
Ra =
Qt

Se pleaca cu debitul QL1 si se determina:

Qinj
RGLinj1 =
Q

RGLT 1 =RGL inj1 + RGLP

RGT T = RGLT 1 ¿ )

Qinj 50 000 3 3
RGLinj1 = = =1111.111 mN /m ;
Q L1 45

Q inj 50000 3 3
RGLinj 2 = = =1000 m N / m ;
Q L2 50

Qinj 50 000 3 3
RGLinj3 = = =909.0909 mN /m ;
Q L3 55
3 3
RGLT 1 =RGL inj1 + RGL p=1111.111+70=1181.111mN / m ;
3 3
RGLT 2 =RGL inj 2 + RGL p=1000+70=1070 mN /m ;
3 3
RGLT 3 =RGLinj3 + RGL p=909.0909+ 70=979.0909 mN /m ;
3 3
RGT T 1=RGLT 1 ∙ ( 1+ Ra ) =1817.094 m N /m ;

RGT T 2=RGLT 2 ∙ ( 1+ Ra ) =1646.154 m3N /m3 ;

3 3
RGT T 3=RGLT 3 ∙ ( 1+ Ra ) =1506.294 m N / m ;

Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie se determina pe baza teoriei de ascensiune 64

p
Hagedorn-Brown. Se porneste de la presiunea in capul de eruptie 2 considerându-se n intervale de
presiune egale,cãderea de presiune pe fiecare interval fiind de exemplu ∆ p=10 bar.
 Pe fiecare interval de presiune se determina distanta Δh pe care se pierd cei 10 bar din cadrul
intervalului de presiune considerat. Distanta Δh pe fiecare interval se determina cu ajutorul
algoritmului Hagedorn-Brown.

Se vor obtine o serie de valori : Δh1, Δh2, Δh3.

n

∑ ∆ hi≥ H
i=1

H= adâncimea la care se aflã siul tevilor de extractie;

Astfel primul interval de presiune considerat este cuprins între p 2 bar si p2+10 bar.

Rezultatele calculelor se vor reprezenta grafic pe o diagrama presiune adancime rezultand astfel prima
curba gradient corespunzatoare debitului Q L1 si RGLT1.

In continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractie prin metoda Hagedorn-

Brown, pentru Q L1=45 m3/zi si intervalul de presiune cuprins intre 5 - 15 bar.

Pentru celelalte 2 debite de lichid Q L2 si Q L3se va proceda in mod asemanator iar rezultatele
calculelor se vor reprezenta pe acelasi grafic pe care s-a prezentat si primul gradient.

Intervalul de presiune : (5.....15) bar .

- Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc, M :

M =ρt ∙ g+ RGT T 1 ∙ δ rg ∙ ρaer ∙ g+ R a ∙ ρa ∙ g ;
M =830 ∙ 9.81+1817.094 ∙ 0.65∙ 1.226 ∙ 9.81+ 0.54 ∙1050 ∙ 9.81 ;
M =¿ 27894.0173 N / m3 ;

- Densitatea fazei lichide, ρl :

ρt + ρa ∙ R a 830+1050 ∙ 0,54 3
ρl = = =907 N /m ;
1+ R a 1+0.54
- Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe
sonda, Tm :
p2 + p2 +10 5+ 5+10
pm = + 1= + 1=11 bara ;
2 2
0.03 ∙ H 0.03 ∙2900
t m=t s + =15+ =58.5℃ ;
2 2
0.03 ∙ H 0.03 ∙ 2900 64
T m=t s + +273.15=15+ +273.15=331.65 K ;
2 2
- Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
p pcr =49.37−4.67 ∙ δ rg=49.37−4.67 ∙ 0.65=46.33 bara ;
 T pcr=171.5 ∙ δ rg +97=171.5∙ 0.65+ 97=208.48 K ;
- Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :
pm 11
p pr = = =0,24 ;
p pcr 46.33
T m 331,65
T pr = = =1.59 ;
T pcr 208.48
- Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele
conditii: 0<ppr<3 si 1.3<Tpr<1,9 ) :
z m=1−10−2 ∙ ( 0.76 ∙T 3pr−9.36 ∙ T pr + 13 ) ∙ ( 8− p pr ) ∙ p pr ;

z m=1−10−2 ∙ ( 0.76 ∙ 1.593−9.36∙ 1.59+13 ) ∙ ( 8−0.24 ) ∙0.24=0.98 ;

- Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :

ρ gm=ρaer ∙ ρrg ∙
( )( )
pm
p0
T0 1
T m zm
11 273.15 1
=1.226 ∙ 0.65∙ ∙ ∙
1 331.65 0.98
;

3
ρ gm=7.38 kg /m ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273.15 K ;
- Vascozitatea lichidului, μl :
μt + μ a ∙ Ra 0.0015+0.001 ∙ 0.54
μl = = =0.001325 Pa∙ s ;
1+ Ra 1+ 0.54
- Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :
σ l +σ a ∙ Ra 0.03+0.06 ∙ 0.54
σ l= = =0.0405 N / m ;
1+ R a 1+ 0.54
- Coeficientul de vascozitate, Nl :

( ) ( )
0,25 0,25
g 9,81
N l=μ l ∙ 3
=0,001325∙ 3
=0.004733;
ρl ∙ σ l 907 ∙ 0,0405

- Produsul CNl :
CN l=exp ¿ ¿ ¿
CN l=exp ⁡¿
- Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :

[ ]
1,768−1,643 ∙ ρ rt 1,204
ρ rt
10
r s=0,134 ∙ δ rg ∙ p m ∙ −3
0,0288+1,62∙ 10 ∙t m
; 64
10
 [ ]
1,768−1,643 ∙0,83 1,204
0,83
10
r s=0,134 ∙ 0,65 ∙ 11 ∙ −3
0,0288+1,62 ∙ 10 ∙ 58,5
=4,28 m3N /m3 ;
10

Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :

ρt 830
ρrt = = =0,83 ;
ρapa 1000

( )
0,5
δ rg
F=5,6 ∙ ∙ r s +1,25 ∙ ( 32+1,8 ∙ t m ) ;
ρrt

( )
0,5
0,65
F=5,6 ∙ ∙ 4,28+1,25 ∙ (32+1,8 ∙ 58,5 )=192,84 ;
0,83

1,175 1,175
b t=0,972+ 0,000147∙ F =0,972+ 0,000147 ∙192,84 =1,043;

- Viteza superficiala a lichidului, vsl :

v sl =
Q L1
86400∙ At
∙
1+ Ra (
bt + ba ∙ R a
;
)
45 1,04+1 ∙0,54
v sl = ∙ =¿0.16907m/s ;
86400∙ 0,003167 1+ 0,54

Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :

π π
At = ∙ di2= ∙ 0,06352=0,003167 m3 ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .

- Viteza superficiala a gazelor, vsg :

v sg=Q L1 ∙
( RGLT 1 −
rs
1+ R a ) ∙
p0 T m
∙ ∙z ;
86400 ∙ A t pm T 0 m
4,28
1817,094−
1+0,54 1 331,65
v sg=45 ∙ ∙ ∙ ∙ 0,98=20,929 m/s ;
86400 ∙0,003167 11 273,15
- Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :

N lv =v sl ∙
√
4 ρl
g ∙ σl
=0,169 ∙ 4
907
√
9,81∙ 0,0405
=1,168 ;
64

- Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :

 N gv=v sg ∙
√ 4 ρl
g ∙ σl
=20,929 ∙ 4
√907
9,81 ∙ 0,0405
=144,66 ;

- Coeficientul de diamtreu, Nd :

N d =d ∙
√ ρl
g∙σl
=0,0635∙
907
√
9,81 ∙ 0,0405
=29,76 ;

- Produsul adimensional Ф* :

( ) ( )
0,1

( )
0,1
N lvp CN l 1,16 11 0,0021131
Ф = 0,575 ∙ m
¿
∙ ∙ 106= 0,575
∙ ∙ ∙10 6 ;
N gv p0 Nd 144,66 1 29,76

Ф¿ =6,037 ;
- Raportul εl /Ѱ;
εl
=exp [−3,6372+0,8813 ∙ ln Φ¿ −0,1335 ∙(ln Φ ¿ )2+0,018534 ∙ (ln Φ¿ )3−0,001066∙( ln Φ¿ )4 ] ;
Ѱ
εl
=exp [−3,6372+0,8813 ∙ ln ( 6,037 )−0,1335∙ ( ln ( 6,037 ) ) + 0,018534 ∙ ( ln ( 6,037 ) ) −0,001066 ∙(ln (6,03
2 3

- Produsul A :
0,380 0,380
N gv ∙ N l 144,66 ∙ 0,004733
A= 2,14
= 2,14
=0,013;
Nd 29,76

- Parametrul Ѱ :
2 3
Ѱ =1+exp[6,6598 ¿ +8,8173 ∙ lnA+ 3,7693∙ ( lnA ) +0,5359 ∙ ( lnA ) ] ; ¿

Ѱ =1+exp [ 6,6598+8,8173 ∙ ln ( 0,013 ) +3,7693∙ (ln ( 0,013 ) )2 +0,5359 ∙( ln ( 0,013 ))3 ]=1,0135604 ;
- Fractia de lichid, ɛl :
εl
ε l= ∙ Ѱ =0,0919501∙ 1,0135604=0,0930956 ;
Ѱ
- Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
Q L1 ∙ M
ℜb=0,149 ∙10−2 ∙ ;
d ∙ μl ∙ μ (g
εl 1−εl )

−2 45 ∙27894,017
ℜb=0,149 ∙10 ∙ 0,093 ( 1−0,093 )
=878040,6;
0,0635∙ 1,325 ∙ 0,023
- In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain, valabila
64
pentru 5∙103<Reb<108 :
 [ ]
2
1
ʎ= ;

(
ε 21,25
1,14−2 ∙lg + 0,9
d ℜb )
[ ]
2
1
ʎ= =0,02 ;
(
1,14−2 ∙lg 0,001+
21,25
878040,6
0,9 )
- Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :
ρm =ρl ∙ ε l+ ρgm ∙ ( 1−ε l ) =907 ∙ 0,093+7,38 ∙ ( 1−0,093 ) ;
3
ρm =91,12 kg/ m ;

- Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :

Δp
Δh= 2 2
;
QL 1 ∙ M
ρm ∙ g+ ʎ ∙ 10 5
9 ∙ 10 ∙ d ∙ ρm ∙ g

10 ∙ 105
Δh= =784,682 m;
452 ∙27894,017 2
91,12 ∙9,81+0,02 ∙
9 ∙ 1010 ∙ 0,06355 ∙91,12 ∙ 9,81

H 2900 m
di 0.0635 m
ts 15 °C
ρt 830 kg/m3 In tabelele de mai jos se prezinta rezultatele calculelor efectuate cu
ajutorul algoritmului Hagedon– Brown pentru curbele gradient de
ρa 1050 kg/m3
deasupra punctelor de injectie.
ρap 1000 kg/m3
δrg 0.65 Qa 17.5 m3/zi
μt 0.0015 Pa·s Qt 32.5 m3/zi
μa 0.001 Pa·s RGLp 70 m3N/m3
σt 0.03 N/m Ra 0.538462
σa 0.06 N/m
RGLinj1 1111.111 m3N/m3
p2 5 bar
RGLinj2 1000 m3N/m3
i 0.35
RGLinj3 909.0909 m3N/m3
Ql 50 m3N/zi
RGLT1 1181.111 m3N/m3
Qg 3500 m3N/zi
RGLT2 1070 m3N/m3 64
Qinj 50000 m3N/zi
3 3
RGLT3 979.0909 m /m
QL1 45 m3N/zi N

QL2 50 m3N/zi RGTT1 1817.094 m3N/m3

QL3 55 m3N/zi RGTT2 1646.154 m3N/m3
g 9.81 m/s2 RGTT3 1506.294 m3N/m3
paer 1.226 kg/m3 ρrt 0.83
To 273.15 K At 0.003167 m2
po 1 bar
Notatii QL1=45

5..…15 15…..25 25…..35 35…..45 45…..55

M 27894.0173 27894.02 27894.02 27894.02 27894.02
ρl 907 907 907 907 907
pm 11 21 31 41 51
tm 58.5 58.5 58.5 58.5 58.5
Tm 331.65 331.65 331.65 331.65 331.65
ppcr 46.3345 46.3345 46.3345 46.3345 46.3345
Tpcr 208.475 208.475 208.475 208.475 208.475
ppr 0.23740409 0.453226 0.669048 0.88487 1.100692
Tpr 1.59083823 1.590838 1.590838 1.590838 1.590838
Z 0.97844679 0.959997 0.942637 0.926366 0.911185
ρgm 7.378711 14.35736 21.58452 29.04867 36.73574
μl 0.001325 0.001325 0.001325 0.001325 0.001325
σl 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405
Nl 0.00473304 0.004733 0.004733 0.004733 0.004733
CNl 0.00211312 0.002113 0.002113 0.002113 0.002113
rs 4.28124152 9.325776 14.90501 20.87011 27.14235
F 192.84158 217.8408 245.4899 275.0511 306.1345
bt 1.0431915 1.054154 1.066538 1.080051 1.094536
vsl 0.16907756 0.170249 0.171573 0.173018 0.174566
vsg 20.9291229 10.72622 7.112733 5.267599 4.150793
Nlv 1.16871006 1.176811 1.185961 1.195946 1.20665
Ngv 144.667788 74.14258 49.16515 36.41108 28.69141
Nd 29.7635247 29.76352 29.76352 29.76352 29.76352
*
Ф 6.0377197 9.525337 12.63992 15.57835 18.42347
ɛ/Ѱ 0.09185008 0.117151 0.13504 0.149463 0.161843
A 0.0132813 0.006807 0.004514 0.003343 0.002634
Ѱ 1.0135604 1.000042 1 1 1
ɛl 0.0930956 0.117156 0.13504 0.149463 0.161843
Reb 878040.601 796447.8 740750.4 698684.1 664485.3
ʎ 0.02005656 0.020096 0.020127 0.020154 0.020178
ρm 91.1294934 118.9354 141.1511 160.2697 177.582
Δh 784.68211 685.4908 613.0599 558.7834 515.8682
Δhtotal 3157.884373

64
QL2=50
Notatii 5..…15 15…..25 25…..35 35…..45 45.…55
M 26557.68 26557.68 26557.68 26557.68 26557.68
 ρl 907 907 907 907 907
pm 11 21 31 41 51
tm 58.5 58.5 58.5 58.5 58.5
Tm 331.65 331.65 331.65 331.65 331.65
ppcr 46.3345 46.3345 46.3345 46.3345 46.3345
Tpcr 208.475 208.475 208.475 208.475 208.475
ppr 0.237404 0.453226 0.669048 0.88487 1.100692
Tpr 1.590838 1.590838 1.590838 1.590838 1.590838
Z 0.978447 0.959997 0.942637 0.926366 0.911185
ρgm 7.378711 14.35736 21.58452 29.04867 36.73574
μl 0.001325 0.001325 0.001325 0.001325 0.001325
σl 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405
Nl 0.004733 0.004733 0.004733 0.004733 0.004733
CNl 0.002113 0.002113 0.002113 0.002113 0.002113
rs 4.281242 9.325776 14.90501 20.87011 27.14235
F 192.8416 217.8408 245.4899 275.0511 306.1345
bt 1.043191 1.054154 1.066538 1.080051 1.094536
vsl 0.187864 0.189166 0.190637 0.192242 0.193963
vsg 21.06178 10.79107 7.153423 5.29589 4.171548
Nlv 1.298567 1.307567 1.317735 1.328829 1.340722
Ngv 145.5847 74.59084 49.4464 36.60663 28.83487
Nd 29.76352 29.76352 29.76352 29.76352 29.76352
Ф *
6.684249 10.54709 13.99837 17.25605 20.4119
ɛ/Ѱ 0.097143 0.123388 0.141949 0.156923 0.169784
A 0.013365 0.006848 0.004539 0.003361 0.002647
Ѱ 1.014106 1.000045 1 1 1
ɛl 0.098514 0.123394 0.141949 0.156923 0.169784
Reb 908683.3 821508.1 761981.5 717107.5 680679.3
ʎ 0.020044 0.020083 0.020115 0.020142 0.020166
ρm 96.00376 124.5037 147.2688 166.8192 184.4925
Δh 743.134 652.1439 585.1675 534.7444 494.7288
Δhtotal 3009.918535

Notatii QL3=55
64
5..…15 15…..25 25…..35 35…..45 45….55 55…..65
M 25464.31 25464.31 25464.31 25464.31 25464.31 25464.31
ρl 907 907 907 907 907 907
pm 11 21 31 41 51 61
tm 58.5 58.5 58.5 58.5 58.5 58.5
Tm 331.65 331.65 331.65 331.65 331.65 331.65
ppcr 46.3345 46.3345 46.3345 46.3345 46.3345 46.3345
Tpcr 208.475 208.475 208.475 208.475 208.475 208.475
ppr 0.237404 0.453226 0.669048 0.88487 1.100692 1.316514
Tpr 1.590838 1.590838 1.590838 1.590838 1.590838 1.590838
Z 0.978447 0.959997 0.942637 0.926366 0.911185 0.897093
ρgm 7.378711 14.35736 21.58452 29.04867 36.73574 44.62903
μl 0.001325 0.001325 0.001325 0.001325 0.001325 0.001325
σl 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405
Nl 0.004733 0.004733 0.004733 0.004733 0.004733 0.004733
CNl 0.002113 0.002113 0.002113 0.002113 0.002113 0.002113
rs 4.281242 9.325776 14.90501 20.87011 27.14235 33.67209
F 192.8416 217.8408 245.4899 275.0511 306.1345 338.494
bt 1.043191 1.054154 1.066538 1.080051 1.094536 1.109892
vsl 0.20665 0.208083 0.209701 0.211466 0.213359 0.215365
vsg 21.19443 10.85592 7.194112 5.32418 4.192302 3.435599
Nlv 1.428423 1.438324 1.449508 1.461712 1.474794 1.488662
Ngv 146.5017 75.0391 49.72766 36.80218 28.97833 23.7478
Nd 29.76352 29.76352 29.76352 29.76352 29.76352 29.76352
Ф* 7.326177 11.5619 15.34807 18.92359 22.38911 25.79802
ɛ/Ѱ 0.102083 0.129208 0.148399 0.16389 0.177204 0.189072
A 0.01345 0.006889 0.004565 0.003379 0.00266 0.00218
Ѱ 1.014666 1.000049 1 1 1 1
ɛl 0.103581 0.129214 0.148399 0.16389 0.177204 0.189072
Reb 938916.2 846250.9 782932.3 735280.4 696649.5 663926.1
ʎ 0.020031 0.020071 0.020103 0.02013 0.020155 0.020178
ρm 100.562 129.6995 152.9795 172.9361 190.9498 207.6795
Δh 706.6399 622.9176 560.6949 513.6148 476.1115 445.1549
Δhtotal 3325.133674

64
 10
14
18
22
26
30
34
38
42
46
50
54
58
62
66
70
2
6
0
200
400
600
800
1000
Adancime, m

1200
1400 QL1=45
QL2=50
1600
QL3=55
1800
2000
2200
2400
2600
2800
Presiunea, bar

Fig.3. Curbe gradient de deasupra punctului de injectie

Δhi1, m ƩΔhi1, m Δhi2, m ƩΔhi2, m Δhi3, m ƩΔhi3, m p, bar

0 0 0 0 0 0 5
784.68211 784.68211 743.134 743.134 706.6399 706.6399 15
685.490826 1470.17294 652.1439 1395.278 622.9176 1329.557 25
613.059858 2083.23279 585.1675 1980.445 560.6949 1890.252 35
558.783381 2642.01617 534.7444 2515.19 513.6148 2403.867 45
515.868199 3157.88437 494.7288 3009.919 476.1115 2879.979 55
445.1549 3325.134 65

1.4 Variatia presiunii gazelor in coloana

Datele de intrare necesare realizarii acestei etape sunt :

- Presiunea de suprafata a gazelor, psg =32 bar ;
- Adancimea sondei, H=2900 m ;
- Temperatura la suprafata, ts=15 ⁰C ;
- Densitatea relativa a gazelor, ẟrg = 0,65 ;
Se va folosi un algoritm de incercare si eroare. Se porneste cu estimarea presiunii de
fund a gazelor, pfge. Dupa care se determina presiunea medie, p m, intre presiunea de suprafata 64
a gazelor, psg, si presiunea de fund a gazelor, p fge, temperatura medie, Tm, in vederea calcularii
factorului de abatere, Zm si calcularii presiunii de fund a gazelor, pfgc. Se compara presiunea de
fund, pfge, cu cea calculata, pfgc .
 Daca diferenta dintre cele doua presiuni este mai mica de 0,5 bar, atunci presiunea de
fund a gazelor este cea calculata. Daca diferenta de presiune dintre cele doua este mai mare de
0,5 bar, in locul presiunii de fund estimate se pune valoarea presiunii de fund calculate, si se
reia calculul.

Algoritmul de calcul :

1. Se estimeaza presiunea de fund a gazelor, pfge :

−4
pfge =p sg +0,82 ∙10 ∙ p sg ∙ H ;
−4
pfge =32+0,82∙ 10 ∙ 32 ∙2900=39,6096 ¯;

2. Se calculeaza presiunea medie, pm, si temperatura medie, Tm :

p fge+ p sg
pm= +1 ;
2
39,61+32
pm = + 1=36,80 ¯;
2
(t ¿¿ s +0,03 ∙ H )
T m=t s + +273,15 ;¿
2
15+ ( 15+0,03 ∙ 2900 )
T m= +273,15=331,65 K ;
2

3. Se calculeaza presiunea pseudocritica, ppcr, si temperatura pseudocritica, Tpcr :

p pcr =( 49,37−4,67∙ δ rg ) ;
p pcr =( 49,37−4,67 ∙ 0,65 )=46,33 ¯;
T pcr=( 171,5 ∙ δ rg +97 ) ;
T pcr=( 171,5 ∙ 0,65+97 )=208,48 ;

4. Se calculeaza presiunea pseudoredusa, ppr, si temperatura pseudoredusa, Tpr :

pmed
p pr = ;
p pcr
36,80
p pr = =0.79 ;
46,33
T med
T pr = ;
T pcr
331,65
T pr= =1.59 ;
208,48 64

5. Se calculeaza factorul de abatere al gazelor, Zm :

 Z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙ T 3pr −9,36 ∙ T pr +13 ) ∙ ( 8− p pr ) ∙ p pr ;

Z m=1−10 ∙ ( 0,76 ∙ 1,59 −9,36 ∙ 1,59+13 ) ∙ ( 8−0,79 ) ∙ 0,79=0,93 ;

−2 3

6. Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :

9,81 ∙ H ∙δ rg
287 ∙Z m ∙ T m
pfgc = psg ∙e ;
9,81 ∙ 2900 ∙0,65
287∙ 0,93 ∙331,65
pfgc =32∙ e =39,41;

7. Se calculeaza diferenta de presiune intre pfge si pfgc , x :

x= p fge− pfgc =39,61−39,41=0,2 ¯¿ 0,5 ¯;
Astfel, in urma calcului a rezultat o diferenta de 0,2 bar intre presiunea de fund estimata
si cea calculata. De aici rezulta ca in continuare , se va folosi pentru presiunea de fund
valoarea pfg =39,41 bar .

1.5 Determinarea coordonatelor punctului de injectie

In acest scop, se traseaza dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana, precum si

paralela la aceasta spre stanga la o diferenta de presiune, Δp=3 bar. Cele doua drepte se vor
trasa pe aceeasi diagrama in care s-au reprezentat si curbele gradient de deasupra punctului de
injectie.

La intersectia dreptei paralele avand diferenta de presiune 3 bar fata de dreapta de variatie a
presiunii gazelor in coloana cu curbele gradient, se determina coordonatele punctelor de
injectie (pinj ; Hinj) .

H pinj pinj-3
0 32 29
2900 39.4 36.4

64
 10
14
18
22
26
30
34
38
42
46
50
54
58
62
66
70
74
78
82
86
2
0 6
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
2800

Fig.4. Determinarea coordonatelor punctelor de injectie ;

Se citesc coordonatele punctelor de injectie, care vor fi trecute in tabelul de mai jos .

Debitul de lichid, QL, m3/zi Presiunea de injectie, pinj, bar Inaltimea de injectie, Hinj, m
45 34,25 2039
50 33,92 1920
55 33,65 1815

64

1.6 Trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie

 In primul rand, se verifica daca presiunile din punctul de injectie sunt mai mici sau mai
mari decat presiunea de saturati, psat . Daca presiunile de injectie sunt mai mari decat
presiunea de saturatie, rezulta ca sub punctul de injectie, curgerea prin tevi este bifazica .
Prin urmare, pentru trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie se va folosi metoda
Hagedorn si Brown in urmatoarele conditii :
- Debitul de injectie, Qinj = 0 ;
- Ratia gaze-lichid totala = Ratia gaze-lichid proprie, RGLpropiu ;

Curbele gradient vor incepe de la nivelele punctelor de injectie. Pentru a aplica

algoritmului Hagedorn si Brown se porneste de la presiunea din punctul de injectie si se
considera un numar de intervale de presiune egala, caderea de presiune pe interval fiind
Δp = 10 bar.

Calculul unei curbe gradient se va termina atunci cand este indeplinita conditia :
H inj + Ʃ ∆ hj ≥ H ;
Rezultatele calculelor se vor reprezenta grafic pe aceeasi diagrama (p ; H) pe care s-au
reprezentat curbele gradient de deasupra punctului de injectie si dreapta de variatie a presiunii
gazelor.
La intersectia curbelor gradient de sub punctul de injectie cu dreapta orizontala ce
marcheaza adancimea H, se citesc presiunile dinamice pd1, pd2 , pd3 .
Prin urmare, diagrama curbelor gradient va furniza urmatoarele date :
- Debitul de injectie, Qinj ;
- Debitele de lichid, QL1, QL2, QL3 ;
- Presiunile dinamice de fund, pd1, pd2, pd3 ;

In tabelele urmatoare vor fi trecute rezultatele calculelor obtinute in urma aplicarii

algoritmului Hagedorn-Brown.Pentru fiecare valoarea a debitului, presiunea medie a fost
calculata in functie de presiunea de injectie aferenta fiecarui debit :

64

Notatii QL1
 34.25.…44.25 44.25….54.25 54.25…..64.25
M 14530.61728 14530.6173 14530.61728
ρl 907 907 907
pm 40.25 50.25 60.25
tm 58.5 58.5 58.5
Tm 331.65 331.65 331.65
ppcr 46.3345 46.3345 46.3345
Tpcr 208.475 208.475 208.475
ppr 0.868683163 1.08450507 1.30032697
Tpr 1.59083823 1.59083823 1.59083823
Z 0.927548424 0.91228547 0.898112037
ρgm 28.48094027 36.1518345 44.03029187
μl 0.001325 0.001325 0.001325
σl 0.0405 0.0405 0.0405
Nl 0.004733039 0.00473304 0.004733039
CNl 0.002113124 0.00211312 0.002113124
rs 20.41131854 26.6624933 33.17425854
F 272.777523 303.756516 336.0269196
bt 1.079002129 1.09341852 1.108712073
vsl 0.172905689 0.17444679 0.17608166
vsg 0.261062151 0.19093831 0.144174511
Nlv 1.195171136 1.20582365 1.217124314
Ngv 1.804532572 1.31981753 0.996573424
Nd 29.76352472 29.7635247 29.76352472
*
Ф 87.44554187 107.979825 130.4453195
ɛ/Ѱ 0.321408244 0.35082567 0.379082565
A 0.000165666 0.00012117 9.14909E-05
Ѱ 1 1 1
ɛl 0.321408244 0.35082567 0.379082565
Reb 181278.3395 160900.311 143486.4733
ʎ 0.021300287 0.02147135 0.021650306
ρm 310.8442087 341.667728 371.1670627
Δh 324.5149201 295.749803 272.5903567
Δhtotal 2931.85508

64

QL2
Notatii 33.92..…43.92 43.92…..53.92 53.92…..63.92 63.92…..73.92
 M 14530.6173 14530.61728 14530.61728 14530.61728
ρl 907 907 907 907
pm 39.92 49.92 59.92 69.92
tm 58.5 58.5 58.5 58.5
Tm 331.65 331.65 331.65 331.65
ppcr 46.3345 46.3345 46.3345 46.3345
Tpcr 208.475 208.475 208.475 208.475
ppr 0.86156104 1.077382944 1.293204847 1.509026751
Tpr 1.59083823 1.59083823 1.59083823 1.59083823
Z 0.92807067 0.912771761 0.898562376 0.885442518
ρgm 28.2315364 35.89528545 43.76718398 51.82819419
μl 0.001325 0.001325 0.001325 0.001325
σl 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405
Nl 0.00473304 0.004733039 0.004733039 0.004733039
CNl 0.00211312 0.002113124 0.002113124 0.002113124
rs 20.2100011 26.45181798 32.95561253 39.68560857
F 271.779852 302.7124709 334.9433739 368.2952653
bt 1.07854243 1.092928301 1.108194233 1.124264196
vsl 0.19206283 0.19377154 0.195584782 0.197493523
vsg 0.29330656 0.214225511 0.161629768 0.124200025
Nlv 1.32759051 1.339401577 1.351935193 1.365128933
Ngv 2.0274147 1.480784981 1.117228908 0.858504346
Nd 29.7635247 29.76352472 29.76352472 29.76352472
Ф* 90.7678208 112.187913 135.6038485 161.797789
ɛ/Ѱ 0.32645044 0.356394196 0.3851083 0.413545225
A 0.00018613 0.000135944 0.000102568 7.88154E-05
Ѱ 1 1 1 1
ɛl 0.32645044 0.356394196 0.3851083 0.413545225
Reb 197345.248 174787.7751 155582.3108 138642.8099
ʎ 0.02118737 0.021351003 0.021522326 0.021706902
ρm 315.105891 346.3519502 376.2053066 405.4804111
Δh 319.476107 291.2556849 268.5499657 249.4535456
Δhtotal 3048.735303

Notatii QL3
64
33.65..…43.65 43.65…..53.65 53.65…..63.65 63.65…..73.65
M 14530.61728 14530.6173 14530.61728 14530.6173
ρl 907 907 907 907
pm 39.65 49.65 59.65 69.65
tm 58.5 58.5 58.5 58.5
Tm 331.65 331.65 331.65 331.65
ppcr 46.3345 46.3345 46.3345 46.3345
Tpcr 208.475 208.475 208.475 208.475
ppr 0.855733848 1.07155575 1.287377656 1.50319956
Tpr 1.59083823 1.59083823 1.59083823 1.59083823
Z 0.928498848 0.91317052 0.898931718 0.88578244
ρgm 28.02766077 35.6855505 43.55206721 51.6082441
μl 0.001325 0.001325 0.001325 0.001325
σl 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405
Nl 0.004733039 0.00473304 0.004733039 0.00473304
CNl 0.002113124 0.00211312 0.002113124 0.00211312
rs 20.04553898 26.2796584 32.77690291 39.5011705
F 270.9648265 301.859298 334.0577413 367.381244
bt 1.078167115 1.09252793 1.107771196 1.12382028
vsl 0.211220077 0.21309638 0.215087988 0.21718488
vsg 0.325595061 0.23753534 0.179098153 0.13757439
Nlv 1.460010604 1.47298015 1.486746659 1.50124092
Ngv 2.250601593 1.64190888 1.237975134 0.9509516
Nd 29.76352472 29.7635247 29.76352472 29.7635247
*
Ф 93.93973426 116.199383 140.517161 167.703498
ɛ/Ѱ 0.331154608 0.36157667 0.3907072 0.41951888
A 0.000206618 0.00015074 0.000113653 8.7303E-05
Ѱ 1 1 1 1
ɛl 0.331154608 0.36157667 0.3907072 0.41951888
Reb 212979.4655 188269.54 167300.064 148858.451
ʎ 0.021091938 0.02124908 0.021413737 0.02159126
ρm 319.1034014 350.732525 380.9073913 410.461233
Δh 314.7904064 287.097599 264.8240878 246.094382
Δhtotal 2927.806476

64
 30

38

50

78
10
14
18
22
26

34

42
46

54
58
62
66
70
74

82
86
2
0 6
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
2800

Fig.5. Curbele gradient de deasupra punctului de injectie, curbele gradient de sub punctul de injectie, variata presiunii
gazelor in coloana ;

Δhi1 ΣΔhi1 Δhi2 ΣΔhi2 Δhi3 ΣΔhi3 p1 p2 p3

m m m m m m bar bar bar
2039 2039 1920 1920 1815 1815 34.25 33.92 33.65
324.514 2363.5149 319.4761 2239.4761 314.79040 2129.79040
9 2 1 1 6 6 44.25 43.92 43.65
295.749 2659.2647 291.2556 2530.7317 287.09759 2416.88800
8 2 8 9 9 6 54.25 53.92 53.65
272.590 2931.8550 268.5499 2799.2817 264.82408 2681.71209
4 8 7 6 8 3 64.25 63.92 63.65
249.4535 246.09438 2927.80647
5 3048.7353 2 6 74.25 73.92 73.65

Pe baza diagramei de mai sus se citesc presiunile dinamice de fund corespunzatoare debitelor
de lichid extrase, pd1, pd2, pd3, si debitului de injectie, Qinj=50 000 m3N/zi .

pd1 pd2 pd3 64

63.1 67.9 72.4
Presiunile dinamice de fund corespunzatoare debitelor de injectie cu debitele de lichid
aferente, utilizate pentru determinarea debitului maxim de lichid pe care il poate produce
sonda, sunt trecute in tabelul de mai jos .

Qinj QL1 QL2 QL3 pd1 pd2 pd3

m3N/zi m3/zi m3/zi m /zi
3
bar bar bar
80 000 50 55 60 75,8 79,9 83,5
70 000 50 55 60 72,2 77 81
60 000 55 60 65 74,1 78,2 82,1
50 000 45 50 55 63,1 67,9 72,4
30 000 25 30 35 38,3 45,9 52,2
25 000 25 30 35 40 47,5 53,9

Valorile debitelor cat si ale presiunilor dinamice de fund rezultate in urma aplicarii
algoritmului Hagedorn-Brown, vor folosi la trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-
Lift Continuu (GLC) .

1.7 Analiza nodala

Analiza nodala presupune identificarea componentelor sistemului analizat, alegerea unui

punct denumit ,,nod” intre anumite componente ale sistemului, deci divizarea acestuia in
partea din amonte de nod si partea din aval de nod.

Se traseaza curbele de performanta ale celor doua parti, dupa care se suprapun acestea.
La intersectiile celor doua tipuri de curbe de performanta se determina coordonatele punctului
de functionare ale sistemului. Daca acele curbe de performanta nu au nicio intersectie, atunci
sistemul considerat nu functioneaza.

In cazul sondei in gas-lift continuu, componentele sistemului sunt :

- Zacamantul ;
- Gaura de sonda cu tevile de extractie ;

Capetele sistemului sunt :

- Conturul de alimentare cu presiunea pc ;

- Capul de eruptie cu presiunea p2 ;

Nodul se alege la media perforaturilor. Componenta din amonte de nod este zacamantul,
iar performanetele curgerii prin zacamant sunt descrise de curbele IPR .
Componenta din aval de nod este reprezentata de tevile de extractie, iar performantele 64
curgerii prin tevile de extractie se determina pe baza datelor rezultate de la diagramele
curbelor gradient. Perechile de valor (pd ; QL) se reprezinta grafic pe aceeasi diagrama pe care
s-au reprezentat si curbele IPR.
 La intersectia dintre curbele IPR si curbele de performanta ale echipamentului se
determina coordonatele punctelor de functionare ale sistemului considerat.

Punctele de functionare ale sistemului considerat sunt trecute in tabelul de mai jos :

Qinj pdp QLp pdv1 QLv1 pdv2 QLv2

m N/zi
3
bar m /zi
3
bar m /zi
3
bar m3/zi
25000 70,7 48,98 62 41,4 53,9 35
30000 70 50 61,5 42,4 53,2 36
50000 69,1 51,5 61 43,2 52,9 36,7
60000 69,9 50,3 61,3 42,6 53 36,1
70000 70,8 48,6 62 41,4 54 35
80000 72,1 46 63,9 38,8 55,8 32,1
Urmeaza a fi reprezentata diagrama ce contine intersectia dintre curbele IPR si curbele
de performanta ale sistemului considerat .
100
95
90
85
80
IP
75 IPv1
70 IPv2
65 Qinj=2500
0
Presiunea dinamica, pd, bar

60
Qinj=3000
55 0
50 Qinj=5000
45 0
40 Qinj=6000
0
35
Qinj=7000
30 0
25 Qinj=8000
20 0

15
10
5
0
00

00

00

00

00

00

00

00

Debit de lichid extras QL, m3/zi

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0
0.

0.

0.

0.

0.

0.

0.

0.
10

20

30

40

50

60

70

80

90

10

11

12

13

14

15

16

Fig.6. Analiza nodala

1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu (GLC)

64
Pentru trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu (GLC), se reprezinta
grafic valorile (Qinj ; QL), (Qinj ; QLV1), (Qinj, QLV2) intr-o diagrama diagrama de coordinate

(Qinj ; QL) .
 De pe curbele reprezentate grafic, se citeste valoarea debitului maxim de lichid pe care
poate sa il produca sonda, QLmax si valoarea debitului de injectie corespunzatoare acestui debit
maxim .

60

50

40
Debitul de lichid, QL

30
Debite prezente
Debite viitoare 1
20 Debite viitoare 2

10

0
20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
Debitul de injectie, Qinj

Fig.7. Curbele de comportare ale sondei in Gas-Lift Continuu

3
Q Lmax =51,5 m / zi ;
3
Qinjm =50000 mN / zi ;
3
Q Lmaxv 1=44 m / zi ;
3
Qinjmv 1=50000 mN /zi ;
3
Q Lmaxv 2=36,8 m /zi ;
Qinjmv 2=50000 m3N /zi ;

1.9 Amplasarea supapelor

Supapele folosite sunt de tip Camco-Schlumberger, neechilibrate (pdesc>pinch) cu burduf si

fara arc . Pentru amplasarea supapelor se va folosi metoda grafica .
Procedeul de lucru este urmatorul :
 Pornind din presiunea “p2” din capul de eruptie, se determina curba gradient de
deasupra punctului de injectie, folosind metoda Hagedorn-Brown si debitul de injectie
Qinj si debitul de lichid maxim QLmax determinate la punctul 1.8.
 De la punctul 1.4. se preia presiunea de suprafata a gazelor, psg , si presiunea de fund a 64
gazelor, pfg , necesare pentru trasarea dreptei de variatie a presiunii gazelor in coloana.
Se traseaza o dreapta paralela la dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana la o
diferenta de 3 bar .
 Se determina punctul de injectie la intersectia curbei gradient cu dreapta paralela
dreptei de variatie a presiunii gazelor in coloana. In acest punct, se amplaseaza supapa
de lucru .
 Din punctul de injectie, se traseaza curba gradient de sub punctul de injectie care este
valabila pentru RGLp ;
 Se considera sonda omorata cu titei care are aceeasi densitate cu a titeiului produs de
sonda si se traseaza dreapta de variatie a presiunii fluidului de omorare. Pentru
trasarea dreptei de variatiei a presiunii fluidului de omorare, se considera o adancime
h=700 m, pentru care se determina presiunea pflo=ρt∙g∙h si se uneste punctul de
coordonate (0 ; 0) cu cel de coordonate (p ; h) .
 Se considera un numar n-1 de supape de pornire. Prin urmare, se vor trasa in dreapta
fata de dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana, un numar de drepte paralele
si echidistante. Caderea de presiune intre dreptele de presiune apartine intervalului:
1,5 ≤ Δp≤ 2,5 ¯;
 De la intersectia dreptei de variatie a presiunii fluidului de omorare cu ultima dreapta
dintre cele paralele si echidistante, se duce catre stanga o dreapta paralela cu axa
presiunilor pana cand intersecteaza curba gradient de deasupra punctului de injectie.
 Se duce o dreapta paralela cu dreapta de variatie a presiunii fluidului de omorare spre
dreapta pana cand interesecteaza penultima dreapta dintre dreptele paralele si
echidistante. Din acest punct, se traseaza o paralela la axa presiunilor pana cand
intersecteaza curba gradient de deasupra punctului de injectie ;

Din acest grafic se vor citi de la fiecare supapa urmatorii parametrii :

 Adancimile de fixare, L ;
 Presiunea in tubind, pt ;
 Presiunea de deschidere la adancimea de fixare, pdL ;
 Presiunea de inchidere la adancimea de fixare, piL ;
 Presiunea de deschidere la suprafata, pds ;
 Presiunea de inchidere la suprafata, pis ;

Presiunea fluidului de omorare la adancimea h=700 m este :

−5
pflo =ρt ∙ g ∙h=830 ∙ 9,81∙ 700 ∙10 =57 ¯;
Debitul de lichid maxim :
3
Q Lmax =51,5 m / zi ;
Debitul de injectie corespunzator debitului maxim :
3
Qinjm =50 000m N / zi ;

64
 Ratia gaze-lichid proprie :
Q g 3500
RGL p= = =70 m3N /m3 ;
Ql 50

Ratia de apa :

Q a 17,5
Ra = = =0,54 ;
Qt 32,5

Ratia gaze-lichid de injectie :

Qinj 50000 3 3
RGLinj = = =970,87 mN / m ;
Q Lmax 51,5

Ratia gaze-lichid totala :

3 3
RGLT =RGLinj + RGL p =970,87+70=1040,87 mN /m ;

Ratia gaze-titei totala :

RGT T =RGL T ∙ ( 1+ R a )=1040,87 ∙ ( 1+ 0,54 )=1601,34 m3N /m 3 ;

Utilizand algoritmul Hagedorn-Brown pentru debitul de lichid maxim si debitul de injectie

corespunzator, in care ratia gaze-lichid totala este RGLt, se obtin datele trecute in tabel, date
specifice curbei gradient de deasupra punctului de injectie .

Aplicand algoritmul Hagedorn-Brown pentru acelasi debit de lichid maxim cu debitul de

lichid coresunzator, in care ratia gaze-lichid totala este de aceasta data RGLp, se obtin datele
trecute in tabel, date specifice curbei gradient de sub punctul de injectie .
In urma reprezentarii grafice a curbei gradient de deasupra punctului de injectie si a curbei
de variatie a presiunii gazelor in coloana, au rezultat urmatoarele valori ale coordonatelor
punctului de injectie :
- Presiunea de injectie :
pinj =33,9 ¯;
- Adancimea de injectie :
H inj =1888 m;

Pentru reprezentarea grafica a dreptelor paralele si echidistante, s-a folosit o distanta intre
ele de ∆ p=2,5 .̄ 77
 QLmax=51,5 m3/zi m3/zi

5 15 25 35 45 bar
M 26207.37 26207.37 26207.37 26207.37 26207.37 N/m3
ρl 907 907 907 907 907 kg/m3
pm 11 21 31 41 51 bara
tm 58.5 58.5 58.5 58.5 58.5 °C
Tm 331.65 331.65 331.65 331.65 331.65 K
ppcr 46.3345 46.3345 46.3345 46.3345 46.3345 bara
Tpcr 208.475 208.475 208.475 208.475 208.475 K
Tpr 1.590838 1.590838 1.590838 1.590838 1.590838
ppr 0.237404 0.453226 0.669048 0.88487 1.100692
z 0.978447 0.959997 0.942637 0.926366 0.911185
ρgm 7.378711 14.35736 21.58452 29.04867 36.73574 kg/m3
μl 0.001325 0.001325 0.001325 0.001325 0.001325 Pa·s
σl 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405 N·m
Nl 0.004733 0.004733 0.004733 0.004733 0.004733
CNl 0.002113 0.002113 0.002113 0.002113 0.002113
rs 4.281242 9.325776 14.90501 20.87011 27.14235 m3N/m3
F 192.8416 217.8408 245.4899 275.0511 306.1345
bt 1.043191 1.054154 1.066538 1.080051 1.094536
vsl 0.193556 0.194898 0.196413 0.198067 0.19984 m/s
At 0.003167 0.003167 0.003167 0.003167 0.003167 m2
vsg 21.10157 10.81053 7.16563 5.304377 4.177774 m/s
Nlv 1.337913 1.347187 1.357662 1.369092 1.381346
Ngv 145.8598 74.72532 49.53078 36.6653 28.87791
Nd 29.76352 29.76352 29.76352 29.76352 29.76352
Φ* 6.879311 10.85542 14.40839 17.76254 21.01236
Ԑl/Ѱ 0.098676 0.125193 0.14395 0.159083 0.172084
A 0.013391 0.00686 0.004547 0.003366 0.002651
Ѱ 1.014272 1.000046 1 1 1
Ԑl 0.100084 0.125199 0.14395 0.159083 0.172084
Reb 917738.3 828904.1 768234.8 722523.5 685431.4
λ 0.02004 0.020079 0.020111 0.020138 0.020163 77
ρm 97.41636 126.1152 149.0397 168.7157 186.4941 kg/m 3

Δh 731.6624 642.9366 577.4543 528.0851 488.8628 m

Δhtotal 2969.001121
QLmax (5 - 15) (15 - 25) (25 - 35) (35 - 45) m3/zi

(5 - 45) 33.83 43.83 53.83 63.83 bar

14530.6
M 14530.62 14530.62 14530.62 2 N/m3

ρl 907 907 907 907 kg/m3

pm 39.83 49.83 59.83 69.83 bara

tm 58.5 58.5 58.5 58.5 °C

Tm 331.65 331.65 331.65 331.65 K

ppcr 46.3345 46.3345 46.3345 46.3345 bara

Tpcr 208.475 208.475 208.475 208.475 K

1.59083
Tpr 1.590838 1.590838 1.590838 8
1.50708
ppr 0.859619 1.075441 1.291262 4
0.88555
z 0.928213 0.912905 0.898685 6
51.7548
ρgm 28.16356 35.82536 43.69546 6 kg/m3
0.00132
μl 0.001325 0.001325 0.001325 5 Pa·s

σl 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405 N·m

0.00473
Nl 0.004733 0.004733 0.004733 3
0.00211
CNl 0.002113 0.002113 0.002113 3
39.6241
rs 20.15516 26.39441 32.89602 1 m3N/m3
367.990
F 271.5081 302.428 334.6481 5
1.12411
bt 1.078417 1.092795 1.108053 6
0.20345
vsl 0.197867 0.199626 0.201494 9 m/s
0.00316
At 0.003167 0.003167 0.003167 7 m2
0.12822
vsg 0.303025 0.221239 0.166885 3 m/s 77
1.40636
Nlv 1.367711 1.379872 1.392779 7
0.88631
Ngv 2.09459 1.529266 1.153554 3
 29.7635
Nd 29.76352 29.76352 29.76352 2
163.636
Φ* 91.75379 113.436 137.1334 8
0.41542
Ԑl/Ѱ 0.327924 0.35802 0.386866 1

A 0.000192 0.00014 0.000106 8.14E-05

Ѱ 1 1 1 1
0.41542
Ԑl 0.327924 0.35802 0.386866 1
141720.
Reb 202055.1 178849.2 159112.3 3
0.02167
λ 0.021157 0.021319 0.021488 1
407.041
ρm 316.355 347.7229 377.6783 7 kg/m3
248.398
Δh 318.0127 289.9537 267.3814 7 m

Δhtotal 1123.746508
12

16

20

24

32

36

40

44

48

52

56

60

64

68

72

76
28
0

0
200
400
600
800
1000
Adancimea, m

1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
2800 Presiunea, bar
Fig.8 .Amplasarea supapelor

77
 1.10 Calculul de alegere al supapelor

In urmatorul tabel sunt trecute valorile presiunilor de deschidere si de inchidere ale supapelor,
atat la adancimea de fixare a lor, cat si la suprafata, si valoarea presiunii din tubing, citite de pe
diagrama .
Supapa L, m pds,bar pis,bar pdL, bar piL, bar pt, bar
1 565 44.5 42 45.98 43.4 12.6
2 999.8 42 39.5 44.6 42 19
3 1353 39.5 37 42.98 40.4 24.7
4 1635 37 34.5 41.25 38.8 29.4
5 1807 34.5 32 39.15 36.7 32.35
6 1888 32 29 36.85 33.9 33.85

Pentru calculul de alegere al supapelor, se vor considera supapele J-20, cu presiunea din
burduf, pbt , egala cu presiunea de inchidere de la adancimea de fixare, pinchL .

Calculul presupune determinarea catorva parametrii :

1) Temperatura in dreptul supapei, in grade Celsius si in grade Kelvin :

t f −t s 15+ 102
t L 1=t s+ ∙ L1=15+ ∙565=31,95 ℃ ;
H 2900
T L 1=31,95+273,15=305,10 K ;
t f −t s 15+ 102
t L 2=t s+ ∙ L2=15+ ∙1000=45 ℃ ;
H 2900
T L 2=45+273,15=318,15 K ;
t f −t s 15+102
t L 3=t s + ∙ L3=15+ ∙1353=55,59 ℃ ;
H 2900
T L 3=55,59+273,15=328,74 K ;
t f −t s 15+102
t L 4=t s + ∙ L4 =15+ ∙1635=64,05 ℃ ;
H 2900
T L 4=64,05+ 273,15=337,20 K ;
t f −t s 15+102
t L 5=t s + ∙ L5=15+ ∙1807=69,21 ℃ ;
H 2900
T L 5=69,21+273,15=342,36 K ; 77
t f −t s 15+102
t L 6=t s + ∙ L6=15+ ∙ 1888=71,64 ℃ ;
H 2900
 T L 6=71,64+273,15=344,79 K ;

2) Se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R :

p dL1− piL 1 45,98−43,4

Rc 1= = =0,08 ;
pdL1− p t 1 45,98−12,6
Se alege : R1=0,103;
p dL2− piL 2 44,6−42
Rc 2= = =0,10 ;
pdL2 −p t 2 44,6−19
Se alege : R2=0,103;
pdL3− piL 3 42,98−40,4
Rc 3= = =0,14 ;
pdL3 −p t 3 42,98−24,7
Se alege : R3=0,147 ;
p dL4− piL 4 41,25−38,8
Rc 4 = = =0,21 ;
p dL4 −p t 4 41,25−29,4
Se alege : R4 =0,20 ;
pdL5− piL 5 39,15−36,7
R c 5= = =0,36 ;
pdL5 −p t 5 39,15−32,35
Se alege : R5=0,26 ;
pdL6 −p iL 6 36,85−33,9
R c 6= = =0,98 ;
pdL 6− pt 6 36,85−33,85
Se alege : R6 =0,26 ;

Pentru valorile standardizate ale lui R se aleg orificiile de trecere ale gazelor :
Φ 1=5/16 inch ;
Φ 2=5/16 inch ;
Φ 3=3/8 inch;
Φ 4=7 /16inch ;
Φ 5=1/2inch ;
Φ 6=1/2inch ;
Tipul R
supapei Ab Φ Av R 1-R 1−R
- in2 in - - - -
3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115 77
J-20 0,7700 3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
 1/8 0,0132 0,017 0,983 0,017
JR-20 0,7700 3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
CP-2 0,7700 3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
3/16 0,291 0,094 0,906 0,104
J-40 0,7700 1/4 0,0511 0,164 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
JR-40 0,3109 3/16 0,029 0,094 0,906 0,104
3/16 0,0291 0,094 0,906 0,104
BP-2 0,3109 1/4 0,0511 0,165 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,108 0,892 0,121
J-50 0,1200 5/32 0,0200 0,167 0,833 0,200
13/64 0,0370 0,308 0,692 0,445
1/4 0,0511 0,425 0,575 0,739
JR-50 0,1200 3/32 0,008 0,067 0,933 0,072
In functie de valorile standardizate ale parametrului R, se aleg din tabel urmatorii parametrii :

Parametrul Tipul Aria Diametrul Aria

standardiza supapei burdufului standard valvei
t al R
orificiului 1-R 1−R
supapei
R - Ab Φ Av
- - in 2
in in2 - -
0,103 J-20 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,103 J-20 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,147 J-20 0,7700 3/8 0,1134 0,853 0,172
0,2 J-20 7/16 0,1538 0,800 0,250
0,26 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351
0,26 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351

3) Urmeaza sa se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 ⁰C :

77
Factorul de corectie cu temperatura , Ct, se citeste din tabel in functie de temperatura din
dreptul supapei .
t L 1=31,95℃ ; C t 1=0,94 ; t L 4=64,05 ℃ ; C t 4 =0,841;

t L 2=45 ℃ ; C t 2=0,898 ; t L 5=69,21℃ ; C t 5=0,828 ;

t L 3=55,59 ℃ ; C t 3=0,865 ; t L 6=71,64 ℃ ; C t 6=0,82;

Deoarece la supapele cu burduf si fara arc, pbt = pil, rezulta ca presiunea in burduful se
determina cu relatia :

pb 1=C t 1 ∙ piL 1=0,94 ∙ 43,4=40,8 ¯;

pb 2=C t 2 ∙ piL 2=0,898∙ 42=37,72 ¯;

pb 3=C t 3 ∙ piL3 =0,865 ∙ 40,4=34,95 ¯;

pb 4 =C t 4 ∙ piL 4=0,841 ∙ 32,65=32,63 ¯;

pb 5=C t 5 ∙ piL5 =0,828 ∙30,39=30,39 ¯;

pb 6=Ct 6 ∙ p iL 6=0,82 ∙27,80=27,8 ¯;

Temperatura Factorul de Temperatura Factorul de Temperatura Factorul de

corectie, corectie, corectie,
Ct Ct Ct
⁰C - ⁰C - ⁰C -
15 1 41 0,91 67 0,833
16 0,996 42 0,907 68 0,83
17 0,992 43 0,904 69 0,828
18 0,989 44 0,901 70 0,826
19 0,986 45 0,898 71 0,823
20 0,983 46 0,894 72 0,82
21 0,979 47 0,891 73 0,817
22 0,975 48 0,888 74 0,815
23 0,971 49 0,885 75 0,813
24 0,968 50 0,882 76 0,81
25 0,965 51 0,879 77 0,807
26 0,961 52 0,876 78 0,805 77
27 0,957 53 0,873 79 0,803
28 0,953 54 0,87 80 0,802
29 0,95 55 0,868 81 0,799
 30 0,947 56 0,865 82 0,785
31 0,943 57 0,862 83 0,793
32 0,94 58 0,859 84 0,79
33 0,937 59 0,856 85 0,788
34 0,934 60 0,853 86 0,785
35 0,93 61 0,85 87 0,782
36 0,926 62 0,847 88 0,78
37 0,923 63 0,844 89 0,778
38 0,92 64 0,841 90 0,776
39 0,917 65 0,839 91 0,773
40 0,914 66 0,836 92 0,77
Factorul de corectie Ct cu temperatura ;

4) Se calculeaza presiunea de deschidere in tester, pdtester :

pb 1 40,8
pdtester 1= = =45,48 ¯;
1−R1 0,897
pb 2 37,72
pdtester 2= = =42,05 ¯;
1−R2 0,897
pb 3 34,95
pdtester 3= = =40,97 ¯;
1−R3 0,853
pb 4 32,63
pdtester 4= = =40,79 ¯;
1−R 4 0,8
pb 1 40,8
pdtester 5= = =41,06 ¯;
1−R5 0,74
pb 6 40,8
pdtester 6= = =37,56 ¯;
1−R6 0,74
77
5) Se determina debitul de gaze care trece prin supapa :

Q g1 =0,073∙ Qinjm ∙ √T L 1 ∙ δ rg=0,073∙ 50 000∙ √ 305,1∙ 0,65=51 400,89 mN / zi ;

3
 Q g2 =0,073 ∙Qinjm ∙ √T L 2 ∙ δ rg=0,073∙ 50 000 ∙ √ 318,15 ∙0,65=52 488,66 m3N /zi ;
Q g3 =0,073 ∙Qinjm ∙ √T L3 ∙ δ rg =0,073∙ 50 000 ∙ √328,74 ∙ 0,65=53 355,09 mN /zi ;
3

Q g 4=0,073 ∙ Q injm ∙ √ T L 4 ∙ δ rg =0,073∙ 50 000 ∙ √337,2 ∙0,65=54 037,26 m N / zi;

3

Q g5 =0,073 ∙Qinjm ∙ √T L5 ∙ δ rg =0,073∙ 50 000 ∙ √342,36 ∙ 0,65=54 449,14 m N / zi;

3

Q g6 =0,073 ∙Qinjm ∙ √T L6 ∙ δ rg =0,073 ∙50 000 ∙ √344,79 ∙ 0,65=54 642,02m3N / zi;

6) In functie de debitul de gaze care trece printr-o supapa, Q g, presiunea in aval, pt, si
presiunea in amonte, pdL, se poate determina diametrul real al orificiului supapei, Фr, din
nomograma care are la baza ecuatiile Thornhill-Craver .

5 11 3
Фr 1 = inch ; Ф r 2= inch ; Фr 3= inch;
16 32 8

13 29 31
Ф r 4= inch ; Ф r 5= inch ; Фr 6 = inch ;
32 64 64

Nomograma realizata pe baza ecuatiilor Thornhill-Craver ;

77
 Comparand diametrul real al orificiului supapei, Фr, cu diametrul standard, Ф, se pot obtine
trei cazuri:
- Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mare decat diametrul
standard, Ф, atunci se va alege o alta supapa cu diametrul orificiului standardizat
mai mare ;
- Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este egal cu diametrul standard al
supapei, Ф, atunci alegerea diametrului orificiului a fost facuta corect ;
- Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mic decat diametrul standard
al orificiului, atunci se duzeaza supapa, iar duza se amplaseaza intre supapa propriu-
zisa si supapa de retinere .

Фr 1=Φ ; -In acest caz, alegerea diametrului orificiului a fost facuta corect ;

Фr 2>Φ ; -In acest caz, diametrul real al orificiului este mai mare decat diametrul standard, se va
alege o alta valoare pentru R si, implicit, pentru ceilalti parametrii :
R2=0,147 ;
1−R 2=0,853 ;
1
=0,172 ;
1−R
3
Φ= inch ;
8
pb 2 37,72
pdtester = = =44,22 ;
1−R2 0,853

Фr 3=Φ ; -In acest caz, alegerea diametrului orificiului a fost facuta corect ;

Фr 4 <Φ ; -In acest caz, pentru ca diametrul real al orificiului este mai mic decat diametrul
standardizat, supapa se va duza ;

Фr 5<Φ ; -In acest caz, pentru ca diametrul real al orificiului este mai mic decat diametrul
standardizat, supapa se va duza ;

Фr 6< Φ ; -In acest caz, pentru ca diametrul real al orificiului este mai mic decat diametrul
standardizat, supapa se va duza ;
77
7) Calculul de verificare la redeschidere al primei supape :
 Pentru realizarea acestui calcul de verificare la redeschidere al primei supape, initial, se
uneste pe grafic presiunea din capul de eruptie, p 2, cu presiunea de deschidere a supapei la
adancimea de fixare, pdL2, printr-o linie dreapta si se citeste in dreptul supapei 1 diferenta de
presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1, p t1 si presiunea din punctul rezultat din
intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, p’ .

Din figura rezulta:

'
p =27,2 ¯;
Diferenta de presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1 si presiunea din punctul
rezultat din intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, este :

' '
∆ p ¿ p −p t 1=27,2−12,6=14,6 ¯;

∆ p=2,5 ¯;

Pentru ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand prin supapa 2 incep gazele sa intre,
trebuie sa fie indeplinita urmatoarea conditie:

' R1
∆p∙ <∆ p ;
1−R1

14,6 ∙ 0,115=1,679<2,5 ;

Asadar, conditia ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand gazele patrund prin supapa 2,
este indeplinita .

Capitolul 2

Pompajul continuu cu Prajini

Dintre sistemele de extracţie, pompajul de adâncime este cel mai răspândit, se aplică
în faza finală de exploatare a unui zăcământ de ţiţei, atunci când exploatarea sondelor prin
erupţie artificială reclamă un consum exagerat de gaze injectate, sau în situaţia când stratul nu
suportă contrapresiune.
Sistemele de pompaj de adâncime se clasifică după modul în care se transmite de la
suprafaţă la pompă energia necesară funcţionării acesteia, astfel:
a) Pompaj de adậncime cu prǎjini; 77
b) Pompaj de adậncime fǎrǎ prǎjini;

− cu pompe hidraulice, cu piston sau cu jet ;

 − cu pompe centrifuge de fund.
În prima categorie, care face obiectul acestui capitol, sunt cuprinse pompele introduse
în sondǎ şi acţionate de la suprafaţă prin intermediul garniturii de prăjini de pompare. Prăjinile
care transmit mişcarea de la suprafaţă la pompă pot fi cu secţ iune plină sau (mai rar) tubulare,
acţionate de unităţi de pompare cu balansier sau fără balansier (pneumatic, hidraulic sau
mecanic).
În majoritatea ţărilor cu industrie petrolieră dezvoltată şi fază înaintată de exploatare a
ţiţeiului, pompajul cu prăjini deţine o pondere însemnată, atât ca număr de sonde, cât şi ca debit
extras. Acest lucru se datorează marilor avantaje pe care le prezintă: simplitatea construcţiei şi
uşurinţa deservirii utilajelor.
În prezent, peste 85 % din totalul sondelor ân producţie din tara noastră se exploatează
prin pompaj de adancime cu prăjini.

Instalaţia de pompare cu prăjini

O instalaţie de pompare, cum este cea prezentată in figura 14, cuprinde utilajul de
fund şi de suprafaţă.
Utilajul de fund se compune din pompa de adâncime 1, separatorul de fund pentru gaze şi
nisip 2 , ţevile de extracţie 3, prăjinile de pompare 4, ancora pentru ţevile de extracţie 5,
curăţitoarele de parafină 6.
Utilajul de suprafaţă cuprinde unitatea de pompare, capul de pompare 8 şi
conducta de amestec 9.
La rândul său unitatea de pompare se compune din balansierul 11 care se sprijină pe o
capră de susţinere 15, reductorul 12, bielele 13, manivelele 14, rama sau sania 7 şi
electromotorul 10.
Pompa este introdusă în coloana de exploatare cu supapa fixă sub nivelul la care se
stabileşte lichidul în coloană, când pompa funcţionează. Distanţa de la nivelul de lichid (nivel
dinamic) până la supapa fixă se numeşte submergenţă dinamică a pompei(h).

77
 Instalatia de pompare cu prajini ;

Modul de
funcţionare al
unei instalaţii de
pompare cu
prăjini

Pompa de adâncime
reprezintă elementul principal
al instalaţiei de pompare, 77
deoarece modul de
funcţionare al acesteia depinde în cea mai mare măsură de calitatea de lichid adusă.
 Pompa de adâncime (Fig. 15.) este formată dintr-un cilindru 1, având la partea inferioară
un scaun cu bilă 2, cu rol de supapă de aspiraţie, care se mai numeşte şi supapă fixă şi un piston
cilindric mobil 3, prevăzut cu un scaun cu bilă 4, cu rol de supapă de refulare, care se mai
numeşte şi supapă mobilă. Ansamblul cilindru - piston este fixat etanş la partea inferioară a
garniturii de ţevi de extracţie 6 şi scufundat în lichidul 7, aflat în coloana de exploatare 8 a
sondei.

a) b)

Pompa de adancime ;

Pistonul este acţionat de la suprafaţă prin

intermediul prăjinilor de pompare 5, de la care primeşte o
mişcare alternativă. Mişcarea circulară transmisă de la motor la reductor este transformată de
sistemul bielă – manivelă în mişcare alternativă rectilinie; prin intermediul balansierului şi al
garniturii de prăjini de pompare, această mişcare este transmisă pistonului. Pompa cu piston este,
deci, o pompă în care lichidul este ridicat din sondă la suprafaţă prin mişcare rectilinie alternativă
a pistonului în cilindrul pompei. În funcţie de deplasarea alternativă a pistonului, procesul de
funcţionare al pompei cu piston este periodic. Ciclul de pompare este format din doua faze:
aspiraţie şi refulare. Fazele ciclului de funcţionare al pompei sunt comandate de cele două
supape, care deschid, respectiv închid periodic accesul lichidului din sondă în cilindrul pompei,
respectiv din cilindrul pompei în ţevile de extracţie. Fazele principale ale ciclului de pompare
sunt prezentate în fig.15.
La începutul cursei în sus a pistonului (Fig.15, a) supapa mobilă se închide, iar
greutatea lichidului din ţevi, corespunzatoare secţiunii brute a pistonului, este preluată de
prăjinile de pompare. Odată cu deplasarea ascendentă a pisonului se crează o depresiuneîn
cilindrul pompei, iar supapa fixă se deschide imediat ce presiunea de deasupra ei scade sub
valoarea presiunii din sondă, permiţậnd lichidului din coloana să intre în cilindrul pompei.
La cursa în jos a pistonului (Fig. 15, b) supapa fixă se închide, deoarece lichidul de 77
sub piston este comprimat, iar supapa mobilă se deschide numai cậnd presiunea lichidului de sub
piston depaş eşte presiunea coloanei de lichid din ţevile de extracţie; ca urmare, greutatea
lichidului se transferă de pe piston pe ţevile de extracţie. Pistonul se deplasează în jos prin
lichidul din cilindrul pompei.
Rezultă că pompa de extracţie este, în principiu, o pompă cu piston cu simplu
efect.Este de menţionat că de multe ori cilindrul pompei de adậncime nu este umplut complet cu
lichid în timpul cursei ascendente. O parte din volumul cilindrului este umplută cu gaze, ceea ce
conduce la un randament scăzut al pompei.
Dacă volumul de gaze aspirate este mare, la coborậrea pistonului, presiunea ţiţeiului şi
a gazelor de sub acesta nu creşte destul pentru a putea deschide supapa mobilă. La cursa
ascendentă, fluidul se destinde, dar presiunea în pompa este încă destul de mare ca să nu permită
deschiderea supapei fixe de aspiraţie. În acest caz, pompa este blocată cu gaze şi nu produce.
Trebuie menţionat că fenomenul de blocare cu gaze nu este în general permanent. În
momentul producerii lui, pompa nedebitậnd, nivelul de lichid în coloană (submergenţa) creste
pậnă cậnd va învinge contrapresiunea ce menţinea închis ă supapa fixă, şi astfel o cantitate de
lichid va patrunde în pompă.
Crescậnd cantitatea de fluid incompresibil din pompă, la cursa descendentă urmatoare,
sub piston se va realiza o presiune superioară; ca urmare, supapa mobilă se deschide şi o
cantitate de gaze şi lichid trece deasupra pistonului. Pompa va funcţiona cu un debit redus un
timp oarecare, după care blocarea se va produce din nou.Astfel, pompa va produce intermitent, în
rafale, cu debit redus de lichid.
Transferul greutătii lichidului de pe piston la ţevile de extracţie şi invers influenţează
mult mişcarea pistonului în pompă, datorită alungirilor alternative ale ţevilor de extracţie şi
prăjinilor de pompare. Astfel, cursa pistonului în pompă diferă de cursa prăjinii lustruite la
suprafaţă.

2.1 Instalatia de pompare cu prajini

De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date :

 Debitul de lichid, Ql :
3
Ql=16,67 m / zi ;
 Presiunea dinima de fund :
pd =23,33 ¯;
 Procentul de impuritati :
i=45 % ;
 Debitul de titei :
77
3
Qt =Q l ∙ ( 1−i )=16,67 ∙ ( 1−0,45 )=9.16 m / zi;
 Debitul de apa :
 3
Qa=Q l ∙ i=16,67 ∙ 0,45=7.5 m /zi ;
 Ratia de apa :
Q a 7.5
Ra = = =0.81;
Q t 9.16
 Densitatea lichidului extras :
' 3
ρl =ρt ∙ ( 1−i )+ ρa ∙ i=830 ∙ ( 1−0,45 ) +1050 ∙ 0,45=929 kg /m ;

1) Se determina adancimea de fixare a pompei, Lf :

- Submergenta pompei, hs :
h s=100 m;
- Nivelul dinamic al pompei, hd :
5 5
p d ∙10 23,33 ∙10
h d= ' = =256.03 m ;
ρl ∙9,81 929∙ 9,81
Lf =H−hd +h s=2900−256.03+100=2743,97 m;

2) Se calculeaza frecventele periculoase si cele nepericuloase :

- Cele periculoase :
76 500 76 500
N 1=1 ; n1 = = =27,88 cd /min ;
L f ∙ N 1 2743,97 ∙1
76 500 76500
N 2=2 ; n2 = = =13,94 cd /min ;
L f ∙ N 2 2743,97 ∙2
76 500 76 500
N 3=3 ; n3 = = =9,29 cd /min ;
L f ∙ N 3 2743,97 ∙3
76 500 76 500
N 4 =4 ; n 4= = =6,97 cd /min ;
Lf ∙ N 4 2743,97 ∙ 4
76 500 76 500
N 5=5 ; n5 = = =5,58 cd / min;
L f ∙ N 5 2743,97 ∙5

Calculul se opreste atunci cand n se apropie de valoarea 5 .

- Cele nepericuloase :
n I = √n1 ∙ n2=√ 27,88 ∙13,94=19,71 cd /min ;
n II = √ n 2 ∙ n3= √13,94 ∙ 9,29=11,38 cd /min;
n III =√ n3 ∙ n 4=√ 9,29 ∙ 6,97=8,05 cd /min ; 77

n IV =√ n4 ∙ n5=√ 6,97 ∙5,58=6,23 cd /min ;

Se alege dintre frecventele nepericuloase, prima valoare mai mare sau egala cu 6,6 a lui n .
 n=8,05 cd /min ;

3) Alegerea pompei si a unitatii de pompare :

Pentru realizarea acestui pas, se va alege o pompa tip TB sau tip P in functie de adancimea
de fixare si debitul care trebuie extras.
Avand in vedere faptul ca adancimea de fixare a pompei este 2743,97 m, se va alege
urmatoarea pompa :
P 23/8 x 11/4

Se alege unitatea de pompare in functie de adancimea sondei (se recomanda alegerea unei
unitati de pompare cu sarcina maxima de 12 tf si cu caracteristicile cele mai mari ) .

Se alege unitatea de pompare : UP - 12T - 5000 - 7500 M cu urmatoarele caracteristici :

− Sarcina maxima la prajina lustruita: 12 000 kgf ;

− Cuplul maxim la reductor : 7 500 kgf ∙ m ;
− Lungimea cursei : 1 500; 2 000; 2 500; 3 000; 3500; 4000; 4500; 5000 mm ;
− Numarul minim si maxim de curse duble pe minut : 6,6 ; 11,7 ;
− Raportul de transmitere al reductorului : 1:34,81 ;
− Lungimea bratului anterior (a) : 5 000 mm ;
− Lungimea bratului posterior (b) : 2 500 mm ;
− Lungimea bielei (l): 3 770 mm ;
− Raza manivelei (r): 480, 635, 690, 945, 1095, 1245, 1390, 1535 mm ;
− Numarul si greutatea contragreutatilor de echilibrare : 4 ∙ 2150 kgf ;
− Greutatea aproximativa 26 350 kgf ;

4) Se determina cursa de suprafata :

− Diametrul pistonului, dp :

( 14 ) ∙25.4 ∙ 10
d p= 1+ −3
=0.032 m;

− Aria sectiunii pistonului, Ap :

π 2 π −4 2
A p = ∙ d p= ∙ 0.032=7.917 ∙ 10 m ;
4 4
77
− Randamentrul instalatiei :
α =0,5 … . 0,6 - Pentru H > 2500 m
α =0,6 …. 0,8 - Pentru H < 2500 m
 Avand in vedere ca adancimea sondei este H = 2900 m, se alege α=0,58 ;

− Se calculeaza produsul S∙n, punandu-se conditia ca :

S ∙ n<33 ;
Ql 16,67
S ∙ n= = =25,20 ;
1440∙ A p ∙ α 1440 ∙7,917 ∙ 10−4 ∙ 0,58

− Se calculeaza lungimea cursei, Sc :

Sn 25,20
Sc = = =3,14 m;
n 8,02

In functie de lungimea cursei calculata,Sc, se alege o lungime de cursa standardizata, S.

S=3 000 mm=3 m;

− Pentru unitatea de pompare aleasa, se cunoaste, in functie de S :

 Raza manivelei : r =0,945 m;
 Lungimea bielei : l=3,77 m ;

5) Calculul factorilor dinamici :

− La cursa ascendenta :

( ) ( )
2
S∙n r 3∙ 8,05 0,945
masc = ∙ 1+ = ∙ 1+ =0,14 ;
1790 l 1790 3,77

− La cursa descendenta :

( ) ( )
2
S∙n r 3 ∙ 8,05 0,945
mdesc = ∙ 1− = ∙ 1− =0,08 ;
1790 l 1790 3,77

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini

Se dimensioneaza garnitura de prajini prin metoda rezistentelor maxime admisibile. Pentru

acest lucru, se determina lungimile de tronsoane din conditia :

σ max=σ a ;

Ca punct de plecare sunt diametrele :

3 −3
d p 1= ∙ 25,4 ∙10 =0,019 m ;
4
77
7 −3
d p 2= ∙ 25,4 ∙ 10 =0,022m ;
8
 −3
d p 3=1 ∙ 25,4 ∙10 =0,0254 m ;

Otelul ales este 35Mn16 cu rezistenta admisibila , σ a=2 025 ∙105 N / m2 .

1. Determinarea lungimilor tronsoanelor :

− Ariile sectiunilor transversale ale prajinilor si greutatile unitare :
π π
a p1 = ∙ d 2p 1= ∙ 0,0192=2,9 ∙10−4 m 2 ;
4 4
q p 1=24,3 N /m;

π 2 π 2 −4 2
a p 2= ∙ d p 2= ∙ 0,022 =3,9 ∙10 m ;
4 4
q p 2=32,8 N /m;
π π
a p3 = ∙ d 2p 3= ∙ 0,02542 =5∙ 10−4 m2 ;
4 4
q p 3=41,7 N /m;
− Densitatea otelului :
ρo =7850 kg/m3 ;
− Factorul de flotabilitate :

ρ'l 929
b=1− =1− =0,88 ;
ρo 7850
− Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor :

Pl= ρ'l ∙ 9,81∙ Lf ∙ A p=929∙ 9,81 ∙ 2743,97=19798.91 N ;

− Lungimile tronsoanelor :
− Lungimile tronsoanelor :
 Lungimea primului tronson :
σ a ∙ a p 1−Pl
l p 1= =1533.70 m
q p 1 ∙(b+masc )

 Lungimea celui de-al doilea tronson :

σ a ∙(a p 2−a p 1 )
l p 2= =735.59m ;
q p 2 ∙ (b+masc )
 Lungimea celui de-al treilea tronson : 77

σ a ∙(a p 3−a p 2 )
l p 3= =566.83 m;
q p 3 ∙(b+m asc )
 Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :
3

∑ l pi=l p 1 +l p 2 +l p 3=1533.70+624.55+566.83=2725.0903m ;
i=1

In urma calcului de verificare rezulta ca suma celor trei tronsoane este mai mica decat
adancimea de fixare a pompei. In acest caz, pentru calcularea lungimii celor trei tronsoane, se va
5 2
folosi otelul 20MoNi35, cu rezistenta adimisibila σ a=2 385∙ 10 N /m .

− Lungimile tronsoanelor :
 Lungimea primului tronson :
σ a ∙ a p 1−Pl
l p 1= =1948.73 ;
q p 1 ∙(b+masc )
 Lungimea celui de-al doilea tronson :
σ a ∙(a p 2−a p 1 )
l p 2= =735.89;
q p 2 ∙ (b+m asc )
 Lungimea celui de-al treilea tronson :
σ a ∙(a p 3−a p 2 )
l p 3= =667.61;
q p 3 ∙(b+masc )

Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :

3

∑ l pi=l p 1 +l p 2 +l p 3=1948.73+735.59+667.61=3351.92 m;
i=1

In urma calcului de verificare rezulta ca suma celor trei tronsoane este mai mare decat
adancimea de fixare a pompei. In acest caz, metrii de tronson aflati in plus, se vor redistribui .

 Diferenta de lungime intre suma lungimilor celor trei tronsoane si adancimea de fixare
a pompei, Δlp :
3
∆ l p =∑ l pi −Lf =3351.92−2743.97=607.95 m;
i=1

 Lungimea recalculata a primului tronson :

77
 ( ) ( )
∆ lp 607.95
l 'p 1=l p 1 ∙ 1− =1948.73∙ 1− =1595.28 m
3
3351.92
∑ l pi
i=1

 Lungimea celui de-al doilea tronson :

( ) ( )
∆ lp 607.95
l 'p 2=l p 2 ∙ 1− =735.59∙ 1− =602.17 m ;
3
3351.92
∑ l pi
i=1

 Lungimea celui de-al treilea tronson :

( ) ( )
' ∆lp 607.95
l p 3=l p 3 ∙ 1− =667.61 ∙ 1− =546.52 m;
3
3351.92
∑ l pi
i=1

Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :

3

∑ l pi =l p 1 +l p 2 +l p 3=1595.28+602.17+546.52=2743.97 m;
i=1

In urma calcului de verificare, rezulta ca suma lungimilor celor trei tronsoane este egala cu
adancimea de fixare a pompei.

− Variatia eforturilor in garnitura de prajini :

 Tensiunea minima in tronsonul 1 :
Pl 19798.91
σ 1min ¿ = =6.94 ∙10 7 N /m 2 ;
a p1 2.9∙ 10−4

 Tensiunea maxima in tronsonul 1 :

Pl +l 'p 1 ∙ q p 1 ∙(b+masc ) 19798.91+1595.28 ∙ 24.3∙(0.88+0.14)

σ 1max = = ;
ap 1 2.9∙ 10−4
8 2
σ 1max =2,07 ∙ 10 N / m ;

 Tensiunea minima in tronsonul 2 :

σ 1max ∙ a p1 2.07 ∙10 8 ∙ 2.9 ∙10−4
σ 2min ¿ = =1,53 ∙10 8 N / m2 ;
ap2 3.9 ∙10 −4

77
 Tensiunea maxima in tronsonul 2 :
 Pl + ( b+ masc ) ∙ ( l 'p 1 ∙ q p 1 +l 'p 2 ∙ q p 2 )
σ 2max ¿ ;
ap2

19798.91+ ( 0.88+0.14 ) ∙ ( 1595.28∙ 24.3+602.17 ∙ 32.8 )

σ 2max = −4
;
3.9∙ 10
8 2
σ 2max =2,04 ∙ 10 N /m ;

 Tensiunea minima in tronsonul 3 :

σ 2 max ∙a p 2 2,04 ∙ 108 ∙3.9 ∙10−4 8 2
σ 3 min ¿ = =1,57 ∙ 10 N /m ;
ap3 5 ∙10
−4

 Tensiunea maxima in tronsonul 3 :

Pl + ( b+ masc ) ∙ ( l'p1 ∙ q p 1 +l 'p 2 ∙ q p 2 +l 'p 3 ∙q p 3 )

σ 3 max ¿ ;
ap 3

19798.91+ ( 0.88+0.14 ) ∙ ( 1595.28∙ 24.3+602.17 ∙ 32.8+546.52∙ 41.7 )

σ 3 max= −4
;
5 ∙ 10
8 2
σ 3 max=2,02 ∙10 N /m ;

In figura de mai jos, este prezentata variatia eforturilor in garnitura de prajini, realizata
in urma calculelor tensiunilor minime si maxime in cele trei tronsoane de prajini

77
 Efortul, σ ∙108 N/m2
0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2
0

500

1000
Adancimea, m

Variatia
1500 eforturilor
in garni-
tura de
prajini cu
2000 adancimea

2500

3000
Fig.10 Variatia eforturilor in garnitura de prajini

2.3 Alegerea tevilor de extractie

Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din simbolizarea pompei.

Diametrul urmatorului tronson este imediat superior.
Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu corunca .

− Lungimea tronsoanelor de tevi

77
Primul tronson va avea o lungime de 1000 m pentru a avea diametrul constant cu scopul de a
permite efectuarea operatiei de deparafinare. Se verifica daca schimbarea diametrului la prajini
se face in acelasi punct cu schimbarea diametrului la tevi. Daca se constata acest lucru, se
mareste lungimea tronsonului de tevi cu cel putin 10 m .

− Al doilea tronson de tevi

− Lungimea tronsonului:
l t 2=1000 m ;

− Diametrul exterior :

[( )
d ext 2= 2+
7
8
−3
]
∙ 25,4 ∙10 =0,073 m ;

− Diametrul interior :

([ 12 ) ∙ 25,4 ∙10
d∫ 2 = 2+
−3
]=0,0635 m ;

− Greutatea pe metru liniar :

2
q t 2=96 N / m ;

− Primul tronson de tevi

 Lungimea tronsonului:
l t 1=L f −l t 2=2743.97−1000=1743.97 m;

 Diametrul exterior :

[( )
d ext 1= 2+
3
8 ]
∙ 25.4 ∙10−3 =0.0603 m ;

 Diametrul interior :

d∫ 1 =(2 ∙25.4 ∙10−3)=0.051m ;

 Greutatea pe metru liniar :

2
q t 1=70 N /m ; 77

- Greutatea specifica a lichidului extras, ɣl’ :

 ' ' 3
ɣ l=ρl ∙ 9.81=929 ∙ 9.81=9 113.49 N /m ;

- Aria tronsonului 1 :
π π
a t 1= ∙ ( d 2ext 1−d2∫ 1) = ∙ ( 0.06032−0.0512) =0.83 ∙10−3 m2 ;
4 4
- Aria tronsonului 2 :
π π
a t 2= ∙ ( d ext 2−d∫ 2 )= ∙ ( 0.073 −0.0635 )=1.021 ∙10 m ;
2 2 2 2 −3 2
4 4
- Greutatea prajinilor :
' ' '
P p=l p 1 ∙ q p 1 +l p 2 ∙ q p 2 +l p 3 ∙ q p 3 ;
P p=1595.28 ∙ 24.3+602.17 ∙32.8+ 546.52∙ 41.7=81306.34 N ;

- Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor :

Pl=ɣ 'l ∙ Lf ∙ A p=9 113.49∙ 2743.97 ∙7.917 ∙ 10−4 =19798.91 N ;

- Aria interioara a tronsonului 1 :

π 2 π 2 2
At 1= ∙ d∫ 1= ∙ 0.051 =0.00202 m ;
4 4
- Aria interioara a tronsonului 2 :
π π
At 2= ∙d∫2 2= ∙ 0.06 2=0.00317 m2 ;
4 4

− Variatia eforturilor in tevile de extractie

 Tensiunea minima in primul tronson de tevi :
'
Pl + ( At 1− A p ) ∙ γ l ∙ Lf +1,1 ∙ P p ∙ b
σ 1min ¿ ;
at 1

19798.91+ ( 0,002−7.917 ∙ 10−4 ) ∙ 9 113.49 ∙2743.97+1.1 ∙ 81306.34 ∙ 0.88

σ 1min = −3
;
0.83 ∙10
8 2
σ 1min =1,558 ∙ 10 N / m ;

 Tensiunea maxima in primul tronson de tevi :

77
'
Pl + ( At 1−A p ) ∙ γ ∙ Lf +l t 1 ∙ qt 1 +1,1 ∙ P p ∙ b
l
σ 1max ¿ ;
at 1
 19798.91+ ( 0,002−7.917 ∙ 10 ) ∙ 9 113.49∙ 2743.97+1743.97 ∙ 70+1.1∙ 81306.34 ∙ 0.88
−4
σ 1max = −3
;
0.83 ∙ 10
8 2
σ 1max =2.893 ∙ 10 N /m ;
 Tensiunea minima in cel de-al doilea tronson de tevi :

Pl + ( At 1− A p ) ∙ γ 'l ∙ Lf +(A t 2 −A t 1 )∙ γ 'l ∙ l t 2 +l t 1 ∙ qt 1 +1,1 ∙ P p ∙ b

σ 2min ¿ ;
at 2

19798.91+ ( 0,002−7.917 ∙ 10−4 ) ∙ 9 113.49 ∙2743.97+ ( 0.00317−0.002 ) ∙ 9 113.49∙ 1000

σ 2min = +¿
1,021∙ 10−3
+ 1743.97∙ 70+1.1 ∙ 81306.34 ∙0.88
;
1.021∙ 10−3
σ 2min =2.565 ∙ 108 N /m2 ;

 Tensiunea maxima in ce-al doilea tronson de tevi :

' '
Pl + ( At 1−A p ) ∙ γ l ∙ Lf + ( A t 2− At 1 ) ∙ γ l ∙l t 2 +l t 1 ∙ qt 1 +l t 2 ∙ qt 2+1,1 ∙ P b ∙ b
σ 2max ¿ ;
at 2

19798.91+ ( 0,002−7.917 ∙ 10−4 ) ∙ 9 113.49 ∙2743.97+ ( 0.00317−0.002 ) 9 113.49∙ 1000

σ 2max = −3
+¿
1,021∙ 10
+ 1743.97∙ 70+1000 ∙ 96+1.1 ∙81306.34 ∙ 0.88
;
1,021 ∙10−3
8 2
σ 2max =3.505 ∙ 10 N / m ;

77
 In figura urmatoare este prezentata variatia eforturilor in tevile de extractie, realizata in
urma calculelor tensiunilor minime si maxime in cele doua tronsoane de tevi de extractie .

Efortul, σ ∙108 N/m2

1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
0

500

1000
Adancimea, m

1500
Variatia efor-
tului in tevile
de extractie
cu adancimea
2000

2500

3000

Fig.11. Variatia eforturilor in tevile de extractie

Pentru tevile de extractie se alege otelul P-105 cu urmatoarele caracteristici :

 Limita de curgere, σ c =7 380∙ 105 N / m 2 ;

 Tensiunea admisibila :
σ c 7 380∙ 105 5 2
σ a= = ¿ 4 920 ∙10 N /m ;
cs 1,5

Din calculele efectuate mai sus, se obtine tensiunea maxima exercitata asupra tevilor de
extractie :

σ =max ⁡¿

77
Rezulta ca tensiunea admisibla a otelului este mai mare decat tensiunea maxima exercitata
asupra tevilor de extractie .
 σ a> σ ;

− Cursa reala a pistonului

- Modulul de elasticitate al lui Young, E :
11 2
E=2.1∙ 10 N /m ;

- Alungirile prajinilor :

ʎ p= ∙ ( + +
E a p1 a p 2 a p 3
= )
Pl l 'p 1 l 'p 2 l 'p 3 19798.91 1595.28 602.17 546.52
∙ +
( +
2.1 ∙1011 2.9 ∙ 10−4 3.9∙ 10−4 5 ∙10−4
;
)
ʎ p=0.78 m;

- Alungirile tevilor :

ʎ t= ∙
(
Pl l t 1 lt 2
+
E at 1 at 2
=
)
19798.91 1743.97
2.1∙ 10
11
∙
0.83 ∙10 (
−3
+
1000
1.021∙ 10
−3
=0.29 m;
)
In cazul in care dorim sa marim cursa pistonului, ancoram tevile (ʎt = 0) .

- Alungirea totala :
ʎ =ʎ p+ ʎ t=0.78+ 0.29=1.07 m ;
- Cursa reala a pistonului :

[ 1+2,65 ∙ ( L f ∙n )2
] [ ]
2
1+ 2,65∙ ( 2743.97 ∙8.05 )
Sr =S ∙ −ʎ =3 ∙ −1.07 ;
1010 1010
Sr =2.32 m;

- Debitul teoretic, Qt :

Qt =1440 ∙ A p ∙ S r ∙n=1440 ∙7.917 ∙ 10−4 ∙ 2.32∙ 8.05=21.30 m3 /zi ;

- Debitul instalatiei, Qinst :
o Randamentul volumic : η v =0.9 ;
o Randamentul de scurgeri prin camasi si piston : η s=0.9 ;

77
Qinst =Qt ∙ ηv ∙η s=21.30 ∙ 0.9∙ 0.9=17.253 m3 / zi ;

- Diferenta de debite :
 3
Qinst −Ql=17.253−16.67=0.59 m / zi ≤1 ;
Pentru cazul in care modulul diferentei debitelor este mai mare decat 1, se schimba cursa
pistonului, se schimba diametrul pistonului sau se schimba atat cursa cat si diametrul pistonului .

− Sarcina maxima si minina in prajina lustruita

- Sarcina maxima in prajina lustruita, Pmax :
P l+ P p ∙(b+ m asc ) 19798.91+81306.34 ∙(0.88+ 0.14) 3
Pmax = = =10.45∙ 10 daN ;
9.81 9.81

- Sarcina minima in prajina lustruita, Pmin :

P p ∙( b−mdesc ) 81306.34 ∙(0.88−0.08) 3
Pmin = = =6.633∙ 10 daN ;
9.81 9.81

Sarcina maxima in prajina lustruita a Unitatii de Pompare este Pmax =10.45 ∙103 daN , mult mai
mica decat sarcina maxima in prajina lustruita standardiaza, Pmaxs =12 ∙ 103 daN , astfel ca unitatea
de pompare are capacitatea mai mare decat cea calculata .

− Cuplul maxima la reductor

- Lungimea bratului anterior :

a=5 000 mm ;

- Lungimea bratului posterior :

b=2 500mm ;

- Raportul lungimilor celor doua brate :

a 5 000
k= = =2;
b 2500

- Greutatea medie in prajina lustruita :

k ∙ ( Pmax + Pmin ) 2∙(10.45+ 6.633)∙10 3 3

G= = =17.084 ∙10 daN ;
2 2

- Cuplul maxim : 77

S 3
=( 2 ∙10.45 ∙ 10 −17.084 ∙ 10 ) ∙
3 3
C max=( k ∙ Pmax −G ) ∙ =2 863 daN ∙m ;
2∙k 2∙ 2
 Cuplul maxim standardizat al Unitatii de Pompare este C maxs=7 500 daN ∙ mcare este mult
mai mare decat cuplul maxim rezultat din calcule , C max=2863 daN ∙ m .

− Puterea nominala a motorului electric

−3 1,13 −3 1,13
N n=0.1205∙ Q t ∙ 10 ∙ Lf =0.1250 ∙ 21.30 ∙10 ∙ 2743.97
N n=19.71 kW ;
− Echilibrarea Unitatii de Pompare
- Contragreutatile sunt montate pe manivela :

r =0.945 m;

- Greutatea contragreutatilor :
3
Gm=4 ∙ 2150=86 ∙ 10 d aN ;

- Distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate :

G ∙r 17.084 ∙ 103 ∙ 0.945

R 1= = =0.19 m ;
Gm 86 ∙10 3

77
 Problema 1

La o sonda s-au efectuat doua etalonari succesive in urma carora s-au obtinut urmatoarele :

- Presiune dinamica de fund obtinuta in urma primei etalonari, pd1 :

pd 1 =70 ¯;

- Debitul de lichid obtinut in urma primei etalonari, Qt1 :

3
Q t 1 =22m / zi ;

- Presiune dinamica de fund obtinuta in urma celei de-a doua etalonari, pd2 :

pd 2=42 ¯;

- Debitul de lichid obtinut in urma celei de-a doua etalonari, Qt2 :

3
Q t 2 =26 m /zi ;

- Presiunea de saturatie, psat :

psat =200 ¯;

Se cere :

 Tipul curgerii prin zacamant ;

 Debitul maxim si presiunea statica de zacamant ;
 Indicii de productivitate ;
 Curba IPR ;

Calculele se bazeaza pe ecuatiile lui Vogel :

{ ( )
2
Qt 1 p p
=1−0,2∙ d 1 −0,8 ∙ d 1
Q tmax pc pc

( )
2
Qt 2 p p
=1−0,2∙ d 2 −0,8 ∙ d 2
Q tmax pc pc

Qt 1
Qtmax = ;

( )
2
p p
1−0,2∙ d 1 −0,8 ∙ d 1
pc pc 77
 ( )
2
pd 1 pd 1
1−0,2∙ −0,8∙

( )
2
pc pc pd 2 p
Qt 2 ∙ =1−0,2 ∙ −0,8 ∙ d 2 ;
Qt 1 pc pc

Aducand la acelasi numitor si adunand sau scazand termenii de acelasi fel, se obtine :
2 2
26 ∙ p c −364 ∙ p c −101 920=22 ∙ p c −184,8∙ pc −31 046,4 ;
2
4 ∙ pc −179,2∙ p c −70873,6=0 ;
2
∆=179,2 −4 ∙ 4 ∙ (−70 873,6 ) ;

∆=32 112,64+1 133 977,6 ;

∆=1 166 090,24 ;

179,2+ √ 1 166 090,24

pc = =157,38 ¯;
8

22 3
Q tmax= =29,22 m / zi;
( )
2
70 70
1−0,2∙ −0,8∙
157,38 157,38

{
p sat =200 ¯¿ pc =157,38 ¯;
psat =200 ¯¿ pd 1=70 ¯;
p sat =200 ¯¿ p d 2=42 ¯;

Indicii de productivitate :

Qt 1 22
IP1 = = =0,25 ;
pc − p d 1 157,38−70

Qt 2 26
IP2 = = =0,23 ;
pc − p d 2 157,38−42

Reprezentand grafic presiunile dinamice de fund, functie de debitul de lichid produs, se

obtine curba de comportare a
Curba de comportare a stratului, IPR
180
stratului sau curba IPR .
160
77
Presiunea dinamica pd,bar

140
120
100
80 IP
60
40
20
0
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00 35.00

Debit titei, m3/zi

 Problema 2

In urma unei testari , au rezultat urmatoarele date :

- Presiune dinamica de fund, pd :

pd =56 ¯;

- Debitul de lichid obtinut, Ql

3
Qt =35 m / zi ;

- Presiune statica, pc :
pc =70 ¯;
- Eficienta curgerii, Ec :

Ec =0,7 ;
Se cere sa se realizeze curbele de comportare pentru urmatoarele eficiente ale curgerii :

Ec 1=0,7 ;
Ec 2=0,8 ;
Ec 3=1 ;
Ec 4 =1,2;
Ec 5=1,5 ;
Pentru realizarea curbelor de comportare, se porneste de la relatia lui Standing :

Qt
Qtmax (p
pc )[ p
(
=Ec 1− d ∙ 1,8−0,8 ∙ E c ∙ 1− d ;
pc )]
Aplicand relatia lui Standing pentru cele cinci eficiente ale curgerii, se obtin datele din
urmatorul tabel :

Qt Qt Qt Qt Qt
pd (Ec1) (Ec2) (Ec3) (Ec4) (Ec5)
0 128.55 137.44 148.1 149.29 133.29 77
10 117.3 127.09 141.45 148.85 146.9
20 103.67 113.65 129.97 141.45 149.62
 30 87.678 97.108 113.65 127.09 141.45
40 69.313 77.474 92.49 105.76 122.41
50 48.578 54.744 66.496 77.474 92.49
60 25.474 28.92 35.666 42.219 51.685
70 0 0 0 0 0
Tabel 1. Valorile debitului pentru diferite valori ale eficientii curgerii

Reprezentand grafic valorile debitului obtinut pentru cele cinci valori ale eficientei curgerii
functie de presiune, se obtin cinci curbe de comportare a stratului, ca in figura 2 .

Curba IPR
80

70

60
Presiunea dinamica pd,bar

50 Ec=0.7
Ec=0.8
40 Ec=1
Ec=1.2
30 Ec=1.5
20

10

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160
Debit titei Qt, m3/zi

Fig.2. Curbele de comportare corespunzatoare fiecarei valoari a eficientei curgerii ;

Problema 3

De la etalonarea unei sonde au rezultat urmatoarele date :

- Presiune dinamica de fund, pd :

pd =50 ¯;

- Debitul de lichid obtinut, Ql

Qt =35 m3 /zi ;

- Presiune statica, pc : 77
pc =65 ¯;
- Procentul de impuritati, i :
 i=25 % ;

Se cere sa se realizeze curbele de comportare pentru urmatoarele procente de impuritati :

i 1=25 % ;
i 2=50 % ;
i 3=75 % ;

Pentru realizarea curbelor de comportare, se porneste de la relatiile lui Wiggins:

Pentru faza titei :

Qt
Q tmax
pd
=1−0,52 ∙ −0,48∙
pc
pd 2
pc
;
( )
Pentru faza apa :

( )
2
Qa p p
=1−0,72∙ d −0,28 ∙ d ;
Qamax pc pc

Unde :

- Debitul de titei, Qt este :

Qt =Ql ∙ ( 1−i ) ;

- Debitul de apa, Qa este :

Qa=Ql ∙ i ;

pc 65
Pd 50
Ql 35
i1 0.25
i2 0.5
i3 0.75

Qt1 26.25
Qt2 17.5
Qt3 8.75
Qa1 8.75 77
Qa2 17.5
Qa3 26.25
Qtmax1 83.0758
 4
Qtmax2 55.3839
27.6919
Qtmax3 5
Qamax 31.1972
1 6
Qamax 62.3945
2 1
Qamax 93.5917
3 7
114.273
Qlmax1 1
117.778
Qlmax2 4
121.283
Qlmax3 7

Aplicand relatiile lui Wiggins pentru fiecare debitul de titei, respectiv de apa obtinut cu
procentele de impuritati date, se obtin datele din tabelul 2 .

pd Qa1 Qt1 Ql1 Qa2 Qt2 Ql2 Qa3 Qt3 Ql3

31.1972 114.273 93.5917 121.283
0 6 83.07584 1 62.39451 55.3839 117.7784 7 27.69195 7
27.5348 103.020 50.3239 82.6044 107.766
10 1 75.48596 8 55.06962 7 105.3936 3 25.16199 4
23.4588 89.4672 44.0056 70.3765 92.3793
20 6 66.00843 9 46.91772 2 90.92334 8 22.00281 9
18.9694 73.6126 36.4288 56.9082 75.1226
30 1 54.64326 7 37.93882 4 74.36766 3 18.21442 5
14.0664 55.4569 27.5936 42.1993 55.9961
40 6 41.39045 1 28.13291 3 55.72654 7 13.79682 8
50 8.75 26.25 35 17.5 17.5 35 26.25 8.75 35
3.02004 12.2419 9.06012
60 2 9.22191 5 6.040084 6.14794 12.18802 7 3.07397 12.1341
65 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Tabel 2. Valorile debitelor de apa, de titei, respectiv total, corespunzatoare fiecarui procent de impuritati ;

Reprezentand grafic valorile debitului obtinut pentru cele trei procente diferite de impuritati
functie de presiune, se obtin trei curbe de comportare a stratului,Fig.3.

77
 Curba IPR
70

60

50
Presiunea dinamica pd,bar

40 i=0.25
i=0.5
30 i=0.75

20

10

0
0 20 40 60 80 100 120 140
Debit titei Qt,m3/zi

Problema 4

La o sonda se cunosc urmatoarele date :

 Adancimea sondei, H=2400 m ;

 Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm ;
 Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm ;
 Temperatura medie la suprafata, ts=20 ⁰C ;
 Densitatea titeiului, ρt=845 kg/m3 ;
 Densitatea apei de zacamant, ρa=1075 kg/m3 ;
 Densitatea relative a gazelor, ẟrg=0,7 ;
 Tensiunea superficiala a titeiului, σt=30∙10-3 N/m ;
 Tensiunea superficiala a apei, σa=60∙10-3 N/m ;
 Viscozitatea titeiului, μt=1,5∙10-3 Pa∙s ;
 Viscozitatea apei, μa=1 ∙10-3 Pa∙s ;
 Visozitatea gazelor, μg=0,022∙10-3 Pa∙s ;
 Presiunea in capul de eruptive, p2=4 bar ;
De asemenea, in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:
 Impuritatile, i=35 % ;
 Presiunea dinamica de fund, pd=65 bar ;
 Presiunea statica, pc=80 bar ; 77
 Debitul de lichid, Ql=45 m3/zi ;
 Debitul de gaze al sondei, Qg=2000 m3N/zi ;
 Debitul de injectie, Qinj=50 000 m3N/zi ;
 Se cere :

a) Trasarea curbelor gradient cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown ;

b) Sa se studieze influneta impuritatilor asupra curbelo gradient considerand urmatoarele
procente de impuritati : i1 = 40% ; i2 = 45% ; i3=50% ; i4 = 55% ; i5 = 60 % ;
c) Sa se studieze influenta diametrului tevilor de extractie asupra curbelor gradient
considerand urmtoarele valori pentru diametru : d1 =2 inch ; d2 = 2,5 inch ; d3 = 3 inch; d4
= 3,5 inch ;
d) Sa se studieze influenta debitului de injectie asupra curbelor de injectie,considerand
urmatoarele valori ale debitului de injectie:Qinj1 = 80 000 m3N/zi; Qinj2 = 70 000 m3N/zi;
Qinj3 = 60 000 m3N/zi ; Qinj4 = 50 000 m3N/zi ; Qinj5 = 40 000 m3N/zi .

a) Trasarea curbelor gradient cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown :

Pentru trasarea curbelor gradient, se vor folosit trei debite de lichid pe care sonda le produce.
3
Q L1=45 m / zi ;

Q L2=50 m 3 / zi;
3
Q L3=55 m / zi;

Debitul de titei, Qt :

3
Qt =Ql ∙ ( 1−i )=45 ∙ ( 1−0,35 )=29,25 m / zi;

Debitul de apa, Qa :

3
Qa=Q l ∙ i=45 ∙ 0,35=15,75 m / zi;

Se calculeaza ratia gaze-lichid proprie, RGLp, si ratia de apa, Ra, pe baza datelor intiale,
de la etalonarea sondei :

Q g 2000 3 3
RGL p= = =44,44 mN /m ;
Ql 45

Q a 15,75
Ra = = =0,54 ;
Q t 29,25
77
Plecand de la valorile celor trei debite, se calculeaza ratia gaze-lichid de injectie, RGL inj,
ratia gaze-lichid totala, RGLT, si ratia gaze-titei totala, RGTT.
 Qinj 50 000 3 3
RGLinj1 = = =1111.11 mN /m ;
Q L1 45

Q inj 50000 3 3
RGLinj2 = = =1000 m N / m ;
Q L2 50

Qinj 50 000 3 3
RGLinj3 = = =909.09 mN /m ;
Q L3 55
3 3
RGLT 1 =RGL inj1 + RGL p=1111.11+44,44=1155.44 m N / m ;

RGLT 2 =RGL inj2 + RGL p=1000+ 44,44=1044.44 m 3N /m3 ;

3 3
RGLT 3 =RGLinj3 + RGL p=1333,33+ 44,44=953.53 m N / m ;

RGT T 1=RGLT 1 ∙ ( 1+ Ra ) =1155.44 ∙ ( 1+0,54 )=1779.37 m 3N / m 3 ;

3 3
RGT T 2=RGLT 2 ∙ ( 1+ Ra ) =1044.44 ∙ ( 1+0,54 )=1608.43 mN / m ;

3 3
RGT T 3=RGLT 3 ∙ ( 1+ Ra ) =953.53 ∙ ( 1+0,54 )=1468.43 m N /m ;

Aplicand algortimul Hagedorn-Brown pentru cele trei debite de lichid, se obtin valorile
parametrilor trecute in cele trei tabele de mai jos

77
Notatii QL1

4..…14 14…..24 24…..34 34…..44

M 28934.94 28934.94 28934.94 28934.94
ρl 925.5 925.5 925.5 925.5
pm 10 20 30 40
tm 63.5 63.5 63.5 63.5
Tm 329.15 329.15 329.15 329.15
ppcr 46.101 46.101 46.101 46.101
Tpcr 217.05 217.05 217.05 217.05
ppr 0.216915 0.43383 0.650745 0.86766
Tpr 1.516471 1.516471 1.516471 1.516471
Z 0.975414 0.952199 0.930355 0.90988
ρgm 7.301409 14.95884 22.96512 31.30918
μl 0.000975 0.000975 0.000975 0.000975
σl 0.0405 0.0405 0.0405 0.0405
Nl 0.003467 0.003467 0.003467 0.003467
CNl 0.002046 0.002046 0.002046 0.002046
rs 3.619417 8.338323 13.58603 19.20962
F 201.3229 225.3749 252.1221 280.7851
bt 1.046884 1.057503 1.069546 1.082702
vsl 0.169472 0.170607 0.171895 0.173301
vsg 22.292 10.85178 7.047586 5.152889
Nlv 1.177367 1.185253 1.194197 1.203968
Ngv 154.8681 75.39005 48.96136 35.79842
Nd 30.06553 30.06553 30.06553 30.06553
*
Ф 5.552262 9.062431 12.18733 15.14033
ɛ/Ѱ 0.087632 0.114182 0.132632 0.147431
A 0.012361 0.006017 0.003908 0.002857
Ѱ 1.008506 1.00001 1 1
ɛl 0.088378 0.114183 0.132632 0.147431
Reb 928393 836183.5 775929.8 730751.1
ʎ 0.020036 0.020076 0.020107 0.020133
ρm 88.4497 118.9274 142.6703 163.1405
Δh 775.7981 675.3825 601.7877 546.4662
Δhtotal 2599.434583
QL2

4..…14 14…..24 24…..34 34…..44 77

27495.8 27495.8 27495.8 27495.8
925.5 925.5 925.5 925.5
10 20 30 40
63.5 63.5 63.5 63.5
329.15 329.15 329.15 329.15
46.101 46.101 46.101 46.101
217.05 217.05 217.05 217.05
 2 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50 54 58 62 66 70
0
200
400
600
800
Adancime, m

1000
1200 QL1=45
QL2=50
1400 QL3=55
1600
1800
2000
2200
2400
Presiunea, bar

Qinj=5000
0 Δhi1, m ƩΔhi1, m p, bar
0 0 4
775.798 775.798
1 1 14
675.382 1451.18
5 1 24
601.787 2052.96
7 8 34
546.466 2599.43
2 5 44

Qinj=4000
0 Δhi1, m ƩΔhi1, m p, bar
0 0 4
916.445 916.445
5 5 14
762.806 1679.25
5 2 24
2344.84
665.592 4 34
596.518 2941.36 77
5 3 44

Qinj=3000 Δhi1, m ƩΔhi1, m p, bar

0
0 0 4
1105.51 1105.51 14
876.188 1981.69
1 9 24
747.278 2728.97
2 7 34

b) Studiul influentei impuritatilor asupra curbelor gradient :

In urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru cele cinci valori ale precentului de
impuritati, s-au obtinut urmatoarele date :

i=0.35
p,
Δhi1, m ƩΔhi1, m bar
0 0 4
754.0283 754.0283 14
662.0175 1416.046 24
592.3705 2008.416 34
539.3117 2547.728 44
i=0.4
p,
Δhi1, m ƩΔhi1, m bar
0 0 4
736.3978 736.3978 14
651.1446 1387.542 24
584.707 1972.249 34
533.4972 2505.747 44

i=0.45
p,
Δhi1, m ƩΔhi1, m bar
0 0 4
716.123 716.123 14
638.5727 1354.696 24
575.8381 1930.534 34
526.7739 2457.308 44 77
i=0.5
p,
Δhi1, m ƩΔhi1, m bar
 0 0 4
692.5491 692.5491 14
623.8432 1316.392 24
565.4283 1881.821 34
518.8864 2400.707 44

i=0.55
p,
Δhi1, m ƩΔhi1, m bar
0 0 4
664.7884 664.7884 14
606.3109 1271.099 24
552.9983 1824.098 34
509.4666 2333.564 44
473.3922 2806.956 54
i=0.6
p,
Δhi1, m ƩΔhi1, m bar
0 0 4
631.613 631.613 14
585.0385 1216.652 24
537.8363 1754.488 34
497.9614 2252.449 44
464.3114 2716.761 54

Se reprezinta grafic valorile obtinute in cele cinci tabele, plus datele obtinute la punctul “a”,
intr-o diagrama “adancime-presiune”, se va obtine grafic influenta procentului de impuritati
asupra curbei gradient.

77
 2 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50 54 58 62 66 70
0
200
400
600
800
Adancime, m

35%
1000
40%
1200 45%
1400 50%
55%
1600 60%
1800
2000
2200
2400
Presiunea, bar

c) Studiul influentei diametrelor tevilor de extractie asupra curbelor gradient :

In urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru diferite valori ale diametrului

tevilor de extractie, s-au obtinut urmatoarele valori :
d=0.063
5 0 0 4
775.798 775.798
1 1 14
675.382 1451.18
5 1 24
601.787 2052.96
7 8 34
546.466 2599.43
2 5 44

d=0.050
8 0 0 4
450.891 450.891
8 8 14
451.691 902.583
4 2 24
428.613 1331.19 77
4 7 34
404.337 1735.53
5 4 44
 382.452 2117.98
6 7 54
2480.94
362.962 9 64

d=0.063
5 0 0 4
775.798 775.798
1 1 14
675.382 1451.18
5 1 24
601.787 2052.96
7 8 34
546.466 2599.43
2 5 44

d=0.076
2 0 0 4
1082.16 1082.16
9 9 14
1954.26
872.092 1 24
748.193 2702.45
9 5 34

d=0.088
9 0 0 4
1380.37 1380.37
8 8 14
2432.26
1051.89 8 24

77
 2 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42 46 50 54 58 62 66 70
0
200
400
600
800
Adancime, m

1000 0.0635
1200 0.0508
0.0635
1400 0.0762
1600 0.0889

1800
2000
2200
2400
Presiunea, bar

Influenta diametrului tevilor de extractie asupra curbelor gradient

PROBLEMA 5

Sa se reprezinte grafic viteza superficiala a lichidului, vsl, si a gazului, vsg, si fractia de lichid,
ɛl, in functie de presiunea medie .
Utilizand datele initiale de la problema 4, precum si valorile calculate ale vitezei
superficiale a lichidului, vsl, ale vitezei superficiale a gazului, vsg, si ale fractiei de lichid, ɛl, cu
ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown

vsl Vsg ɛl pm
0.16947 0.08837
2 22.292 8 10
0.17060 10.8517 0.11418
7 8 3 20
0.17189 7.04758 0.13263 77
5 6 2 30
QL1=4500 0.17330 5.15288 0.14743
0 1 9 1 40
 vsl vsg ɛl pm
0.18830 0.09364
3 22.3824 6 10
0.18956 10.8926 0.12039
4 9 1 20
0.19099 7.07190 0.13954
4 6 1 30
Ql2=5000 0.19255 5.16889
0 7 7 0.15491 40

Vsl vsg ɛl pm
0.20713 22.4728 0.09857
3 1 7 10
0.12619
0.20852 10.9336 4 20
0.21009 7.09622 0.14600
4 5 1 30
0.21181 5.18490 0.16190
3 4 7 40
0.21365 4.04422 0.17555
QL=55000 6 6 6 50

0.216
Viteza superficiala a lichidu-

0.214
0.212
0.21
lui, m/s

0.208 vsl1
vsl2
0.206
vsl3
0.204
0.202
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55
Presiunea medie, bar

77
 60

Viteza superficiala a gazului

50

40

30

m/s
vsg1
20 vsg2
vsg3
10

0
0 5 10 15 20 25

Presiunea medie, bar

0.2
0.18
0.16
0.14
0.12
0.1
Fractia de lichid

el
0.08 el2
0.06 el3
0.04
0.02
0
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55

Presiunea medie, bar

77