Proiect Foraj-Depresiunea Getica

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI
CUPRINS
INTRODUCERE...................................................................................................................................5
1. GEOLOGIA STRUCTURII..........................................................................................................6
1.1. Situarea geografică................................................................................................................6
1.2. Stratigrafia și tectonica..........................................................................................................6
1.3. Dificultăți în foraj..................................................................................................................8
1.4. Variația gradienților de presiune: presiunea din pori, hidrostatică, de fisurare în funcție de
adâncime............................................................................................................................................8
2. STABILIREA PROGRAMULUI DE CONSTRUCȚIE A SONDEI PROIECTATE..................10
2.1. Calculul diametrelor coloanelor și sapelor de foraj..............................................................10
2.2. Adâncimile de fixare ale coloanelor de tubare.....................................................................13
3. FLUIDE DE FORAJ....................................................................................................................14
3.1. Tipuri de fluide de foraj.......................................................................................................15
3.2. Proprietățile fluidelor de foraj..............................................................................................17
3.3. Calculul volumelor fluidelor de foraj...................................................................................18
3.4. Calculul cantităților de materiale necesare preparării și pompării fluidelor de foraj............20
4. CALCULUL DE REZISTENȚĂ AL GARNITURII DE FORAJ...............................................22
4.1. Stabilirea lungimii si diametrelor garniturii de foraj............................................................24
4.2. Alegerea oțelului din care este confecționată garnitura de foraj corespunzătoare coloanei de
exploatare........................................................................................................................................26
5. TUBAREA SONDEI...................................................................................................................34
5.1. Calculul de rezistență al coloanei de ancoraj.......................................................................37
5.2. Calculul de rezistență al coloanei intermediare 1.................................................................42
5.3. Calculul de rezistență al coloanei intermediare 2 (lainer)....................................................48
5.4. Calculul de rezistență al coloanei de exploatare...................................................................49
6. CIMENTAREA COLOANELOR...............................................................................................55
6.1. Stabilirea metodei de cimentare...........................................................................................55
6.2. Cimentarea coloanei de ancoraj...........................................................................................57
6.3. Cimentarea coloanei intermediare 1.....................................................................................62
6.4. Cimentarea coloanei intermediare 2 (lainer)........................................................................68
6.5. Cimentarea coloanei de exploatare în regim turbulent.........................................................69
CONCLUZII.......................................................................................................................................84
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................85
4
INTRODUCERE
Dezvoltarea societății umane a fost și este dependentă de resursele naturale (apa

potabilă și industrială, combustibili fosili, hidrocarburi, cărbuni, minereuri). Plasarea acestora
în scoarța terestră, la adâncimi nu întotdeauna accesibile, a impus găsirea unor soluții pentru
identificarea și exploatarea lor.
S-au dezvoltat, astfel, de-a lungul istoriei, tehnicile și tehnologiile de foraj.
Astăzi, lucrările de foraj sunt folosite în mai multe domenii: cercetare geologică,
extracție de petrol și gaze, exploatarea apelor subterane, executarea de lucrări miniere (puțuri,
găuri de ventilație), cercetări geotehnice.
Sonda este o construcție minieră specială, de forma cilindrică, verticală sau inclinată,
caracterizată printr-un raport mare între lungime (adâncime) și diametru, executată cu
instalații speciale. Deschiderea de forma cilindrică, fără consolidare cu burlane, se numește
gaura de sondă. Partea superioară a unei sonde se numește gura sondei, iar partea
inferioară, talpa sondei. Gaura de sonda este delimitată lateral de peretele găurii de sondă.
Forajul cuprinde un complex de lucrări de traversare, consolidare și izolare a rocilor
traversate, necesar executării unei sonde. Este o operație de dislocare a rocilor și de evacuare
la suprafață a fragmentelor rezultate (detritus).
Forarea se execută cu ajutorul instalațiilor de foraj. Funcție de scopul urmărit,
instalațiile de foraj sunt de capacitate mare (sonde sau instalații grele de foraj) și instalații de
foraj de mică adancime (sondeze sau instalații ușoare de foraj).
Dislocarea rocii în talpa sondei se execută cu instrumente speciale. Scopul executării
forajului impune modul în care se face dislocarea rocii în talpa sondei. Pentru forajele de
cercetare, care urmăresc obținerea unor eșantioane, dislocarea în talpa sondei se face circular,
cu ajutorul unui instrument cap de carotieră. În acest caz, vorbim de carotajul mecanic.
Dacă dislocarea în talpa este circulară, completă, instrumentul de dislocare se numeste sapă.
Instrumentul de dislocare este antrenat cu ajutorul garniturii de foraj (prajinilor de
foraj), iar detritusul este scos la suprafata de fluidul de foraj.
Datele inițiale de proiect sunt:

 Adâncimea sondei, H=3890 m;
 Diametrul exterior al coloanei de exploatare, De=7 inch.
5
1. GEOLOGIA STRUCTURII
1.1. Situarea geografică
Zona este situată în Depresiunea Getică, în fața Carpaților Meridionali și se intinde de la

Valea Damboviței până la Dunăre, iar în sud până la falia pericarpatică, de pe direcția Gura-
Șuții-Belisești-Drobeta-Turnul-Severin.
1.2. Stratigrafia și tectonica
Fundamentul bazinului de avanfosă al Depresiunii Getice este constituit din două unități
distincte și anume Orogenul carpatic și Platforma Moesică. Intervalul stratigrafic întâlnit în
sonde sau care aflorează în deschideri natural este cuprins între Cretacicul superior și Pliocen.
Fig. 1.1. Cadrul tectonic general al Depresiunii Getice (Tulcea (după V. Mutihac, L. Ionesi, Geologia
României, 1974)
a) Cretacicul superior
Prezent atât la suprafaţă, înnzonele nordice şi în foraje Cretacicul superior este
dezvoltat într-un facies predominant pelitic cu rare intercalaţii psalmitice subordonate şi
discontinui.
b) Eocenul
Ciclul de sedimentare de tip avanfosă debutează în Eocen, marcând transgresiunea
majoră spre nord a bazinului sedimentar. Grosimea depozitelor eocene poate depăşi 3.000 m.
c) Oligocenul
Având aproape aceiaşi răspândire ca şi depozitele eocene oligocenul include depozite
predominant pelitice, elementul distinctiv fiind dat de prezenţa argilelor negricioase
bituminoase, de tipul disodilelor.
6
d) Acvitanian-Burdigalianul
Ultimul termen al ciclului sedimentar paleogen debutează cu un orizont de
conglomerate şi gresii cu intercalaţii subţiri de argile. Pe verticală se trece la o alternanţă
deasă de gresii calcaroase şi marne nisipoase, micacee, închise la culoare. Acestora li se
adaugă intercalaţii subţiri de anhidrite şi lame de sare sau marne negricioase cu intercalaţii de
gresii calcaroase.
e) Burdigalianul-“Helveţianul”
Marcând începutul ciclului sedimentar Miocen depozitele Burdigaliene în sens larg
(incluzând Helveţianul) este reprezentat prin depozite aparţinând celor două faciesuri, de
litoral şi de larg.
f) Badenianul
Pe marginea nordică se dezvoltă un facies grosier reprezentat prin conglomerate,
gresii şi marne sau calcaros reprezentat prin calcare cu Lithotamnium. Spre largul depresiunii
se dezvoltă un facies normal: tufurile şi marnele cu globigerine, formaţiunea saliferă
superioară, şisturile cu radiolari şi marnele Spiratella.
g) Sarmaţianul
Partea inferioară a Sarmaţianului încheie ciclul sedimentar miocen şi este reprezentată
printr-o alternanţă de gresii calcaroase şi marne. Sarmaţianul mediu şi superior este constituit
din marne şi marne nisipoase.
h) Pliocenul
Meoţianul este alcătuit dintr-o alternanţă de depozite marnoase, nisipoase, grezoase a
căror pondere variază în suprafaţă şi pe verticală. Ponţianul prezintă subordonat, nisipuri şi
nisipuri argiloase. Dacianul este reprezentat printr-o alternanţă de depozite argiloase şi
nisipoase cu intercalaţii de cărbuni. Romanianul (Levantin) reprezintă termenul final al suitei
pliocene şi este reprezentat prin nisipuri, argile şi marne; uneori pot apărea intercalate strate
de lignit.
Depresiunea Getică a funcționat ca domeniu de avanfosă încă de la sfârșitul
Cretacicului. Astfel se pot pune în evidență două domenii distincte ce au constituit
fundamental depresiunii. Un domeniu Nordic, cu fundament Cretacic si care include depozite
deformate aparținând Paleogenului și Neogenului este caracterizate de o tectonică plicativa
mai intense formându-se cute faliate. Acesta este separeat de sectorul sudic de Falia Ticleni
Nord Gropeni. La sud de această falie sunt prezente formațiuni Miocene-Pliocene organizate
7
sub forma unui monoclin cu vergență nordică aflat în continuitate cu compartimentul Nordic.
Pe fondul monoclinului sunt prezente numeroase cute de tip sinclinal-anticlinal. La limita cu
Platforma sunt prezente frecvent aranjamente de tip Flower structure caracteristice zonelor de
strike slip.
Roci-mamă: intercalaţiile pelitice din eocen, oligocen, burdigalian, helveţian, tortonian,
sarmaţian şi meoţian: şisturile cu radiolari din tortonian şi şisturile argiloase bituminoase din
sarmaţian.
Roci rezervor: gresii (eocen şi oligocen), nisipuri grosiere şi microconglomerate
(burdigalian), nisipuri şi gresii conglomerate (helveţian), nisipuri şi gresii (tortonian),
nisipuri, nisipuri grosiere şi gresii (sarmaţian) şi nisipuri şi gresii (meoţian).
Tipul zăcămintelor: zăcăminte stratiforme boltite compartimentate, ecranate tectonic,
stratigrafie şi litologic, delimitate litologic şi zăcăminte de trecere (intermediare), puse în
evidenţă în unele secţiuni geologice. Structurile descoperite pînă în prezent, cu zăcăminte de
hidrocarburi, sunt dispuse linear, linear în culise, pe aliniamente de direcţie est-vest şi
formează zone de acumulare, dintre care unele prezintă ramificaţii, care pot fi însă
discutabile.
1.3. Dificultăți în foraj
În principal dificultățile de foraj sunt datorate valorilor gradienților de presiune si

fisurare a formațiunilor și sunt legate de importanța aprecierii straturilor suprapresiune. Mai
pot fi prezente pierderi importante de fluid de foraj apărute la deschiderea unor strate
productive ca presiuni mici.
1.4. Variația gradienților de presiune: presiunea din pori, hidrostatică, de fisurare în

funcție de adâncime
Valorilor gradienţilor de presiune şi fisurare ai formaţiunilor sunt legate pe de o parte de

incompatibilitatea presiunilor de formaţie de la diferite niveluri iar pe de altă parte de
probabilitatea relativ redusă de apreciere exactă a intervalelor pe care vor fi interceptate, şi
dacă vor fi interceptate, formaţiuni suprapresurizate. De asemenea structurile conturate pe
paleovăi (Merişani, Vâlcele etc.) prezintă acumulări lenticulare de tip shoe string ceea ce face
dificilă prognozarea stratelor suprapresurizate şi valoarea suprapresiunilor existând pericolul
unor manifestări eruptive (la interceptarea cu fluid prea uşor a colectoarelor) sau a blocării
colectoarelor şi a micşorării vitezei de avansare (în cazul folosirii unor fluide mult prea
8
grele). Mai pot fi prezente pierderi accidentale de fluid de foraj apărute ca urmare a
deschderii unor formaţiuni cu valori normale ale gradienţilor de fisurare cu noroi prea greu
cerut de formaţiunile suprajacente suprapresurizate.
9
1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2

0
500
Gradientul presiunii
din pori
Adâncimea, m
hidrostatice
de fisurare
Gradientul presiunii, bar/10 m

Fig. 1.2. Variația gradienților de presiune pe structura Slătioarele
10
2. STABILIREA PROGRAMULUI DE CONSTRUCȚIE A SONDEI

PROIECTATE
2.1. Calculul diametrelor coloanelor și sapelor de foraj
Diametrul coloanei de exploatare se stabilește în funcție de debitul de fluid așteptat,

de diametrul echipamentelor de extracție și a celor de intervenție, de modul de echipare a
zonei productive. [1]
Diametrele celorlalte coloane, respectiv ale sapelor aferente, se stabilesc prin așa
numita metoda de jos în sus. Această metoda are în vedere jocul radial, ẟ, respectiv rația de
tubare care trebuie să fie suficient de mare pentru introducerea fără dificultăți a coloanei,
respectiv pentru o cimentare corespunzătoare a spațiului inelar. [1]
Ds−D m
δ= ;
2
D s−Dm δ
R= = ;
2 Ds Ds
Unde:
- Ds este diametrul sondei;
- Dm este diametrul peste mufă al burlanului;
Fig. 2.1. Stabilirea diametrelor coloanei
Diametrul sapei, Ds, se calculează cu relația:

D s =Dm +2 ∙δ ;
Iar diametrul interior al coloanei, Di, se stabilește cu ajutorul
relației:
D i=D's+ 2∙ a ;
În care: - D's - Diametrul sapei standardizat;
- a - jocul radial dintre sapa și interiorul coloanei
Fig 2.2. Stabilirea diametrelor sapelor a=3−5 mm ( sape cu role si diamante ) ;

a=5−8 mm ( sape culame ) ;
11
a=2−4 mm ; (în calculele ce vor urma, se va

folosi valoarea a=2 mm)
Astfel, în cele ce urmează, se vor face calculele de alegere a coloanelor, respectiv de

alegere a sapelor pentru cele patru coloane aferente sondei.
Coloana de exploatare
 Diametrul exterior al coloanei de exploatare:
De =7∈¿
 Diametrul peste mufă:
Dme =187,7 mm
 Jocul radial:
j ℜ=15 mm
 Diametrul sapei corespunzătoare coloanei de exploatare:
D se =D me + 2 j ℜ
Dse =187,7+2∗15=217,7 mm
D se catalog=215,9 mm
 Rația de tubare:
j r D S −D m
R= = ϵ [ 0,05−0,1]
Ds 2 Ds
DSe catalog−Dme 215,9−187,7
Re = = =0,065 ϵ [ 0,05 ; 0,1 ]
2 D secatalog 2 ∙ 215,9
Coloana intermediară 2 (lainer):
 Diametrul interior al coloanei intermediare 2:
Dii 2=Dse catalog+2 a
Dii 2=Ds +2 a
Dii 2=215,9+2 2=219,9 mm
D ii 2catalog =216,8 mm
Di 2=9 5/ 8∈¿ 244,5 mm

Dmi 2=269,9 mm
 Jocul radial:
j ri 2=20 mm
 Diametrul sapei corespunzătoare coloanei intermediare 2:
12
D si 2=D mi 2 +2 j ri2
Dsi 2=269,9+2 20=309,9 mm
D sicatalog =311,2 mm
j r D S −D m
R= = ϵ [ 0,05−0,1]
Ds 2 Ds
DSi 1 catalog−Dmi 311,2−269,9
R i 1= = =0,066
2 D si1 catalog 2∙ 311,2
Coloana intermediară 1:
 Diametrul interior al coloanei intermediare 1:
Dii =Dsi 2 catalog +2 a
Dii 1=Dsi 2+ 2a
Dii 1=311,2+2 2=315,2 mm
D ii 1catalog =316,6 mm
Di 1=133 /8 ∈¿ 339,7 mm
Dmi 1=365,1 mm
 Jocul radial:
j ri 1=35 mm
 Diametrul sapei corespunzătoare coloanei intermediare 1:
Dsi 1=Dmi 1 +2 j ri1
D si 2=365,1+2 35=435,1 mm
Dsi catalog=444,5 mm
 Ratia de tubare:
j r DS −Dm
R= = ϵ [ 0,05−0,1]
Ds 2 Ds
D Si 1 catalog−D mi 444,5−365,1
R i 1= = =0,089
2 D si1 catalog 2 444,5
Coloana de ancoraj:
 Diametrul interioar al coloanei de ancoraj:
D ia =D si catalog +2 a
Dia =Dsi 2 a +2 a
D ia =444,5+ 2∗2=448,5 mm
13
D ia catalog=444,5mm
Da =185/ 8 ∈¿ 473,1mm
Dma=508,0 mm
 Jocul radial:
j ra=40 mm
 Diametrul sapei corespunzătoare coloanei de ancoraj:
Dsa=D ma+ 2 j ra
D sa=508,0+ 2 40=588,0 mm
Dsa catalog=581 mm
j r DS −Dm
R= = ϵ [ 0,05−0,1]
Ds 2 Ds
D Sacatalog −D ma 581−508
Ra = = =0,062
2 D sa catalog 2∙ 581
Tabel 2.1. Diametrele coloanelor de burlane și ale sapelor de foraj

Interval de
Tipul Diametru tubare Dm Di D s catalog R
coloanelor coloană
in mm m mm mm in mm
Ancoraj 185 /8 473,1 0-500 508,0 444,5 581 0,062
Intermediara 1 133 /8 339,7 0-1500 365,1 315,2 17 1 /2
444,5 0,089
Intermediara 2 95 / 8 244,5 1400-2000 269,9 216,8 121/ 4 311,2 0,066
Exploatare 7 177,8 0-3890 187,7 150,4 81 /2 215,9 0,065
2.2. Adâncimile de fixare ale coloanelor de tubare

Adâncimile de fixare ale coloanelor de tubare se stabilesc pe baza diagramei cu gradienții
de fisurare. Astfel, avem:
 Coloana de ancoraj, Ha = 500 m
 Coloana intermediară 1, Hi1 = 1500 m
 Coloana intermediară 2, Hi2 = 2000 m
 Coloana de exploatare, He = 3890 m
14
3. FLUIDE DE FORAJ
Fluidului de foraj i se atribuie, în prezent, următoarele roluri principale:

Hidrodinamic. După ieșirea din duzele sapei, fluidul curăță particulele de rocă
dislocată de pe talpa sondei și le transportă la suprafață, unde sunt îndepărtate.
Hidrostatic. Prin contrapresiunea creată asupra pereților, el impiedică surparea
rocilor slab consolidate și pătrunderea nedorită în sondă a fluidelor din formațiunile
traversate.
De colmatare. Datorită diferenței de presiune sondă-straturi, în dreptul rocilor
permeabile se depune prin filtrare o turtă din particule solide, care consolidează pietrișurile,
nisipurile și alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodată, turta de colmatare reduce frecările
dintre garnitura de foraj sau coloana de burlane și rocile din pereți, diminuează uzura
prăjinilor și a racordurilor.
De răcire și lubrifiere. Fluidul de circulatie răcește și lubrifiază elementele active ale
elementului de dislocare, prăjinile, lagărele sapelor cu role și lagărele motoarelor de fund.
Motrice. Când se forează cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de
foraj constituie agentul de transmitere a energiei de la suprafață la motorul aflat deasupra
sapei.
Informativ. Urmărind fluidul de circulație la ieșirea din sondă și detritusul adus la
suprafață, se obțin informații asupra rocilor interceptate și asupra fluidelor din porii lor.
În anumite situații, fluidul de foraj poate îndeplini și alte atribuții: plasarea pastei de ciment în
spațiul ce urmează să fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentație, degajarea
garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare între coloana de exploatare și
tubingul suspendat în packer, omorârea sondei. [5]
Fluidul de foraj trebuie să îndeplinească următoarele condiții: [5]

 fluidul ales nu trebuie să afecteze, fizic sau chimic, rocile traversate;
 să-si păstreze proprietățile, în limite acceptabile, la contaminare;
 să-și mențină însușirile tehnologice la temperaturile și presiunile ridicate ce vor fi
întâlnite în sonde și la variațiile lor din circuit;
15
 să permită investigarea geofizică a rocilor și fluidelor conținute în porii lor;

 să prevină coroziunea și eroziunea echipamentului de sondă;
 să mențină în suspensie particulele de rocă neevacuate, în timpul întreruperilor de
circulație;
 să conserve permeabilitatea straturilor productive deschise;
 să nu fie toxic sau inflamabil și să nu polueze mediul inconjurator și apele freatice;
 să fie ușor de preparat, manipulat, întreținut și curățat de gaze sau detritus;
 să permită sau chiar să favorizeze obținerea de viteze de avansare a sapei cât mai
mari;
 să fie ieftin, să nu reclame aditivi deficitari și greu de procurat, iar pomparea lui să
aibă loc cu cheltuieli minime.
Este imposibil să se incerce prepararea unui fluid care să raspundă la toate aceste
condiții și atribuții. Pentru o anumită situație concretă se alege fluidul cel mai convenabil. [3]
3.1. Tipuri de fluide de foraj
Fluidele de foraj dispersate au la bază sistemul dispersat apă-argilă. Constituite din

materiale ieftine și ușor de procurat, ele posedă practic toate însușirile necesare forajului. De
aceea, sunt cele mai răspândite fluide de circulație.
Ele sunt preparate la suprafața din argile bentonitice, uneori activate, cu bune
proprietăți coloidale, dar înglobează și particule argiloase sau inerte din rocile traversate. Prin
urmare, aceste fluide, nu sunt doar dispersate, ci și dispersive.
Fluidele inhibitive au la bază tot sistemul apă-argilă dar rolul principal în asigurarea
stabilității sistemului și imprimarea unui puternic caracter inhibitiv mediului apos este
îndeplinit de adaosul de electroliți, polimeri de protecție, substanțe tensioactive, anumiți
fluidizanți, substanțe hidrofobizate etc.
Fluidele de foraj inhibitive previn sau întârzie umflarea și dispersarea rocilor argiloase și în
același timp prezintă inerție mare la contaminanți clasici de tipul argilelor, electroliților și
temperaturilor ridicate. Se folosesc la traversarea intervalelor mari de marne și argile
sensibile la apă, pentru reducerea dificultăților de foraj generate de contactul rocă-fluid. [5]
Fluidele albe sunt o primă variantă a fluidelor pe bază de calciu, care s-a folosit în
practică, concentrația optimă a ionilor de calciu din filtrat situându-se între 100-200 mg/l și
un pH între 8-11. Se prepară dintr-o argilă cu randament ridicat la care se adaugă un
fluidizant clasic și un antifiltrant. [5]
16
Fluidele de foraj cu densitatea mai mică sau egală cu 1200 kg/m3 se consideră noroaie
de foraj naturale, alcătuite din apă și argilă.
Fluidele de foraj cu densitatea mai mare de 1200 kg/m3 se consideră noroaie de foraj
îngreunate cu barită.
Pentru : ρn =( 1201… ..1350 ) kg /m3, se consideră ρninitial =1200 kg/m 3 ;

ρn =( 1351… ..1600 ) kg /m3, se consideră ρninitial =1150 kg /m3 ;
ρn >1600 kg /m3 , se considera ρninitial =1130 kg / m3 ;
Intervalul corespunzător coloanei de ancoraj
σ na=1,15 m/s2
σ na=ρna g
Γ na =1,15 ¯¿ 10 m
1,15∗105 3
ρna= =1150kg /m
10∗10
ρna <1200 kg /m3 ( noroi natural : apa+argila )
Intervalul corespunzător coloanei intermediare 1
σ ¿1=1,15 m/s 2
σ ¿1=ρ¿ 1 g
Γ ¿ 1=1,15 ¯¿ 10 m
1,15∗105 3
ρ ¿ 1= =1150 kg / m
10∗10
ρ¿ 1<1200 kg /m 3 (noroi natural :apa+ argila)
Intervalul corespunzător coloanei intermediare 2
σ ¿2=1,35 m/s 2
σ ¿2=ρ¿ 2 g
Γ ¿ 2=1,35 ¯¿ 10 m
1,35∗105 3
ρ ¿ 2= =1350 kg /m
10∗10
ρ¿ 2>1200 kg /m 3 (noroi ingreuiat : apa+argila+barita)
Intervalul corespunzător coloanei de exploatare
σ ne=1,6 m/ s2
σ ne=ρ ne g
Γ ne =1,6 ¯¿ 10 m
17
1,6∗105 3
ρna= =1600 kg /m
10∗10
ρna >1200 kg /m3 ( noroiingreuiat :apa+ argila+ barita)
3.2. Proprietățile fluidelor de foraj
Compoziția, cantitățile sau carențele unui fluid de foraj sunt definite printr-o serie de
proprietăți, unele dintre ele comune tuturor tipurilor de fluide, altele specifice doar anumitor
categorii. [5]
1. Densitatea: Densitatea fluidului de foraj se alege astfel încât presiunea exercitată de
coloana de fluid să prevină surparea rocilor neconsolidate din pereți și afluxul nedorit
al fluidelor din porii rocilor traversate de sondă. Dar, în același timp, trebuie evitată
fisurarea stratelor și pierderea parțială sau chiar totală a fluidului de circulație datorită
unei presiuni mai mari. Fluidele cu densitate ridicată diminuează viteza de avansare a
sapei, sunt scumpe și dificil de menținut pompabile și stabile.
2. Proprietăți reologice: Aceste proprietăți caracterizează comportarea la curgere a
fluidelor de foraj, inclusiv rezistența la deplasare a unor corpuri(prăjini, burlane,
detritus) în masa fluidelor. Proprietățile reologice permit să se evalueze presiunea și
energia de pompare a fluidelor de foraj, condițiile de spălare și evacuare a
detritusului, presiunile efective în dreptul unor strate instabile ori purtătoare de fluide,
pericolul de eroziune a pereților.
3. Capacitate de filtrare și colmatare. Datorită diferenței dintre presiunea fluidului din
sondă și cea a fluidelor din porii formațiunilor traversate, o parte din faza liberă a
noroiului pătrunde în porii rocilor. Simultan, pe pereții sondei se depun particule
solide, sub forma unei turte de colmatare.
În primele secunde, viteza de filtrare este determinată de permeabilitatea rocii
deschise. Ulterior, după„podirea” porilor superficiali cu particule solide și inițierea
turtei de colmatare, viteza de filtrare scade simțitor, fiind guvernată doar de
permeabilitatea turtei, aceasta fiind mult mai redusă decât cea a rocilor.
4. Stabilitatea: Fluidele de foraj sunt sisteme disperse, eterogene; lăsate în repaus, în
sondă sau în habe, dar și în prezența unor contaminanți, au tendința să-și separe
18
fazele: particulele solide se depun, faza lichidă se separă la suprafață, emulsiile și

spumele se sparg.
5. Indicele pH: Aciditatea sau alcalinitatea unui fluid de foraj, în care se află disociați
diverși electroliți, este exprimată de indicele pH. El poate servi ca un criteriu de
control și dirijare a tratamentelor chimice, dar indică și prezența unei contaminări cu
sare, anhidrid, ciment.
În general, fluidele de foraj sunt bazice: pH > 7. [5]
Tabel 3.1. Proprietățile fluidelor de foraj utilizate la săparea sondei și valorile lor
ρn ηp τ0 F T
3
Intervalul Tipul fluidului de kg /m 3
cP N /m 2
cm mm pH
forat foraj (Pa)
0-500 Natural 1150 1 3 4 1 8,5
500-1500 Natural 1150 11 5 3 1,8 9,7
1500-2000 Îngreunat 1350 15 7 3 2,2 9,8
2000-3890 Îngreunat 1600 17 12 2 3 10
3.3. Calculul volumelor fluidelor de foraj
Intervalul corespunzator coloanei de ancoraj:
Fig. 3.1. Volumul obținut prin săparea intervalului

corespunzător coloanei de ancoraj
V na=Volum noroi ancoraj

V rez =Volum de rezervă
V na=V sda +V rez
V rez =V sda
π
V na=2 D sa catalog2 H a
4
π
V na=2 0,5812∗500=265,11 m3
4
19
Intervalul corespunzator coloanei intermediare 1:
Fig.3.2. Volumul obținut prin săparea intervalului

corespunzător coloanei intermediare 1
V ¿1 =V sdi1 +V rez
π π
[ ]
V ¿1 =2 D ia 2 H a + D si 12 (H i 1−H a)
4 4
π π
[
V ¿1 =2 0,44452∗500+ 0,44452∗1000
4 4 ]
V n 1=2∗( 77,58+155,7 )=465,51 m3
Intervalul corespunzator coloanei intermediare 2:
20

corespunzător coloanei intermediare 2
V ¿2 =V sdi2 +V rez
π π
[
V ¿2 =2 Dii 12 H i 1+ D si22 ( H i 2−H i 1)
4 4 ]
π π
[
V ¿2 =2 0,31522∗1500+ 0,31122∗500
4 4 ]
V ¿2 =2∗( 117,04 +38,03 )=310,14 m3
Intervalul corespunzător coloanei de exploatare:

corespunzător coloanei de exploatare
V ne =V sde +V rez
V ne =2 ¿
21
π π π
V ne =2 [ 4
0,31522∗1400+ 0,21682 ( 2000−1500+100 ) + 0,21592 ( 3890−2000 ) =401,16 m 3
4 4 ]
3.4. Calculul cantităților de materiale necesare preparării și pompării fluidelor de
foraj
Coloana de ancoraj
V a +V arg =V na V a+ V arg=V na
{ {
V a ρa +V arg ρarg =V na ρna V a 1000+ V arg 2500=265,11 ∙ 1150
V a 1000+ V arg 1000=265,11 ∙ 1000

{V a 1000+V arg 2500=265,11 ∙ 1150
-1500V arg = -39766,5→ V arg=26,511 m3

V a =265,11−26,511=238,599 m 3
m=V ag ag=26,511∙ 2500=66277,5 kg=66,27 t
Coloana intermediară 1
V a +V arg =V ¿1 V a +V arg =465,51

{ {
V a ρa +V arg ρarg =V ¿1 ρ¿1 V a 1000+ V arg 2500=465,51∙ 1150
V a 1000+ V arg 1000=465,51 ∙ 1000

{V a 1000+V arg 2500=465,51∙ 1150
-1500V arg = -69826,5→ V arg=46,551 m3

V a =465,51−46,551=418,959m3
m=V ag ag=46,551∗2500=116377,5 kg=116,37 t
Coloana intermediară 2
V noroi initial +V b=V ¿ 2 V noroi initial +V b=310,14

{ {
V noroiinitial ρnoroi initial +V b ρb =V ¿2 ρ¿2 V noroiinitial 1150+ V b 4100=310,14 ∙ 1350
V noroiinitial 1150+V b 1150=310,14 ∙ 1150

{V noroiinitial 1150+ V b 4100=310,14 ∙ 1350
-2950V b= -62028→ V b=21,02 m3

V noroi initial=310,14−21,02=289,12m 3
22
m=V b b=21,02∗4100=86182kg=86,18 tone

Coloana de exploatare
V noroiinitial +V b=V ne V noroi initial +V b=401,16

{ {
V noroiinitial ρnoroi initial +V b ρb =V ne ρne V noroiinitial 1150+ V b 4100=401,16 ∙1600
V noroiinitial 1150+V b 1150=401,16∙ 1150

{V noroiinitial 1150+ V b 4100=401,16 ∙1600
Vn initial=345,82 m3 noroi inițial

Vb=55,77 m3 barită
mb=Vbb=55,774100=228,66 tone barită
4. CALCULUL DE REZISTENȚĂ AL GARNITURII DE FORAJ
Garnitura de foraj reprezintă o succesiune de componente care realizează legătura

între elementul de dislocare (sapa/capul de carotieră) și instalația propriu-zisă de foraj. [1]
În componența ei intră ca elemente de bază:
 Prăjina de antrenare;
 Prăjini de foraj;
 Prăjini intermediare (prăjini de foraj cu pereți grosi) ;
 Prăjini grele;
 Reducții și racorduri de legătura;
 Stabilizatori;
Prăjina de antrenare reprezintă o țeavă cu interiorul circular și exteriorul profilat.
Aceasta preia miscarea de rotație de la masa rotativă și o transmite prin intermediul garniturii
sapei de foraj. Prăjinile de antrenare pot fi patrate sau hexagonale (profil exterior), iar
interiorul este circular. Are lungimea totală de circa 12 m, iar porțiunea de antrenare profilată
este de aproximativ 11 m. Atât prăjinile cu profil patrat, cât și cele cu profil hexagonal au
muchiile ușor rotunjite.
23
Prăjinile de foraj sunt țevi cu lungimea de aproximativ 9m, terminate la un capăt cu

cep și la celalalt cu mufă, spre a se asigura îmbinarea dintre ele.
O prajină de foraj are în compoziție trei elemente de bază: corpul sau țeava prăjinii prevăzută
la un cap cu cep, iar la celalalt cu mufă.
Prăjinile intermediare sunt prajini de foraj cu peretii grosi, având diametrul nominal
identic cu cel al prajinilor de foraj, dar grosimea de perete mult mai mare, de până la 30 mm.
În plus, ele sunt prevazute cu o îngroșare suplimentară la mijloc, cu diametrul intermediar
între cel al prajinilor și al racordurilor. În acest fel se evită frecarea corpului prăjinii cu pereții
sondei și se diminuează solicitarea la încovoiere.
Prăjinile grele sunt țevi cu pereții relativ groși (20-100 mm) și au ca rol principal
asigurarea apăsării pe sapă. Rolul prăjinilor grele este esențial în cadrul garniturii, întrucât ele
condiționează în primul rând utilizarea în bune condiții a dispozitivului de dislocare. În plus,
ele trebuie să raspundă și unor condiții legate de diametrul gaurii de sonda, pierderile
minimale de sarcină, facilitățile privind mentenanța și transportul, rezistența la flambaj,
rigiditatea. [1]
Solicitările garniturii de foraj

Majoritatea solicitărilor la care este supasă o garnitură de foraj au un caracter variabil în
general, solicitările sunt mai accentuate pe măsura creșterii adâncimii, respectiv atunci când
apar zone curbate. Sunt situații în care garnitura este supusă la solicitări dinamice de șoc, de
exemplu, în cazul căderii garniturii pe o anumită înălțime, în cazul desprinderii, prin bătaie cu
geala. [1]
Există și situații însă, când se manifestă cu precădere solicitările statice (forajul cu
motoare submersate).
Principalele solicitări la care este supusă garnitura de foraj sunt:
 Tracțiune;
 Torsiune;
 Presiune exterioară;
 Presiune interioară;
 Solicitări combinate (tracțiune+torsiune, tracțiune+presiune) ;
Atunci când sonda este curbată ori când iși pierde în timpul lucrului echilibrul stabil,
garnitura de foraj va fi supusă la încovoiere.
Tracțiunea
24
Garnitura de foraj este supusă la tracțiune în următoarele situații:

1. Greutatea proprie a prăjinilor;
2. Greutatea ansamblurilor introduse in gaura de sondă;
3. Forțele de frecare cu fluidul, respectiv cu pereții găurii de sondț;
4. Forțele de interție din timpul manevrei;
5. Forțele de presiune care apar la circulația fluidului de foraj;
6. Forța suplimentară de tracțiune în cazul unei garnituri prinse;
Solicitarea de torsiune
Garnitura este solicitata la torsiune in cursul proceselor de foraj si carotaj la frezarea
dopurilor de ciment, in cazul unor instrumentatii. [1]
Presiunea exterioara
Cazul cel mai defavorabil al solicitarii la presiune exterioara ar fi acela in care garnitura ar
fi goala la interior. Astfel de situatii limita pot sa apara atunci cand orificiile sapei s-au
infundat la introducerea garniturii, ori cand deasupra sapei s-a montat un ventil de retinere,
iar garnitura nu a fost umpluta.
Un alt caz ar fi acela in care noroiul din sonda este gazeificat, spatiul inelar este inchis, iar
in timpul evacuarii gazelor, presiunea din exteriorul garniturii este mai mare decat cea din
interiorul ei. [1]
Presiunea interioară
Solicitarea la presiune interioară poate să apară atunci când se incearcă obținerea
circulației într-o sonda cu garnitura prinsă sau înfundată la cimentarea sub presiune a unui
strat. [1]
Solicitarea la încovoiere
Garnitura de foraj este solicitată la încovoiere atunci când sonda este curbată, atunci când
este scoasă din starea de echilibru stabil, ori atunci când este supusă unor vibrații
transversale.
În următoarele subcapitole vor fi prezentate calculele de rezistență ale coloanelor ce
alcătuiesc garnitura de foraj utilizată în forajul sondei pe structura Slătioarele.
4.1. Stabilirea lungimii si diametrelor garniturii de foraj
1. Coloana de ancoraj
 Prăjini de foraj
25
Pentru sapa lărgitoare Ds = 581 mm se aleg prăjini foraj cu diametrul exterior

D p=65 /8 ∈¿, 168,3 mm, având masa pe metru liniar q p=37,50 kg /m și grosimea de perete t
= 8,38 mm.
Lungime L pa=L−l ga=H−l ga
L pa=500−¿50 =450 m
 Prăjini grele
D pg ≤ D s−1∈¿
D pg=D s−25,4 mm=581−25,4=555,6 mm
Pentru sapa lărgitoare Ds =581 mm se aleg prăjini grele cu diametrul exterior

D g=11∈¿, 279,4 mm având diametrul interiord ig =76,2 mm și masa pe metru liniar
q g=444,5 kg /m.
H=3890>3000 m→l ga=50 m

2. Coloana intermediară 1
Pentru sapa Ds =171 /2 ∈¿444,5 mm se aleg prăjini foraj cu diametrul exterior

D p=65 /8 ∈¿, 168,3 mm, având masa pe metru liniar q p=37,50 kg /m și grosimea de perete
t=8,38 mm.
Lungime L pi 1=L−l gi 1=H −l gi 1
L pi 1=1500−¿ 65=1435 m
 Prăjini grele
D pg ≤ D s−1∈¿ ≤ 171 /2−1=161 /2 ∈¿
D pg=D s−25,4 mm=444,5−25,4=419,1 mm
Pentru sapa Ds =171 /2 ∈¿444,5 mm se aleg prăjini grele cu diametrul exterior

D g=11∈¿, 279,4 mm, având diametrul interior d ig =76,2 mm și masa pe metru liniar
q g=444,5 kg /m .
H=3890>3000 m→l gi 1=65 m
3. Coloana intermediara 2
Pentru sapa Ds =121/ 4 ∈¿311,2 mm se aleg prăjini foraj cu diametrul exterior

D p=5∈¿ , 127 mm,având masa pe metru liniar q p=29,02 kg /m și grosimea de perete t=9,19
mm.
Lungime L pi 2=L−l gi 2=H −l gi 2
L pi 2=2000−¿ 115=1885m
26
 Prăjini grele
D pg ≤ D s−1∈¿ ≤ 121/ 4 −1=111 / 4 ∈¿
D pg=D s−25,4 mm=311,2−25,4=285,8 mm
Pentru sapa Ds =171 /2 ∈¿444,5 mm se aleg prăjini grele cu diametrul exterior

D g=11∈¿, 279,4 mm, având diametrul interior d ig =76,2 mm și masa pe metru liniar
q g=444,5 kg /m .
H=3890>3000 m→l gi 2=115 m
4. Coloana de exploatare
Pentru sapa Ds =81 /2 ∈¿215,9 mm se aleg prăjini foraj cu diametrul exterior

D p=4 1/2 in, 114,3 mm, având masa pe metru liniar q p=24,70 kg /m și grosimea de perete
t=8,56 mm.
Lungime L pe =L−l ¿ =H−l ¿
L pe =3890−¿ 135=3755 m
 Prăjini grele
D pg ≤ D s−1∈¿ ≤ 81 /2−1=71 /2 ∈¿
D pg=D s−25,4 mm=215,9−25,4=190,5 mm
Pentru sapa Ds =81 /2 ∈¿215,9 se aleg prajini grele cu diametrul exterior D g=71 /4 ∈¿,
184,2 mm, având diametrul interio rd ig =71,5 mm și masa pe metru liniar
q g=177,6 kg/m .
H=3890>3000 m→l ¿ =135 m

Tabel 4.1. Caracteristicile prăjinilor utilizate
Tipul Prăjini de foraj Prăjini grele Lungimi
coloanei Dp t qp Dg di qg lg Lp
in mm mm kg /m in mm mm kg /m m m
5/8
Ancoraj 6 168,3 8,38 37,50 11 279,4 76,2 444,5 50 450
Intermediara1 65 / 8 168,3 8,38 37,50 11 279,4 76,2 444,5 65 1435
Intermediara2 5 127 9,19 29,02 11 279,4 76,2 444,5 115 1885
1 /2
Exploatare 4 114,3 8,56 24,70 71 / 4 184,2 71,5 177,6 135 3755
4.2. Alegerea oțelului din care este confecționată garnitura de foraj corespunzătoare
coloanei de exploatare
27
Tabel 4.2. Valorile tensiunilor exercitate asupra garniturii de foraj, corespunzătoare invervalului forat
pentru coloana de exploatare
Solicitările garniturii de foraj Extragere fără În timpul
circulație forajului
N/mm2 1-1 2-2 1-1 2-2
Întindere și compresiune, σz 371,97 -60,08 326,41 -65,70
Torsiunea (Răsucirea), Ꞇ 0 0 38,50 1,06
Încovoiere, σinc 0 0 0 0
Tensiunea axială, σax 371,97 -60,08 326,41 -65,70
Tensiunile tangențiale (σt) 0 -60,08 -17 -69,24
Tensiunile radiale (σr) 0 -60,08 105,68 -69,24
Tensiuni principale σ1 0 -60,08 -17 -69,24
σ2 371,97 -60,08 332,93 -65,40
σ3 0 -60,08 216,04 -67,47
Tensiunile echivalente, σech 371,97 0 308,56 3,32
Extragere fără circulație
Fig. 4.1. Solicitările garniturii de foraj corespunzătoare

intervalului forat pentru coloana de exploatare, extragere fără circulație
 În secțiunea 1-1 - Întindere
28
ρne aextr
(G p +Gg )∙(1− +S+ )
ρo g
σ z 11 =
Ap
S = coeficient de frecare, S = 0,1
aextr = 0,2 m/s2
g = 10 m/s2
o = 7850 kg/m3
G p = qp  L p  g
G g = qg  L g  g
Ap = π  t  (Dp – t )
ρ a
σ z 11 =
( ne
o
extr
( G p +G g ) ∙ 1− ρ + S+ g )
Ap
1600 0,1
(24,70 ∙3755 ∙ 10+ 135∙ 177,6 ∙10) ∙(1− + 0,1+ )
7850 10
σ z 11 = =371,97 N /mm2
π ∙ 8,56 ∙(114,3−8,56)
 Secțiunea 2-2 - Comprimare

−F p 1 ρn ∙ g ∙ L ∙ A g 2
σ z 22= = =− ρn ∙ g∙ L=−1600 ∙ 10 ∙3755=−60,08 N /mm
Ag Ag
Tensiunea axială
 În secțiunea 1-1
σ ax=σ z 11 +σ înc 11 =371,97 N / mm2
σ ax=σ z 22 +σ înc 22=−60,08 N /mm2
Presiunea interioară și exterioară
pext = 0
pint = 0
pext = pint = p = 0
t = r = 0
pext = ne  g  L
pint = ne  g  L
29
pext = pint = p
p = ne  g  L = 1600  10 3755= 600,8 bar
t = r = -p = -60,08 N/mm2
Tensiunile principale
1 = r = 0
σ ax + σ t σ ax −σ t 2 2
σ 2,3=
2
±
√( N
2
+τ)
σ 2=σ ax =291,34 ; σ t=0 ; τ=0
mm2
σ ax + 0 σ ax −0 2 σ ax σ ax
σ3=
2
−
√( 2 ) + 0= − =0
2 2
1 = r = -p =−60,08 N /mm2
σ ax + σ t σ ax −σ t 2 2
σ 2,3=
2
±
√( 2
+τ)
σ ax=σ z 22=−44,22 N /mm2
σ t=− p ; τ =0
σ ax + σ t σ ax −σ t 2 2 σ ax + σ t σ ax −σ t
σ 2=
2
+
√( 2 )
+τ =
2
−
2
=σ ax=−60,08 N /mm
2
σ 3 =σ t =−60,08 N /mm2
Tensiunea echivalentă
Se calculează conform teoriei a 5-a de rezistență: Lucrul mecanic de variație a formei.
1
σ ech=
√ 2
2 2 2
∙ [ ( σ 1 −σ 2 ) + ( σ 2−σ 3 ) + ( σ 3−σ 1) ]
1
σ ech11 =
√ 2
2 2 2
∙ [ (−371,97 ) + ( 371,97 ) + ( 0 ) ] =371,97 N /mm2
1
σ ech22=
√ 2
2 2 2
∙ [ ( 0 ) + ( 0 ) + ( 0 ) ]=0 N /mm2
În timpul forajului
30
 În secțiunea 1-1- Întindere
G p +G g−F p 1+ F p 2 + F p 3−G s
σ z 11 =
Ap
−ρn −1600
−F p 1+ F p 2= ∙ ( G p +Gg ) = ∙ ( 24,70∙ 3755 ∙10+135 ∙ 177,6 ∙10 ) =−237909,80 N
ρo 7850
p = 170 bar, csig = 1,5
π 2 π
F p 3= pînc ∙ A ip =p înc ∙ ∙ dip =170 ∙ 105 ∙ ∙ 0,097182=126093,46 N
4 4
1 ρn 1 1600
Gs =
c sig ( )
∙ Lg ∙ q g ∙ g ∙ 1− =
ρo 1,5
∙ 135 ∙177,6 ∙ 10 ∙ 1−(7850 )
=127261,14 N
24,70 ∙ 3755∙ 10+135 ∙177,6 ∙ 10−237909,80+ 126093,46−127261,14

σ z 11 =
π ∙ 8,56 ∙ ( 114,3−8,56 )
σ z 11 =326,41 N /mm 2
 În secțiunea 2-2 - Comprimare

−Gs−F p 1 −127261,14−1359797,85
σ z 22= = =−65,70 N /mm 2
Ag 22633,12
F p 1=ρn ∙ g ∙ L ∙ A g =1600∙ 10 ∙3755 ∙ 22633,12∙ 10−6 =1359797,85 N
π π
A g= ∙ ( D 2g −d 2ig) = ∙ ( 184,22−71,52 )=22633,12 mm2
4 4
Torsiunea
Fig. 4.2. Explicitarea solicitării de torsiune

31
M m 1272,61+ 4117,87 3 2
τ m=τ 11 = = ∙ 10 =38,50 N /mm
W pp 139991,66
4 4
π D p−dip π 114,3 4 −97,184
W pp= ∙ = ∙ =139991,66 mm 3
16 Dp 16 114,3
M m=M s+ M rg + M rp
10
M s=M sp ∙ G s= ∙ 127261,14=1272,61 Nm/ N
103
M sp =10 Nm/ KN
Prg + Prp 43,11 ∙ 103
M rg + M rp= = =4117,87 Nm /N
ω 10,47
100 rad
ω=2 ∙ π ∙ n=2 ∙ π ∙ =10,47
60 s
n=100 rot /min
Prgf =Prg + Prp =c ∙ ( D2g ∙ Lg + D2p ∙ L p ) ∙ n1,7 ∙ ρn
c = coeficient care ține seama de înclinarea sondei
c = (2…5)  10-7 = 2 10-7
Prgf =2 ∙10−7 ∙ ( 0,18422 ∙ 135+0,1143 2 ∙ 3755 ) ∙1001,7 ∙ 1600=43,11 KW
Ms 1272,61 −6 2
τ 2−2 =τ s = = ∙ 10 =1,06 N /mm
W pg 1199294,22 ∙10−9
4 4
π Dg −d ig π 184,24−71,5 4
W pg= ∙ = ∙ =1199294,22 mm3
16 Dg 16 184,2
Tensiunea axială
σ ax11 =σ z 11=326,41 N /mm2
σ ax22=σ z 22=−65,70 N /mm2
Presiunea interioară și exterioară
pe = 0
pi = pînc = 170 bar
r 2i ∙ pi r 2i ∙ r 2e ∙ pi
σ t ,r = ±
r 2e −r 2i r 2 ∙ ( r 2e −r 2i )
r = ri
32
d ip D p −2∙ t 114,3−2 ∙ 8,56

r i= = = =48,59 mm
2 2 2
D p 114,3
re= = =57,15 mm
2 2
r 2i +r 2e 0,048592 +0,05715 2 5 2
σ t= 2 2
∙ p i = 2 2
∙170 ∙ 10 =105,68 N /mm
r e −r i 0,05715 −0,04859
r 2i −r 2e
σ r= 2 2 ∙ pi=− p i=−17 N /mm2
r e −r i
r = re
2 ∙r 2i 2∙ 0,048592 5 2
σ t = 2 2 ∙ pi = 2 2
∙170 ∙ 10 =88,68 N /mm
r e −r i 0,05715 −0,04859
σ r=0
pe =ρn ∙ g ∙ H=1600 ∙ 10∙ 3890 ∙10−5=622,4 ¯¿
pi= p s+ p= ps + ρn ∙ g ∙ H=70+ 622,4=692,4 ¯¿
ps =70 ¯¿
r = ri
d ig 0,0715
r i= = =0,0357 m
2 2
D g 0,1842
re= = =0,0921 m
2 2
r 2i ∙ pi−r 2e ∙ p e r 2i ∙ r 2e ∙( p i− pe ) 2
σ t= 2 2
+ 2 2 2 =− pi=−69,24 N /mm
r e −r i r i ∙ ( r e −r i )
2 2
r 2i ∙ pi−r 2e ∙ p e r i ∙ r e ∙ ( p i− pe )
σ r= − 2 2 2 =− pi=−69,24 N /mm2
r 2e −r 2i r i ∙ ( r e −r i )
r = re
2 2 2 2
r 2i ∙ pi−r 2e ∙ p e r i ∙ r e ∙ ( pi− p e ) r i ∙ ( 2 ∙ p i− pe )−r e ∙ p e
σ t= + =
r 2e −r i2 r 2e ∙ ( r 2e −r 2i ) r 2e −r 2i
0,03572 ∙ ( 2∙ 692,4 ∙10 5−622,4 ∙ 105 )−0,09212 ∙ 622,4 ∙105

σ t= 2 2
∙ 10−6
0,0921 −0,0357
σ t=−59,76 N /mm 2
33
r 2i ∙ pi−r 2e ∙ p e r 2i ∙ r 2e ∙ ( p i− pe )
σ r= − =0
r 2e −r 2i r 2e ∙ ( r 2e −r 2i )
Tensiunile principale
1 = r = -17 N/mm2
σ ax −σ t 2 2
σ +σ
σ 2,3= ax t ±
2 √[( 2
+τ ) ]
σ 2=
326,41+105,68
2
+
√[( 326,41−105,68 2
2 ) ]
+38,50 2 =332,93 N /mm2
326,41−105,68 2
σ3=
326,41+105,68
2
−
√ [( 2 ) ]
+38,502 = 216,04 N /mm2
σ 1 =σ r =−69,24 N /mm 2
σ ax−σ t 2 2
σ +σ
σ 2= ax t +
2 √ [( 2 )
+ τ =¿
]
σ 2=
−65,70−69,24
2
+
√ [( −65,70+69,24 2
2 ) ]
+1,06 2 =−65,40 N /mm2
σ ax−σ t 2 2
σ3=
σ ax + σ t
2
+
√[( 2 )
+ τ =¿
]
σ3=
−65,70−69,24
2
−
√[( −65,70+69,24 2
2 ) ]
+1,062 =−67,47 N /mm2
Tensiunea echivalentă
Se calculează conform teoriei a 5-a de rezistență: Lucrul mecanic de variație a formei.
1
σ ech=
√ 2
2 2 2
∙ [ ( σ 1 −σ 2 ) + ( σ 2−σ 3 ) + ( σ 3−σ 1) ]
1
σ ech11 =
√ 2
2 2 2
∙ [ (−17−332,93 ) + (332,93−216,04 ) + ( 216,04+ 17 ) ]
σ ech11 =308,56 N /mm2

1
σ ech22=
√ 2
2 2 2
∙ [ (−69,24 +65,40 ) + (−65,40+67,47 ) + (−67,47 +69,24 ) ]
σ ech22 =3,32 N /mm2

Se alege σ ech max=371,97 N /mm2
34
R p 0,2
σ ech ≤ σ ad=
c sig
c sig =1,5
R p 0,2 ≥ σ ech max ∙ c sig
R p 0,2 ≥371,97 ∙ 1 ,5
R p 0,2 ≥557,95 N /mm 2
Tabel 4.3. Tipurile de oțel utilizate și valorile limitelor de curgere ale acestora
Clasa de rezistență Rp 0,2, N/mm2
D 380
E – 75 517
X – 95 650
G – 105 724
S – 135 931
V – 150 1055
U – 170 1170
Se alege oțelul cu clasa de rezistență X – 95 cu limita de curgere Rp 0,2 = 650 N/mm2.
5. TUBAREA SONDEI
O gaură de sondă forată în scoarța terestră perturbă echilibrul natural al acesteia din
urmă. [1]
Mai mult, în cazul unor roci precum pietrișurile, nisipurile, rocile fisurate, marnele și
argilele hidratate, sarea gemă, anhidritul, apar fenomene de instabilitate a găurii de sondă,
chiar în timpul forajului. Iată de ce este nevoie de un program de construcție care să-i ofere
acesteia condiții și siguranță în exploatare. În sinteză, programul de construcție cuprinde :
 Programul de tubare: Adâncimea de introducere a coloanelor de burlane, diametrul și
grosimea burlanelor, calitatea oțelului, tipul îmbinărilor;
 Programul de sape: Tipuri și diametre;
 Programul de cimentare: Tipul pastei și intervalele cimentate.
Altfel spus, cuprinde date referitoare la: diametrul găurii de sondă; numărul de
coloane și intervalul de tubare; sapele de foraj utilizate – tipuri și diametre; garniturile de
foraj utilizate – tipuri și diametre ale elementelor componente; motoarele de foraj submersate
(dacă este cazul) – tipuri și diametre, cimentarea coloanelor – intervale și metode aplicate,
diametrul, lungimea și natura filtrelor; profilul spațial în cazul sondelor dirijate. [1]
35
Tipuri de coloane
Coloana de ghidare: Înainte de începerea forajului propriu-zis se realizează manual
sau mecanic, o deschidere de secțiune circulară sau pătrată de 0,8-1 m, cu adâncimea de 3-6
m, în care se introduce un burlan de tablă din oțel cu diametrul de 500-700 mmm (pentru
sondele foarte adânci se utilizează mai multe burlane). [1]
Coloana de ancoraj: Adâncimea de fixare a coloanei de ancoraj variază de la câteva
zeci de metri pentru sonde puțin adânci la 1 500-2 000 m pentru sonde foarte adânci.
Coloana de ancoraj îndeplinește câteva funcții: [1]
- Consolidează gaura de sondă în zonele de suprafață;
- Constituie un suport pentru coloanele următoare;
- Constituie un suport pentru instalația de prevenire a erupțiilor;
Coloanele de ancoraj se cimentează pe toată lungimea
Coloana intermediară îndeplinește următoarele funcții: [1]
- Izolarea stratelor în care se produc pierderi de fluid de foraj;
- Izolarea stratelor cu presiuni ridicare (anormale);
- Siguranță în cazul în care grosimea stratului deschis este prea mare;
Coloana de exploatare are următoarele scopuri: [1]

- Permite deplasarea fluidelor exploatate de la nivelul stratului productiv, până la
suprafață, prin intermediul coloanei de extracție (tubingului);
- Permite exploatarea selectivă a stratelor (vor fi puse în comunicație cu interiorul
coloanei, prin perforaturi, numai stratele care interesează extracția).
Factorii care determină construcția unei sonde
1. Adâncimea proiectată. Viteza de foraj și avansarea pe sapă scad cu adâncimea; ca

urmare, în sonde adânci, pereții găurii de sondă rămân mai mult timp neconsolidați și
suportă mai multe operații de introducere și extragere a garniturii de prăjini. Sondele
adânci au o construcție mai complexă, cu coloane mai multe, adesea combinate,
construcții în care se întâlnesc adeseori și lainere. Solicitările mai severe de tracțiune,
presiune interioară sau exterioară impun burlane mai groase, din oțeluri cu calitate
mai bună și imbinări mai costisitoare. [4]
36
2. Scopul forajului. La sondele de cercetare geologică, unde se urmărește doar

investigarea rocilor traversate și recoltarea de probe, diametrul final al sondei poate fi
mai mic ; adeseori, coloana de exploatare nu se tubează .
La sondele de exploatare, diametrul ultimei coloane tubate se alege în funcție de
metoda și echipamentele disponibile pentru exploatare, de debitul fluidelor extrase
sau injectate, de metodele folosite pentru deschiderea stratelor productive. [4]
3. Condițiile geologice. Natura și proprietățile fizico-mecanice ale rocilor traversate de
sondă, grosimea și înclinarea stratelor ce provoacă dificultăți, existența unor
deranjamente tectonice, a zonelor fisurate ori cavernoase, natura și presiunea fluidelor
din pori sau fisuri, rezistența rocilor la fisurare, temperatura geostatică determină în
mod hotărâtor construcția unei sonde. [4]
4. Traseul sondei. Lungimea intervalelor rectilinii sau curbilinii, deplasarea orizontală a
tălpii, intensitatea de deviere pe diverse intervale influențează adâncimea de tubare a
coloanelor, mărimea jocurilor burlane-pereți, grosimea burlanelor. [4]
5. Factori tehnologici. Metoda de foraj și durata necesară traversării diferitelor
invervale, tehnologia, fluidele de foraj și materialele disponibile pot simplifica sau
complica programul de construcție a unei sondei. Astfel, dacă viteza de lucru este
ridicată, dificultățile create prin strângerea, surparea sau dizolvarea rocilor din pereți
se diminuează, uzura coloanelor în care se lucrează se reduce. Un fluid de foraj
adecvat permite să se economisească o coloană de burlane. [4]
6. Factori tehnici. Disponibilitățile de burlane (ca diametru, grosimi, oțel, îmbinări),
sape (ca diametru și performanțe), prăjini de foraj (ca diametru și rezistență), motoare
submersibile (ca diametru și performanțe) și alte echipamente, precum și capacitatea
instalației de foraj avute la dispoziție determină în mare măsură construcția unei
sonde, mai ales la adăncimi mari și în condiții geologice deosebite. [4]
7. Metoda de deschidere a stratelor productive. Aceasta este determinată de
stabilitatea rocilor colectoare, de necesitatea izolării zonelor acvifere sau gazeifere și a
exploatării selective, de presiunea fludelor din pori. [4]
8. Gradul de cunoaștere al structurii. La primele sonde forate într-o anumită zonă,
programele de construcție sunt mai acoperitoare: încep cu diametre mai mari și lasă
posibilitatea tubării mai multor coloane pentru a depăși unele dificultăți neprevăzute.
[4]
9. Locația sondei. Din cauza consecințelor grave și a posibilităților de intervenție
limitate în cazul unor erupții libere, sondele amplasate în largul mării, în spațiul
37
intravilan, în vecinătatea unor obiective industriale ori social-economice sunt

proiectate cu un coeficient de risc mai redus; construcția lor trebuie să fie mai sigură,
mai rezistentă. [4]
10. Factorii econimici. Cu cât programul de construcție al sondei este mai simplu, cu atât
mai reduse sunt consumurile de metal, energie, ciment. Și instalația de foraj necesară
poate fi mai ușoară și mai puțin costisitoare. [4]
185/8 in
133/8 in
500m 95/8 in
8 5/8 in
1500m
2000m 7 in
3890m
Fig. 5.1. Programul de tubare al sondei X Slătioarele
5.1. Calculul de rezistență al coloanei de ancoraj
Date inițiale:
 Diametrul coloanei de ancoraj: Da = 185/8 in =473,1 mm
 Adancimea coloanei de ancoraj: Ha =500 m
 Diametrul coloanei intermediare 1: Di1 = 13 3/8 in = 339,7 mm
 Adancimea coloanei intermediare: Hi1=1500 m
 Diametrul coloanei intermediare 2: Di2= 95/8 in =244,5mm
 Adancimea coloanei intermediare: Hi2=2000 m
 Diametrul coloanei de exploatare: De=7 in = 177,8mm
 Adancimea coloanei de exploatare: He=3890 m
 Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de ancoraj: na=1150 kg/m3
 Densitatea noroiului de foraj pentru coloana intermediara1: ni1=1150 kg/m3
 Densitatea noroiului de foraj pentru coloana intermediara2: ni2=1350 kg/m3
 Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare: ne=1600 kg/m3
 Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de ancoraj: fis,ech,a=1660 kg/m3
 Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana intermediara1: fis,ech,i1=1770 kg/m3
38
 Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana intermediara2: fis,ech,i2=1860 kg/m3

 Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de exploatare: fis,ech,e=1950 kg/m3
Presiunea din pori
Fig. 5.2. Calculul presiunii de fisurare

corespunzătoare coloanei de ancoraj
−5
p pi =ρni⋅g⋅H i =1150⋅10⋅1500⋅10 =172,5 bar
Presiunea de fisurare la siul coloanei de ancoraj

−5
pfisa =( ρfis , ech , a +100 )⋅g⋅H a =( 1660+100 )⋅10⋅500⋅10 =88 bar
Presiunea interioară (sonda închisă și plină cu gaze):
Fig. 5.3. Calculul presiuni interioare
3
 Densitatea apei mineralizate: ρam =1050 kg/m ;
3
 Densitatea gazelor: ρ g=200 kg /m ;
1. La gura sondei:
39
−5
pi1 = pc =p fisa −ρ g⋅g⋅H a =88−200⋅10⋅500⋅10 =78 bar
pe1 = 0 bar
Δp i1= p i1− p e1= pc =78−0=78 bar
2. La șiul coloanei:
pi2= pfisa=88 bar

pe 2 =ρam⋅g⋅H a
−5
Δpi2 = pi2 − pe 2 = pfisa − ρam⋅g⋅H a=88−1050⋅10⋅500⋅10 =35 , 5 bar
20 40 60 80 100 120 140 160

0
50
100
150
200
H,m
250
300
350
400
450
500
∆pi, bar
Fig. 5.4. Variația presiunii interioare în cazul coloanei de ancoraj

Tabel 5.1. Rezistența burlanelor de tubare în cazul coloanei de 18 5/8 inch
Diametrul
q A psp pia pt pea Fs Fsa
coloanei Oțel t Îmbinare
in mm - mm - Kg/m m2 bar bar bar bar kN kN
J-55 11,05 S 130,21 0,016 155 124 43 42,15 3354 1916,57
185 /8 473,1 J-55 12,32 S 143,61 0,017 173 138,4 61 58,09 3812 2216,27
J-55 14,30 S 162,73 0,02 201 160,8 32 30,47 - -
Unde:
p sp
- pia – Presiunea interioară admisibilă: pia = ; csp – coeficient de spargere;
c sp
pt
- pea - Presiunea exterioară admisibilă: pea = ; ct - coeficient de turtire;
ct
Fs
- Fsa – Rezistența admisibilă la tracțiune a îmbinării: F sa = ; cs – coeficient de rupere;
cs
H a=500m → l = H a=500m
Se alege din catalog oțelul J-55 cu t =11,05mm;
Presiune exterioară (golire totală)
40
Fig. 5.4. Calculul presiuni interioare
1. La gura sondei
pe1 = 0 bar
pi1 = 0 bar
Δp e1= pe1− pe2=0 bar
2. La siul coloanei de ancoraj
pe 2 =ρna⋅g⋅H a
pi2 =0 bar
Δp e 2 = pe 2 − pi2 =ρna⋅g⋅H a =1150⋅10⋅500⋅10−5 =57 , 5 bar
∆ p =∆ p =57,5 ¯¿
e2 esiu
pea =58,09 ¯¿
pea > ∆ p e2
0 10 20 30 40 50 60 70 80
0
50
100
150
200
H,m
250
300
350
400
450
500
∆pi,bar
Fig. 5.5. Variația presiunii exterioare în cazul coloanei de ancoraj
l=Ha=500 m
Se alege din catalog un otel J - 55 cu t=11,05=mm ; S ,
41
Fig. 5.6. Profilul coloanei de ancoraj (oțel J-55, t=11,05 mm)
Verificarea profilului la tracțiune

Greutatea coloanei în aer:
G= q· H a·g=130,21·500·10·10−3 =651,05kN¿ F sa
F sa =1916,57 KN
Greutatea coloanei în noroi:
ρna 1150
Gnoroi=Gaer· 1− ( ρo )=651,05· 1−(7850 )
=555,67 kN ¿ F sa
R p 0,2 =379,2 N/mm2

F ax =555,67 kN
[ )]
2
F ax
pcor = pea ∙
−F ax
2 · A· R p 0,2√+ 1−3 · (
2 · A· R p 0,2
[ )]
2
−555,67 ∙103 555,67 ∙ 103
pcor =42,15 ·
2∙ 0,016 ∙379,2 ∙10 6
+
√
1−3 ∙
(
2 ∙0,016 ∙ 379,2∙ 106
pcor =40,08 ¯¿
pcor > p e2=40,08>57,5 ¯¿ p esiu Fals , decinu se poate face calculul la golirea totală a sondei.
Golirea parțială a sondei

 În secțiunea 1:
pe ,1=0; pi , 2=0 , ∆ pi 1=0 ;
pe 2=ρ¿1 ∙ g ∙ H g =1150 ∙10 ∙ 100∙ 10−5 =11,5 ¯;
pi 2=0 ;
∆ pi 2= p e2=11,5 ¯;
pe 3=ρ¿ 1 ∙ g ∙ H a=1150 ∙ 10 ∙500 ∙ 10−5=57,5 ¯;
pi 3=ρ¿ 1 ∙ g ∙ ( H a −H g ) =1150 ∙10 ∙ ( 500−100 ) ∙ 10−5=46 ¯;
42
∆ pe 3= pe 3− pi 3=57,5−46=11,5 ¯;
11,5> pea =42,15
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
0
50
100
150
200
H,m
250
300
350
400
450
500
∆p,bar
Fig. 5.7. Variația presiunii interioare în cazul golirii parțiale a sondei, coloanal de ancoraj
Verificarea la tracțiune
G=q ∙l ∙ g=130,21∙ 500 ∙10 ∙ 10−3=651,050 N ;

F sa =1916,57 kN ;
F sa> G; 1916,57>651,050
Forța axială, Fax;
ρ 1150
( )
F ax =G 1 ∙ 1− ¿ −ρ¿ ∙ g ∙ H 1 ∙ A1 =651,050∙ 1−
ρo 7850 ( )
−1150 ∙ 10 ∙500 ∙ 0,0016 ∙10−3=546,74 KN
;
Presiunea corectată:
pcor = pea1 ∙¿
[ )]
2
−546,74 ∙10 3 546,67 ∙ 103
pcor =42,15 ·
2∙ 0,016 ∙379,2 ∙10
6
+
√
1−3 ∙
(
2 ∙0,016 ∙ 379,2∙ 10
6
=40,12 ¯¿
pcor > p șiu , 40,12>11,5 ¯¿
5.2. Calculul de rezistență al coloanei intermediare 1
Date inițiale:
 Diametrul coloanei intermediare1: Di1=13 3/8 in
 Adancimea coloanei intermediare 1: Hi1 =1500 m
 Diametrul coloanei intermediare 2: Di2 = 9 5/8 in = 244,5 mm
 Adancimea coloanei de intermediare 2: Hi2 = 2000 m
43
 Densitatea noroiului de foraj pentru coloana intermediară 1: ni1=1150 kg/m3

 Densitatea noroiului de foraj pentru coloana intermediară 2:ni2=1350kg/m3
 Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana intermediară 1: fis,ech,i=1770 kg/m3
 Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana intermediară 2: fis,ech,i2=1850 kg/m3
 Densitatea gazelor: ρg=300 kg/m3;
 Densitatea apei mineralizate: ρam=1050 kg/m3;
Presiunea din pori
Fig. 5.8. Calculul presiunii din pori pentru coloana intermediară 1
p pe =ρne ∙ g ∙ H=1350 ∙ 10∙ 2000 ∙10−5=270 ¯¿;

Presiunea de fisurare
pfis ,i=( ρfis, ech, i+100 ) ∙ g ∙ H i ∙10−5=( 1770+100 ) ∙10 ∙ 1500 ∙10−5=280 ¯¿;
Presiunea interioară (sonda închisă și plină cu gaze)
Fig. 5.9. Calculul presiunii interioare în cazul coloanei intermediare 1
 La suprafață:
pi 1= pfis ,i− ρg ∙ g ∙ H i=280−300 ∙ 10 ∙1500 ∙10−5=235 ¯¿;
pe 1=0 ;
∆ pi 1= pi 1− p e1=235 ¯¿ pc ;
44
 La siul coloanei:
pi 2= pfis ,i=280 ¯;
pe 2=ρam ∙ g ∙ H i=1050 ∙10 ∙ 1500∙ 10−5 =157,5 ¯¿;

∆ pi 2= pi 2− p e2=280−157,5=122,5 ¯¿= psiu
-100100 150 200 250 300 350
100
300
500
H,m
700
900
l1
1100
l2
1300
l3
1500 l4
∆Pi, bar
Fig. 5.10. Variația presiunii interioare în cazul coloanei intermediare 1
Diametru Îmbinar
Oțel t q A psp pia pt pea Fs Fsa
l coloanei e
J-55 10,92 L 90,78 0,011 213 170,4 106 100,95 1647 1512,57
J-55 12,19 L 101,20 0,012 238 190,4 134 127,61 3003 1716
133/8 N-80 10,32 L 90,78 0,0098 310 248 115 109,52 3777 2158,28
N-80 12,19 L 101,20 0,011 314 251,2 156 148,57 4284 2448
N-80 13,06 L 107,15 0,012 314 251,2 184 175,23 4626 2643,42
Se caută în tabel o valoare mai mare decât cea mai mare valoare a presiunii: 235 bar,
Se alege p=248bar
Calculul lungimilor tronsoanelor:
pia ,1−∆ p siu (150,4−122,5)∙ 105
l 1= = = 372 m; J-55, t=9,65 mm; L;
g ∙( ρam−ρ g) 10 ∙(1050−300)
pia , 2−p ia, 1 (170,4−150,4) ∙10 5
l 2= = =¿266,66 m; J-55; t=10,92 mm; L;
g∙( ρam−ρ g) 10∙(1050−300)
p ia, 3− pia ,2 (190,4−170,4)∙ 105
l 3= = =¿266,66 m; J-55; t=12,19 mm; L;
g ∙(ρam−ρ g) 10∙ (1050−300)
45
l 4 =H i−l 1−l 2−l 3=1500−372−266,66−266,66=594,68 m;N-80;t =10,32mm;
Presiune exterioară, golire parțială
Fig. 5.11. Calculul presiunii exterioare în cazul coloanei intermediare 1
ρ¿2−ρ am 1350−1050
Hg= ∙ H= ∙ 2000=444,44 m;
ρ¿2 1350
Hg-adâncimea de golire;
pe ,1=0; pi , 2=0 , ∆ pi 1=0 ;
pe 2=ρ¿ ∙ g ∙ H g =1150 ∙ 10∙ 444,44=51,11ar ;
pi 2=0 ;
∆ pi 2= p e2=51,11 ¯;
pe 3=ρ¿ ∙ g∙ H i=1150 ∙ 10 ∙1500=172,5 ¯;
pi 3=ρ¿ 2 ∙ g∙ ( H i−H g )=1350∙ 10 ∙ ( 1500−444,44 )=141,5 ;
∆ pe 3= pe 3− pi 3=172,5−142,5=30 ¯;
46
0 20 40 60 80 100 120 140

0
150
300
450
600
H,m
750
900
1050
1200
1350
1500
∆Pe,bar
Fig. 5.12. Variația presiunii exterioare în cazul coloanei intermediare 1
Verificarea la tractiune:
 Tronsonul 1
G 1=q 1 ∙ l 1 ∙ g=81,10 ∙ 372∙ 10 ∙10−3=301,692 ;
F sa 1=1369,84 kN ;
F sa 1>G 1; 1257,14>301,692
 Tronsonul 2
G 2=¿ Ʃqi·li·g=q 1 ∙ l 1 ∙ g +q2 ∙l 2 ∙ g=301,692+90,78 ∙266,66 ∙ 10 ∙10−3=543,76 kN ;
F sa 2=1512,57 kN ;
F sa 2>G2 ; 1512,57>543,76
 Tronsonul 3
G3=¿ Ʃqi·li·g=q 1 ∙ l 1 ∙ g +q2 ∙l 2 ∙ g+ q3 ∙l 3 ∙ g=543,76+101,20 ∙266,66 ∙ 10∙ 10−3 =813,62 kN ;
F sa 3=1257,14 kN ;
F sa 2>G2 ; 1716>813,62;
 Tronsonul 4
Greutatea totală a coloanei:
G 4 =¿Ʃqi·li·g=q 1 ∙ l 1 ∙ g +q2 ∙l 2 ∙ g+ q3 ∙l 3 ∙ g+ q4 ∙ l 4 ∙ g=
813,62+90,78 ∙ 594,68∙ 10 ∙10−3=1353,47 kN ;

F sa 4 >G 4 ;
2158,28>1353,68
47
Forța axială, Fax;

ρ
( )
F ax =G 1 ∙ 1− ¿ −ρ¿ ∙ g ∙ H 1 ∙ A1
ρo
1150
F ax =301,692∙ 1− ( 7850 )
−1150 ∙ 10∙ 1128 ∙ 0,012∙ 10−3
F ax =88,37 KN
H 1=H i−l 1 =1500−372=1128 m;
Presiunea corectată:
pcor = pea1 ∙¿
2
−88,37 ∙103 88,37 ∙103
pcor =74,28 ∙
( 2 ∙ 0,01∙ 551∙ 106
+ 1−3 ∙
√ (
2∙ 0,01∙ 551 ∙106 )) =73,77 ¯¿
peH 1 l 1=ρ¿ ∙ g ∙( H ¿ ¿ 1−l 1)−ρ¿2 ∙ g ∙( H ¿ ¿ 1−l 1−H g)=1150 ∙10 ∙ 1128 ∙10−5−1350 ∙10 ∙(1128−444,4)∙ 10−5 =37
pcor > p eH 1l 1
Grosimea de perete medie:
t 1 ∙ l 1+ t 2 ∙l 2 +t 3 ∙ l 3+ t 4 ∙ l 4
t med =
H
9,65 ∙ 372+10,92∙ 266,66+12,19 ∙266,66+ 10,32∙ 594,68
t med =
1500
t med =10,59 mm
Dii1= Di – 2 ∙ tmediu= 339,7-2∙10,59=318,51 mm
L4=594,68; t4=10.32 mm; N-80
L3=266,66m; t3= 12,19mm; J-55;
L2=266,66m; t2=10,92 mm; J-55;
48
L1=372; t1=9,65 mm; J-55;
Fig. 5.13. Profilul coloanei intermediare 1
5.3. Calculul de rezistență al coloanei intermediare 2 (lainer)
Presiunea exterioară, împingerea laterală a rocilor

pe Hi= ρr ∙ g ∙ H i =2500∙ 10 ∙1400=350 ¯¿
pe Hl= ρr ∙ g ∙ H l=2500 ∙10 ∙ 2000=500 ¯¿
Diametrul
Otel t Îmbinare q A psp pia pt pea Fs Fsa
coloanei
in - mm kg/m kg/m m2 bar bar bar bar kN kN

5/8
9 P-110 13,84 L 79,62 0,0417 632 505,6 547 520,96 6325 3614,28
49
340 360 380 400 420 440 460 480 500 520 540
1400
1500
1600
H,m
1700
1800
1900
2000
∆Pe, bar
Fig. 5.14. Variația presiunii exterioare în cazul coloanei intermediare 2
5.4. Calculul de rezistență al coloanei de exploatare
Date inițiale:
 Diametrul coloanei de exploatare: De = 7 in = 177,8 mm;
 Adancimea coloanei de exploatare: He = 3890 m
 Densitatea noroiului de foraj pentru coloana de exploatare:ne=1600kg/m3
 Densitatea fluidului de fisurare pentru coloana de exploatare: fis,ech,e=1950 kg/m3
 Densitatea gazelor: ρg=300 kg/m3;
 Densitatea apei mineralizate: ρam=1050 kg/m3;
50
Presiunea din pori:
ρne
ppe
Fig. 5.15. Calculul presiunii din pori în cazul coloanei de exploatare

p pe =ρne ∙ g ∙ H=1600 ∙ 10∙ 3890 ∙10−5
p pe =622,4 bar =psiu;
Presiunea interioară (sonda plină cu gaze):
1
ρg
ρam
2
ppe
Fig. 5.16. Calculul presiunii interioare în cazul coloanei de exploatare
pi 1= pc = p pe −ρ g ∙ g ∙ H =622,4−300∙ 10 ∙3890 ∙ 10−5

pi 1=505,7 ¯¿
pe 1=0
∆ pi 1= pi 1− p e1=505,7 ¯¿
pi 2= p pe=¿622,4 ¯¿ ¿
pe 2=ρa ∙ g ∙ H=1050 ∙10 ∙ 3890 ∙10−5=408,45 ¯¿
∆ pi 2= pi 2− p e2=622,4−408,45=213,95 ¯¿
∆ pi 2=213,95 ¯¿
Tabel 5.4. Rezistența burlanelor de tubare în cazul coloanei de 7 inch

D Oțel t Îmbinare q A psp pia pt pea Fs Fsa
51
in - mm kg/m kg/m m2 bar bar bar bar kN kN

N-80 8,05 L 34,23 0,020 437 349,6 264 251,42 1996 1123,42
N-80 9,19 L 38,69 0,019 499 399,2 373 355,23 2309 1319,42
N-80 8,05 L 34,23 0,020 437 349,6 264 251,42 1966 1123,42
7
N-80 9,19 L 38,69 0,019 499 399,2 373 355,23 2309 1319,42
N-80 10,36 L 43,16 0,019 563 450,4 484 460,95 2656 1517,71
N-80 12,05 L 52,09 0,006 687 549,6 702 668,57 3318 1896
Se alege pia > p c =505,7 ¯¿
Solicitari combinate (presiune exterioară golire totală+tracțiune)

 Tronsonul 1
∆ pe 2= ρne ∙ g ∙ H =1600∙ 10 ∙3890=622,4 ¯¿
pea1 > ∆ p e2= pesiu; 668,57>622,4
t 1=12,05 mm , N −80 ; L;
t 2=10,36 mm , N −80 , L;
pea2 =460,95 ¯¿
pia 2=450,4
F sa 2=1517,71 KN
p ea 2 460,95∙ 105
H 2= = =2881 m;
ρne ∙ g 1600 ∙10
Trecerea de la compresiune , provocat ă de flotabilitate ,la trac ț iune areloc la ad â ncimea :
ρ ne 1600
H 0=H ∙ 1−
ρo( )
=3890 ∙ 1−
7850 (=3097,13 m )
l 1=H−H 2=3890−2881=1009 m
Burlanele din primul tronson de 12,05 mm, N-80, sunt solicitate la tracțiune pe
lungimea de 3097,13-2881=216,13 m
Forța de tracțiune de la adâncimea H 2=2881 m se calculează cu formula:
Forța axială:
ρn
( )
F ax =G∙ 1−
ρo
−ρ n ∙ g ∙ H ∙ A;
ρne
( )
F ax =q1 ∙l 1 ∙ g ∙ 1−
ρo
−ρ ne ∙ g ∙ H 2 ∙ A 2=52,09∙1009
1600
(
∙ 10∙ 1−
7850 )
−1600 ∙ 10∙ 2881∙ 0,019=−457362,13 N
52
pcor = pea ∙ ¿;
2
Fax
pcor = pea2 ∙
( −Fax
2 ∙ A 2 ∙ R p 0,2 √
+ 1−3 ∙ (
2∙ A 2 ∙ R p 0,2 ))
2
pcor =460,95 ∙
( −−457362,13
2∙ 0,019 ∙ 551∙ 10 6
+ 1−3∙
√ −457362,13
(
2 ∙ 0,019∙ 551∙ 106 ))
pcor =470,68 ¯¿
peH2=2881= ρne ∙ g ∙H2 = 1600∙ 10∙ 2881=460,96 ¯¿
pcor ,2 > p ea2

l 1=H−H 2=3890−2881=1009 m
Verificarea tronsonului 1 la presiune interioară:

∆ piH 2= pc + ρg ∙ g ∙ H 2−ρ am ∙ g ∙ H 2
∆ piH 2=505,7+300 ∙ 10∙ 2881 ∙10−5−1050 ∙10 ∙ 2881∙ 10−5=289,62 ¯¿

pia 2=450,4 >289,62=∆ pi
Verificarea tronsonului 1 la tracțiune:
G 1=q 1 ∙ l 1 ∙ g=¿ 52,09∙ 1009∙ 10 ∙10−3=525,58 KN
F sa 2>G1 ; F sa2=1517,71>525,58 kN ;
 Tronsonul 2
Verificarea tronsonului 2 la presiune exterioara:
N
t 2=10,36 N−80 ; q 2 43,16=kg/m ; R p 0,2 =551 ;
mm2
N
t 3=9,19 , N−80 ; q 3 38,69=kg /m; R p 0,2 =551 ;
mm2
pea3 =ρne ∙ g ∙ H 3
pea 3 355,23 ∙ 105

H 3= = =2220 m
ρne ∙ g 1600 ∙10
l 2=H−l1 −H 3=3890−1009−2220=681m
ρne
(
F ax =( q1 ∙l 1 ∙ g+ q2 ∙ l 2 ∙ g ) ∙ 1−
ρo )
− ρne ∙ g ∙ H 3 ∙ A 3
1600
F ax =( 52,09∙ 1009∙ 10+ 43,16 ∙681 ∙10 ) ∙ 1− ( 7850 )
−1600 ∙10 ∙ 2220∙ 0,019=−22405,71 N
2
F ax
pcor 3 =p ea3 ∙
(−Fax
2 ∙ A 3 ∙ R p 0,2 √
+ 1−3 ∙ (
2∙ A 3 ∙ R p 0,2 ))
53
2
pcor 3 =355,23∙
(−−22405,71
2 ∙ 0,019∙ 551∙ 10 6
√
+ 1−3 ∙
−22405,71
(
2∙ 0,019 ∙551 ∙10 6 ))
pcor 3 =355,60 ¯¿
peH3=2220= ρne ∙ g ∙H2 = 1600∙ 10∙ 2220 ∙10−5=355,20 ¯¿

pcor 3 > p ea3 =355,20 bar;
Verificarea tronsonului 2 la presiune interioară:
∆ piH 3=2220= p c −( ρam− ρg ) ∙ g ∙ H 3= pia 3
∆ piH 3=2220=505,7−( 1050−300 ) ∙ 10 ∙2220 ∙ 10−5=339,2 ¯¿

pia 3=399,2 ¯¿ ∆ piH 3, tronsonul se verifică la presiune interioară;
Verificarea tronsonului 2 la tracțiune:
G 2=q1 ∙ l 1 ∙ g+q 2 ∙ l 2 ∙ g=52,09 ∙1009 ∙ 10+43,16 ∙ 681∙ 10=819,50 kN ;
F sa 3=1319,42 kN >G2=819,50 kN ; tronsonul se verifică la tractiune;
l1 = 1009 m
l2 = 681 m
l 1 +l 2=1690 m
 Tronsonul 3
t3 = 9,19 mm, N – 80 ; L
Fsa3 = q1 ∙ l1 ∙ g + q2 ∙ l2 ∙ g + q3 ∙ l3 ∙ g
Fsa3 = 52,09 ∙ 1009 ∙ 10 + 43,16 ∙ 681 ∙ 10 + q3 ∙ l3 ∙ g
Fsa3 = F sa 2 + q3 ∙ l3 ∙ g
F sa 3−G2 (1319−819,50)∙ 103
l3 = = = 1291 m
q3 ∙ g 38,69 ∙ 10
l1 = 1009 m
l2 = 681 m
l3 = 1291 m
l4 = 3890 –1009-681-1291 =909 m
 Tronsonul 4
t4 =8,05mm,N-80; L ;
Fsa4 = q1 ∙ l1 ∙ g + q2 ∙ l2 ∙ g + q3 ∙ l3 ∙ g + q4 ∙ l4 ∙ g
Observație:
q1 ∙ l1 ∙ g + q2 ∙ l2 ∙ g + q3 ∙ l3 ∙ g + q4 ∙ l4 ∙ g = G2 + q3 ∙ l3 ∙ g + q4 ∙ l4 ∙ g = Fsa3 + q4 ∙ l4 ∙ g
Fsa4 = Fsa3 + q4 ∙ l4 ∙ g
54
F sa 4 −F sa3 (1123,42−1319) ∙ 103

l4 = = = -571,37 m
q4∙ g 34,23 ∙10
F sa 4=F sa 2
t4 =12,05, N-80
F sa 1−F sa 3 (18961−1319) ∙103
l4 = = = 1106,89 m
q1 ∙ g 52,09 ∙10
Se alege l4 =909 m
t4 =12,05, N-80
l1 = 1009 m
l2 = 681 m
l3 = 1291 m
l4 = 909 m
t 1 ∙l 1 +t 2 ∙ l 2+t 3 ∙ l 3 +t 4 ∙l 4 +t 5 ∙l 5
tm = =
H
12,05∙ 1009+11,51 ∙ 681+ 10,36∙ 1291+12,05 ∙909

t m= =11,39 m
3890
Die = De – 2·tm =155,02 mm

Masa totală a coloanei:
m= q1 ∙ l1 + q2 ∙ l2 + q3 ∙ l3 + q4 ∙ l4
m=52,09 ∙ 1009+ 47,62 ∙ 681 + 43,16 ∙1291 +52,09 ∙ 909
m=188,05 t
Greutatea coloanei in aer :
G= q1 ∙ l1 ∙ g + q2 ∙ l2 ∙ g + q3 ∙ l3 ∙ g + q4 ∙ l4 ∙ g
G= 1880,5 KN
ρ ne 1600
G’=G∙ 1− ( ρo )
=1880,5∙ 1−
7850(=1497,2 KN )
Fsa4 = 1761,71 KN>G’=1497,2 KN
L4=1049,05; t4=1,052mm;N-80;
55
L3=1171,13 ; t3=10,36;N-80;
L2=452,24∙; t2=11,51 mm;N-80;
L1=1287,573; t1=12,05mm; N-80;
Fig. 5.16. Profilul coloanei de exploatare
56
6. CIMENTAREA COLOANELOR
6.1. Stabilirea metodei de cimentare
Cimentarea sondelor se execută în următoarele scopuri principale: [1]

- Îmbunătățirea consolidării prin tubare;
- Împiedicarea circulației nedorite a fluidelor din spatele coloanei;
- Transmiterea sarcinilor axiale ale coloanei către masivul de roci, în urma aderenței
sistemului coloana-ciment-strat;
- Protejarea exteriorului burlanelor de actiunea agresiva a apelor subterane
mineralizate;
Cu alte cuvinte, o cimentare reușită înseamna o bună rezistență mecanica și o bună
etanșare a pietrei de ciment din spațiul inelar (mai exact spus: inelul de ciment trebuie să fie
uniform, rezistent, impermeabil, aderent atât la burlane cât și la rocile din jur).
Cimentările efectuate imediat după tubare se numesc cimentări primare, iar cele de
remediere se numesc cimentări secundare. La acestea trebuie adăugate unele cimentări
speciale și dopurile de ciment. [1]
Ca metoda de cimentare, se va utiliza cimentarea cu dopuri (normală).
Metoda cimentării cu dopuri este, la ora actuală, cea mai des utilizată. Ea se aplică în
cazul cimentării coloanelor întregi, pe toată lungimea acestora sau doar pe un anumit interval
(de la capătul inferior, spre suprafață).
Această metodă presupune utilizarea a două dopuri: unul se lansează înainte, iar al
doilea după pomparea laptelui de ciment. Primul este un dop cu membrană (membrana se
sparge în momentul când dopul ajunge pe niplul cu valvă, la o diferență de presiune de 15-20
bar), iar al doilea, dop masiv. Ele sunt fabricate dintr-un material ușor frezabil. În figura 6.1.
este prezentată, simplificat, schema cimentării cu două dopuri.
Pentru prevenirea contaminării pastei de ciment cu fluid de foraj și pentru
îndepărtarea cât mai bună, din spațiul inelar, a noroiului de către pasta de ciment, după
lansarea primului dop, se plasează un fluid de separare între paste de ciment și fluidul din
sondă (volumul acestui dop de fluid corespunde unei înălțimi, în spațiul inelar, de 150-200
m). Hotărât lucru: spre a favoriza deplasarea unui fluid de către altul, în spațiul inelar trebuie
„ajustați” anumiți parametrii, precum densitatea, reologia și viteza de curgere. [1]
57
Ca fluide de separare se folosesc: apa simplă, soluții saline, soluții acide sau bazice,
apa cu detergenți și dispersanți, fluide separatoare pe bază de petrol, suspensii, fluide tampon.
Cum, în majoritatea cazurilor, pasta de ciment are densitatea mai mare decat cea a
fluidului de refulare, ea tinde să revină în coloana. Fenomenul este împiedicat, pe de o parte,
de valva șiului, iar pe de altă parte (pentru siguranță) de valva niplului montată cu două, trei
burlane mai sus (pentru cazul înălțimilor mici de cimentare, niplul cu valvă este înlocuit cu
un simplu inel de reținere a dopurilor separatoare, numit și placă opritoare).
După ce pasta de ciment s-a întărit, pentru continuarea forajului aferent următoarei coloane
-dopurile, valva niplului de reținere, cimentul aflat dedesubtul ei și sabotul coloanei cu valva
lui- vor fi frezate cu ajutorul unei sape cu role (cel mai adesea).
Totuși, cimentarea cu două dopuri prezintă două dezavantaje semnificative:
 Durata mare a operației (după, pasta se pompează și noroiul de refulare) și presiunea
ridicată de la sfârșitul cimentării (diferența de densitate pasta de ciment – fluid de
foraj). Este și motivul pentru care, adeseori, se folosesc două tipuri de pastă: una, fără
adaosuri, în partea inferioară (unde este nevoie de o rezistență ridicată), iar mai sus o
pasta cu densitate mai redusă, care să asigure doar o bună etanșare (zisă de
„umplutură”) .
 În cazul unor strate cu gaze, se recomandă, adesea, o cimentare intarziată (metoda
orginală romanească). În esență, este vorba de o cimentare cu două dopuri, condusă în
așa fel încât durata operației să coincidă cu timpul admisibil de început de priză. După
oprirea pompării, pasta de ciment prizează foarte repede, formându-se o masă
omogenă ce nu va permite migrarea gazelor. [1]
58
6.2. Cimentarea coloanei de ancoraj
Dg
ρn
hd4
Hc
ρp
h
Fig. 6.2. Cimentarea coloanei de ancoraj
1. Adâncimea de cimentare:
Hc=Ha=500 m
2. Densitatea pastei de ciment:
ρp=1800 kg/m3
3. Volumul pastei de ciment:
π π π π
Vp= Ac∙Hc+Ai∙h = ∙(Dg2-Da2)∙Hc+ ∙Dia2∙h = ∙(k1∙Dsa2-Da2)∙Hc+ ∙Dia2∙h
4 4 4 4
k1=coeficient de cavernometrie => k1=1,2
h=20m;
Dia=Da-2t=0,4731-2∙0,01105=0,451
π π
Vp= ∙(1,2∙0,5812-0,47312)∙500+ ∙0,4512∙20
4 4
Vp=74,37 m3
4. Volumul fluidului de refulare:
π π
Vn= k2∙ Ai ∙(Ha - h)= k2∙ ∙Dia2 ∙(Ha - h)=1,03∙ ∙ 0,4512∙(500–20)
4 4
Vn=78,98 m3;
k2=coeficient de compresibilitate a noroiului, k2=1,03;
5. Cantitatea de material:
ρp= 1800 kg/m3 => 2 componenți (apă+ciment)
59
a) Unitar
v a + v c =1 m3 pastade ciment
{ v a · ρa +v c ∙ ρc =1∙ ρ p
=>
v a=1−v c [ m3 ap ă/m3 pasta de ciment ]

ρa −v c ∙ ρ a+ v c ∙ ρc =ρ p
ρ p −ρa 1800−1000
v c= = =0,372 [ m 3 ciment /m 3 pasta de ciment ]
ρc −ρ a 3150−1000
v a=1−0,372=0,628 [ m 3 ap ă/m3 pasta de ciment ]

m c =v c · ρc =0,372 ·3150=1171,8 Kg ciment /1 m3 past ă de ciment
mc =1,17 tone ciment
b) Totale
M c =masa total ă de ciment
M c =k 3·mc · V p
k 3=coeficient de pierderi de ciment , k 3=1,05
M c =1,05·1171,8 · 74,37=91504,10 Kg ciment=91,50 tone de ciment
M c =91,50 tone de ciment
V a =k 3· v a · V p
V a= 1,05·0,628·74,37= 49,03 m 3 ap ă
6. Numărul de autocontainere:
M c 91,50
N ac = = =9,15
M ac 10
N ac =10 autocontainere
M ac =10 ; 11 ;12 tone
Se alege: M ac =10 tone
7. Numărul de agregate de cimentare:
N ac 10
n agr= +1= +1=6 agregate de cimentare
2 2
8. Presiuni de pompare :
pp = pc + pd
pc = 0,012 Ha + 16
pc = 0,012 · 500 + 16 = 22 bar – este constantă pe tot parcursul operației de cimentare
60
π
Vi col = Ai ·Ha = D 2H
4 ia a
π
Vi col = 0,4512 · 500 = 79,87 m3
4
Vp =74,37 m3
Vp <Vi col
A) Începe pomparea pastei de ciment:
ρn
Fig. 6.3. Începutul pompării pastei de ciment

pp1 = pc + pd1
pd1 = 0
hd1 = 0
Vp = 0
1 (0; pc) => 1 (0 ; 22)
B) Sfârșitul pompării pastei de ciment:
ρpc
hd2
ρn
x
Fig. 6.4. Sfârșitul pompării pastei de ciment

pp2 =pc + pd2
pp2 = 22 – 30,25 = - 8,25 bar
pd2 = (ρni1 – ρp) g hd2
pd2 = (1 150 – 1 800) · 10 · 465,53 · 10-5
pd2 = - 30,25 bar
61
Vp
hd2 =
Ai
74,37
hd2 = = 465,53 m
0,159
V2 = Vp
V2 = 74,37 m3
2(Vp ; pp2) => 2(74,37 ; -8,25)
C) Pasta de ciment ajunge la șiu:
ρn
ρpc
hd3=hd2
Fig. 6.5. Pasta de ciment ajunge la șiu
pp3 = pc + pd3
pd3 = pd2 => pp3 = pp2
V3 = Vi col
V3 = 79,87 m3
3(Vi col; pp3) => 3(79,87;- 8,25)
D) Sfârșitul operației de cimentare:
ρn
hd4=hc-h
ρpc
Fig. 6.6. Sfarșitul operației de cimentare
pp4 = pc + pd4 = pmax

pp4 = 22 + 31,2
pp4 = 53,2 bar
62
pd4 = (ρp – ρna) g hd4

pd4 = (1 800 – 1 150) · 10 · 480 · 10-5
pd4 = 31,2 bar
hd4 = Hc – h
hd4 = 500 – 20 = 480 m
V4 = Vp + Vn
V4 = 74,37 + 78,98 = 153,35 m
4(Vp + Vn; pp4) => 4(153,35; 53,2)
Fig. 6.7. Graficul de cimentare pentru coloana de ancoraj

9. Alegerea agregatelor de cimentare:
Tabel 6.1. Caracteristicile agregatului A.C.-350, dpist = 115
mm
Viteza Presiunea agregatului, pa Debitului agregatului, Qa
- bar l/min
I 210 372
II 110 700
III 60 1265
10. Timpul de cimentare:

Tc = Tp+Td +Tn
Td = 15…20 min
Td = 15 min
V p+ V n ( 74,37+78,98 ) 10 3
Tp + Tn = = =121,22 min
Q III
agr 1265
Tc=121,22+15=136,22 min
11. Timp de pompabilitate:
63
Tp min = 1,5· Tc=1,5·136,22= 204,33 min

Tp max = 1,5 ·Tp min=1,5· 257,23= 306,50 min
6.3. Cimentarea coloanei intermediare 1
100…150m
Ha
Hi
Fig. 6.8. Cimentarea coloanei intermediare 1
Hc = Hi1 - Ha + 100
Hc = 1500 – 500 + 100 = 1100 m
2. Densitatea pastei de ciment:
ρp min < ρp < ρp max
ρp min = ρni1 + (100…300) kg/m3
ρp min = 1150+ 250 = 1400 kg/m3
ρp max = ρp fis – 200 kg/m3
Γ fisi H i 1−ρ¿1 g(H i 1−H c )
ρp fis =
g Hc
0,177 ∙105 ∙ 1500−1150 · 10(1500−1100)

ρp fisi1 = = 1995,45 kg/m3
10 · 1100
ρpmax =1995,45 kg/m3
1400 < ρp < 1995,45
ρp = 1800 kg/m3
64

π π π π
Vp = Ae He + Ai h = (Dg2 – Di12) Hc + Dii12 h = (k1 Dsi12 – Di12) Hc + Dii12 h
4 4 4 4
π π
Vp = (1,20 · 0,44452 – 0,33972)·1100+ (0,31851)2 ·20
4 4
3
Vp = 106,73 m

Vn = k2 Ai (Hi1 – h)
π
Vn = 1,03 · 0,318512 (1500 – 20) = 162,49 m3
4
Vn = 121,46 m3
5. Cantități de material:
ρp = 1800 kg/m3 ϵ (1701; 1 900)
ρc = 3 150 kg/m3
ρa = 1 000 kg/m3
a) Unitar
{ v a · ρa +v c ∙ ρc =1∙ ρ p
=>
va = 1- vc
ρa - vc ρa + vc ρc = ρpc
ρ −ρ
v c= p a
ρc −ρ a
1800−1000
v c=
3 150−1000
vc =0,372 m3 ciment /1 m3 pasta de ciment
mc = vc ρc
mc = 0,372 · 3 150 = 1171,8 kg ciment /1 m3 pastă de ciment
mc = 1171,8 kg ciment /1 m3 pasta de ciment
va = 1 – 0,372 = 0,628 m3 apă /1 m3 pastă de ciment
b) Totale:
M c =h3 ∙ m c ∙V p
Mc = 1,05 · 1171,8 · 106,73 = 131319,52 kg ciment
Mc = 131,31 tone de ciment
V a =k 3 ∙ v a ∙ V p
Va = 1,05 · 0,628 · 106,73 = 70,37 m3 apa
Va = 70,37 m3 apă
6. Numarul de autocontainere:
Mc
Nac =
M ac
65
Mac = 10…12 tone
M c 131,31
n ac= = =10,94=11 autocontainere
M ac 12
7. Numarul de agregate de cimentare:

nac
n agr = +1
2
11
nagr = + 1 = 6,5 agregate de cimentare
2
nagr = 7 agregate de cimentare
8. Presiuni de pompare:
p p = p c + pd
pc = 0,012 Hi1 + 16
pc = 0,012 · 1500 + 16 = 34 bar – este constantă pe tot parcursul operatiei de cimentare
π
Vi col = Ai ·Hi1 = Dii12 Hi1
4
π
Vi col = 0,318512 · 1500 = 119,51 m3
4
Vi col = 119,51 m3
Vp = 106,73 m3
Cazul Vp >Vicol
A) Începe pomparea pastei de ciment:
ρn
Fig. 6.9. Începe pomparea pastei de ciment-Coloana intermediară 1

pp1 = pc + pd1
pd1 = 0
hd1 = 0
Vp = 0
1(0 ; pc) => 1(0 ; 34)
B) Sfârșitul pompării pastei de ciment:
66
ρpc
hd2
ρn
x
Fig. 6.10. Sfârșitul pomăîrii pastei de ciment-Coloana intermediară 1
pp2 = pc + pd2
pp2 = 34 – 87.15 = - 53,15 bar
pd2 = (ρni1 – ρp) g hd2
pd2 = (1 150 – 1 800) · 10 · 1340,82· 10-5
pd2 = - 87,15 bar
Vp
hd2 =
Ai
106,73
hd2 = = 1340,82 m
0,0796
V2 = Vp
V2 = 106,73 m3
2 (Vp; pp2) => 2(106,73 ; -53,15)
C) Pasta de ciment ajunge la șiu:
ρn
ρpc
hd3=hd2
Fig. 6.11. Pasta de ciment ajunge la șiu--Coloana intermediară 1
pp3 = pc + pd3
pd3 = pd2 => pp3 = pp2
V3 = Vi col
V3 = 119,51 m3
3 (Vicol; pp3) => 3(119,51; - 53,15)
D) Sfârșitul operației de cimentare :
67
ρn
hd4=hc-h
ρpc
Fig. 6.12. Sfârșitul operației de cimentare--Coloana intermediară 1
pp4 = pc + pd4 = pmax

pp4 = 34 + 76,70
pp4 = 110,70 bar
pd4 = (ρp – ρna) g hd4
pd4 = (1 800 – 1 150) · 10 · 1180· 10-5
pd4 = 76,70 bar
hd4 = Hc – h
hd4 = 1100 – 20 = 1180 m
V4 = Vp + Vn
V4 = 106,73 + 121,46 = 228,19 m
4(Vp + Vn ; pp4) => 4(228,19 ; 110,70)
Fig. 6.13. Graficul de cimentare pentru coloanal intermediară 1
9. Alegerea agregatelor de cimentare
paII > pmax ; 110> 69,85
Se alege AC-350A cu caracteristicile menționate în tabelul 6.1.
68
Q aI real =1012l /min
pagr = 60 bar
Qagr = 1265 l/min
10. Timpul de cimentare
T c =T p +T d +T n
T d=15 …20 min ¿ 15 min
VIII=195 m3
VII=32 m3
VI= 1,19 m3
∑ V i V III V II VI 195 32 1,19

T p+ T n = = + + = + + =241,60 min
QIII II I
Q agri agr Qagr Qagr 1012 700 372
T c =15+241,60=256,60min
Fig. 6.14. Calculul timpului de cimentare

Din motive legate de aspect, nu am reprezentat pe grafic si pomparea fluidelor cu
treapta 1.
11. Timpul de pompabilitate
T p min =1,5∙ T c =1,5∙ 256,60=384,9 min
T p max=1,5 ∙ T p min =1,5 ∙ 384,9=577,35 min
69
6.4. Cimentarea coloanei intermediare 2 (lainer)
Hc = Hi2 – Hi1 + 100
Hc = 2000 – 1500 + 100 = 600 m
2. Densitatea pastei de ciment :

ρp min < ρp < ρp max
ρp min = ρni2 + (100…300) kg/m3
ρp min = 1350+ 200 = 1550 kg/m3
ρp max = ρp fis – 200 kg/m3
Γ ∙ H −ρ g(H i 2−H c )
ρ pfis = fisi 2 i 2 ¿2
gHc
1,85 ∙105
2000−1 350· 10(2000−600)
10
ρ pfis = =3016,66 kg/m3
10· 600
ρpmax = 3016,66 kg/m3
1550< ρp < 3016,66
ρp = 1600 kg/m3

π π π π
Vp = Ae He + Ai h = (Dg2 – Di22) Hc + Dii22 h = (k1 Dsi22 – Di22) Hc + Dii22 h
4 4 4 4
π π
Vp = (1,20 · 0,31122 – 0,24452) · 600 + 0,230662 ·20
4 4
3
Vp = 27,42 m

Vn = k2 Ai (Hi2 – h)
π
Vn = 1,03 · 0,230662 (2000 – 20)
4
Vn = 85,21 m3
70
6.5. Cimentarea coloanei de exploatare în regim turbulent
Date inițiale:
 Diametrul exterior al coloanei de exploatare, De= 7 in= 177,8 mm;

 Grosimea de perete calculată ca medie ponderată cu adancimea, tmed= 11,39 mm;
 Adancimea finală a sondei: H= He= Hsd= 3890 m;
 Diametrul exterior al coloanei precedente (intermediare), Di2= 95/8 in= 244,5 mm;
 Adancimea de fixare a coloanei precedente: Hi2=2000 m;
 Diametrul sapei pentru coloana de exploatare: Dse= 215,9 mm;
 Diametrul interior al coloanei intermediare: Dii2m= 230,66 mm;
 k1= kcav= 1,2; (coeficientul de cavernometrie)
 Grosimea dopului de ciment, h=20m;
 Adancimea unui strat posibil de a se fisura: Hs = He-200 =3690 m;
 Gradientul de fisurare: Γfis=0,195 bar/m;
 Densitatea noroiului pentru coloana de exploatare: ρne= 1600 kg/m3
 Vascozitatea plastică a noroiului pentru coloana de exploatare, ηpn= 17 cP= 17∙10-3 N∙s/m2
 Tensiunea dinamică de forfecare a noroiului pentru coloana de exploatare, τ0= 12 N/m2
Hc= H – Hi2 + 200= 3890 – 2000 + 200= 2090 m
2. Densitatea pastei de ciment și proprietățile reologice ale pastei:
ρpmin < ρp < ρpmax
ρpmin= ρne + (100…300) kg/m3= 1600 + 200= 1800 kg/m3
ρpmax= ρpfis – 150 kg/m3= 2283,33-150= 2133,33 kg/m3
pfisi2= Γ fise ∙ H s= ρpfis∙g∙[Hs – (H – Hc)] + ρne∙g∙(H – Hc) =>
( H −H ¿¿ c)
ρ p fis=Γ fis ∙ H s−ρn e · g· ¿
g·¿ ¿
71
0,195 ∙105 ∙3690−1600 ∙10 ∙(3890−2090)

ρ p fis= =2283,33 kg/m 3
10 ∙[ 3690−(3890−2090)]
Se alege ρp= 1900 kg/m3
Ciment S2-RS
ηpp= 316,01∙ρp – 522,85= 316,01 ∙1,9 – 522,85= 77,56 cP= 77,56∙10-3 N∙s/m2
τ0= 213,08∙ρp – 370,19= 213,08 ∙1,9 – 370,19= 34,66 N/m2
3. Volumul de pastă de ciment
Vp= Aen∙(H – Hi2) + Aet∙[Hc – (H – Hi2)] + Ai∙h
π 2 2 π 2 2
Aen= ∙( Dg −D e )= ( 0,23650 −0 ,1778 )= 0,019 m2
4 4
Dg= √ k 1∙Ds= √ 1,2∙215,9 = 236,50 mm
π 2 2 π 2 2
Aet= ∙( D ii2 m −D e )= ∙ ( 0,23066 −0 , 1778 )= 0,016 m2
4 4
π 2 π 2
Ai= ∙ Die = ( 0,15502 )= 0,018 m2
4 4
Vp= 0,019∙(3890– 2000) + 0,016∙[2090 – (3890– 2000)] + 0,018∙20= 39,47 m3
4. Cantități de material:
Dacă ρp ≤ 1700 kg/m3 => paste ușoare (apă + ciment + cenușă)
Dacă 1701 ≤ ρp ≤ 1900 kg/m3 => paste normale/obișnuite (apă + ciment)
Dacă ρp > 1900 kg/m3 => paste grele
În cazul nostru ρp= 1900 kg/m3 => paste obișnuite (apă + ciment)
a) Unitar
{ v a · ρa +v c ∙ ρc =1∙ ρ p
=>
va = 1- vc
ρa - vc ρa + vc ρc = ρpc
ρ p−ρ a 1900−1 000
vc = = =
ρ c −ρa 3150−1 000
vc =0,418 m3 ciment /1 m3 pasta de ciment
ρa= 1000 kg/m3
ρc= 3150 kg/m3
mc = vc ρc
mc = 0,418 · 3150 = 1316,7 kg ciment /1 m3 pasta de ciment
va = 1 – 0,418 = 0,582 m3 apa /1 m3 pasta de ciment
b) Totale:
72
Mc = k3 mc Vp
Mc = 1,05 · 1316,7 · 39,47 = 54568,65 kg ciment
Mc = 54,56 tone de ciment
Va = k3 va Vp
Va = 1,05 · 0,582 · 39,47 = 24,12 m3 apa
Va = 24,12 m3 apa
5. Numărul de autocontainere cu capacitatea de 10 tone:

M c 54,56
n ac= = =4,54=5 autocontainere
M ac 12
Mac= 12 tone
6. Volumul dopului separator cu o înălțime în spațiul inelar de 200m:
Vs= Aen∙hs= 0,019 ∙200= 3,8 m3
ρn= 1600 kg/m3 < ρs < ρp= 1900 kg/m3
Se alege ρs= 1700 kg/m3
ηps= 26∙10-3 N∙s/m2
τ0s= 7,5 N/m2
k3= 1,03 (coeficientul de compresibilitate a noroiului)
Vnr= k3∙Ai∙(H – h)= 1,03∙0,018∙(3890 – 20)= 71,74 m3
8. Volumul interior al coloanei:
Pentru Qp:
Vicol= Ai∙H= 0,018∙ 3890= 70,02 m3
Vicol= 70,02 m3 > Vp= 39,47 m3
9. Debitul de pastă și debitul de noroi

Tabel 6.3. Agregatul de cimentare ACF-700; dplanger= 100 mm; ηv= 80 %
Viteza Qagr, l/min Qagr-real=0,8∙Qagr pa, bar
VI 555 444 160
VII 753 602,4 120
602,4
Qagr-real= 602,4 l/min= = 10,04 %= 10 l/s Două autocontainere la un agregat de
60
Qp
cimentare. n agr = =2;
Q agrreal
Qp= 2∙Qagr-real= 2∙10= 20 l/s

Pentru Qn:
73
τ op ∙ ( Dg −D )2 ∙ ρ p
He=
η2pp
34,66 ∙(0,2365−0,1778)2 ∙1900

He= =37723
(77,56 ∙10−3)2
Recr= 4900
η pp ∙ R ecr 77,56 ∙10−3 ∙ 4900
v cr= = =3,4 m/s
( D g−D ) ∙ ρ p (0,2365−0,1778) ∙ 1900
Qn= Qcr= Aen∙vcr= 0,019 ∙3,40= 64,60 l/s

Pentru curgerea turbulentă se limitează valoarea lui Qn= 30 l/s
Se admite:
Vs= 3,8 m3; Qs= 10 l/s (un agregat)
Vp= 39,47 m3; Qp= 20 l/s (un agregat)
Vn= 71,74 m3; Qn= 30 l/s
Pentru a stabili presiunea în diversele puncte ale circuitului, se va folosi formula Darcy-
Weissbach:
v2 l
∆ p=ʎ ∙ ∙ ∙ ρ;
2 d ech
Unde:
- ʎ - coeficient de rezistență hidraulică, ʎ =ʎ ( ℜ; Bi ) ;
- Re – Numărul Reynolds,
v ∙ d ech ∙ ρ
ℜ= ;
ηp
- Bi - Numărul Bingham ,
τ 0 ∙ d ech
Bi= ;
v ∙ ηp
- dech – Diametrul echivalent ;
Tabel 6.4. Caracteristicile fluidelor

Debitul l/s 10 20 30
Spațiul - Interior Exterior Interior Exterior Interior Exterior
Viteza m/s 0.555 0.588 1.110 1.17 1.66 1.76
Re 8097.515294 8578.989 16195.03 6132.452 24219.6 25678.61
Bi 197.163752 66.85474 98.58188 33.59879 65.91921 22.33556
Fluid de Regim laminar laminar laminar laminar laminar turbulent
foraj
λ 0.25 0.08 0.07 0.071 0.03 0.029
pm 1.1 2.3 4.3
Fluid Re 5625.437308 2141.066 11250.87 4260.285 16825.63 6408.634
separato Bi 80.57172557 27.32045 40.28586 13.73028 26.93814 9.127513
r Regim laminar laminar laminar laminar turbulent turbulent
λ 0.16 0.19 0.043 0.055 0.028 0.033
74
pm 1.125 2.4 4.525

Re 2107.640407 802.1773 4215.281 1596.169 6303.933 2401.075
Bi 124.820382 42.32438 62.41019 21.27072 41.73212 14.14019
Pasta de Regim laminar laminar turbulent laminar turbulent turbulent
ciment
λ 0.55 0.69 0.16 0.24 0.023 0.029
pm 1.175 2.6 4.975
10. Viteza de curgere

Interior:
Q p 20∙ 10−3
Pasta de ciment: vip=
Ai
= = 1,11 m/s
0,018
Qs 10∙ 10−3
Fluid separator: vis=
Ai
= = 0,555 m/s
0,018
Q n 30∙ 10−3
Fluid de foraj: vin=
Ai
= 0,018 = 1,66 m/s
A en ∙( H−H i 2 )+ A et ∙ H i 2 0,019∙( 3890−2000)+0,016 ∙ 2000

Aemed=
H
= 3890
= 0,017 m2
dech==D-2t=177,8-2 ∙11,39=155,02 mm
Exterior:
Qp 20∙ 10−3
Pasta de ciment: vep= = = 1,17 m/s
A emed 0,017
Qs 10∙ 10−3
Fluid separator: ves=
A emed
= = 0,588 m/s
0,017
Qn 30∙ 10−3
Fluid de foraj: ven=
A emed
= 0,017
= 1,76 m/s
D g ∙ ( H−H i 2 ) + D ii 2 ∙ H i2
D emed =
H
0,2365 ∙ ( 3890−2000 ) +0,23066 ∙ 2000
D emed = =233,49 mm
3890
Dech= Demed – De= 233,49 –177,8= 55,69 mm
11. Presiunea la manifold

pm= 0,7 + 10∙ρ∙Q2 ; ρ[kg/m3], Q[m3/s]
Debitul se împarte la 2. Se folosesc 2 conducte colectoare până la capul de cimentare.
75
Fluidul de foraj:
30∙ 10−3 2
pm= 0,7 + 10∙ρn∙Q2= 0,7 + 10∙1600∙( ) = 4,30 bar
2
20 ∙10−3 2
pm= 0,7 + 10∙ρn∙Q2= 0,7 + 10∙1600∙( ) = 2,30 bar
2
10∙ 10−3 2
pm= 0,7 + 10∙ρn∙Q2= 0,7 + 10∙1600∙( ) = 1,10 bar
2
Fluidul separator
30∙ 10−3 2
pm= 0,7 + 10∙ρs∙Q2= 0,7 + 10∙1700∙( ) = 4,525 bar
2
20 ∙10−3 2
pm= 0,7 + 10∙ρs∙Q2= 0,7 + 10∙1700∙( ) = 2,40bar
2
10∙ 10−3 2
pm= 0,7 + 10∙ρs∙Q2= 0,7 + 10∙1700∙( ) = 1,125 bar
2
Pasta de ciment
30∙ 10−3 2
pm= 0,7 + 10∙ρp∙Q2= 0,7 + 10∙1900∙( ) = 4,975 bar
2
2 20 ∙10−3 2
pm= 0,7 + 10∙ρp∙Q = 0,7 + 10∙1900∙( ) = 2,6 bar
2
10∙ 10−3 2
pm= 0,7 + 10∙ρp∙Q2= 0,7 + 10∙1900∙( ) = 1,175 bar
2
Lungimi de fluide Presiunea

Debitu
Momentul interior exterior
l pp pcap-col pfis
ln ls lp hn hs hp
- l/s m m m m M m bar bar Bar
1.Începe pomparea
10 3890 0 0 3890 0 0 74,12 73,02 472,07
fl.separator
2.Sfârșitul pompării
10 3690 211 0 3890 0 0 17,96 16,86 472,07
fl. separator
3.Începe pomparea 250,9

20 3690 211 0 3890 0 0 253,53 584
pastei de ciment 3
4.Sfârșitul pompării 219 119,3

20 1486 211 3890 0 0 121,96 584
pastei de ciment 3 6
5.Începe pomparea 219 148,3

30 1486 211 3890 0 0 220,16 690,54
noroiului de refulare 3 1
6.Pasta de ciment 219 201,9

30 1697 0 3690 200 0 252,30 690,54
ajunge la șiu 3 0
7.Sfârșitul operației 490,0
30 3870 0 20 1600 200 2090 425,68 766,58
de cimentare 8
76
Vs 3,8
ls= = = 211 m (interior)
Ai 0,018
V p 39,47
lp= = = 2193 m (interior)
Ai 0,018
ln=3890– (211+ 2193) = 1486 m (interior)
 Pasta ajunge la șiu

Vs 3,8
h s= = =224 m ( exterior )
A e med 0,017
h s ≅ 200 m
l n=3890 – 2193= 1697 m (interior)

h n=3890−200=3690 m (exterior)
 Sfârșitul operației de cimentare
h s ≅ 200 m(exterior)
h p =H c =2090 m(exterior)
h n=3890−200−2090=1600 m (exterior)
l n=3890 – 20 =3870 m (interior)
l p=20 m
1. Începe pomparea fluidului separator:
ρn
pfis1
Fig. 6.15. Începe pomparea fluidului separator-Coloana de exploatare

V 1=0
l
Q 1=10
s
p p 1= pc 1 + p d 1 + pm 1 s
pd 1 =0
pm 1 s=1,125 ¯¿
pc 1= pc 1∫ ¿+ p ¿
c1 ext
77
pc 1∫ ¿= λ v 2¿ l n
∫ ·¿
· · ·ρ
n
2 d ech n
2
pc 1∫ ¿=0,25 ¿·· 0,555 · 3890 ·1600·10−5 = 15,45 bar
2 0,15502
v 2en hn
pc 1 ext =λ extn ·· · · ρn
2 De med−D
2
pc 1 ext =0,08 ·· 0,588 · 3890 ·1600·10−5 = 15,45 bar
2 0,05569
p p 1=15,45+15,45+1,125=32,025 ¯¿
Primul punct al graficului 1(0;32,025)
pcap col = p p 1− pm 1 s =32,025−1,125=30,9 ¯¿
' '' v2en Hs

pfis 1=p fis 1 +pfis 1 =ρn ∙ g ∙ H s +ʎ extr ∙ ∙ ∙ρ ;
2 Demed −D n
−5 0,588 2 3690 −5
pfis 1=1600· 10 ·3690 · 10 +0,08 · · · 1600· 10
2 0,05569
pfis 1=605,85 ¯¿
2. Sfârșitul pompării fluidului separator:
Fig. 6.16. Sfârșitul pompării fluidului separator

V 2=V s=3,8 m 3 ;
l
Q 2=10 ;
s
p p 2= pc 2 + pd 2 + pm 2 s
pm 2 s =p m 1 s=1,125 ¯¿
78
p v 2is l s v l
2
c 2 ∫ ¿= ʎ ints ∙ ∙ ∙ ρ s +ʎ intn ∙ ¿ ∙ n ∙ ρ n ;¿
2 Die 2 Die
p 0,5552 211 −5 0,555 2 1697 −5
c 2 ∫ ¿=0,16 · 1700· 10 +0,25 · ∙ ·1600 ·10 ¿
2 0,15502 2 0,15502
Pc2 int=7,31 bar

v 2en hn
pc 2 ext =λ extn · · · ρn
2 D emed −D
0,5882 3890
pc 2 ext =0,08 · · ·1600·10−5 =
2 0,05569
Pc2 ext=15,45 bar
pd 2=( ρ n−ρs )· g ·l s=(1600-1700)· 10· 211 · 10−5= -2,11 bar
p p 2=7,31+15,45−2,11+1,125=21,77 ¯¿
Al doilea punct al graficului 2(3,8; 21,77)
pcap coloan ă 2= p p 2− pm 2 s =21,77−1,125=20,65 ¯¿
pfis 2= pfis 1=605,58 ¯¿
3. Începe pomparea pastei de ciment:
Fig. 6.17. Începe pomparea pastei de ciment

V 3=V s=3,8 m3
79
l
Q3=20 ;
s
p p 3= p c3 + pd 3 + pm 3 p
pd 3 = pd 2=−2,11 ¯¿
pm 3 p=2,6 ¯¿
v2is l s v 2¿ l n ρ v 2en Hs
pc 3=λ∫ s · · · s+λ∫ n · · · n + λ ext n · · D −D · ρn
ρ
2 Di 2 Di 2 emed
1,110 2 211 −5 1,1102 3690 −5

pc 3=0,043 · · · 1700· 10 +0,07 · · ·1600 · 10
2 0,15502 2 0,05569
pc 3=¿97,84 bar
p p 3=97,84−2,11 +2,6=98,33 ¯¿
Al treilea punct al graficului 3(3,8; 98,33)
pcap col 3= p p 3− pm 3 =98,33−2,6=95,73
pcap col 3 =95,73 ¯¿
v 2en Hs
pfis 3=ρn ∙ g ∙ H s+ λ ext n · · · ρn
2 D emed −D
1,1702 3690
−5
pfis 3=1600 ·10 · 3690· 10 +0,071 · · ·1600·10−5
2 0,05569
pfis 3=641,91 ¯¿
4. Sfârșitul pompării pastei de ciment:
Fig. 6.18. Sfârșitul pompării pastei de ciment
80
V 4 =V p +V s =3,8+39,47=43,27 m 3 ;
l
Q 4 =20 ;
s
p p 4 = pc 4 + pd 4 + pm 4
pd 4=¿ - ρ p ¿·g·l p+¿- ρ s ¿·g·l s
pd 4=( 1600−1900 ) · 10 ·2193 · 10−5 + ( 1600−1700 ) · 10 ·211 · 10−5

pd 4=−67,9 ¯¿
pm 4 = pm 3=2,6 ¯¿
v2ip l p v 2is l s v 2¿ l n v 2en hn

(
pc 4 = ʎ intp ∙ ∙
2 D ie
∙ ρ p+ ʎ ints ∙ ∙
2 D ie
∙ ρs + ʎ intn ∙ ∙
2 D ie )
∙ ρn + ʎ extn ∙ ∙ ∙ρ ;
2 D emed −D e n
1,1102 2193 −5 1,110 2 211 −5 1,1102 1486

pc 4 =0,16 · ∙ 1900∙ 10 + 0,043· ∙ ∙ 1700 ∙10 + 0,07 · + ∙1600 ·10
2 0,15502 2 0,15502 2 0,15502
pc 4 =¿ 88,03 bar
p p 4 =88,03−67,9+ 2,6=22,73 ¯¿
Al patrulea punct din grafic, 4(43,27 ;22,73)
pcap col 4=22,73−2,6=20,13 ¯¿ ;
pcap col 4= 20,13;
pfis 4= p fis 3=641,91 ¯¿;
5. Începe pomparea noroiului de refulare:
Fig. 6.18. Începe pomparea noroiului de refulare
V 5=V 4=43,27 m 3;
l
Q 5=30 ;
s
81
p p 5= p c5 + pd 5 + pm 5
pd 5 = pd 4=−67,9 ¯¿;
pm 5=4,3 ¯¿;
v 2ip l p v2 l v2 l v2 hn
(
pc 5= ʎ intp ∙ ∙
2 Die 2 Die 2 Die )
∙ ρ p + ʎ ints ∙ is ∙ s ∙ ρ s +ʎ intn ∙ ¿ ∙ n ∙ ρn +ʎ extn ∙ en ∙ ∙ρ ;
2 D emed −De n
1,662 2193 1,662 1,662 1486
[(
pc 5= 0,0023 ∙ ∙
2 0,15502
∙1900 ∙ 10−5 +0,028 ∙ ∙
211
2 0,15502
∙1700 ∙ 10−5 +0,03 ∙ ∙
2 0,15502
∙1600 ∙ 1
pc 5=65,94 bar
p p 5=65,94−67,9+ 4,3=2,34 ¯¿
p p 5=¿ 2,34 bar
Al cincilea punct din grafic, 5(43,27; 2,34);
pcapcol 5=2,34−67,9=−65,56 ¯¿
pcapcol 5=0
v 2en hn
pfis 5=ρn ∙ g ∙ H s+ λ ext n · · · ρn
2 D emed −D
1,76 2 3690
−5
pfis 5=1600 ∙10 ∙ 3890∙ 10 +0,029 · · ·1600·10−5 =670,01 bar
2 0,05569
pfis 5=670,01 bar
6. Pasta de ciment ajunge la șiu:
Fig. 6.19. Pasta de ciment ajunge la șiu
V 6=V ∫ col =70,02 m 3;
Q 6=30l / s
p p 6= p c6 + pd 6+ p m 6;
pd 6=¿- ρ p ¿·g·h s+¿- ρ p ¿·g·(l p−hs ¿
82
pd 6=( 1700−1900 ) · 10· 200 ·10−5 + ( 1600−1900 ) ·10 ·(2193−200)· 10−5

pd 6=−63,79 ¯¿
pm 6 =4,975 ¯¿
v 2¿ l n v 2ip l p v 2es hs v 2en hn

(
pc 6= ʎ intn ∙ ∙
2 Die
∙ ρ n+ ʎ intp ∙ ∙
2 Die )(
∙ ρ p + ʎ exts ∙ ∙
2 Demed −D e
∙ ρs + ʎ extn ∙ ∙ ∙ρ
2 D emed −De n )
1,662 2193 1,662 1697 1,762
[(
pc 6= 0,023 ∙ ∙
2 0,15502
∙1900+ 0,03∙ ∙
2 0,15502
−5
∙ 1600 ∙ 10 + 0,033 ∙ ) ∙
200
(
2 0,05569
∙1700+0,029
pc6=66,49 bar
p p 6=66,49−63,79+ 4,975=7,67 ¯¿
Al saselea punct din grafic, 6(70,02; 7,67)
pcap col 6 =¿7,67−63,79=−56,11 ¯¿
pcap col 6 =0
pfis 6= pfis 5=670,01 bar
7. Sfărșitul operației de cimentare:
Fig. 6.20. Sfârșitul operației de cimentare

V 7=V p+ V s +V n=39,47+ 3,8+71,74=115,01 m3 ;
Q7=30 l/ s;
p p 7= p c7 + pd 7+ p m 7
pd 7 =¿- ρn ¿·g·( H c −h ¿ +¿- ρn ¿·g·h s ;
pd 7 =( 1900−1600 ) · 10· ( 2090−20 ) · 10−5 + ( 1700−1600 ) · 10 ·200 · 10−5=¿

pd 7 =64,1 ¯¿ ;
pm 7=4,975 ¯¿;
83
v 2¿ l n v2 l v2 hp v2 hS v2 h
(
pc 7= ʎ intn ∙ ∙
2 D ie 2 D ie )(
∙ ρn + ʎ intp ∙ ip ∙ p ∙ ρ p + ʎ extp ∙ ep ∙
2 Demed −D e
∙ ρ p + ʎ exts ∙ es ∙
2 D emed −D e
∙ ρ s+ ʎ extn ∙ en ∙
2 D emed
1,662 3890 1,662 1,762 2090

[(
pc 7= 0,03 ∙ ∙
2 0,15502
∙1600+ 0,023∙ ∙
20
2 0,15502
∙ 1900 ∙ 10−5 + 0,033 ∙ ∙
2 0,05569 ) (
∙1900+0,033
pc 7=¿ 76,74 bar

p p 7=76,74 +64,1+4,975=145,82 ¯¿;
Al șaptelea punct din grafic, 7(115,01; 145,82)
pcap col 7 =145,82+64,1=209,92 ¯¿
v 2ep ( H c −200 )
pfis 7=ρ p ∙ g ∙ ( H c −200 ) + ρs ∙ g ∙ hs+ ρn ∙ g ∙ hn+ λ ext p · · · ρ p+
2 D e med −D
v 2es hs v2 hn
+ λ ext s · · · ρ s+ λext n · en · · ρn
2 Demed −D 2 Demed −D
pfis 7=1900 ·10 · ( 2090−200 ) · 10−5 +1700 ·10 · 200· 10−5 +
1,7602 1890
+1600 ·10 · 1600 ·10 +0,029 · · ·1900· 10−5+
−5
2 0,05569
1,7602 200 −5 1,760 2 1600
+0,033 · · ·1700·10 +0,029 · · ·1600·10−5
2 0,05569 2 0,05569
pfis 7=701,82 ¯¿ ;
12. Durata operației de cimentare:
Vp Vn 39,47 71,74
T c= + + 15 min = + +15
Q p Qn 20∙ 10 ∙ 60 30∙ 10−3 ∙ 60
−3
T c =32,89+39,85+15=87,87 ≅ 88 min;
Vs 3,8
T s= = =¿ 6,33 min ≅ 7 min;
Qs 10∙ 10−3 ∙ 60
T c =88+7=95 min
13. Timpul de pompabilitate:
T p min =1,5· T c =1,5· 95=142,5 min;
T p max=1,5 · T p min =1,5 · 145,2=213,75 min;
84
85
CONCLUZII
Proiectul de diplomă cu tema „Proiectarea tehnologiei de foraj și a programului de

construcție al unei sonde pe structura Slătioarele” conține toți pașii necesari realizării unei
sonde în parametrii optimi, care mai târziu sa permită exploatarea rațională a zăcământului.
În cele 6 capitole ale proiectului au fost analizate cele mai importante aspectele ale
proiectării unei sonde, printre care: programul de construcție al sondei care cuprinde
programul de tubare și alegerea garniturii de foraj, programul de fluide, programul de
cimentare, dimensionarea garniturii de burlane.
Complexitatea proiectului reiese din multitudinea problemelor pe care trebuie să le
rezolve, în principal de problemele legate de: alegerea garniturii de foraj necesare realizării
traiectului găurii de sondă, alegerea oțelurilor pentru burlanele de tubare astfel încât acestea
să izoleze eficient formațiunile traversate, alegerea fluidelor de foraj și a cimenturilor.
86
Dificultățile de foraj sunt în general de natură geologică, obiectivă, mai rar de natură
geologo-tehnică, ele fiind determinate de caracteristicile fizice sau chimice ale unor roci
traversate de gaura de sondă și ale fluidelor din porii sau fisurile lor: sunt așa numite
formațiuni cu probleme.
Adeseori, dificultățile de foraj sunt provocare sau agravate de condițiile tehnice și
tehnologice, cum ar fi mărimea presiunii create în gaura de sondă, viteza de manevrare a
garniturii de foraj, fluidul de circulație folosit, tehnologia de lucru utilizată. Dificultățile
privind menținerea direcției sondei sunt determinate în mare măsură de natura rocilor
întâlnite, dar și de alcătuirea ansamblurilor utilizate.
Așadar, lucrarea de față al cărei scop a fost realizarea unei sonde în condiții de
siguranță maximă, și-a atins scopul, rezolvând pas cu pas fiecare lucru necesar specificat în
tema de proiectare.
BIBLIOGRAFIE
1. Avram, L., Elemente de tehnologia forării sondelor, Editura Universității Petrol-Gaze din
Ploiești, 2011;
2. Ionescu, M, Note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2020;
3. Macovei, N., Echipament de foraj, Editura Universității din Ploiești, 1996
4. Macovei, N., Tubarea și cimentarea sondelor, Editura Universității Petrol-Gaze din
Ploiești, 1998;
5. Macovei, N., Fluide de foraj și cimenturi de sondă, Editura Universității din Ploiești,
1993;
6. Macovei, N., Forajul dirijat - Ed. a-2-a, rev. , Editura Universității Petrol-Gaze din
Ploiești, 2014;
7. Macovei, N., Dificultăți, accidente și avarii în foraj, Editura Universității Petrol-Gaze din
Ploiești, 2010;
8. Macovei, N., Hidraulica forajului, Editura Tehnică, București, 1989;
87
9. Petre, M., Forajul Sondelor 1, note de curs, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, 2019;
10. Petre, M., Cristescu, M., Forajul sondelor și extracția petrolului, Editura Universității din
Ploiești, 2013;
11. Popescu, M.G., Fluide de foraj și cimenturi de sondă, Editura Universității din Ploiești,
2002;
12. Weaver, D.K., Practical Aspects of Directional Drilling, Wilshire Oil Company, Inc.,
Norwalk, Calif.; and Coast Line Drilling Company, Inglewood, Calif.;
13. https://petrowiki.org/Directional_drilling;
14. http://www.drillingformulas.com/wp-content/uploads/2014/12/Casing-Data-sheet.pdf
15. https://petrowiki.org/PEH:Drilling_Problems_and_Solutions
16. https://www.glossary.oilfield.slb.com/en/Terms/m/managed_pressure_drilling.aspx
17. http://www.drillingformulas.com/kick-tolerance-concept-and-calculation-for-well-design/
18. https://en.wikipedia.org/wiki/Well_control
19. https://petrowiki.org/Well_control
88

Proiect Foraj-Depresiunea Getica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Foraj-Depresiunea Getica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI

Dezvoltarea societății umane a fost și este dependentă de resursele naturale (apa

Datele inițiale de proiect sunt:

1.1. Situarea geografică

Zona este situată în Depresiunea Getică, în fața Carpaților Meridionali și se intinde de la

1.2. Stratigrafia și tectonica

1.3. Dificultăți în foraj

În principal dificultățile de foraj sunt datorate valorilor gradienților de presiune si

1.4. Variația gradienților de presiune: presiunea din pori, hidrostatică, de fisurare în

Valorilor gradienţilor de presiune şi fisurare ai formaţiunilor sunt legate pe de o parte de

1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2

Gradientul presiunii, bar/10 m

2. STABILIREA PROGRAMULUI DE CONSTRUCȚIE A SONDEI

2.1. Calculul diametrelor coloanelor și sapelor de foraj

Diametrul coloanei de exploatare se stabilește în funcție de debitul de fluid așteptat,

Fig. 2.1. Stabilirea diametrelor coloanei

Diametrul sapei, Ds, se calculează cu relația:

Fig 2.2. Stabilirea diametrelor sapelor a=3−5 mm ( sape cu role si diamante ) ;

a=2−4 mm ; (în calculele ce vor urma, se va

Astfel, în cele ce urmează, se vor face calculele de alegere a coloanelor, respectiv de

Di 2=9 5/ 8∈¿ 244,5 mm

Tabel 2.1. Diametrele coloanelor de burlane și ale sapelor de foraj

2.2. Adâncimile de fixare ale coloanelor de tubare

Fluidului de foraj i se atribuie, în prezent, următoarele roluri principale:

Fluidul de foraj trebuie să îndeplinească următoarele condiții: [5]

 să permită investigarea geofizică a rocilor și fluidelor conținute în porii lor;

3.1. Tipuri de fluide de foraj

Fluidele de foraj dispersate au la bază sistemul dispersat apă-argilă. Constituite din

Pentru : ρn =( 1201… ..1350 ) kg /m3, se consideră ρninitial =1200 kg/m 3 ;

3.2. Proprietățile fluidelor de foraj

fazele: particulele solide se depun, faza lichidă se separă la suprafață, emulsiile și

3.3. Calculul volumelor fluidelor de foraj

Intervalul corespunzator coloanei de ancoraj:

Fig. 3.1. Volumul obținut prin săparea intervalului

V na=Volum noroi ancoraj

Intervalul corespunzator coloanei intermediare 1:

Fig.3.2. Volumul obținut prin săparea intervalului

Intervalul corespunzator coloanei intermediare 2:

Fig. 3.3. Volumul obținut prin săparea intervalului

Intervalul corespunzător coloanei de exploatare:

Fig. 3.4. Volumul obținut prin săparea intervalului

V a 1000+ V arg 1000=265,11 ∙ 1000

-1500V arg = -39766,5→ V arg=26,511 m3

V a +V arg =V ¿1 V a +V arg =465,51

V a 1000+ V arg 1000=465,51 ∙ 1000

-1500V arg = -69826,5→ V arg=46,551 m3

V noroi initial +V b=V ¿ 2 V noroi initial +V b=310,14

V noroiinitial 1150+V b 1150=310,14 ∙ 1150

-2950V b= -62028→ V b=21,02 m3

m=V b b=21,02∗4100=86182kg=86,18 tone

V noroiinitial +V b=V ne V noroi initial +V b=401,16

V noroiinitial 1150+V b 1150=401,16∙ 1150

Vn initial=345,82 m3 noroi inițial

4. CALCULUL DE REZISTENȚĂ AL GARNITURII DE FORAJ

Garnitura de foraj reprezintă o succesiune de componente care realizează legătura

Prăjinile de foraj sunt țevi cu lungimea de aproximativ 9m, terminate la un capăt cu

Solicitările garniturii de foraj

Garnitura de foraj este supusă la tracțiune în următoarele situații:

4.1. Stabilirea lungimii si diametrelor garniturii de foraj

Pentru sapa lărgitoare Ds = 581 mm se aleg prăjini foraj cu diametrul exterior

Pentru sapa lărgitoare Ds =581 mm se aleg prăjini grele cu diametrul exterior

H=3890>3000 m→l ga=50 m

Pentru sapa Ds =171 /2 ∈¿444,5 mm se aleg prăjini foraj cu diametrul exterior