Proiect Foraj - Model

UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” PLOIEŞTI
FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

DEPARTAMENTUL FORAJUL SONDELOR, EXTRACŢIA
ŞI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR
PROIECTAREA PROGRAMULUI DE CONSTRUCŢIE AL UNEI

SONDE ÎN FORAJ
PE STRUCTURA MĂGURELE
Coordonator : Conf.dr.ing. Petre Maria
Student :
Specializare : Ingineria Petrolului și Gazelor
Grupa : 20109
Anul : IV
1
CUPRINS
Introducere
1. Geologia structurii
1.1. Considerații litostratigrafice și structurale
1.2. Gradienți de presiune și fisurare
1.3. Dificultăți întâlnite în timpul forajului
2. Stabilirea programului de tubare, coloanele de tubare
2.1. Calculul diametrelor coloanelor și al sapelor
2.2. Stabilirea adâncimii de fixare pentru coloana de tubare
3. Fluide de foraj
3.1. Tipuri de fluide de foraj
3.2. Proprietățile fluidelor de foraj
3.3. Calculul volumelor de noroi
3.4. Calculul cantității de materiale utilizate pentru prepararea și pomparea fluidului de
foraj
4. Garnitura de foraj
4.1. Stabilirea lungimilor și diametrelor garniturii de foraj
4.2. Calculul de rezistență al garniturii de foraj pentru intervalul forat corespunzător
coloanei de exploatare
Determinarea oțelului
5. Tubarea sondei
5.1. Calculul de rezistență al coloanei de ancoraj
5.2. Calculul de rezistență al coloanelor intermediare
5.3. Calculul de rezistență al coloanei de exploatare
6. Cimentarea coloanelor
6.1. Cimentarea coloanei de ancoraj
6.2. Cimentarea coloanelor intermediare
6.3. Cimentarea coloanei de exploatare în regim turbulent
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
2
Introducere
Dezvoltarea societății umane a fost și este dependentă de resursele naturale (apă

potabilă și industrială, combustibili fosili, hidrocarburi, cărbuni, minereuri). Plasarea acestora
în scoarța terestră, la adâncimi nu întotdeauna accesibile, a impus găsirea unor soluții pentru
identificarea și exploatarea lor. S-au dezvoltat, astfel, de-a lungul istoriei, tehnicile și
tehnologiile de foraj.
Astăzi, lucrările de foraj sunt folosite în mai multe domenii: cercetare geologică,
extracție de petrol și gaze, exploatarea apelor subterane, executarea de lucrări miniere (puțuri,
găuri de ventilație), cercetări geotehnice.
Sonda este o construcție minieră specială, de formă cilindrica, verticală sau înclinată,
caracterizată printr-un raport mare între lungime (adâncime) și diametru, executată cu
instalații speciale. Deschiderea de formă cilindrică, fără consolidare cu burlane, se numește
gaură de sondă. Partea superioară a unei sonde se numește gura sondei, iar partea inferioară,
talpa sondei . Gaura de sondă este delimitată lateral de peretele găurii de sondă.
Forajul cuprinde un complex de lucrări de traversare, consolidare și izolare a rocilor
traversate, necesar executării unei sonde. Este o operație de dislocare a rocilor și de evacuare
la suprafață a fragmentelor rezultate (detritus).
Forarea se execută cu ajutorul instalațiilor de foraj. Funcție de scopul urmărit,
instalațiile de foraj sunt de capacitate mare (sonde sau instalații grele de foraj) și instalații de
foraj de mică adâncime (sondeze sau instalații ușoare de foraj).
Dislocarea rocii în talpa sondei se execută cu instrumente speciale. Scopul executării
forajului impune modul în care se face dislocarea rocii în talpa sondei. Pentru forajele de
cercetare, care urmăresc obținerea unor eșantioane, dislocarea în talpa sondei se face circular,
cu ajutorul unui instrument numit cap de carotieră. În acest caz, vorbim de carotajul mecanic.
Dacă dislocarea în talpă este circulară, completă, instrumentul de dislocare se numește sapă.
Instrumentul de dislocare este antrenat cu ajutorul garniturii de foraj (prăjinilor de foraj), iar
detritusul este scos la suprafață de fluidul de foraj.
3
Tema proiectului : Proiectarea unei sonde pe structura Măgurele.
Adâncimea sondei proiectate : H = 4230 m.
Diametrul exterior al coloanei de exploatare : D = 51/2 in
Capitolul 1. Geologia structurii

1.1. Considerații litostratigrafice și structurale
Structura Măgurele este situată la 18 km N de Municipiul Ploiești și la 7 km N - V de
schela de foraj Boldești, pe teritoriul comunei Măgurele, aparținând administrației județului
Prahova.
Încadrată din punct de vedere morfologic în regiunea colinară a Munteniei, structura
amintită prezintă o altitudine cuprinsă între 200 - 400 m și o rețea hidrografică reprezentată de
râul Teleajen și pârâul Vărbilău, care traversează regiunea centrală a acesteia.
Sondele cele mai adânci săpate pe structura Măgurele, pe flancurile sudic și nordic
(scufundate) au evidențiat că sedimentele ce alcătuiesc coloana stratigrafică aparțin :
Miocenului, Helvețianului și Pliocenului.
Helvețianul a fost întâlnit pe toată structura sub Discordanța Meoțiană, prezența certă a
acestui etaj fiind atestată numai de sondele de la care s-au extras carote.
Meoțianul , primul etaj al Pliocenului s-a dispus discordant peste Helvețian și are
următoarele caracteristici :
 constituit în general din nisipuri și gresii marnoase în alternanță cu marne
nisipoase și argile și o grosime medie de aproximativ 100 m
 în cadrul sedimentar au fost separate trei complexe distincte : MII, Mint, MI
 prezintă variații de grosime pe flancul nordic aș structurii în sensul creșterii pe
direcția N - S și de la E - V.
Complexul MII este alcătuit din gresii calcaroase cenușii cu bobul fin până la grosier,
marne argiloase și grezoase. Grosimea complexului MII variază între 2 - 40 m pe flancul
sudic.
Complexul Mint este alcătuit din intercalații de nisip, gresii calcaroase, marne nisipoase
și argile și are o grosime medie de 10 - 17 m.
Complexul MI este dezvoltat pe întreaga structură și are în componență nisipuri
marnoase și calcaroase. Grosimea complexului MI este cuprinsă între 17 - 18 m pe flancul de
nord și are între 39 - 64 m pe cel de sud.
4
Ponțianul este alcătuit în general din marne nisipoase, marne argiloase. Sedimentele
acestui etaj au fost separate în cinci complexe notate de jos în sus : P1, P2, P3, P4, P5. Grosimea
lor este cuprinsă între 32 - 115 m P 2 și 55 - 215 m P3, iar grosimea totală a Ponțianului este
cuprinsă între 300 - 700 m.
Dacianul prezintă în structura sa nisip grosier și nisipuri marnoase și calcaroase. Uneori
stratele sunt foarte subțiri și au intercalații de cărbune. În baza Dacianului, a cărui grosime
este de 80 m a fost separată o formațiune nisipoasă considerată a sa.
Levantinul este etajul de sedimentare final. În alcătuire are gresii, marne, nisipuri,
conglomerate, pietrișuri, având o grosime cuprinsă între 800 - 2200 m.
Structura Măgurele propriu-zisă se prezintă sub forma unui anticlinal ușor boltit,
orientat pe direcția E - SE și V - SV și cu înclinarea axului structurii de la E la V.
Cele două flancuri ale structurii sunt separate de o falie majoră și prezintă caracteristici
deosebite.
Flancul nordic, relativ limitat din punct de vedere tectonic, cu căderi ale stratelor
cuprinse între 4 - 15 grade, este afectat de accidente tectonice transversale și longitudinale și
are altitudinea între 15 - 100 m.
Flancul sudic este puternic tectonizat prin intermediul unei falii longitudinale și coboară
cu înclinarea stratelor cuprinsă între 30 - 70 m. Amplitudinea accidentelor variază între 10 -
250 m.
Ținând de apropierea pe verticală a stratelor și a complexelor care prezintă interes din
punct de vedere a acumulărilor de hidrocarburi, faptul că hărțile structurale la diferite repere
sunt concordante la limita stratigrafică Ponțian - Meoțian a dus la concluzia ca este suficientă
prezența unei singure hărți structurale pentru celelalte complexe și strate productive.
1.2. Gradienți de presiune și fisurare

Analiza datelor furnizate de investigațiile geofizice și a celor obținute în timpul forajelor
sondelor de corelare au dus la următoarele concluzii :
 formațiunile capabile să închidă presiuni anormale sunt Ponțianul, Meoțianul și mai
puțin Sarmațianul;
 anomalia cu cel mai înalt grad de periculozitate este cea corespunzătoare părții
superioare a depunerilor din Ponțian;
Se poate observa că imediat după intrarea în marnele ponțiene își face apariția anomalia
de presiune cu amplitudinea maximă aparținând părții superioară a depunerilor din Ponțian.
5
În cadrul depunerilor ponțiene valorile gradienților de presiune pot crește la aproximativ
0,165 atm/m.
La o adâncime de aproximativ 3200 m se observă o creștere treptată cu un maxim în
depunerile Meoțiene, în care valorile gradienților de presiune pot varia în domeniul 0,135
atm/m - 0,150 atm/m și care se menține la valoarea maximă de 0,45 atm/m până la adâncimea
finală a sondei.
Evoluția gradienților de presiune și fisurare pentru sonda proiectată a fost figurată și a
avut la bază valoarea gradienților de presiune estimată.
Datele din zona sugerată sunt din sectorul nisipos cu o permeabilitate excesiv de mare,
deci pot apărea pierderi de circulație pentru fluidele de foraj mai mari decât cele admise.
Luând în considerare panta de creștere, sugerată de datele măsurătorilor de temperatură,
se poate estima pentru sonda proiectată temperatura la adâncimea finală între 100 °C - 110 °C.
1.3. Dificultăți întâlnite în timpul forajului

În Levantin și Dacian, pe unele structuri, au loc pierderi ale fluidului de foraj în partea
superioară a acestor etaje. Pentru prevenirea și remedierea acestor dificultăți se utilizează un
fluid de foraj ușor, cu filtrat ușor, în dreptul zonelor exploatabile.
În Ponțian au loc strângeri de gaură, tendințe de manșonare sau prindere a garniturii de
foraj. Pentru combatere se utilizează, în general, fluide de foraj tratate în mod special, pentru
evitarea umflării marnelor. Tot în Ponțian, pe unele structuri, se menționează gazeificări ale
fluidului de foraj și se întâlnesc gradienți mari de presiune și temperatură. Pentru remedierea
acestor dificultăți se recomandă îngreuierea fluidelor de foraj sau folosirea fluidelor tip
"inhibitiv de humat de calciu", cu greutăți specifice mari și stabile la temperaturi ridicate,
precum și folosirea unor burlane supradimensionate în grosime. De asemenea, în Ponțian, se
întâlnesc și tendințe naturale de deviere a găurii de sondă, pentru combaterea cărora se
folosesc ansambluri de fund cu stabilizatori.
În Meoțian se menționează pierderi ale fluidelor de foraj, mai ales în cazul zăcămintelor
de mică adâncime, depletate, precum și în unele noi. Pentru combaterea acestor dificultăți se
utilizează fluide de foraj ușoare, cu filtrate reduse, sau emulsie inversă, precum și materiale de
blocare.
Variațiile dese de facies, în special tendințele de marnizare întâlnite in Meoțian, ca și
înclinările mari ale stratelor, conduc la strângeri de gaură.
6
Datorită faptului că zăcămintele de țiței și gaze din Pliocen sunt, în general, în faza de
exploatare avansată, iar traversarea Miocenului impune folosirea fluidelor de foraj grele, pe
alte structuri Pliocenul este închis cu o coloană intermediară.
În Sarmațian s-au întâlnit gradienți de presiune diferiți, frecvente manifestări de ape
sărate și gazeificări. Este necesară folosirea fluidelor de foraj cu greutatea specifică ridicată și
tratate pentru evitarea blocării stratelor productive. Tot în Sarmațian au loc strângeri de gaură
în zonele de marnizare datorită variațiilor de facies.
În tortoianul cu sare se produc strângeri de gaură, dărâmări ale pereților găurii de sondă
și contaminarea fluidului de foraj, ceea ce impune folosirea de fluide de foraj suprasaturate,
cu greutăți specifice ridicate, eventual emulsie inversă.
În Helvețian se întâlnesc frecvente variații ale gradientului de presiune și temperatură și
se recomandă folosirea fluidelor de foraj cu greutăți specifice mari sau tratate în vederea
evitării blocării stratelor productive. Datorită variațiilor de facies (marnizărilor), au loc
strângeri de gaură și tendințe de prindere a garniturii de foraj. Mai pot apărea pierderi ale
fluidului de foraj.
În Oligocen, la adâncimi mici și medii, se produc strângeri de gaură în funcție de
înclinările stratelor și se utilizează un fluid de foraj tratat, cu filtrat redus sau fluide de foraj
tip emulsie inversă. La adâncimi mari apar dificultăți datorită gradienților mari de presiune și
de temperatură și aceasta impune folosirea de fluide tip emulsie inversă cu greutăți specifice
mari.
În oligocen se mai întâlnesc și manifestări de ape sărate, precum și ușoare gazeificări.
7
Capitolul 2. Stabilirea programului de construcție al sondei proiectate
2.1. Calculul diametrelor coloanelor și al sapelor
Diametrul coloanei de exploatare se stabilește în funcție de debitul de fluid așteptat, de

diametrul echipamentelor de extracție și a celor de intervenție, de modul de echipare a zonei
productive.
Diametrele celorlalte coloane, respectiv ale sapelor aferente, se stabilesc prin așa
numita metodă de jos în sus. Această metodă are în vedere jocul radial, jr, respectiv rația de
tubare care trebuie să fie suficient de mare pentru introducerea fără dificultăți a coloanei,
respectiv pentru o cimentare corespunzătoare a spațiului inelar.
D s−D m
jr =
2
j r Ds −Dm
R= =
Ds 2 Ds
Unde :
- Ds - diametrul sondei
- Dm - diametrul peste mufă al burlanului
- jr - jocul radial dintre mufă și peretele găurii de sondă
- R - rația de tubare
Diametrul sapei, Ds, se calculează cu relația :

D s =D m +2 ∙ j r
Iar diametrul interior al coloanei , Di , se stabilește cu ajutorul

relației:
D i=D s+ 2∙ a
Unde : - t - grosimea peretelui
8
- a - jocul radial dintre sapă și interiorul coloanei
Coloana de exploatare
D=De=51/2 in = 139,7 mm
Dme = 153,7 mm
jre = 11 mm
Dse = Dme + 2· jre = 153,7 + 2·11 = 175,7 mm
Se alege Dse catalog = 171,5 mm
Dsecatalog −Dme 171,5−153,7
Verificare : Re= = = 0,052 ∈ [0,05...1] => Sapa este bine aleasă
2 · D secatalog 2· 171,5
Dii2 = Dse catalog + 2·a = 171,5 + 2· 2 = 175,5 mm
Dii2 catalog = 190,8 mm > 171,5 mm => Di2 = 85/8 in
Coloana intermediară 2
Di2 = 85/8 in = 219,1 mm
Dmi2 = 244,5 mm
jri2 = 22 mm
Dsi2 = Dmi2 + 2· jri2 = 244,5 + 2· 22 = 288,5 mm
Se alege Dsi2 catalog = 295,0 mm
Dsi 2catalog −D mi 2 295−244,5
Verificare : Ri2= = = 0,085 ∈ [0,05...1] => Sapa este bine aleasă
2 · D si2 catalog 2· 295
Dii1 = Dsi2 catalog + 2·a = 295 + 2· 2 = 299 mm
Dii1 catalog = 316,6 mm > 295 mm => Di1 = 133/8 in
Coloana intermediară 1
Di1 = 133/8 in = 339,7 mm
Dmi1 = 365,1 mm
jri1 = 36 mm
Dsi1 = Dmi1 + 2· jri1 = 365,1 + 2· 36 = 437,1 mm
Se alege : Dsi1 catalog = 444,5 mm
9
Dsi 1catalog −Dmi 1 444,5−365,1
Verificare : : Ri1= = = 0,089 ∈ [0,05...1] => Sapa este bine
2 · D si1 catalog 2· 444,5
aleasă
Dia = Dsi1 catalog + 2·a = 444,5 + 2· 2 = 448,5 mm
Dia catalog = 479,5 mm > 444,5 mm => Da = 20 in
Coloana de ancoraj
Da = 20 in = 508 mm
Dma = 533,4 mm
jra = 45 mm
Dsa = Dma + 2· jra = 533,4 + 2· 45 = 623,4 mm
Se alege : Dsa catalog = 622,3 mm (sapă lărgitor)
D sa catalog−D ma 622,3−533,4
Verificare : : Ra= = = 0,071 ∈ [0,05...1] => Sapa este bine aleasă
2 · D sa catalog 2 ·622,3
Datele calculate mai sus sunt trecute în tabelul următor :
Tipul Diametrul Intervalul Diametrul Diametrul Diametrul R

coloanei coloanei, D forat peste sapelor interior al
in mm
m-m mufă Ds, mm coloanei
Dm, mm Di, mm
Ancoraj 20 508 0-600 533,4 622,3 479,7 0,071
Intermediară 133/8 339,7 0-2000 365,1 444,5 316,6 0,089
1
Intermediară 85/8 219,1 0-3500 244,5 295,0 190,8 0,085
2
Exploatare 51/2 139,7 0-4230 153,7 171,5 118,6 0,052
2.2. Stabilirea adâncimii de fixare pentru coloana de tubare
În urma analizei figurii în care sunt reprezentați gradienții de presiune în funcție de adâncime,
rezultă un număr de patru coloane, cu următoarele adâncimi de fixare :
 Coloana de ancoraj, Ha=600 m
10
 Coloana intermediară1, Hi1=2000 m
 Coloana intermediară2, Hi2=3500 m
 Coloana de exploatare, He=4230 m
11
Capitolul 3. Fluide de foraj
Fluidul de foraj trebuie să îndeplinească următoarele condiții :

- fluidul ales nu trebuie să afecteze, fizic sau chimic, rocile traversate;
- să-și păstreze proprietățile, în limite acceptabile, la contaminare;
- să-și mențină însușirile tehnologice la temperaturile și presiunile ridicate ce vor fi
întâlnite în sonde și la variațiile lor din circuit;
- să permită investigarea geofizică a rocilor și fluidelor conținute în porii lor;
- să prevină coroziunea și eroziunea echipamentului de sondă;
- să mențină în suspensie particulele de rocă neevacuate, în timpul întreruperilor de
circulație;
- să conserve permeabilitatea straturilor productive deschise;
- să nu fie toxic sau inflamabil și să nu polueze mediul înconjurător și apele freatice;
- să fie ușor de preparat, manipulat, întreținut și curățat de gaze sau detritus;
- să permită sau chiar să favorizeze obținerea de viteze de avansare a sapei cât mai
mari;
- să fie ieftin, să nu reclame aditivi deficitari și greu de procurat, iar pomparea lui să
aibă loc cu cheltuieli minime.
Este imposibil să se încerce prepararea unui fluid care să răspundă la toate aceste
condiții și atribuții. Pentru o anumita situație concretă se alege fluidul cel mai convenabil.
3.1. Tipuri de fluide de foraj
Fluidele de foraj dispersate au la bază sistemul dispersat apă-argilă. Constituite din

materiale ieftine și ușor de procurat, ele posedă practic toate însușirile necesare forajului. De
aceea, sunt cele mai răspândite fluide de circulație.
Ele sunt preparate la suprafață din argile bentonitice, uneori activate, cu bune proprietăți
coloidale, dar înglobează și particule argiloase sau inerte din rocile traversate. Prin urmare,
aceste fluide, nu sunt doar dispersate, ci și dispersive.
Fluidele inhibitive au la bază tot sistemul apă-argilă,dar rolul principal în asigurarea
stabilității sistemului și imprimarea unu puternic caracter inhibitiv mediului apos este
îndeplinit de adaosul de electroliți, polimeri de protecție, substanțe tensioactive, anumiți
fluidizanți, substanțe hidrofobizate etc.
12
Fluidele de foraj inhibitive previn sau întârzie umflarea și dispersarea rocilor argiloase
și în același timp prezintă inerție mare la contaminanți clasici de tipul argilelor, electroliților și
temperaturilor ridicate. Se folosesc la traversarea intervalelor mari de marne și argile sensibile
la apă, pentru reducerea dificultăților de foraj generate de contactul rocă-fluid.
Fluidele albe sunt o primă variantă a fluidelor pe baza de calciu, care s-a folosit în
practică, concentrația optimă a ionilor de calciu din filtrat situându-se între 100-200 mg/l și un
pH între 8-11.
Se prepară dintr-o argilă cu randament ridicat la care se adaugă un fluidizant clasic și
un antifiltrant.
Fluidele de foraj cu densitatea mai mică sau egală cu 1200 kg/m3 se consideră noroaie
de foraj naturale, alcătuite din apă și argilă.
Fluidele de foraj cu densitatea mai mare de 1200 kg/m3 se consideră noroaie de foraj
îngreuiate cu barită .
Pentru : ρn =( 1201… ..1350 ) kg /m3, se consideră ρn inițial =1200 kg/m3

ρn =( 1351… ..1600 ) kg /m3, se consideră ρn inițial =1150 kg /m3
ρn >1600 kg /m3 , se consideră ρn inițial =1130 kg /m3
3.2. Proprietăţile fluidelor de foraj
Tipul Diametrul Interval Densitate Tensiune Vâscozitatea Turta Filtratul PH

3
coloanei coloanei forat a fluidului a plastică mm cm
in de foraj dinamică ηp, Cp
ρn kg/m3 de
forfecare
τ0 N/m2
Ancoraj 20 0-600 1180 1,8-12,3 7-14,4 2,1 11,8 7
Intermediară1 133/8 600-2000 1260 2-11,7 8-16 2,8 12,4 8
Intermediară2 85/8 2000-3500 1710 3,1-8 15-28,4 4,2 13,8 11
Exploatare 51/2 3500-4230 1630 3-8,3 13,6-25,8 3,4 12,8 10
13
3.3. Calculul volumelor de noroi
3.3.1. Intervalul forat pentru coloana de ancoraj
V na=V sd +V rez
V rez =V sd
De unde rezultă că : V na=2 · V sd
π π
V sd = ∙ D 2sacatalog ∙ H a= ∙0,62232 ∙ 600=182,49 m 3
4 4
V na=V sd +V rez =2 ∙V sd =2 ∙182,49=364,98 m3
3.3.2.Intervalul forat pentru coloana intermediară1
D ia =D a −2· t m
14
t min +t max 11,13+16,13
t m= = =13,63 mm
2 2
Dia =479,7−2 ·13,63=452,44 mm=0,45244 m
π 2 π
V ¿1 =2· [ 4
∙ D ia ∙ H a + ∙ D2si1 catalog ∙ ( H i1 −H a )
4 ]
π π
V ¿1 =2· [ 4
∙ 0,452442 ∙ 600+ ∙ 0,44452 ∙ ( 2000−600 ) =627,42 m 3
4 ]
3.3.3.Intervalul forat pentru coloana intermediară2
Dii 1=Di 1−2· t m

t min +t max 8,38+13,06
t m= = =10,72 mm
2 2
D ii 1=316,6−2 · 10,72=295,16 mm=0,29516 m
π 2 π
V ¿2 =2· [ 4
∙ Dii 1 ∙ H i 1+ ∙ D2si 2 catalog ∙ ( H i 2−H i 1 )
4 ]
π π
V ¿2 =2· [ 4
∙ 0,295162 ∙ 2000+ ∙0,295 2 ∙ ( 3500−2000 ) =478,74 m3
4 ]
15
3.3.4.Intervalul forat pentru coloana de exploatare
Dii 2=Di 2−2 ·t m

t min +t max 6,71+14,15
t m= = =10,43 mm
2 2
D ii 2=190,8−2 · 10,43=169,94 mm=0,16994 m
π 2 π
V ne =2 · [ 4
∙ Dii2 ∙ H i 2 + ∙ D2secatalog ∙ ( H−H i2 )
4 ]
π π
V ne =2 · [ 4
∙ 0,169942 ∙3500+ ∙ 0,17152 ∙ ( 4230−3500 ) =192,5 m3
4 ]
16
3.4. Calculul cantității de materiale utilizate pentru prepararea și
pomparea fluidului de foraj
3.4.1. Intervalul 0-600 m, corespunzător coloanei de ancoraj, Noroi

Natural, ρna=1180 kg/m3
V a+V arg=V na
{V a ∙ ρa +V arg ∙ ρarg =V na ∙ ρna
V a =V na−V arg
V a ∙ ρa−V arg ∙ ρa +V arg ∙ ρarg=V na ∙ ρna
ρna− ρ a 1180−1000 3
V arg = ∙V na= ∙ 364,98=43,79 m argilă
ρarg−ρ a 2500−1000
m arg =ρarg ∙V arg=2500 ∙ 43,79=109475 kg argilă
V a =V na−V arg =364,98−43,79=321,19 m 3 apă
Unde :
- ρarg - Densitatea argilei ; ρarg =2500 kg / m3
- ρa - Densitatea apei ; ρa =1000 kg/m 3
- Va - Volumul de apă
- Varg - Volumul de argilă
- ρna – Densitatea noroiului folosit pentru săparea intervalului coloanei de ancoraj
ρna=1180 kg /m3
- marg - Masa de argilă
- Vna - Volumul de noroi corespunzător coloanei de ancoraj
17
3.4.2. Intervalul 600-2000 m, corespunzător coloanei intermediare1, Noroi
Îngreuiat, ρni=1260 kg/m3
V n 1+V b=V n 2
{V n 1 ∙ ρn 1+ V b ∙ ρb =V n 2 ∙ ρn 2
V n 1=V n 2−V b
V n 2 ∙ ρn 1−V b ∙ ρn 1 +V b ∙ ρb =V n 2 ∙ ρn 2
ρ n 2− ρ n 1 1260−1200 3
V b= ∙V = ∙ 627,42=12,98 m barită
ρb −ρn 1 n 2 4100−1200
mb= ρb ∙ V b=4100 ∙12,98=53218 kg barită
V n 1=V n 2−V b=627,42−12,98=614,44 m 3 noroi inițial
ρn 1−ρa 1200−1000
V arg = ∙V = ∙ 614,44=81,92m3 argilă
ρarg−ρ a n1 2500−1000
V a =V n 1−V arg =614,44−81,92=532,52 m3 apă
marg =ρarg ∙V arg=2500 ∙ 81,92=204800 kg argilă
Unde :
- ρarg - Densitatea argilei, ρarg =2500 kg / m3
- ρa - Densitatea apei, ρa =1000 kg/m3
- Vb - Volumul de barită
- Vn1 – Volumul inițial de noroi format din apă și argilă
- ρn2 - Densitatea noroiului folosit pentru săparea intervalului coloanei intermediare1
ρn 2=1260 kg /m 3
- ρn1 - Densitatea inițială a noroiului format din apă și argilă
ρninitial =1200 kg/m 3
- ρb - Densitatea baritei ; ρn =4100 kg /m3
18
- mb – Masa de barită
- Vn2 - Volumul de noroi corespunzător coloanei intermediare1
3.4.3. Intervalul 2000-3500 m, corespunzător coloanei intermediare2, Noroi

Îngreuiat, ρni=1710 kg/m3
V n 1+V b=V n 2
{V n 1 ∙ ρn 1+ V b ∙ ρb =V n 2 ∙ ρn 2
V n 1=V n 2−V b
V n 2 ∙ ρn 1−V b ∙ ρn 1 +V b ∙ ρb =V n 2 ∙ ρn 2
ρ n 2− ρ n 1 1710−1130 3
V b= ∙V n 2= ∙ 478,74=93,49 m barită
ρb −ρn 1 4100−1130
mb= ρb ∙ V b=4100 ∙ 93,49=383309 kg barită
V n 1=V n 2−V b=478,74−93,49=385,25 m3 noroi inițial
ρn 1−ρa 1130−1000
V arg = ∙V n1 = ∙ 385,25=33,38 m3 argilă
ρarg−ρ a 2500−1000
V a =V n 1−V arg =385,25−33,38=351,87 m3 apă
marg =ρarg ∙V arg=2500 ∙33,38=83450 kg argilă
Unde :
- ρa - Densitatea apei, ρa =1000 kg/m3
19
- ρn2 - Densitatea noroiului folosit pentru săparea intervalului coloanei intermediare2
ρn 2=1710 kg /m 3
ρninitial =1130 kg /m3
- Vn2 - Volumul de noroi corespunzător coloanei intermediare2
3.4.4. Intervalul 3500-4230 m, corespunzător coloanei de exploatare, Noroi

Îngreuiat, ρne=1630 kg/m3
V n 1+V b=V n 2
{V n 1 ∙ ρn 1+ V b ∙ ρb =V n 2 ∙ ρn 2
V n 1=V n 2−V b
V n 2 ∙ ρn 1−V b ∙ ρn 1 +V b ∙ ρ b =V n 2 ∙ ρn 2
ρ n 2− ρ n 1 1630−1130
V b= ∙V n 2= ∙192,5=32,4 m3 barită
ρb −ρn 1 4100−1130
m b= ρb ∙ V b=4100 ∙32,4=132840 kg barită
V n 1=V n 2−V b=192,5−32,4=160,1 m3 noroiinițial

ρn 1−ρa 1130−1000 3
V arg = ∙V n1 = ∙ 160,1=13,87 m argilă
ρarg−ρ a 2500−1000
V a =V n 1−V arg =160,1−13,87=146,23m3 apă
m arg =ρarg ∙V arg=2500 ∙13,87=34675 kg argilă
Unde :
- ρa - Densitatea apei, ρa =1000 kg/m 3
20
- ρn2 - Densitatea noroiului folosit pentru săparea intervalului coloanei de exploatare
ρn 2=1630 kg /m 3
ρninitial =1130 kg /m3
- Vn2 - Volumul de noroi corespunzător coloanei de exploatare
21
Capitolul 4. Garnitura de foraj
Garnitura de foraj reprezintă un ansamblu de componente care fac legătura între capul
hidraulic și sapă sau între capul hidraulic și motorul submersibil.
Elementele de bază care intră în componența garniturii de foraj sunt : prăjina de

antrenare, prăjinile de foraj, prăjinile intermediare, prăjinile grele, reducții și racorduri,
stabilizatori, corectori, amortizor de vibrații, geală de foraj, cana de siguranță.
Există și o categorie de componente adiacente precum: coșul de decantare, curățitorul

de ciment, curățitorul de coloană, geală de bătaie, protectoare de cauciuc.
Prăjina de antrenare reprezintă o țeavă cu interiorul circular și exteriorul profilat.

Aceasta preia mișcarea de rotație de la masa rotativă și o transmite sapei prin intermediul
garniturii de foraj. Prăjinile de antrenare pot fi pătrate sau hexagonale (profil exterior), iar
interiorul este circular. Are lungimea totală de circa 12 m, iar porțiunea de antrenare profilată
este de aproximativ 11 m. Atât prăjinile cu profil pătrat, cât și cele cu profil hexagonal au
muchiile ușor rotunjite.
Prăjinile de foraj sunt țevi cu lungimea de aproximativ 9m, terminate la un capăt cu

cep și la celălalt cu mufă, spre a se asigura îmbinarea dintre ele. O prăjină de foraj are în
compoziție trei elemente de bază: corpul sau țeava prăjinii prevăzută la un cap cu cep, iar la
celălalt cu mufă.
Prăjinile intermediare sunt prăjini de foraj cu pereții groși, având diametrul nominal
identic cu cel al prăjinilor de foraj, dar grosimea de perete mult mai mare, de pana la 30 mm.
În plus, ele sunt prevăzute cu o îngroșare suplimentară la mijloc, cu diametrul intermediar
între cel al prăjinilor și al racordurilor. În acest fel se evită frecarea corpului prăjinii cu pereții
sondei și se diminuează solicitarea la încovoiere.
Prăjinile grele sunt țevi cu pereții relativ groși (20-100 mm) și au ca rol principal
asigurarea apăsării pe sapă. Rolul prăjinilor grele este esențial în cadrul garniturii, întrucât ele
condiționează în primul rând utilizarea în bune condiții a dispozitivului de dislocare. În plus,
ele trebuie să răspundă și unor condiții legate de diametrul găurii de sondă, pierderile
minimale de sarcină, facilitățile privind mentenanța și transportul, rezistența la flambaj,
rigiditatea.
22
Solicitările garniturii de foraj
Majoritatea solicitărilor la care este supusă o garnitură de foraj are un caracter variabil.
În general, solicitările sunt mai accentuate pe măsura creșterii adâncimii, respectiv atunci
când apar zone curbate. Sunt situații în care garnitura este supusă la solicitări dinamice de șoc,
de exemplu, în cazul căderii garniturii pe o anumită înălțime, în cazul desprinderii, prin bătaie
cu geala.
Există și situații însă, când se manifestă cu precădere solicitările statice (forajul cu motoare
submersate).
Principalele solicitări la care este supusă garnitura de foraj sunt :
 Tracțiune
 Torsiune
 Presiune exterioară
 Presiune interioară
 Solicitări combinate ( tracțiune+torsiune,
tracțiune+presiune )
Atunci când sonda este curbată ori când își pierde în timpul lucrului echilibrul stabil,
garnitura de foraj va fi supusă la încovoiere.
Tracțiunea
Garnitura de foraj este supusă la tracțiune în următoarele situații:
1. Greutatea proprie a prăjinilor
2. Greutatea ansamblurilor introduse în gaura de sondă
3. Forțele de frecare cu fluidul, respectiv cu pereții găurii de sondă
4. Forțele de inerție care apar la introducerea sau extragerea garniturii
5. Forțele de presiune care apar la circulația fluidului de foraj
6. Forțele suplimentare care apar în perioada rezolvării unor dificultăți sau
accidente tehnice de foraj
Solicitarea de torsiune
Solicitarea la torsiune apare în următoarele situații:
1. În cazul forajului sau carotajului
2. În cazul frezării dopurilor de ciment
3. În cazul rezolvării unor dificultăți sau accidente tehnice de foraj
23
Presiunea exterioară
Cazul cel mai defavorabil al solicitării la presiune exterioară ar fi acela în care garnitura
ar fi goală la interior. Astfel de situații limită pot să apară atunci când orificiile sapei s-au
înfundat la introducerea garniturii, ori când deasupra sapei s-a montat un ventil de reținere, iar
garnitura nu a fost umplută.
Un alt caz ar fi acela în care noroiul din sondă este gazeificat, spațiul inelar este închis,
iar în timpul evacuării gazelor, presiunea din exteriorul garniturii este mai mare decât cea din
interiorul ei.
Presiunea interioară
Solicitarea la presiune interioară poate să apară atunci când se încearcă obținerea
circulației într-o sondă cu garnitura prinsă sau înfundată la cimentarea sub presiune a unui
strat.
Solicitarea la încovoiere
Garnitura de foraj este solicitată la încovoiere atunci când sonda este curbată, atunci când
este scoasă din starea de echilibru stabil, ori atunci când este supusă unor vibrații transversale.
4.1. Stabilirea lungimilor și diametrelor garniturii de foraj
Ancoraj : lga = 65 m
Lpa = Ha - lga = Ha - 65 = 600-65 = 535 m
Intermediară1 : lgi1 = 85 m
Lpi1 = Hi1 - lgi1 = 2000-85 = 1915 m
Intermediară2 : lgi2 = 115 m

Lpi2 = Hi2 - lgi2 = 3500-115 = 3385 m
Exploatare : lge = 135 m

Lpe = He - lge = He - 135 = 4230 - 135 = 4095 m
Pentru prăjinile de foraj : Dp = f (Dscat)

Pentru prăjinile grele : Dg ≤ Dscat - 1 in
24
Prăjini de foraj Prăjini grele Lungimi
Tip coloană Dp t qp Dg di qg
lg Lp
in mm mm Kg/m in mm mm Kg/m
Ancoraj 65/8 168,3 8,38 37,5 11 279,4 76,2 444,5 65 535
Intermediară
65/8 168,3 8,38 37,5 11 279,4 76,2 444,5 85 1915
1
Intermediară
5 127,0 9,19 29,02 10 254 76,2 362,0 115 3385
2
Exploatare 31/2 88,9 9,35 19,79 5 127 57,2 79,3 135 4095
4.2. Calculul de rezistență al garniturii de foraj pentru intervalul

corespunzător coloanei de exploatare
Tensiuni Extragere fără circulație În timpul forajului

Solicitări
N/mm2 1-1 2-2 1-1 2-2
Întindere și
σz 358,23 -68,95 316,79 -74,55
compresiune
Torsiune τ 0 0 40,003 1,468
Încovoiere σînc 0 0 0 0
Tensiune
σax 358,23 -68,95 316,79 -74,55
axială
Presiune
interioară și σt 0 -68,95 46,682 29,16 -57,63 -65,13
presiune
σr 0 -68,95 -17,5 0 -76,45 -68,95
exterioară
σ1 0 -68,95 -17,5 -65,13
Tensiuni σ2 358,23 -68,95 322,58 -64,9
principale σ3 0 -68,95 40,88 -74,77
Tensiune
σech 358,23 0 314,97 10,808
echivalentă
25
4.3.1. Extragere fără circulaţie
Întindere şi compresiune
1-1 :
G p+ Gg−F p 1 + F p 2 + F f + F i
σ z 1−1=
Ap
F f =s ∙ ( G p +G g )
−ρne
−F p 1+ F p 2= ∙ ( G p +G g )
ρo
ae
F i= ∙ ( G p+ G g )
g
De unde rezultă că :
ρne a
σ z 1−1=
(G p +G g) ∙ 1−
( ρo
+ s+ e
g )
Ap
Unde : Ff – Forța de frecare
Fp1, Fp2 - Forțe de presiune
26
Fi - Forța de inerție
Gg - Greutatea prăjinilor grele
Gg =q g ∙l g ∙ g=79,3 ∙ 135∙ 10=107055 N
Gp - Greutatea prăjinilor de foraj
G p=q p ∙l p ∙ g=19,79 ∙ 4095∙ 10=810400,5 N
s - coeficient de frecare, s=0,1

ae - accelerația la extragerea garniturii, ae=0,2 m/s2
ρne - Densitatea fluidului de foraj , ρne =1630 kg /m2
ρo - Densitatea oțelului, ρo =7850 kg/m 3
Ap - Aria prăjinilor de foraj
π
A p = ∙ ( D 2p −d 2ip )
4
d ip =( D p −2· t )
A p =π ∙ t· ( D p−t ) = π·0,00935·(0,0889-0,00935) = 0,0023366 m2
1630 0,2
σ z 1−1=
( 810400,5+107055 ) ∙ 1−( 7850
+0,1+
10 )
0,0023366
σ z 1−1=358,23 N /mm2
2-2 :
−F p 1 −ρne ∙ g ∙ H ∙ A g
σ z 2−2= = =−ρne ∙ g ∙ H =−1630∙ 10 ∙ 4230
Ag Ag
σ z 2−2=−68,95 N /mm 2
Torsiune
1-1: τ1-1 =0
2-2: τ2-2 =0
Încovoiere
27
1-1 : σînc = 0
2-2 : σînc = 0
Tensiune axială
1-1 : σax 1-1= σz +σînc = σz 1-1 = 358,23 N /mm

2
2-2 : σax 2-2 = σz + σînc = σz 2-2 = −68,95 N /mm2
Presiune interioară și presiune exterioară
r 2i ∙ pi−r 2e ∙ p e r 2i ∙ r 2e ∙( pi −p e )
σ t ,r = 2 2
± 2 2 2
r e −r i r ∙(r e −r i )
1-1 : pe=0
pi=0
σt1-1=σr1-1=0
2-2 : p= p e =p i=ρne ∙ g ∙ H=1630 ∙ 10∙ 4230=689,5 ¯¿
r i2 ∙ p−r 2e ∙ p
σ t 2−2=σ r 2−2 = 2 2 = -p = -689,5 bar = -68,95 N/mm2
r e −r i
Tensiunile principale
1-1 : σ1 =σr 1-1 = 0
σ ax + σ t σ ax −σ t 2 2
σ 2,3=
2
±
√( 2 ) +τ
σ ax 1−1 +σ t 1−1 σ ax 1−1−σ t 1−1 2 2

σ 2=
2
+
√( 2 ) + τ 1−1
358,23+ 0 358,23−0 2 2
σ 2=
2
+
√( 2 )
+0 =358,23 N /mm2
σ ax 1−1 +σ t 1−1 σ ax 1−1−σ t 1−1 2 2

σ3=
2
−
√( 2 ) +τ 1−1
28
358,23+ 0 358,23−0 2 2
σ3=
2-2 :
2
−
√( 2 )
+ 0 =0
σ 1 =σ r 2−2=−68,95 N /mm2
σ ax 2−2 +σ t 2−2 σ ax 2−2−σ t 2−2 2 2

σ 2=
2
+
√( 2 )+ τ 2−2
−68,95+68,95 2 2
σ 2=
−68,95−68,95
2
+
√( 2 )
+0 =−68,95 N /mm2
σ ax 2−2 +σ t 2−2 σ ax 2−2 −σ t 2−2 2 2

σ3=
2
−
√( 2 ) +τ 2−2
−68,95+ 68,95 2 2
σ3=
−68,95−68,95
2
−
√( 2 )
+0 =−68,95 N /mm 2
Tensiune echivalentă
1
σ ech=
√ 2
2 2 2
∙ [ ( σ 1 −σ 2 ) + ( σ 2−σ 3 ) + ( σ 3−σ 1) ]
1-1 :
1
σ ech1−1=
√ 2
2 2 2
∙ [ ( 0−358,23 ) + ( 358,23−0 ) + ( 0−0 ) ]
σ ech1−1=358,23 N /mm2
2-2 :
1
σ ech2−2=
√ 2
2 2 2
∙ [ (−68,95+ 68,95 ) + (−68,95+68,95 ) + (−68,95+68,95 ) ]
σ ech2−2=0 N /mm2
29
4.3.2. În timpul forajului
Întindere și compresiune
1-1 :
G p+ G g−F p 1 + F p 2 + F p 3−G s
σ z 1−1=
Ap
π 2
F p 3= pînc ∙ A ip =p i · ∙d
4 ip
pînc =p i=175 ¯¿
d ip =D p −2· t = 0,0889-2·0,00935 = 0,0702 m

−ρne
−F p 1+ F p 2= ∙ ( G p +G g )
ρo
1 ρne
Gs =
cs (
∙ qg ∙ l g ∙ g ∙ 1−
ρo )
π π
Aip = ∙ d 2ip = ∙ 0,07022=0,00387 m 2
4 4
30
De unde rezultă că :
σ z 1−1=
( ne
)
( G p +Gg ) ∙ 1− ρ + F p 3−Gs
o
Ap
π π
A p = ∙ ( D 2p −d 2ip )= ∙ ( 0,08892−0,07022 ) =0,00233 m2
4 4
1 1630
Gs =
1,5 (
∙79,3 ∙135 ∙ 10 ∙ 1−
7850 )
=56550,5 N
F p 3=175 ·105 · 0,00387=67725 N
Unde : Fp1, Fp2 , Fp3- Forțe de presiune

Gg - Greutatea prăjinilor grele
Gp - Greutatea prăjinilor de foraj
cs- coeficient de siguranță, cs=1,5
pînc - Presiunea la încărcător
Aip - Aria interioară a prăjinilor de foraj
ρne - Densitatea fluidului de foraj , ρn =1630 kg/m 3
ρo - Densitatea oțelului, ρo =7850 kg/m3
Ap - Aria prăjinilor de foraj
Greutatea prăjinilor grele :

Gg =q g ∙l g ∙ g=79,3 ∙ 135∙ 10=107055 N
Greutatea prăjinilor de foraj:

G p=q p ∙l p ∙ g=19,79 ∙ 4095∙ 10=810400,5 N
31
1630
σ z 1−1=
( 810400,5+107055 ) ∙ 1− ( 7850 )
+67725−56550,5
0,00233
σ z 1−1=316,79 N /mm2
2-2 :
−G s + F p 1 −G s + ( ρne ∙ g ∙ H ∙ A g )
σ z 2−2= =
Ag Ag
−56550,5+(1630 ∙ 10∙ 4230∙ 0,01009)

σ z 2−2=
0,01009
σ z 2−2=−74,55 N /mm2
Ag- Aria prăjinilor grele:

π π
A g= ∙ ( D 2g −d 2ig) = ∙ ( 0,1272−0,05722 ) =0,01009 m 2
4 4
Torsiune
1-1:
Mm
τ m=
W pp
M m=M s+ M rg + M rp
M m=M s+ M rgf
M s=M sp ∙ G s
Prgf Prgf
M rgf = =
ω 2 πn
Unde :
- Mm - momentul la masa rotativă
- Wpp - Modulul polar al prăjinilor de foraj
4 4
π D p−d ip π 0,0889 4−0,0702 4
W pp= ∙
16 Dp ( = ∙
16 ) (
0,0889 )
=0,084 ∙ 10−3 m 3
32
- Ms- Momentul la sapă
- Msp - Momentul specific la sapă , Msp=10 N∙m/kN
- Mrg - Momentul de rotire al prăjinilor grele
- Mrp - Momentul de rotire al prăjinilor de foraj
- ω - viteza unghiulară, ω=2 ∙ π ∙ n
- n -turația , n=110 rot/min=1,83 rot/s
- Prgf - Puterea de rotire a garniturii de foraj
Prgf =c ∙ ( D 2g ∙l g+ D2p ∙ L p ) ∙n 1,7 ∙ ρne
Prgf =2 ∙10−7 ∙ ( 0,1272 ∙135+ 0,08892 ∙ 4095 ) ∙ 1051,7 ∙1630

Pgf =30,73 kW =30730W
- c - coeficient care ține seama de înclinarea sondei , c=(2....5) ∙10-7

M s=M sp ∙ G s=10 ∙ 56,5505=565,505 N ∙ m
Prgf Prgf 30730
M rgf = = = =2794,76 N ∙ m
ω 2 πn 2 ∙ π ∙ 1,75
M m=M s+ M rgf =565,505+2794,76=3360,265 N ∙ m
Mm 3360,265 2
τ m= = =40,003 N /mm
W pp 0,084 ∙10−3
2-2 :
Ms 565,505 2
τ s= = =1,468 N /mm
W pg 0,385∙ 10−3
- Ms - Momentul la sapă
- Msp - Momentul specific la sapă, Msp=10 N∙m/kN
M s=M sp ∙ Gs=10 ∙ 56,5505=565,505 N ∙ m
- Wpg - Modulul polar al prăjinilor grele
4 4
π D g−dig π 0,1274 −0,05724
W pg= ∙
16 Dg( = ∙
16 ) (
0,127
=0,385 ∙10−3 m3 )
Încovoiere
33
1-1 : σînc = 0
2-2 : σînc = 0
Tensiune axială
1-1 : σax 1-1= σz +σînc = σz 1-1 = 316,79 N /mm

2
2-2 : σax 2-2 = σz + σînc = σz 2-2 = −74,55 N /mm2
Presiune interioară și presiune exterioară
r 2i ∙ pi−r 2e ∙ p e r 2i ∙ r 2e ∙( pi −p e )
σ t ,r = 2 2
± 2 2 2
r e −r i r ∙(r e −r i )
34
di
Unde : ri - Rază interioară, r i=
2
de
re - Rază exterioară , r e =
2
r - Distanța radială a punctului considerat
pi – presiune interioară
pe - presiune exterioară
1-1 : pe=0
pi= pînc = 175 bar
d ip 0,0702
r i= = =0,0351m
2 2
D p 0,0889
re= = =0,0444 m
2 2
caz 1 : r = ri
r 2i +r 2e 0,03512 +0,0444 2 5 2
σ t 1−1= ∙ pi = 2 2
∙ 175 ∙10 =46,682 N /mm
( r 2e −r 2i ) (0,0444 −0,0351 )
r 2i −r 2e 2
σ r 1−1= 2 2
∙ pi =−p i=−17,5 N /mm
( r −r )
e i
caz 2 : r = re
2 ∙ r 2i
σ t 1−1=
2∙ 0,03512
(r ¿¿ e 2−r 2i )∙ pi= 2 2
∙ 175∙ 105=29,16 N /mm 2 ¿
( 0,0444 −0,0351 )
σ r 1−1=0 N /mm2
2-2 :
pe =ρne ∙ g ∙ H =1630∙ 10 ∙ 4230=689,5 ¯¿ 68,95 N /mm2
pi= p s+ ρne ∙ g ∙ H
ps=75 bar
d ig 0,0572
r i= = =0,0286 m=28,6 mm
2 2
35
D g 0,127
re= = =0,0635m=63,5 mm
2 2
pi=75 · 105 +1630∙ 10 ∙ 4230=764,5 ¯¿ 76,45 N /mm2
caz 1 : r = ri
r 2i ∙ p i−r 2e ∙ pe r 2e ∙( pi− pe )
σ t 2−2= 2 2
+ 2 2
r e −r i r e −r i
2
28,62 ∙ 76,45−63,5 2 ∙ 68,95 63,5 ∙(76,45−68,95)
σ t 2−2= +
63,52−28,6 2 63,52−28,62
σ t 2−2=−57,63 N /mm2
2 2 2
r i ∙ p i−r e ∙ pe r e ∙( pi− p e )
σ r 2−2= −
r 2e −r 2i r 2e −r 2i
2
28,6 2 ∙ 76,45−63,5 2 ∙ 68,95 63,5 ∙(76,45−68,95)
σ r 2−2= −
63,52−28,6 2 63,52−28,6 2
σ r 2−2=−76,45 N / mm2
caz 2 : r = re
r 2i ∙ p i−r 2e ∙ pe r 2i ∙( pi− pe )
σ t 2−2= +
r 2e −r 2i r 2e −r 2i
2
28,62 ∙ 76,45−63,5 2 ∙ 68,95 28,6 ∙(76,45−68,95)
σ t 2−2= +
63,52−28,6 2 63,52−28,62
σ t 2−2=−65,13 N / mm2
r 2i ∙ p i−r 2e ∙ pe r 2i ∙( pi− p e )
σ r 2−2= 2 2
− 2 2
r e −r i r e −r i
36
2
28,6 2 ∙ 76,45−63,5 2 ∙ 68,95 28,6 ∙(76,45−68,95)
σ r 2−2= −
63,52−28,6 2 63,52−28,6 2
σ r 2−2=−68,95 N /mm2
Tensiunile principale
1-1 : σ1 =σr 1-1 = -17,5 N /mm

2
σ ax + σ t σ ax −σ t 2 2
σ 2,3=
2
±
√( 2 )
+τ
σ ax 1−1 +σ t 1−1 σ ax 1−1−σ t 1−1 2 2

σ 2=
2
+
√( 2 ) + τ 1−1
316,79+ 46,682 316,79−46,682 2

σ 2=
2
+
√( 2 )
+ 40,0032=322,58 N /mm2
σ ax 1−1 +σ t 1−1 σ ax 1−1−σ t 1−1 2 2

σ3=
2
−
√( 2 ) +τ 1−1
316,79+ 46,682 316,79−46,682 2

σ3=
2
−
√( 2 )
+ 40,0032=40,88 N /mm2
2-2 :
σ 1 =σ r 2−2=−76,45 N /mm2
σ ax 2−2 +σ t 2−2 σ ax 2−2−σ t 2−2 2 2

σ 2=
2
+
√( 2 ) + τ 2−2
−74,55+65,13 2
σ 2=
−74,55−65,13
2
+
√( 2 )
+1,4682=−64,9 N /mm 2
σ ax 2−2 +σ t 2−2 σ ax 2−2 −σ t 2−2 2 2

σ3=
2
−
√( 2 ) +τ 2−2
37
−74,55+65,13 2
σ3=
−74,55−65,13
2
−
√( 2 )
+1,468 2=−74,77 N /mm2
Tensiune echivalentă
1
σ ech=
√ 2
2 2 2
∙ [ ( σ 1 −σ 2 ) + ( σ 2−σ 3 ) + ( σ 3−σ 1) ]
1-1 :
1
σ ech1−1=
√ 2
2 2 2
∙ [ (−17,5−322,58 ) + ( 322,58−40,88 ) + ( 40,88+17,5 ) ]
σ ech1−1=314,97 N /mm2
2-2 :
1
σ ech2−2=
√ 2
2 2 2
∙ [ (−76,45+ 64,9 ) + (−64,9+ 74,77 ) + (−74,77+76,45 ) ]
σ ech2−2=10,808 N /mm2
38
Alegerea oțelului pentru garnitura de foraj
În urma calculelor efectuate, rezultă că tensiunea maximă care se exercită asupra garniturii
de foraj, se întâlnește în secțiunea 1-1, în timpul extragerii fără circulație.
σ echmax =358,23 N /mm2

R p 0,2
σ echmax ≤ σ ad =
cs
c s =1,5
R p 0,2 ≥ c s ∙ σ echmax =1,5∙ 358,23
R p 0,2 ≥537,345 N /mm 2
Clasa de rezistență Limita la curgere, Rp0,2

- N/mm2
D 380
E-75 517
X-95 655
G-105 724
S-135 931
V-150 1055
U-170 1170
În urma acestor calcule și folosind tabelul de mai sus , se va alege un oțel cu o valoare a
limitei de curgere mai mare de 537,345 N/mm2 . Pentru aceasta, se va alege oțelul cu clasa
de rezistență X-95 , având Rp0,2=655 N/mm2 .
39
Capitolul 5. Tubarea sondei
O gaură de sondă forată în scoarța terestră perturbă echilibrul natural al acesteia din
urmă, mai ales dacă este vorba de roci precum nisipurile, pietrișurile, roci fisurate, marne
hidratabile, sare gemă. Apar fenomene de instabilitate a găurii de sonda în timpul forajului,
fiind astfel nevoie de un program de construcție care să ofere o siguranță maximă în
exploatare.
Programul de construcție al sondei cuprinde o serie de date legate de diametrele găurii

de sondă, numărul de coloane și intervalul de tubare, sapele de foraj utilizate, grosimea
peretelui, calitatea îmbinării și tipul coloanelor de tubare, garniturile de foraj utilizate, etc.
Coloana de ancoraj
Lungimea acesteia poate să varieze de la câteva zeci, până la 1500...2000 m. Diametrul

acesteia variază cel mai adesea între 103/4 inch și 20 inch.
Scopul coloanei de ancoraj este :
1. Închiderea formațiunilor slab consolidate
2. Susținerea coloanelor următoare
3. Amplasarea prevenitoarelor de erupție
Coloana intermediară
Servește la închiderea formațiunilor cu presiuni mari, la izolarea zonelor cu pierderi de
circulație, izolarea zonelor cu dificultăți de foraj, la izolarea masivelor de sare, etc. .
Coloana de exploatare
Servește la exploatarea propriu-zisă a sondei sau exploatarea selectivă a stratelor sau

realizarea unor operațiuni de îmbunătățire a productivității sondelor, precum fisurări,
acidizări. Diametrul coloanei de exploatare variază între 41/2 inch și 65/8 inch.
40
5.1. Calculul de rezistență al coloanei de ancoraj
Date necesare :
 Diametrul interior al coloanei de ancoraj :
Da =20∈¿508 mm
 Adâncimea coloanei de ancoraj :
H a=600 m
 Adâncimea coloanei intermediare1 :
H i 1=2000 m
 Adâncimea totală a sondei :
H=4230 m
 Densitatea fluidului de foraj necesar săpării intervalului corespunzător coloanei de
ancoraj:
ρna=1180 kg /m 3
 Densitatea fluidului de foraj necesar săpării intervalului corespunzător coloanei
intermediare1:
ρ¿ 1=1260 kg/m3
 Densitatea echivalenta de fisurare corespunzătoare coloanei de ancoraj :
ρech fis, a=1570 kg /m3
Calculul de rezistență reprezintă determinarea profilului coloanei respective adică

grosimea de perete, tipul oțelului, îmbinarea burlanelor.
Presiunea din pori la adâncimea coloanei următoare (intermediară1)
p pi 1=ρ¿1 ∙ g ∙ H i 1=1260∙ 10 ∙2000 · 10−5
p pi =252 ¯¿
Presiunea de fisurare la adâncimea coloanei de ancoraj
41
pfis a=( ρ echfis ,a +100 ) ∙ g ∙ H a=( 1570+100 ) ∙ 10∙ 600 ∙10−5
pfis a=100,2 ¯¿
Presiunea interioară în situația cea mai defavorabilă (Sonda închisă și plină cu gaze)
Densitatea apei mineralizate :

ρam =1050 kg/m3
Densitatea gazelor :
ρ g=200 kg /m3
1. La gura sondei :
pi 1= pc = p fis a− ρg ∙ g ∙ H a=100,2−200 ∙ 10∙ 600 ∙10−5
pi 1=88,2 ¯¿
pe 1=0
∆ pi 1= pi 1− p e1=88,2−0=88,2 ¯¿
2. La șiul coloanei :
pi 2= pfis a=100,2 ¯¿
pe 2=ρam ∙ g ∙ H a=1050 ∙10 ∙ 600 ∙10−5=63 ¯¿

∆ pi 2= pi 2− p e2=100,2−63=37,2 ¯¿
42
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
0
100
200
300
H, m
400
500
600 600
600
700
Δpi, bar
Variația presiunii interioare în cazul coloanei de ancoraj
În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile presiunii de spargere (psp), ale presiunii de
turtire( pt), ale rezistenței la tracțiune a îmbinării (Fs) , necesare calculului de rezistență .
Diam. t Oțelul Îmbinarea q A psp pia pt pea Fs Fsa

Col.
Da
in mm - - kg/m m2 bar bar bar bar kN kN
11,13 95,24 0,0173 145 116 36 34,28 3487 1992,5
20 12,70 J-55 S 158,49 0,0197 165 132 53 50,47 4061 2320,5
16,13 197,93 0,0249 165 132 103 98,09 5302 3029,7
Unde :
p sp
- pia – presiunea interioară admisibilă : pia = ,csp – coeficient de spargere, csp = 1,25
c sp
pt
- pea - presiunea exterioară admisibilă : pea = , ct - coeficient de turtire, ct = 1,05
ct
Fs
- Fsa – Rezistența admisibilă la tracțiune a îmbinării : F sa = ,cs – coeficient de turtire,
cs
cs = 1,75
- A=π ∙ t ∙(D a −t)
43
A=π ∙ 0,01113∙ ( 0,508−0,01113 )=0,0173 m 2
A=π ∙ 0,0127 ∙ ( 0,508−0,0127 )=0,0197 m 2
A=π ∙ 0,01613 ∙ ( 0,508−0,01613 )=0,0249 m2
Luăm prima valoare a presiunii pia > pc (cea mai mare presiune din grafic) (116 > 88,2).
De aici rezultă că toate valorile primei linii din tabelul de mai sus sunt cele corespunzătoare.
Presiunea exterioară în situația cea mai defavorabilă (Golire parțială)
1. La gura sondei :
pe 1=0
pi 1=0
∆ pe 1= pe 1− pi 1=0
2. La adâncimea Hg=100 m :
pe 2=ρ¿1 ∙ g ∙ H g =1260∙ 10 ∙100 ∙ 10−5=12,6 ¯¿

pi 2=0
∆ pe 2= pe 2− pi 2=12,6−0=12,6 ¯¿
44
pe 3=ρna ∙ g ∙ H a=1180 ∙ 10 ∙600 ∙ 10−5=70,8 ¯¿
pi 3=ρ¿ 1 ∙ g ∙ ( H a −H g ) =1260∙ 10 ∙ (600−100 ) ∙10−5
pi 3=63 ¯¿
∆ pe 3= pe 3− pi 3=70,8−63=7,8 ¯¿
0 10 20 30 40 50 60
0 0
100
100
200
300
H, m
400
500
600
600
700
Δpe, bar
Variația presiunii exterioare în cazul coloanei de ancoraj
Verificarea la tracțiune
Greutatea coloanei în aer :
G=q ∙ H a ∙ g=95,24 ∙ 600 ·10 ∙ 10−3 =571,44 kN
Greutatea coloanei în noroi :
ρna 1180
'
(
G =G ∙ 1−
ρo) =571,44 ∙ 1−(7850 )
=485,54 kN =F ax
Presiunea corectată
45
[ )]
2
F ax
pcor = pea ∙
−F ax
2 ∙ A ∙ R p 0,2 √
+ 1−3 ∙ (
2∙ A ∙ R p 0,2
F ax =458,54 kN
pe a=36 ¯¿
A=0,0173 m2
R p 0,2 =379 N /mm2
[ )]
2
458540
pcor =36 ∙
−458540
2 ∙ 0,0173∙ 379 ∙10 6
√+ 1−3 ∙(2∙ 0,0173 ∙379 ∙ 106
pcor =34,67 ¯¿
pcor =34,67 ¯¿ ∆ p e șiu=7,8 ¯¿
Diametrul interior
D ia =D a −2∙ t=508−2 · 11,13=485,74 mm
46
5.2. Calculul de rezistență al coloanelor intermediare
5.2.1. Calculul de rezistență al coloanei intermediare1
Date necesare
 Diametrul exterior al coloanei intermediare :
D i 1=133 /8 ∈¿ 339,7 mm
H i 1=2000 m
H i 2=3500 m
 Adâncimea coloanei de exploatare :
H=H e=4230 m
intermediare1 :
ρ¿ 1=1260 kg/m3
intermediare2 :
ρ¿ 2=1710 kg/m3
 Densitatea echivalentă de fisurare corespunzătoare coloanei intermediare1 :
ρechfis ,i 1=2000 kg /m 3
 Densitatea apei mineralizate :
ρam =1050 kg/m 3
 Densitatea gazelor :
ρ g=300 kg /m3
Presiunea din pori la adâncimea coloanei următoare (intermediară2)
47
p pi 2=ρ¿2 ∙ g ∙ H i 2=1710 ∙10 ∙ 3500· 10−5
p pi 2=598,5 ¯¿
Presiunea de fisurare la adâncimea coloanei intermediare1
pfis i1 =( ρech fis ,i 1 +100 ) ∙ g ∙ H i 1=( 2000+100 ) ∙10 ∙ 2000∙ 10−5
pfis i=420 ¯¿
Presiunea interioară în situația cea mai defavorabilă (Sonda închisă și plină cu gaze)
1. La gura sondei :
pi 1= pc = p fis i−ρ g ∙ g ∙ H i 1=420−300 ∙ 10∙ 2000 ∙10−5
pi 1=360 ¯¿
pe 1=0
∆ pi 1= pi 1− p e1=360−0=360 ¯¿
pi 2= pfis i=420 ¯¿
48
pe 2=ρam ∙ g ∙ H i1 =1050∙ 10 ∙2000 ∙ 10−5=210 ¯¿
∆ pi 2= pi 2− p e2=420−210=210 ¯¿
Având în vedere faptul că pc=360 bar și faptul că adâncimea sondei, H=4230 m, este mai
mică decât 4250 m, se impune ca presiunea maximă la capul coloanei, pmax , să aibă
valoarea 350 bar .
Presiunea interioară (Dop de gaze la talpă)
pfisi 1− p max ρg
H n= −H i 1 ∙
g ∙( ρ¿2 −ρg ) ρ¿ 2−ρ g
(420−350)∙ 105 300

H n= −2000 ∙ =70,92m
10 ∙(1710−300) 1710−300
1. La gura sondei :
pi 1= pmax = pc =350 ¯¿
pe 1=0 ¯¿
∆ pi 1= pi 1− p e1= pc =350 ¯¿
2. La adâncimea „Hn” :
pi 2= pc + ρ¿2 ∙ g ∙ H n
pi 2=350+1710 ∙ 10∙ 70,92∙ 10−5 =362,13 ¯¿
49
pe 2=ρam ∙ g ∙ H n=1050 ∙10 ∙ 70,92∙ 10−5=7,45 ¯¿
∆ pi 2= pi 2− p e2=362,13−7,45=354,68 ¯¿
3. La adâncimea „Hi1” :
pi 3= pc + ρ¿ 2 ∙ g ∙ H n + ρ g ∙ g ∙ ( H i 1−H n )
pi 3=350+1710 ∙ 10∙ 70,92∙ 10−5 +300 ∙ 10 ∙(2000−70,92)∙ 10−5

pi 3=420 ¯¿
pe 3=ρam ∙ g ∙ H i=1050 ∙10 ∙ 2000∙ 10−5 =210 ¯¿

∆ pi 3= p i3 −p e3 =420−210=210 ¯¿
Diam.
Col. t Oțelul Îmbinarea q A psp pia pt pea Fs Fsa
Di1
12,19 101,20 0,0125 476 380,8 161 153,33 9248 5284,57
133/8 Buttress
13,06 P-110 107,15 0,0134 510 408 199 189,52 9880 5645,71
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500

070.92 3 12
500
1000
H, m
1500
2000 2000
2000
2500
Δpia, bar
Variația presiunii interioare în cazul coloanei intermediare1
50
Unde :
p sp
c sp
pt
ct
Fs
cs
cs = 1,75
- A=π ∙ t ∙(D i 1−t )
2
A=π ∙ 0,01219 ∙ ( 0,3397−0,01219 )=0,0125 m
A=π ∙ 0,01306 ∙ ( 0,3397−0,01306 )=0,0134 m 2
Ca urmare a calcului presiunii interioare în cazul coloanei intermediare1, din tabelul de

mai sus se va folosi prima grosime de perete, t=12,19 mm, cu valorile parametrilor aferente,
urmând a se verifica această alegere prin realizarea calculelor corespunzătoare presiunii
exterioare și tracțiunii , lungimea tronsonului fiind egală cu adâncimea coloanei
intermediare1, l = Hi1=2000 m.
Presiunea exterioară (golire parțială)
ρ¿2−ρ am 1710−1050
Hg= ∙ H i 2= ∙3500=1351m
ρ¿2 1710
1. La gura sondei :
51
pe 1=0
pi 1=0
∆ pe 1= pe 1− pi 1=0
2. La adâncimea „Hg”:
pe 2=ρ¿1 ∙ g ∙ H g =1260∙ 10 ∙1351 ∙10−5=170,1 ¯¿

pi 2=0
∆ pe 2= pe 2− pi 2=170,1−0=170,1 ¯¿
3. La adâncimea „Hi1” :
pe 3=ρ¿ 1 ∙ g ∙ H i 1=1260 ∙10 ∙ 2000∙ 10−5 =252 ¯¿

pi 3=ρ¿ 2 ∙ g∙ ( H i 1−H g )=1710 ∙ 10∙ ( 2000−1351 ) ∙ 10−5
pi 3=110,98 ¯¿
∆ pe 3= pe 3− pi 3=252−110,98=141,02 ¯¿
Cum Δpe2 > pea1, pentru a acoperi această presiune exterioară se va folosi următoarea
grosime de perete din tabelul de mai sus. Astfel, pentru a acoperi întreaga lungime a coloanei
intermediare1, se vor folosi trei tronsoane de lungimi diferite, după cum urmează :
Tronsonul 1
pmax −p ea3
t1=12,19 mm ; P-110; Buttress; l 1=
g ∙( ρ¿2− ρam)
(170,1−153,33) ∙105
l 1= =254,1 m
10 ∙(1710−1050)
Tronsonul 2
t2=13,06 mm ;P-110; Buttress; l2 = Hi - l1- l3
l 2=2000−254,1−1217=528,9 m
Tronsonul 3
∆ pe 1− pea 1
t3=12,19 mm ; P-110; Buttress; l 3=
g ∙(0−ρ¿1 )
52
( 0−153,33)∙ 105
l 3= =1217 m
10 ∙(0−1260)
0 50 100 150
0 200 250 300 350
0 0
500
1000
H, m
1351
1500
1745.9
2000 2000 2000
2000
2500
Δpea, bar
Variația presiunii exterioare în cazul coloanei intermediare1
G 3=q1 ∙ l 3 ∙ g=101,20∙ 1217 ∙10 ∙ 10−3=1231,6 kN
ρ¿ 1
F ax 3=G 3 ∙ 1−( ρo )
−ρ¿ 1 ∙ g ∙ ( H i 1−l 3 ) ∙ A 3
1260
F ax 3=1231,6 ∙ 1− ( 7850 )
−1260 ∙10 ∙(2000−1217)∙ 0,0125 ∙10−3
F ax3=910,59 kN
Presiunea corectată
Limita de curgere a oțelului P-110 :
R p 0,2 =758 N /mm 2
[ )]
2
F ax 3
pcor 3 =p ea3 ∙
−F ax 3
2 ∙ A3 ∙ R p 0,2
+ 1−3 ∙
√ (
2 ∙ A 3 ∙ R p 0,2
53
[ )]
2
910590
pcor 3 =153,33∙
−910590
2∙ 0,0125 ∙758 ∙ 10 6
+ 1−3∙
√ (
2 ∙ 0,0125∙ 758 ∙10 6
pcor 3 =145,43 ¯¿
pe H i1 −l3 = p e2000−1217=ρ ¿1 ∙ g ∙ ( H i 1−l 3 )
pe H i1
−l 3 =1260∙ 10 ∙ ( 2000−1217 ) ∙10−5=98,658 ¯¿
pcor 3 =145,43 ¯¿ pe H −l =98,658 ¯¿i 3
2
Gi=∑ qi ∙l i ∙ g=q1 ∙l 1 ∙ g+ q2 ∙ l 2 ∙ g+q 1 ∙ l 3 ∙ g
i=1
G i=( 101,20 ∙ 254,1∙ 10+107,15∙ 528,9 ∙10+101,20 ∙ 1217 ∙10 ) ∙ 10−3=2055,47 kN
F sa 2=5645,71 kN >Gi=2055,47 kN
Diametrul interior
t 1 ∙l 1 +t 2 ∙ l 2+ t 1 ∙l 3
t m=
l 1 +l 2+ l 3
12,19∙ 254,1+13,06 ∙528,9+12,19 ∙ 1217

t m= =12,42 mm
254,1+528,9+1217
Dii 1=Di 1−2∙ t m=339,7−2 ∙12,42=314,86 mm
54
5.2.2. Calculul de rezistență al coloanei intermediare2
Date necesare
 Diametrul exterior al coloanei intermediare2 :
Di 2=8 5/ 8∈¿ 219,1 mm

H i 2=3500 m
H=H e=4230 m
intermediare2 :
ρ¿ =1710 kg /m3
Determinarea presiunii laterale exercitată de rocă :

pe H =ρ r ∙ g ∙ H inițial =2500 ∙10 ∙ ( 2000−100 ) ·10−5=475 ¯¿
inițial
pe H = ρr ∙ g ∙ H final=2500 ∙10 ∙ ( 3500−100 ) ·10−5=850 ¯¿

final
Unde : ρr - reprezintă densitatea rocii, ρr = 2500 kg/m3
Oțelul folosit pentru a acoperi aceste presiuni este trecut in tabelul de mai jos împreună cu
proprietățile sale.
Diam.
Di1
Extreme
85/8 14,15 V-150 72,92 0,0091 1169 935,2 893 850,47 7553 4316
Line
Unde :
p sp
c sp
pt
ct
55
Fs
cs
cs = 1,75
- A=π ∙ t ∙(D i 2−t )
A=π ∙ 0,01415 ∙ ( 0,2191−0,01415 )=0,0091 m 2
400 500 600 700 800 900 1000

1900 1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
H, m
2600
2700
2800
2900
3000
3100
3200
3300
3400
p, bar
Variația presiunii exterioare în cazul coloanei intermediare2
Diametrul interior :
D ii 2=D i 2−2 ∙t=219,1−2∙ 14,15=190,8 mm
56
5.3. Calculul de rezistență al coloanei de exploatare
Date necesare
 Diametrul exterior al coloanei de exploatare :
De =51 /2 ∈¿ 139,7 mm
H=H e=4230 m
 Densitatea fluidului de foraj necesar săpării intervalului corespunzător coloanei de
exploatare :
ρne =1630 kg /m3
 Densitatea apei mineralizate :
ρam =1050 kg/m 3
 Densitatea gazelor :
ρ g=300 kg /m3
 Densitatea unui fluid între tubing și coloană :
ρn t −c =1200 kg/m 3
Presiunea din pori

p pe =ρne ∙ g ∙ H e =1630 ∙10 ∙ 4230 ·10−5
p pe =689,5 ¯¿
Presiunea interioară (sonda plină cu gaze) :
La gura sondei :
pi 1= pc = p pe −ρ g ∙ g ∙ H =689,5−300 ∙ 10∙ 4230 ∙ 10−5=562,6 ¯¿

pe 1=0
∆ pi 1= pi 1− p e1=562,6 ¯¿
La șiul coloanei :
pi 1= p pe =689,5 ¯¿
pe 2=ρa ∙ g ∙ H=1050 ∙10 ∙ 4230 · 10−5=444,15 ¯¿
∆ pi 2= pi 2− p e2=689,5−444,15=245,35 ¯¿
Cu tubingul fixat la capătul inferior printr-un packer :

∆ pi șiu =( ρn t−c −ρa ) ∙ g∙ H= (1200−1050 ) ∙10 ∙ 4230 ·10−5=63,45 ¯¿
57
Dacă packerul nu este etanș la suprafață :
∆ pi șiu =444,15+63,45=507,6 ¯¿
Valoarea calculată este foarte mare. Dacă se montează o supapă care să se deschidă la
200 bar atunci deasupra packerului diferența de presiune scade la : 200 + 63,45 = 263,45 bar.
Diam.
De
in mm mm - - kg/m m2 bar bar bar bar kN kN
6,98 23,07 0,0029 332 265,6 279 262,85 1508 861,7
J-55
7,72 25,30 0,0032 367 293,6 339 322,85 1655 945,7
7,72 Extreme 25,30 0,0032 534 427,2 433 412,38 2206 1260,6
51/2 139,7
Line
9,17 N-80 29,76 0,0037 634 507,2 609 580 2326 1329,1
10,54 34,23 0,0042 728 582,4 769 732,38 2567 1466,9
Unde :
p sp
c sp
pt
ct
Fs
cs
cs = 1,75
- A=π ∙ t ∙(D e −t )
A=π ∙ 0,00698 ∙ ( 0,1397−0,00698 ) =0,0029 m2
A=π ∙ 0,00772∙ ( 0,1397−0,00772 )=0,0032 m 2
A=π ∙ 0,00917 ∙ ( 0,1397−0,00917 )=0,0037 m 2
A=π ∙ 0,01054 ∙ ( 0,1397−0,01054 )=0,0042m 2
Se alege pia > pc = 562,6 bar. Deci se alege pia = 582,4 bar
58
(265,6−245,35)∙ 105
l 1= =270 m
10 ∙(1050−300)
(293,6−265,6)∙ 105
l 2= =373 m
10 ∙(1050−300)
( 427,2−293,6) ∙105
l 3= =1782 m
10 ∙(1050−300)
(507,2−427,2) ∙105
l4 = =1067 m
10∙ (1050−300)
(562,6−507,2) ∙ 105
l 5= =738 m
10 ∙(1050−300)
0 100 200 300 400 500 600 700

0
500
1000
1500
2000
H, m
2500
3000
3500
4000 4230
4230 4230 4230 4230 4230
4500
Δpi, bar
Presiune exterioară (golire totală)

ρext =ρne =1630 kg/m 3
La gura sondei :
pe 1=0
pi 1=0
59
∆ pe 1=0
La șiul coloanei :
pe 2=ρne ∙ g∙ H e =1630 ∙10 ∙ 4230 · 10−5=689,5 ¯¿

pi 2=0
∆ pe 2= pe 2− pi 2=689,5 ¯¿ ∆ pe șiu
(689,5−580)∙ 105
l 1= =672 m
10 ∙ 1630
(580−412,38) ∙105
l 2= =1028 m
10∙ 1630
( 412,38−322,85)∙105
l 3= =549 m
10 ∙1630
(322,85−262,85)∙105
l4 = =368 m
10 ∙1630
(262,85−0)∙ 105
l 5= =1613 m
10∙ 1630
0 100 200 300 400 500 600 700 800

0
500
1000
1500
H, m
2000
2500
3000
3500
4000 4230 4230 4230 4230 4230 4230

4500
Δpe, bar
Solicitări combinate ( presiune exterioară golire totală + tracțiunea)
pe șiu =ρne ∙ g ∙ H e =1630 ∙10 ∙ 4230 ·10−5

pe șiu =689,5 ¯¿
60
Tronsonul 1
pea 1=732,38 ¯¿ pe șiu =689,5 ¯¿
t 1=10,54 mm , N−80 , EL
t 2=9,17 mm , N−80 , EL
pea2 =580 ¯¿
pia 2=507,2 ¯¿
F sa 2=1329,1 kN
p ea 2 580 ∙105
H 2= = =3558 m
ρne ∙ g 1630 ∙ 10
l 1=H−H 2=4230−3558=672 m
ρne
(
F ax =G 1 ∙ 1−
ρo )
− ρne ∙ g ∙ H 2 ∙ A 2
G1=q 1 ∙ l 1 ∙ g=34,23 ∙ 672∙ 10=230025,6 N
1630
F ax =230025,6∙ 1− ( 7850 )
−1630 ∙ 10∙ 3558 ∙0,0037
F ax =−32321 N
[ )]
2
F ax
pcor 2 =p ea 2 ∙
−F ax
2∙ A2 ∙ R p 0,2 √
+ 1−3 ∙ (
2∙ A2 ∙ R p 0,2
[ )]
2
pcor 2 =580∙
−−32321
2∙ 0,0037 ∙ 551∙ 106
+ 1−3∙
√ ( −32321
2 ∙ 0,0037 ∙551 ∙106
pcor 2 =584,5 ¯¿
pe H = ρne ∙ g ∙ H 2=1630∙ 10 ∙3558 ∙ 10−5=579,95 ¯¿

2
pcor 2 > pe H 2
584,4>579,95=¿ Inegalitatea este îndeplinită
61
Verificarea la presiune interioară
∆ pi H = pc + ρg ∙ g ∙ H 2−ρam ∙ g ∙ H 2= pc −( ρam−ρ g ) ∙ g ∙ H 2
2
∆ pi H =562,6− (1050−300 ) ∙10 ∙ 3558∙ 10−5 =295,75 ¯¿

2
∆ pi H =295,75 ¯¿ pia 2=507,2 ¯¿ – Tronsonul 1 se verifică la presiune interioară

2
G1=q 1 ∙ l 1 ∙ g=34,23 ∙ 672∙ 10=230 kN
F sa 2=1329,1 kN >G 1=230 kN – Tronsonul 1 se verifică la tracțiune
Deci l1 = 672 m; H2 = 3558 m
Tronsonul 2
t 2=9,17 mm , N−80 , EL
t 3=7,72 mm , N −80 , EL
pea3 =412,38 ¯¿
pia 3=427,2 ¯¿
F sa 3=1260,6 kN
pea 3 412,38 ∙105

H 3= = =3032 m
ρne ∙ g 1630 ∙10
l 2=H−H 3=4230−3032=1198 m
ρne
F ax =G 1 ∙ 1−( ρo )
− ρne ∙ g ∙ H 3 ∙ A 3
G1=( q1 ∙ l 1 ∙ g+q 2 ∙ l 2 ∙ g )=(34,23 ∙672 ∙10+ 29,76∙ 1198 ∙ 10)

G 1=586550,4 N
1630
F ax =586550,4 ∙ 1− ( 7850)−1630 ∙ 10∙ 3032 ∙0,0032
F ax =306608 N
62
[ )]
2
F ax
pcor 3 =p ea3 ∙
−F ax
2 ∙ A3 ∙ R p 0,2
+ 1−3 ∙
√ (
2 ∙ A 3 ∙ R p 0,2
[ )]
2
306608
pcor 3 =412,38 ∙
−306608
2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 10 6
√+ 1−3 ∙(2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 106
pcor 3 =371,8 ¯¿
pe H = ρne ∙ g ∙ H 3=1630 ∙10 ∙ 3032∙ 10−5=494,2 ¯¿

3
pcor 3 > p e H 3
371,8> 494,2=¿ Nu este îndeplinită inegalitatea
Se va recalcula H3 până când se îndeplinește condiția.
Se recalculează H3
pcor 3 371,8∙ 105

H 3 rec = = =2281 m
ρ ne ∙ g 1630 ∙10
l 2=H−H 3rec =4230−2281=1949 m

G 1=( q1 ∙ l 1 ∙ g+q 2 ∙ l 2 ∙ g )=(34,23 ∙672 ∙10+ 29,76∙ 1949 ∙10)
G1=810048 N
1630
F ax =810048∙ 1− ( 7850 )
−1630 ∙ 10∙ 2281∙ 0,0032
F ax =522870 N
[ )]
2
522870
pcor 3 =412,38 ∙
−522870
2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 10 6
√+ 1−3 ∙(2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 106
pcor 3 =337,4 ¯¿
pe H = ρne ∙ g ∙ H 3rec =1630 ∙10 ∙ 2281∙ 10−5 =371,8 ¯¿

3 rec
pcor 3 > p e H 3 rec
63
Se recalculează H3 rec
pcor 3 337,4 ∙105

H 3 rec 2= = =2070 m
ρne ∙ g 1630 ∙10
l 2=H−H 3rec 2=4230−2070=2160m
G 1=( q1 ∙ l 1 ∙ g+q 2 ∙ l 2 ∙ g )=(34,23 ∙672 ∙10+ 29,76∙ 2160 ∙10)

G1=872841,6 N
1630
F ax =872841,6∙ 1− ( 7850 )
−1630 ∙ 10∙ 2070 ∙ 0,0032
F ax =583631 N
[ )]
2
583631
pcor 3 =412,38 ∙
−583631
2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 10 6
√+ 1−3 ∙(2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 106
pcor 3 =326,8 ¯¿
pe H 3 rec 2
=ρne ∙ g ∙ H 3 rec 2=1630 ∙ 10∙ 2070 ∙10−5=337,4 ¯¿
pcor 3 > p e H 3 rec 2
326,8>337,4=¿ Nu este îndeplinită inegalitatea
Se recalculează H3 rec 2
pcor 3 326,8∙ 105

H 3 rec 3= = =2005 m
ρne ∙ g 1630 ∙10
l 2=H−H 3rec 3=4230−2005=2225 m
G1=( q1 ∙ l 1 ∙ g+q 2 ∙ l 2 ∙ g )=(34,23 ∙672 ∙10+ 29,76∙ 2225 ∙10)

G 1=892185,6 N
1630
F ax =892185,6∙ 1− ( 7850 )
−1630 ∙ 10∙ 2005 ∙ 0,0032
F ax =602348,4 N
64
[ )]
2
602348,4
pcor 3 =412,38 ∙
−602348,4
2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 10 6
√+ 1−3 ∙(2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 106
pcor 3 =323,4 ¯¿
pe H 3 rec 3
=ρne ∙ g ∙ H 3 rec 3=1630 ∙ 10 ∙2005 ∙10−5=326,8 ¯¿
p cor 3 323,4 ∙ 105

H 3 rec 4 = = =1984 m
ρne ∙ g 1630∙ 10
l 2=H−H 3rec 4=4230−1984=2246 m
G 1=( q1 ∙ l 1 ∙ g+q 2 ∙ l 2 ∙ g )=(34,23 ∙672 ∙10+ 29,76∙ 2246 ∙ 10)

G1=898435,2 N
1630
F ax =898435,2∙ 1− ( 7850 )
−1630 ∙10 ∙ 1984 ∙ 0,0032
F ax =608395,7 N
[ )]
2
608395,7
pcor 3 =412,38 ∙
−608395,7
2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 10 6
√+ 1−3 ∙(2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 106
pcor 3 =322,4 ¯¿
pe H 3 rec 4
=ρne ∙ g ∙ H 3 rec 4=1630 ∙10 ∙ 1984 ∙ 10−5=323,4 ¯¿
65
pcor 3 322,4 ∙105

H 3 rec 5= = =1978 m
ρne ∙ g 1630 ∙10
l 2=H−H 3rec 5=4230−1978=2252m

G 1=( q1 ∙ l 1 ∙ g+q 2 ∙ l 2 ∙ g )=(34,23 ∙672 ∙10+ 29,76∙ 2252 ∙10)
G1=899625,6 N
1630
F ax =899625,6∙ 1− ( 7850 )
−1630 ∙ 10∙ 1978 ∙ 0,0032
F ax =609651,9 N
[ )]
2
609651,9
pcor 3 =412,38 ∙
−609651,9
2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 10 6
√+ 1−3 ∙(2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 106
pcor 3 =322,2 ¯¿
pe H 3 rec 5
=ρne ∙ g ∙ H 3 rec 5=1630 ∙ 10 ∙1978 ∙10−5=322,4 ¯¿
322,2>322,4=¿ Nueste îndeplinită inegalitatea
pcor 3 322,2∙ 105

H 3 rec 6 = = =1976 m
ρne ∙ g 1630 ∙10
l 2=H−H 3rec 6=4230−1976=2254 m
G 1=( q1 ∙ l 1 ∙ g+q 2 ∙ l 2 ∙ g )=(34,23 ∙672 ∙10+ 29,76∙ 2254 ∙ 10)

G 1=900816 N
1630
F ax =900816 ∙ 1− ( 7850 )
−1630 ∙ 10 ∙1976 ∙ 0,0032
F ax =610699,4 N
66
[ )]
2
610699,4
pcor 3 =412,38 ∙
−610699,4
2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 10 6
√+ 1−3 ∙(2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 106
pcor 3 =322 ¯¿
pe H 3 rec 6
=ρne ∙ g∙ H 3 rec 6 =1630∙ 10 ∙1976 ∙ 10−5=322 ¯¿
322>322=¿ Nu este îndeplinită inegalitatea
pcor 3 322 ∙10 5

H 3 rec 7= = =1975 m
ρne ∙ g 1630∙ 10
l 2=H−H 3rec 7=4230−1975=2255 m
G 1=( q1 ∙ l 1 ∙ g+q 2 ∙ l 2 ∙ g )=(34,23 ∙672 ∙10+ 29,76∙ 2255 ∙10)

G1=901113,6 N
1630
F ax =901113,6∙ 1− ( 7850 )
−1630 ∙ 10∙ 1975 ∙0,0032
F ax =610987,4 N
[ )]
2
610987,4
pcor 3 =412,38 ∙
−610987,4
2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 10 6
√+ 1−3 ∙(2 ∙ 0,0032∙ 551∙ 106
pcor 3 =321,92 ¯¿
pe H 3 rec 7
=ρne ∙ g∙ H 3 rec 7 =1630∙ 10 ∙1975 ∙ 10−5=321,9 ¯¿
321,92>321,9=¿ Inegalitatea este îndeplinită
67
Verificarea la presiune interioară
∆ pi H = pc + ρg ∙ g ∙ H 3−ρ am ∙ g ∙ H 3= pc −( ρam−ρ g ) ∙ g ∙ H 3
3
∆ pi H =562,6− (1050−300 ) ∙10 ∙ 1975∙ 10−5 =414,5 ¯¿

3
∆ pi H =414,5 ¯¿ p ia3 =427,2 – Tronsonul 2 se verifică la presiune interioară

3
G2=q1 ∙ l 1 ∙ g+q 2 ∙ l 2 ∙ g=(34,23∙ 672 ∙10+29,76 ∙ 2255 ∙10)∙ 10−3
G 2=901,1kN
F sa 3=1260,6 kN >G 2=828,69 kN – Tronsonul 2 se verifică la tracțiune
Deci H3 = 1975 m, iar l2 = 2255 m.
Lungimea următoarelor tronsoane va fi determinată pe baza calculului rezultat în urma

solicitării de tracţiune .
Tronsonul 3
t 3=7,72 mm , N −80 , EL
F sa 3=1260,6 kN
F sa 3=q1 ∙l 1 ∙ g+ q2 ∙l 2 ∙ g+q 3 ∙ l 3 ∙ g
2
F sa3 −g ∙ ∑ q i l i
i=1 1260600−10 ∙(34,23 ∙672+29,76 ∙ 2255)
l 3= = =1421 m
q3∙ g 25,30 ∙10
l 1=672 m
l 2=2255 m
l 3=H −l 1−l 2=4230−672−2255
l 3=1303 m
68
Diametrul interior
t 1 ∙l 1 +t 2 ∙ l 2+ t 3 ∙l 3
t m=
H
10,54 ∙ 672+ 9,17 ∙2255+7,72 ∙1303

t m=
4230
t m=8,94 mm
D ie =D e −2∙ t m
Die =139,7−2 ∙ 8,94=121,82mm
69
Capitolul 6. Cimentarea coloanei de tubare
6.1. Cimentarea coloanei de ancoraj
1. Adâncimea de cimentare, Hc :
H c =H a =600 m
2. Densitatea pastei de ciment, ρp :

ρ p =1800 kg/m3
3. Volumul pastei de ciment, Vp :
V p= A e ∙ H c + A i ∙ h
π π
V p= ∙ ( k cav ∙ D2sa cat −D 2a ) ∙ H c + ∙ D2ia ∙h
4 4
Unde :
- h - înălțimea la care se află inelul de reținere a dopurilor de ciment față de șiul

coloanei
h=20 m
- kcav - coeficient de cavernometrie, h cav =1,20
π π
V p= ∙ ( 1,2∙ 0,62232−0,5082 ) ∙ 600+ ∙ 0,485742 ∙20=101,08 m3
4 4
4. Volumul fluidului de refulare, Vn :
70
V n=k compres ∙ A i ∙ ( H a −h )
π 2
V n=k compres ∙ ∙ D ∙ ( H a−h )
4 ia
π
V n=1,03 ∙ ∙ 0,48574 2 ∙ ( 600−20 )=110,7 m 3
4
Unde :
kcompres- coeficient de compresibilitate al fluidului de foraj, k compres=1,03
5. Cantitățile de materiale, Mc, Va :
1750< ρ p <1930 kg /m3− pastănormală (apă+ ciment)
Cantitățile unitare
v a + v c =1 m3 pastăciment
{ v a ∙ ρa + v c ∙ ρc =1 ∙ ρ p
v a=1−v C
ρa −v c ∙ ρ a+ v c ∙ ρc =ρ p
ρ p −ρa
v c=
ρc −ρ a
Unde :
ρc =Densitatea cimentului=3150 kg/m3

ρa =Densitatea apei=1000 kg /m3
1800−1000
v c= =0,37 m 3 ciment /1 kg pastă
3150−1000
v a=1−0,37=0,63 m3 apă/1 kg pastă
m c =v c ∙ ρc =0,37 ∙ 3150=1165,5 kg ciment
Cantitățile totale
71
- Masa totală de ciment
M c =k pierderi ∙ mc ∙V p
M c =1,05 ∙1165,5 ∙ 101,08=123699 kg ciment=123,7 t ciment
- Volumul de apă
V a =k pierderi ∙ v a ∙ V p=1,05 ∙ 0,63∙ 101,08=66,86 m3
k pierderi =1,05
6. Numărul de autocontainere, Nac :
M c 123700
N ac = = =10,3
M ac 12000
Se alege N ac =11 autocontainere
M ac =Masa unui autocontainer=10 t ,11t sau 12 t
Se alege M ac=12 t=12 000 kg
7. Numărul de agregate de ciment, nagr :
N ac 11
n agr = + 1= +1=6,5
2 2
Se alege nagr =7 agregate

8. Presiuni de lucru
pa = p c + p d
pc – presiunea în sistemul de circulație

pd – presiunea diferențială datorată densității
72
pc =0,012 ∙ H a+ 16=0,012 ∙ 600+16=23,2 ¯¿
π π
V i col= A i ∙ H a= ∙ D 2ia ∙ H a= ∙0 , 48574 2 ∙ 600=111,18m 3
4 4
Rezulta că : V p=101,08 m 3 <V i col=111,18 m 3
a) Începe pomparea pastei de ciment :
V 1=0
pd 1 =0
h d 1=0
pa 1= pc + pd 1=23,2 ¯¿
Punctul 1 din grafic are coordonatele : (0 ; 23,2)
b) Sfârșitul pompării pastei de ciment:
Vp Vp
h d 2= =
Ai π
∙ Dia2
4
101,08
h d 2= =545,5 m
π 2
∙ 0,48574
4
73
V 2=V p =101,08 m3
pd 2=( ρna−ρ p ) ∙ g ∙h d 2
pd 2=( 1180−1800 ) ∙ 10 ∙545,5
pd 2=−33,82 ¯¿
pa 2= p c + pd 2=23,2−33,82=−10,62 ¯¿
Punctul 2 din grafic are coordonatele : (101,08 ; -10,62)
c) Pasta de ciment ajunge la șiu :
V 3=V i col =111,18 m2
h d 3=h d 2
pd 3 =( ρna− ρ p ) ∙ g ∙ hd 3= p d 2
pd 3 =−32,82 ¯¿
pa 3 = p c + pd 3 = pa 2
pa 3=−10,62 ¯¿
d) Sfârșitul operației de cimentare :
74
h d 4 =H c −h=600−20=580 m
pd 4=( ρ p−ρna ) ∙ g ∙ hd 4
pd 4=( 1800−1180 ) ∙10 ∙ 580
pd 4=35,96 ¯¿
V 4 =V p +V n=101,08+110,7=211,78 m 3
pa 4 = pmax ¿ pc +¿ p d 4 =23,2+35,96=59,16 ¯¿ ¿
Punctul 4 din grafic are coordonatele : (211,78 ; 59,16)
Reprezentând grafic punctele 1, 2, 3 și 4, se obține graficul de cimentare din figura

următoare.
70
59.16
60
50
40
30
pa, bar
23.2
20
10
0
0 50 100 150 200 250
-10.62
-10.62
-10
-20
V, m3
75
9. Alegerea agregatelor de cimentare :
AC-350, dp = 115 mm
Viteza Presiunea agregatului, pa Debitului agregatului, Qa

- bar l/min
I 210 372
II 110 700
III 60 1265
10. Durata operației de cimentare :

T c =T p +T d +T n
T d=15 min
V p +V n
T p+ T n =
Q III
a
(101,08+110,7) ∙ 103
T c =15+ =182,4 min
1265
Unde :
Tp - timpul necesar introducerii pastei de ciment
Td - timpul necesar introducerii dopurilor de ciment
Tn - timpul necesar introducerii noroiului de refulare
11. Timpul de pompabilitate :
T pmin=1,5 ∙ T c =1,5 ∙ 182,4=273,6 min ≅ 274 min

T pmax=1,5 ∙ T pmin =1,5 ∙274=411 min
76
6.2. Cimentarea coloanelor intermediare
6.2.1. Cimentarea coloanei intermediare1
1. Adâncimea de cimentare :
H c =H i 1−H a +100 m=2000−600+100=1500 m
2. Densitatea pastei de ciment :
ρ pmin < ρ p < ρ pmax
ρ pmin =ρ¿1 + ( 100 … . 300 ) kg/m 3

ρ pmin =1260+300=1560 kg/ m3
77
ρ pmax =ρ pfis−200 kg/m3
pfi s =г fisHi 1 ∙ H i 1=ρ pfis ∙ g ∙ H C + ρ¿1 ∙ g ∙ ( H i 1−H C )

Hi 1
pfi s =0,2∙ 2000=400 ¯¿

Hi
г fis Hi1 ∙ H i 1−ρ¿ 1 ∙ g∙ ( H i 1−H C ) 400 ∙ 105−1260 ∙ 10∙(2000−1500)

ρ pfis = =
g∙ H c 10 ∙1500
ρ pfis =2247 kg /m 3
ρ pmax =ρ pfis−200=2247−200=2047 kg/m3
1560< ρ p <2047
În urma calcului de mai sus, se alege : ρ p =1800 kg/m3
3. Volumul pastei de ciment, Vp:
π π
V p= A e ∙ H c + A i ∙ h= ∙ ( k cav ∙ D 2si 1 cat−D 2i 1 ) ∙ H c + ∙ D 2ii1 ∙h
4 4
Unde :
- h - înălțimea de cimentare în interiorul coloanei, h=20

π π
V p= ∙ ( 1,20 ∙0,4445 2−0,33972 ) ∙1500+ ∙ 0,314862 ∙ 20
4 4
V p=144,93 m3
4. Volumul fluidului de refulare, Vn:
π
V n=k compres ∙ A i ∙ ( H i 1−h )=k compres ∙ ∙ D 2 ∙ ( H i 1−h )
4 ii1
78
kcompres- coeficient de compresibilitate al fluidului de foraj ;k compres=1,03
π
V n=1,03 ∙ ∙ 0,314862 ∙ (2000−20 ) =158,79m 3
4
5. Cantitățile de materiale:
Cum densitatea pastei aparține intervalului [1701 ; 1900], pasta e una normală, formată din
apă și ciment.
Cantitățile unitare
v a + v c =1 m3 pastăciment
{ v a ∙ ρa + v c ∙ ρc =1 ∙ ρ p
v a=1−v C
ρa −v c ∙ ρ a+ v c ∙ ρc =ρ p
ρ p −ρa 1800−1000 3 3
v c= = =0,372m ciment /1 m pastă de ciment
ρc −ρ a 3150−1000
v a=1−0,372=0,628 m3 apa /1 m3 pastă de ciment
kg ciment
m c =v c ∙ ρc =0,372 ∙3150=1171,8 3
1 m past ă de ciment
ρc −Densitatea cimentului=3150 kg/m 3

Cantitățile totale
M c =k pierderi ∙ mc ∙V p =1,05∙ 1171,8∙ 144,93=178320 kg ciment
V a =k pierderi ∙ v a ∙ V p=1,05 ∙ 0,628∙ 144,93=95,56 m3
k pierderi =1,05
79
6. Numărul de autocontainere, Nac:
M c 178320
N ac = = =14,86
M ac 12000
Se alege N ac =15 autocontainere
M ac =Masa unui autocontainer=10 t ,11t sau 12 t
Se alege M ac=12 t=12000 kg
7. Numărul de agregate de ciment, nagr :
N ac 15
n agr = + 1= +1=8,5 agregate
2 2
Se alege n agr =9 agregate
8. Presiuni de lucru :
pa = p c + p d
Unde:
pc – presiunea în sistemul de circulație
pd – presiunea diferențială datorată densității
pc =0,012 ∙ H i1 +16=0,012∙ 2000+16=40 ¯¿
π π
V i col= A i ∙ H i 1= ∙ D 2ii 1 ∙ H i1 = ∙ 0,314862 ∙2000=155,72 m3
4 4
Rezultă că : V p=144,93 m 3 <V i col =158,79 m 3
80
a) Începe pomparea pastei de ciment :
V 1=0
pd 1 =0
h d 1=0
pa 1= pc + pd 1=40 ¯¿
Punctul 1 din grafic are coordonatele : (0 ; 40)
b) Sfârșitul pompării pastei de ciment:
Vp Vp
h d 2= =
Ai π
∙D 2
4 ii1
144,93
h d 2= =1861,4 m
π
∙ 0,314862
4
V 2=V p =144,93 m3
pd 2=( ρ¿1 −ρ p ) ∙ g ∙ hd 2
81
pd 2=( 1260−1800 ) ∙10 ∙ 1861,4
pd 2=−100,51 ¯¿
pa 2= p c + pd 2=40−100,51=−60,51 ¯¿
c) Pasta de ciment ajunge la șiu :
V 3=V i col =155,72 m2
h d 3=h d 2
pd 3 =( ρ¿1 −ρ p ) ∙ g ∙ hd 3 =p d 2
pd 3 =−100,51 ¯¿
pa 3= p c + pd 3= pa 2
pa 3=−60,51
d) Sfârșitul operației de cimentare :
82
h d 4 =H c −h=1500−20=1480 m
pd 4=( ρ p−ρ¿ 1) ∙ g∙ h d 4
pd 4=( 1800−1260 ) ∙ 10 ∙1480
pd 4=79,92 ¯¿
V 4 =V p +V n=144,93+158,79=303,72 m3
pa 4 = pmax ¿ pc +¿ p d 4 =40+ 79,92=119,92 ¯¿ ¿
Punctul 4 din grafic are coordonatele : (303,72 ; 119,92)
Reprezentând grafic punctele 1, 2, 3 și 4, se obține graficul de cimentare din figura

următoare.
250
200
150
100
pa, bar
50
0
0 50 100 150 200 250 300 350
-50 -60.51
-60.51
V, m3
9. Alegerea agregatelor de cimentare :
AC-350, dp = 115 mm
Viteza Presiunea agregatului, pa Debitului agregatului, Qa

- bar l/min
I 210 372
II 110 700
83
III 60 1265
10. Durata operației de cimentare :
T c =T p +T d +T n
T d=15 min
V 60 V 110 −V 60 V y
T p+ T n = + + I
Q aIII Q aII Qa
Unde :
Tp - timpul necesar introducerii pastei de ciment
Td - timpul necesar introducerii dopurilor de ciment
Tn - timpul necesar introducerii noroiului de refulare
V 60 V 110−V 60 (V ¿ ¿ p+ V n)−V 110

T c= + + +T d ¿
Q III
a Q IIa QIa
3 3
253 ∙ 103 ( 295−253)∙10 [144,93+ 158,79−295]∙ 10
T c= + + +15
1265 700 372
T c =298,44 min ≅ 299 min
Din grafic a rezultat că pentru valoarea de 60 de bar a presiunii, poate fi pompat un volum
egal cu V 60=253 m3, iar pentru valoarea de 110 de bar a presiunii, poate fi pompat un volum
egal cu : V 110 =295 m3
11. Timpul de pompabilitate :
T pmin=1,5 ∙ T c =1,5 ∙ 299=448,5 min ≅ 449 min

T pmax=1,5 ∙ T pmin =1,5 ∙ 449=673,5 min ≅ 677 min
84
6.2.2. Cimentarea coloanei intermediare2
H c =H i 2−H i 1 +100 m=3500−2000+ 100=1600 m
2. Densitatea pastei de ciment :
ρ pmin =ρ¿2 + ( 100 … . 300 ) kg/m3

ρ pmin =1710+100=1810 kg/m 3
ρ pmax =ρ pfis−200 kg/m3
pfi s =г fisHi 2 ∙ H i 2=ρ pfis ∙ g ∙ H C + ρ¿2 ∙ g ∙ ( H i 2−H C )

Hi 2
pfi s =0,211 ∙3500=738,5 ¯¿

Hi
г fis Hi2 ∙ H i 2−ρ ¿2 ∙ g ∙ ( H i 2−H C ) 738,5 ∙10 5−1710 ∙10 ∙(3500−1600)

ρ pfis = =
g ∙ Hc 10 ∙1600
85
ρ pfis =2585 kg/m3
ρ pmax =ρ pfis−200=2585−200=2385 kg /m 3
1810< ρ p <2385
În urma calcului de mai sus, se alege : ρ p =1850 kg/m 3
3. Volumul pastei de ciment, Vp:
π π
V p= A e ∙ H c + A i ∙ h= ∙ ( k cav ∙ D 2si 2 cat−D 2i 2 ) ∙ H c + ∙ D 2ii2 ∙h
4 4
Unde :
- h - înălțimea de cimentare în interiorul coloanei, h=20

π π
V p= ∙ ( 1,20 ∙0,295 2−0,21912 ) ∙ 1600+ ∙ 0,19082 ∙ 20
4 4
V p=71,47 m3
4. Volumul fluidului de refulare, Vn:
π 2
V n=k compres ∙ A i ∙ ( H i 2−h )=k compres ∙ ∙ D ∙ ( H i 2−h )
4 ii2
kcompres- coeficient de compresibilitate al fluidului de foraj ;k compres=1,03
π
V n=1,03 ∙ ∙ 0,19082 ∙ ( 3500−20 )=102,48 m 3
4
86
6.3. Cimentarea coloanei de exploatare în regim turbulent
Pentru a putea începe calculul, sunt necesare câteva date :
 Diametrul coloanei de exploatare, De :

D e =51 /2 ∈¿ 139,7 mm
 Grosimea de perete corespunzătoare coloanei de exploatare, te :

t e =8,94 mm
 Adâncimea sondei, H :
H=H e=4230 m
 Diametru sapei corespunzătoare coloanei de exploatare, Dse cat :
Dse cat=171,5 mm
 Diametrul interior mediu al coloanei intermediare2 :
D iim =190,8 mm
 Coeficientul de cavernometrie, k1=kcav :
k 1=k cav =1,20
 Înălțimea inelului de reținere a dopurilor (sau a niplului cu valva pe care se opresc

dopurile) față de șiul coloanei, h :
h=20 m
 Adâncimea stratului cu gradientul presiunii minim, Hs :
H s =4030 m
 Gradientul de fisurare minim, гfis :
г fis =2,11 ¯¿ /10 m¿
 Densitatea fluidului de foraj corespunzător coloanei de exploatare :
ρne =1630 kg /m3
 Tensiunea dinamică de forfecare, τ0 :
τ 0=6,5 N /m2
 Vâscozitatea plastică, ηp :
η p =18 cP=18 ∙ 10−3 N ∙ s/m2
87
H c =H −H i2 +200 m=4230−3500+ 200=930 m
2. Densitatea pastei de ciment și proprietățile reologice ale pastei :
ρ pmin =ρn + ( 100 … ..300 ) kg/m3=1630+100=1730 kg /m 3
pfis =ρ pfis ∙ g ∙ [ H s −( H−H c ) ] + ρ n ∙ g ∙ ( H−H c ) =г fis ∙ H s
г fis ∙ H s −ρne ∙ g ∙ ( H−H s )

ρ pfis =
g ∙ [ H s −( H−H C ) ]
0,211 ∙ 4030 ∙ 105−1630 ∙10 ∙(4230−4030)

ρ pfis =
10 ∙[4030− ( 4230−930 ) ]
ρ pfis =11202 kg /m 3
ρ pmax =ρ pfis−200 kg/m3=11202−200=11002 kg/m3
1730< ρ p <11002
Se alege ρ p =1800 kg/m3
Ciment S2-RS :
Vâscozitatea plastică a pastei, ηpp :
η pp=316,01∙ ρ p−522,85=316,01∙ 1,8−522,85=46 cP
η pp=46 ∙ 10−3 N ∙ s /m3
Tensiunea dinamică de forfecare, τop :
τ 0 p =213,08 ∙ ρ p −370,19=213,08 ∙ 1,8−370,19=14 N /m2
3. Volumul pastei de ciment, Vp :
V p= A en ∙ ( H −H i 2 )+ A et ∙ [ H c −( H −H i 2 ) ] + A i ∙ h
π
Aen = ∙ ( D2g−D 2e )
4
88
Dg - Diametrul mediu al găurii de sonda, determinat prin planimetrarea cavernometriei
efectuate înainte de tubarea coloanei
D g=√ k 1 ∙ D se cat =√1,2 ∙ 171,5=187,86 mm ≅ 188 mm
π
Aen = ∙ ( 0,1882−0,13972 ) =0,0124 m 2
4
π π
Aet = ∙ ( D 2ii 2m −D 2e ) = ∙ ( 0,19082−0,13972 )=0,0132 m 2
4 4
π
Ai= ∙ D 2i
4
D i=D e−2∙ t e=139,7−2 ∙ 8,94=121,82 mm
π
Ai= ∙ 0,121822=0,0116 m2
4
V p=0,0124 ∙ ( 4230−3500 )+ 0,0132∙ [ 930−( 4230−3500 ) ] + 0,0116 ∙20
V p=11,924 m3
4. Cantitățile de materiale :
-Unitare-
v a +v c =1
{v a ∙ ρa+ v c ∙ ρc =1∙ ρ p
ρ p −ρa 1800−1000
v c= = =0,372m3 ciment /1 m3 pastă
ρc −ρ a 3150−1000
kg kg
ρc =3150 3 ;
ρa =1000 3
m m
v a=1−v c =1−0,372=0,628 m 3 apa /1 m3 pastă
Masa unitară de ciment
q c =v c ∙ ρc =0,372∙ 3150=1171,8 kg ciment /1 m3 pastăciment
q c ≅ 1172 kg ciment /1 m3 pastă ciment
89
-Totale-
k2=1,05 ; k2 - Coeficient de pierderi de ciment
Masa totală de ciment :
M C =k 2 ∙ q c ∙V p =1,05 ∙1172 ∙ 11,924=14673,7 kg ciment
M c ≅ 14674 kg ciment=14,7 t ciment
Volumul total de apă :
V a =k 2 ∙ v a ∙ V p=1,05 ∙ 0,628 ∙11,924=7,86 m3 apă
5. Numărul de autocontainere :
M c 14700
n ac= = =1,47
M ac 10 000
n ac=2 autocontainere
M ac =Masa unui autocontainer=10 t ,11 t sau 12 t
Se alege M ac=10 t=10 000 kg
6. Volumul dopului separator cu o înălțime în spațiul inelar de 200 m :
V s =A et ∙ h s=0,0132 ∙200=2,64 m 3
V s =A en ∙ hs =0,0124 ∙200=2,48 m3
Densitatea fluidului separator, ρs :
ρn < ρ s < ρ p
1630< ρ s< 1800
Se alege ρ s=1700 kg /m3
Vâscozitatea plastică a fluidului separator, ηps :
η ps=25 cP=25 ∙ 10−3 N ∙ s /m2
90
Tensiunea dinamică de forfecare a fluidului separator, τos :
τ 0 s=7 N /m2
7. Volumul fluidului de refulare :
k 3=1,03 ;k3 – Coeficient de compresibilitate al noroiului
V nr =k 3 ∙ A i ∙ ( H −h ) =1,03∙ 0,0116 ∙ ( 4230−20 )=50,30m3
8. Volumul interior al coloanei :
V icol = Ai ∙ H =0,0116 ∙ 4230=49,07 m 3
V icol =49,07 m3 >V p =11,924 m3
9. Debitul de pastă și debitul de noroi :
Debitul de pastă, Qp :
Agregate de cimentare, ACF-700, dp=100 mm cu randamentul volumic , η v =80 %
Viteza Qagr Qagrreal=0,8∙ Q agr pa

- l/min l/min bar
VI 555 444 160
VII 753 602,4 120
602,4
Q agr real =602,4 l/min= =10,04 l/s ≈ 10 l/s
60
Două autocontainere la un agregat de cimentare
Qp
n agr = =2
Q agrreal
Q p=2∙ Q agr real=2∙ 10=20 l/s
Q p=20l/ s
91
Debitul de noroi, Qn :
Pentru că pasta este asimilată cu un fluid binghamian, se calculeaza numărul Hedstrom, He, în
spațiul inelar.
τ 0 p ∙ ( Dg −D )2 ∙ ρ p 14 ∙ ( 0,188−0,1397 )2 ∙ 1800
He= = =27783
η2pp 2
( 46∙ 10−3)
Cu ajutorul numărului Hedstrom și al graficului din figura următoare se stabilește numărul

Reynolds.
R e cr =4200
η pp ∙ R ecr 46∙ 10−3 ∙ 4200

v cr= =
( D g−D ) ∙ ρ p ( 0,188−0,1397 ) ∙ 1800
v cr=2,22m/s
Q n=Q cr= A en ∙ v cr =0,0124 ∙ 2,22=0,02752 m 3 /s=27,52l /s
Se admite :
V s =2,48 m3 ; Qs =10l /s (Un Agregat)
V p=11,924 m 3 ; Q p =20 l/s (Două agregate)
92
V n=50,3 m3 ; Qn=27,52 l/s
Pentru a stabili presiunea în diversele puncte ale circuitului, se va folosi formula Darcy-
Weissbach :
v2 l
∆ p=ʎ ∙ ∙ ∙ρ
2 d ech
Unde :
- ʎ - coeficient de rezistență hidraulică, ʎ =ʎ ( ℜ, Bi )
- Re – Numărul Reynolds,
v ∙ d ech ∙ ρ
ℜ=
ηp
- Bi - Numărul Bingham
τ 0 ∙ d ech
Bi=
v ∙ ηp
- dech – Diametrul echivalent, d ech =D ie =121,82mm
10. Viteza de curgere :
Interior :
 Pastă
Q p 20 ∙10−3
vip = = =1,72 m/s
A i 0,0116
 Fluid separator
Q s 10 ∙10−3
vis = = =0,86 m/ s
A i 0,0116
 Fluid de refulare
Qn 27,52 ∙ 10−3
v ¿= = =2,37 m/s
Ai 0,0116
Aria exterioară medie, Ae med, se calculează cu relația :
93
A en ∙ ( H −H i 2 )+ A et ∙ H i 2 0,0124 ∙ ( 4230−3500 ) +0,0132 ∙3500
Ae med = =
H 4230
Aemed =0,013 m2
Diametrul exterior mediu, De med :
D g ∙ ( H−H i2 ) + D ii 2 m ∙ H i 2 0,188 ∙ ( 4230−3500 ) +0,1908 ∙3500

D e med = =
H 4230
D emed =0,1903m
De med −De =0,1903−0,1397=0,0506 m
Exterior :
 Pastă
Qp 20 ∙10−3
v ep= = =1,54 m/s
A e med 0,013
 Fluid separator
Qs 10 ∙10−3
v es= = =0,77 m/s
A e med 0,013
Qn 27,52∙ 10−3
v en= = =2,12 m/s
A e med 0,013
11. Presiunea la manifold :
pm =0,7+10 ∙ ρ∙ Q2
 Pastă
2
20∙ 10−3
2
pmp=0,7+10 ∙ ρ p ∙ Q =0,7+ 10∙ 1800 ∙
p
2( )
=2,5 ¯¿
 Fluid separator
2
10∙ 10−3
2
pms=0,7+10 ∙ ρ s ∙ Q =0,7+ 10∙ 1700 ∙
s
2( )
=1,13 ¯¿
94
2
27,52 ∙ 10−3
pmn=0,7+10 ∙ ρ n ∙ Q 2n=0,7+10 ∙ 1630 ∙ ( 2 )
=3,78 ¯¿
Observație : Debitul se împarte la 2 pentru că se folosesc două conducte colectoare până la

capul de cimentare.
Debitul l/s 10 20 27,52

Spațiul - Interior Exterior Interior Exterior Interior Exterior
Viteza m/s 0,86 0,77 1,72 1,54 2,37 2,12
Re 9487 8494 18974 16988 26144 23386
Bi 51,15 57,13 25,57 29,56 18,56 20,75
Fluid de Regim Turbulent Laminar Turbulent Turbulent Turbulent Turbulent
foraj
ʎ 0,072 0,078 0,025 0,029 0,019 0,022
pm 1,1 2,33 3,78
Re 7124 6378 14248 12756 19632 17561
Bi 39,66 44,29 19,83 22,14 14,39 16,08
Fluid Regim Laminar Laminar Turbulent Turbulent Turbulent Turbulent

separator
ʎ 0,08 0,084 0,032 0,041 0,023 0,027
pm 1,13 2,4 3,92
Re 4099 3670 8199 7340 11297 10105
Bi 43,11 48,15 21,55 24,07 15,64 17,48
Pasta de Regim Laminar Laminar Laminar Laminar Turbulent Turbulent

ciment
ʎ 0,16 0,18 0,075 0,086 0,043 0,052
pm 1,15 2,5 4,11
12. Etapele operației de cimentare

I. Începe pomparea fluidului separator
Q1=10 l /s
95
l n=4230 m
l s =l p =0
h n=4230 m
h s=h p =0
V 1=0
p p 1= pc 1 + p d 1 + pm 1 s
pm 1 s=1,13 ¯¿
pd 1 =0
pc 1= pc 1∫ ¿+ p ¿
c1 ext
p v2¿ l n 0,86
2
4230
c 1 ∫ ¿= ʎ ∫n ∙ ∙ ∙ ρ =0,072∙ ∙ ∙1630=15,06 ¯¿ ¿
2 d ech n 2 0,12182
v 2en hn 0,772 4230

pc 1 ext =ʎ ext n ∙ ∙ ∙ ρn =0,078∙ ∙ ∙ 1630=31,5 ¯¿
2 D emed −D ie 2 0,0506
pc 1=15,06+31,5=46,56 ¯¿
p p 1=46,56+1 ,13=47,69 ¯¿
pcapul coloanei 1= p p 1− pm 1 s=47,69−1,13=46,56 ¯¿
' '' v 2en Hs

pfis 1=p fis 1 + pfis 1=ρn ∙ g ∙ H s +ʎ ext n ∙ ∙ ∙ρ
2 D emed −D n
0,772 4030
( −5
pfis 1= 1630 ∙10 ∙ 4030 ∙10 + 0,078∙
) ∙ (
∙1630 ∙ 10−5
2 0,0506 )
pfis 1=686,9 ¯¿
96
Punctul 1 din graficul de cimentare are coordonatele : (0 ; 47,69) .
II. Sfârșitul pompării fluidului separator
V 2=V s=2,48 m3
Q 2=10 l/s
Vs 2,48
ls = = =214 m
A i 0,0116
l n=H −l s=4230−214=4016 m
l p=0
h n=4230 m
h s=h p =0
p p 2= pc 2 + pd 2 + pm 2 s
pm 2 s =p m 1 s=1,13 ¯¿
pc 2= pc 2∫ ¿+ p ¿
c2 ext
p v 2is l s v l
2
c 2 ∫ ¿= ʎ ∫s ∙ ∙ ∙ ρ s +ʎ ∫ n ∙ ¿ ∙ n ∙ ρ n ¿
2 Die 2 Die
p 0,862 214 −5 0,862 4016 −5

c 2∫ ¿=0,08 ∙ ∙ ∙1700∙ 10 +0,072 ∙ ∙ ∙1630 ∙10 ¿
2 0,12182 2 0,12182
97
pc 2∫ ¿=15,19 ¯¿ ¿
v 2en hn 0,77 2 4230

pc 2 ext =ʎ ext n ∙ ∙ ∙ ρn=0,078 ∙ ∙ ∙ 1630 ∙10−5=31,5 ¯¿
2 Demed −De 2 0,0506
pc 2=15,19+31,5=46,69 ¯¿
pd 2=( ρn− ρs ) ∙ g ∙ l s=( 1630−1700 ) ∙ 10 ∙214 ∙10−5=−1,49 ¯¿

p p 2=46,69−1,49+1 , 13=46,33 ¯¿
pcapul coloanei 2= p p 2− p m 2 s=46,33−1,13=45,2 ¯¿
pfis 2= pfis 1=686,9 ¯¿
Punctul 2 din graficul de cimentare are coordonatele : (2,48 ; 46,33) .
III. Începe pomparea pastei de ciment
V 3=V s=2,48 m3
Q3=20 l/ s
l n=4016 m
l s =214 m
l p=0
h n=4230 m
h p =h s=0
p p 3= p c3 + pd 3 + pm 3 p
pd 3 = pd 2=−1,49 ¯¿
98
pm 3 p=2,5 ¯¿
pc 3= pc 3∫ ¿+ p ¿
c3 ext
v2is l s v 2¿ l n v 2en hn
(
pc 3 = ʎ ∫ s ∙ ∙
2 D ie
∙ ρs + ʎ ∫ n ∙ ∙
2 D ie )
∙ ρn + ʎ ext n ∙ ∙ ∙ρ
2 D emed −D e n
1,722 1,722 4016 1,542 4230

[(
pc 3= 0,032 ∙ ∙
214
2 0,12182
∙ 1700+0,025 ∙ ∙
2 0,12182 )
∙ 1630 ∙ 10−5 + 0,029 ∙
2 (∙
0,0506 )
∙ 1630 ∙ 10−5 ]
pc 3=68,14 ¯¿
p p 3=68,14−1,49+2 , 5=69,15 ¯¿
pcapul coloanei 3= p p 3− p m 3 p=69,15−2,5=66,65 ¯¿
v 2en Hs
pfis 3=ρn ∙ g ∙ H s +ʎ ext n ∙ ∙ ∙ρ
2 Demed −D e n
1,542 4030
(
pfis 3=( 1630 ∙10 ∙ 4030 ∙10−5 ) + 0,029∙ ∙
2 0,0506
∙1630 ∙ 10−5 )
pfis 3=701,5 ¯¿
Punctul 3 din graficul de cimentare are coordonatele : (2,48 ; 69,15)
IV. Sfârșitul pompării pastei de ciment :
V 4 =V p +V s =11,924+ 2,48=14,404 m3
Q4 =20 l/s
l s =214 m
99
V p 11,924
l p= = =1028 m
A i 0,0116
l n=4230−214−1028=2988 m
h n=4230 m
h p =h s=0
p p 4 = pc 4 + pd 4 + pm 4 p
pm 4 p= pm 3 p=2,5 ¯¿
pd 4=( ρn−ρ p ) ∙ g ∙ l p + ( ρn −ρs ) ∙ g ∙ l s
pd 4=( 1630−1800 ) ∙ 10 ∙1028 ∙ 10−5 + ( 1630−1700 ) ∙ 10∙ 214 ∙ 10−5
pd 4=−18,97 ¯¿
pc 4 =p c 4∫ ¿+ p ¿
c4 ext
v2 l v2 l v2 l v2 hn
( 2 D ie 2 D ie 2 D ie )
pc 4 = ʎ ∫ p ∙ ip ∙ p ∙ ρ p + ʎ ∫ s ∙ is ∙ s ∙ ρs + ʎ ∫ n ∙ ¿ ∙ n ∙ ρn + ʎ ext n ∙ en ∙ ∙ρ
2 D emed −D e n
1,722 1028 1,722 1,722 2988

[(
pc 4 = 0,075∙ ∙
2 0,12182
∙1800+ 0,032∙ ∙
214
2 0,12182
∙1700+ 0,025∙ ∙
2 0,12182 )
∙1630 ∙10−5+ 0,029(
pc 4 =79,9 ¯¿
p p 4 =79,9−18,97+ 2, 5=63,43 ¯¿
pcapulcoloanei 4= p p 4− pm 4 p=63,43−2,5=60,93 ¯¿
pfis 4= p fis 3=701,5 ¯¿
100
V. Începe pomparea noroiului de refulare :
V 5=V 4=V p +V s=14,404 m3
Q5=27,52 l/s
l s =214 m
l p=1028 m
l n=2988 m
h n=4230 m
h p =h s=0
p p 5= p c5 + pd 5 + pm 5 n
pm 5 n=3,78 ¯¿
pd 5 = pd 4=−18,97 ¯¿
pc 5= pc 5∫ ¿+ p ¿
c5 ext
v2 l v2 l v2 l v2 hn
( 2 D ie 2 D ie 2 D ie )
pc 5= ʎ ∫ p ∙ ip ∙ p ∙ ρ p + ʎ ∫ s ∙ is ∙ s ∙ ρ s+ ʎ ∫ n ∙ ¿ ∙ n ∙ ρ n + ʎ ext n ∙ en ∙ ∙ρ
2 D emed −De n
101
2,372 1028 2,37 2 214 2,37 2 2988
[(
pc 5= 0,043 ∙ ∙
2 0,12182
∙1800 ∙ 10−5 +0,023 ∙ ∙
2 0,12182
∙1700 ∙ 10−5 +0,019 ∙ ∙
2 0,12182
∙ 1630∙ 10
pc 5=108,97 ¯¿
p p 5=108,97−18,97+3,78=93,78 ¯¿
pcapul coloanei 5= p p 5− p m 5 n=93,78−3,78=90 ¯¿
v 2en hn
pfis 5=ρn ∙ g ∙ H s +ʎ ext n ∙ ∙ ∙ρ
2 Demed −D n
2
−5 2,12 4230 −5
pfis 5=1630 ∙10 ∙ 4030 ∙10 + 0,022∙ ∙ ∙ 1630 ∙10
2 0,0506
pfis 5=724,3 ¯¿
Punctul 5 din graficul de cimentare are coordonatele : (14,404 ; 93,78).
VI. Pasta de ciment ajunge la șiu :
V 6=V ∫ col=49,07 m 3
Q 6=27,52l/s
l p=1028 m
l n=4230−1028=3202 m
l s =0
V 2,48
h s= s = =191 m
A e med 0,013
h s=200 m
h n=4230−200=4030 m
h p =0
p p 6= p c6 + pd 6+ p m 6 n
pm 6 n=3,78 ¯¿
102
pd 6=( ρ s−ρ p ) ∙ g ∙ h s+ ( ρn−ρ p ) ∙ g ∙ ( l p −hs )
pd 6=( 1700−1800 ) ∙ 10∙ 200 ∙10−5 + ( 1630−1800 ) ∙10 ∙ ( 1028−200 ) ∙ 10−5
pd 6=−16,08 ¯¿
pc 6= pc 6∫ ¿+ p ¿
c 6ext
v2 l v2 l v2 hs v2 hn
( 2 D ie 2 Die )(
pc 6= ʎ ∫ n ∙ ¿ ∙ n ∙ ρn +ʎ ∫ p ∙ ip ∙ p ∙ ρ p + ʎ ext s ∙ es ∙
2 Demed −De
∙ ρs + ʎ ext n ∙ en ∙ ∙ρ
2 Demed −De n )
2,37 2 3202 2,372 1028 2,122 200
[(
pc 6= 0,019 ∙ ∙
2 0,12182
∙ 1630+ 0,043∙ ∙
2 0,12182 )
∙ 1800 ∙ 10−5 + 0,027 ∙ ( ∙
2 0,0506
∙ 1700+ 0,022∙
pc 6=109,46 ¯¿
p p 6=109,46−16,08+3,78=97,16 ¯¿
pcapul coloanei 6= p p 6 −p m 6 n=97,16−3,8=93,36 ¯¿
pfis 6= pfis 5=724,3 ¯¿
VII. Sfârșitul operației de cimentare :
V 7=V p+ V s +V n=11,924 +2,48+50,3

V 7=64,704 m 3
Q7=27,52l /s
l n=4210 m
l p=h=20 m
l s =0
h s=200 m
h n=H−H c −hs=4230−930−200
h n=3100 m
h p =H c =930 m
p p 7= p c7 + pd 7+ p m 7 n
103
pm 7 n=3,78 ¯¿
pd 7 =( ρ p −ρn ) ∙ g ∙ ( H c −h ) + ( ρs− ρn ) ∙ g ∙ hs
pd 7 =( 1800−1630 ) ∙ 10∙ ( 930−20 ) ∙10−5+ (1700−1630 ) ∙10 ∙ 200∙ 10−5
pd 7 =16,87 ¯¿
pc 7= pc 7∫ ¿+ p ¿
c 7ext
v 2¿ l n v 2ip l p v 2ep hp v 2es hS v 2en h

(
pc 7= ʎ ∫ n ∙ ∙
2 D ie
∙ ρn+ ʎ ∫ p ∙ ∙
2 Die )(
∙ ρ p + ʎ ext p ∙ ∙
2 D emed −De
∙ ρ p + ʎ ext s ∙ ∙
2 D emed −De
∙ ρ s +ʎ ext n ∙ ∙
2 D emed
2,37 2 4210 2,372 2,122 930

[(
pc 7= 0,019 ∙ ∙
2 0,12182
∙1630+ 0,043∙ ∙
20
2 0,12182
∙ 1800 ∙ 10−5 + 0,052 ∙ ∙ )
2 0,0506 (
∙1800+0,027 ∙
pc 7=122,52 ¯¿
p p 7=122,52+16,87+3,78=143,17 ¯¿
pcapul coloanei= p p 7 −p m 7 n=143,17−3,78=139,39 ¯¿
v 2ep H c −200 v2 hs v2 h
pfis 7=ρ p ∙ g ∙ ( H c −200 ) + ρs ∙ g ∙ hS + ρ n ∙ g ∙ hn + ʎ ext p ∙ ∙ ∙ ρ p + ʎ ext s ∙ es ∙ ∙ ρ s+ ʎ extn ∙ en ∙
2 Demed −D e 2 Demed −D e 2 Demed
2,122 930−200 2,122 2

(
pfis 7= 1800∙ 10 ∙ ( 930−200 ) +1700 ∙10 ∙ 200+1630 ∙10 ∙ 3100+0,052∙
2
∙
0,0506
∙ 1800+0,027 ∙ ∙
2 0,0
pfis 7=754,5 ¯¿
Toate datele obținute în urma calculelor efectuate în cele șapte etape corespunzătoare
cimentării vor fi cuantificate în tabelul următor .
Lungimi de fluide Presiunea

Interior Exterior
Momentul Debitul
ln ls lp hn hs hp pp pcap col pfis
- l/s m m m m m m bar bar bar
1.Începe 10 4230 0 0 4230 0 0 47,69 46,56 686,9
pomparea
fluidului
104
separator
2.Sfârșitul
pompării
10 4016 214 0 4230 0 0 46,33 45,2 686,9
fluidului
separator
3.Începe
pomparea
20 4016 214 0 4230 0 0 69,15 66,65 701,5
pastei de
ciment
4.Sfârșitul
pompării
20 2988 214 1028 4230 0 0 63,43 60,93 701,5
pastei de
ciment
5.Începe
pomparea
27,52 2988 214 1028 4230 0 0 93,78 90 724,3
noroiului de
refulare
6. Pasta de
ciment 27,52 3202 0 1028 4030 200 0 97,16 93,36 724,3
ajunge la șiu
7.Sfârșitul
operației de 27,52 4210 0 20 3100 200 930 143,17 139,39 754,5
cimentare
105
Reprezentând grafic punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 se obține graficul din figura următoare
Variația presiunii de pompare
160
140 143.17
120
100 93.78 97.16

pp, bar
80
69.15
63.43
60
47.69
46.33
40
20
0
0 10 20 30 40 50 60 70
V, m3
Variația debitului de pompare
30
25
20
Q, l/s
15
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70
V, m3
106
Variația presiunii din dreptul stratului fisurabil
Presiunea de fisurare a stratului, pfis :
pfis =Γ fis ∙ H S =0 , 211 ∙ 4030=850,33 ¯¿
900
850.33
850
800
p fis , bar
750 754.5
724.3 724.3
701.5 701.5
700686.9
686.9
650
600
0 10 20 30 40 50 60 70
V, m3
Din figura de mai sus se observă că atunci când pasta trece deasupra stratului fisurabil,
presiunea în dreptul lui nu atinge presiunea de fisurare, astfel că se poate menține debitul de
pompare la 27,52 l/s.
13. Durata operației de cimentare
V p Vn 11,924 50,3
T c= + +15 min= + +15
Q p Qn 20 ∙ 10 ∙60 27,52∙ 10−3 ∙ 60
−3
T c =55 min
Vs 2,48
T ❑s= = =4,13 min ≅ 4 min
Qs 10∙ 10−3 ∙ 60
T c =54+ 4=59 min
T pmin=1,5 ∙ T c =1,5 ∙ 59=88,5 min ≅ 89 min
T pmax=1,5 ∙ T pmin =1,5 ∙89=133,5 min ≅ 134 min
107
CONCLUZII
Proiectul de semestru la “Forajul Sondelor” este unul dintre cele mai importate proiecte
realizate de viitorii absolvenți ai Facultății de Ingineria Petrolului și Gazelor. Prin intermediul
acestui proiect, sunt parcurse cunoștințe referitoare la modalitățile de alegere a fluidului de
foraj în funcție de gradienții de presiune corespunzători anumitor structuri, la modalitățile de
alegere a diametrului coloanelor, sapelor și garniturii de foraj, utilizate pentru săparea și
tubarea sondei. Pe lângă acestea, proiectul conține și calcule de rezistență a garniturii de foraj,
calcule de rezistență a coloanelor de tubare, dar și etapele urmărite în cimentarea sondei,
acesta fiind ultimul pas în programul de construcție al unei sonde.
Importanța acestui proiect reiese și din faptul că propune o abordare cât mai aproape de
practica a noțiunilor parcurse, atât modul de abordare al fiecărui capitolul, cât și algoritmul de
calcul propun o mai mare atenție asupra tuturor informațiilor utilizate. Pe lângă toate aceste
lucruri, proiectul mai conține și mici dificultăți care pun la încercare gândirea și iscusința
studentului în soluționarea cât mai bună a problemelor, acesta fiind un nou aspect ce apropie
studentul de problemele întâlnite în practică.
În concluzie, pot spune că proiectul de semestru la “Forajul Sondelor” are un impact

semnificativ asupra formării studentului Facultății de Ingineria Petrolului și Gazelor ca viitor
inginer.
108
BIBLIOGRAFIE
1.Macovei N. - Tubarea și cimentarea sondelor, Editura Universității din

Ploiești, Ploiești, 1998 ;
2.Macovei N. - Fluide de foraj și cimenturi de sondă, Editura Universității din

Ploiești, Ploiești, 1993 ;
3.Avram L. - Elemente de tehnologia forării sondelor, Editura Universității

Petrol - Gaze din Ploiești, Ploiești, 2011.
109

Proiect Foraj - Model

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Foraj - Model

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” PLOIEŞTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

PROIECTAREA PROGRAMULUI DE CONSTRUCŢIE AL UNEI

Coordonator : Conf.dr.ing. Petre Maria

Specializare : Ingineria Petrolului și Gazelor

Dezvoltarea societății umane a fost și este dependentă de resursele naturale (apă

Capitolul 1. Geologia structurii

1.2. Gradienți de presiune și fisurare

1.3. Dificultăți întâlnite în timpul forajului

2.1. Calculul diametrelor coloanelor și al sapelor

Diametrul coloanei de exploatare se stabilește în funcție de debitul de fluid așteptat, de

Diametrul sapei, Ds, se calculează cu relația :

Iar diametrul interior al coloanei , Di , se stabilește cu ajutorul

Unde : - t - grosimea peretelui

Datele calculate mai sus sunt trecute în tabelul următor :

Tipul Diametrul Intervalul Diametrul Diametrul Diametrul R

2.2. Stabilirea adâncimii de fixare pentru coloana de tubare

Fluidul de foraj trebuie să îndeplinească următoarele condiții :

3.1. Tipuri de fluide de foraj

Fluidele de foraj dispersate au la bază sistemul dispersat apă-argilă. Constituite din

Pentru : ρn =( 1201… ..1350 ) kg /m3, se consideră ρn inițial =1200 kg/m3

3.2. Proprietăţile fluidelor de foraj

Tipul Diametrul Interval Densitate Tensiune Vâscozitatea Turta Filtratul PH

V na=V sd +V rez =2 ∙V sd =2 ∙182,49=364,98 m3

3.3.2.Intervalul forat pentru coloana intermediară1

Dii 1=Di 1−2· t m

Dii 2=Di 2−2 ·t m

3.4.1. Intervalul 0-600 m, corespunzător coloanei de ancoraj, Noroi

m arg =ρarg ∙V arg=2500 ∙ 43,79=109475 kg argilă

V a =V na−V arg =364,98−43,79=321,19 m 3 apă

mb= ρb ∙ V b=4100 ∙12,98=53218 kg barită

V n 1=V n 2−V b=627,42−12,98=614,44 m 3 noroi inițial

V a =V n 1−V arg =614,44−81,92=532,52 m3 apă

marg =ρarg ∙V arg=2500 ∙ 81,92=204800 kg argilă

3.4.3. Intervalul 2000-3500 m, corespunzător coloanei intermediare2, Noroi

mb= ρb ∙ V b=4100 ∙ 93,49=383309 kg barită

V n 1=V n 2−V b=478,74−93,49=385,25 m3 noroi inițial

V a =V n 1−V arg =385,25−33,38=351,87 m3 apă

marg =ρarg ∙V arg=2500 ∙33,38=83450 kg argilă

3.4.4. Intervalul 3500-4230 m, corespunzător coloanei de exploatare, Noroi

V n 1=V n 2−V b=192,5−32,4=160,1 m3 noroiinițial

V a =V n 1−V arg =160,1−13,87=146,23m3 apă

m arg =ρarg ∙V arg=2500 ∙13,87=34675 kg argilă

Elementele de bază care intră în componența garniturii de foraj sunt : prăjina de

Există și o categorie de componente adiacente precum: coșul de decantare, curățitorul

Prăjina de antrenare reprezintă o țeavă cu interiorul circular și exteriorul profilat.

Prăjinile de foraj sunt țevi cu lungimea de aproximativ 9m, terminate la un capăt cu

4.1. Stabilirea lungimilor și diametrelor garniturii de foraj

Intermediară2 : lgi2 = 115 m

Exploatare : lge = 135 m

Pentru prăjinile de foraj : Dp = f (Dscat)

4.2. Calculul de rezistență al garniturii de foraj pentru intervalul

Tensiuni Extragere fără circulație În timpul forajului

s - coeficient de frecare, s=0,1

A p =π ∙ t· ( D p−t ) = π·0,00935·(0,0889-0,00935) = 0,0023366 m2

1-1 : σax 1-1= σz +σînc = σz 1-1 = 358,23 N /mm

2-2 : σax 2-2 = σz + σînc = σz 2-2 = −68,95 N /mm2

Presiune interioară și presiune exterioară

2-2 : p= p e =p i=ρne ∙ g ∙ H=1630 ∙ 10∙ 4230=689,5 ¯¿

1-1 : σ1 =σr 1-1 = 0

σ ax 1−1 +σ t 1−1 σ ax 1−1−σ t 1−1 2 2

σ ax 1−1 +σ t 1−1 σ ax 1−1−σ t 1−1 2 2

σ ax 2−2 +σ t 2−2 σ ax 2−2−σ t 2−2 2 2

σ ax 2−2 +σ t 2−2 σ ax 2−2 −σ t 2−2 2 2