Proiect Foraj, Anul IV IPG-Structura Păuleasa

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR
FORAJUL SONDELOR, EXPLOATAREA SI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR
PROIECTAREA PROGRAMULUI DE
CONSTRUCTIE AL UNEI SONDE IN FORAJ PE
STRUCTURA PĂULEASA
Prof. coordonator:
Conf. univ. dr. ing. Maria Petre Student:
Specializarea: Inginerie de Petrol și Gaze
Anul: IV
Grupa: IPG
2020
CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................................................................... 3
I. GEOLOGIA STRUCTURII PĂULEASA ....................................................................................... 4
1.1. Unitatea geologică. Caracteristici generale ......................................................................... 4
1.2. Tectonica zonei ...................................................................................................................... 4
1.3. Obiectivul sondei ................................................................................................................... 4
1.4. Agenți contaminanți ai fluidului de foraj ............................................................................ 5
1.5. Gradienții de presiune și fisurare ........................................................................................ 5
1.6. Estimarea valorilor de temperatură .................................................................................... 6
CAPITOLUL 2. STABILIREA PROGRAMULUI DE FORARE AL SONDEI PROIECTATE . 8
2.1. Calculul diametrelor coloanelor și sapelor de foraj ........................................................... 8
2.2. Adâncimile de fixare ale coloanelor ................................................................................... 10
CAPITOLUL 3. FLUIDE DE FORAJ .............................................................................................. 11
3.1. Tipuri de fluide de foraj ...................................................................................................... 12
3.2. Proprietățile fluidelor de foraj ........................................................................................... 13
3.3. Calculul volumelor fluidelor de foraj ................................................................................ 13
3.4. Calculul cantităților de materiale necesare preparării și pompării fluidelor de foraj .. 16
4. CALCULUL DE REZISTENȚĂ AL GARNITURII DE FORAJ .............................................. 18
4.1. Stabilirea diametrelor și lungimilor prăjinilor de foraj................................................... 20
4.2. Stabilirea oțelului din care este confecționată garnitura de foraj corespunzător
coloanei de exploatare ..................................................................................................................... 22
CAPITOLUL 5. TUBAREA SONDEI .............................................................................................. 33
5.1. Calculul de rezistență al coloanei de ancoraj .................................................................... 34
5.2. Calculul de rezistență al coloanei intermediare ............................................................... 38
5.3. Calculul de rezistență al coloanei de exploatare .............................................................. 42
6. CIMENTAREA COLOANELOR DE TUBARE ..................................................................... 46
6.1. Stabilirea metodei de cimentare ......................................................................................... 46
6.2. Cimentarea coloanei de ancoraj ......................................................................................... 48
6.3. Cimentarea coloanei intermediare ..................................................................................... 53
6.4. Cimentarea coloanei de exploatare în regim turbulent ................................................... 58
ANEXE ................................................................................................................................................. 76
CONCLUZII ........................................................................................................................................ 79
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................. 80
2
INTRODUCERE
Dezvoltarea societății umane a fost și este dependentă de resursele naturale (apa

potabilă și industrială, combustibili fosili, hidrocarburi, cărbuni, minereuri). Plasarea acestora
în scoarța terestră, la adâncimi nu întotdeauna accesibile, a impus găsirea unor soluții pentru
identificarea și exploatarea lor.
S-au dezvoltat, astfel, de-a lungul istoriei, tehnicile și tehnologiile de foraj.
Astăzi, lucrările de foraj sunt folosite în mai multe domenii: cercetare geologică,
extracție de petrol și gaze, exploatarea apelor subterane, executarea de lucrări miniere (puțuri,
găuri de ventilație), cercetări geotehnice.
Sonda este o construcție minieră specială, de forma cilindrică, verticală sau inclinată,
caracterizată printr-un raport mare între lungime (adâncime) și diametru, executată cu instalații
speciale. Deschiderea de forma cilindrică, fără consolidare cu burlane, se numește gaura de
sondă. Partea superioară a unei sonde se numește gura sondei, iar partea inferioară, talpa
sondei. Gaura de sonda este delimitată lateral de peretele găurii de sonda.
Forajul cuprinde un complex de lucrări de traversare, consolidare și izolare a rocilor
traversate, necesar executării unei sonde. Este o operație de dislocare a rocilor și de evacuare la
suprafață a fragmentelor rezultate (detritus).
Forarea se execută cu ajutorul instalațiilor de foraj. Funcție de scopul urmărit, instalațiile
de foraj sunt de capacitate mare (sonde sau instalații grele de foraj) și instalații de foraj de mică
adâncime (sondeze sau instalații ușoare de foraj).
Dislocarea rocii în talpa sondei se execută cu instrumente speciale. Scopul executării
forajului impune modul în care se face dislocarea rocii în talpa sondei. Pentru forajele de
cercetare, care urmăresc obținerea unor eșantioane, dislocarea în talpa sondei se face circular,
cu ajutorul unui instrument cap de carotieră. În acest caz, vorbim de carotajul mecanic. Dacă
dislocarea în talpa este circulară, completă, instrumentul de dislocare se numește sapă.
Instrumentul de dislocare este antrenat cu ajutorul garniturii de foraj (prăjinilor de
foraj), iar detritusul este scos la suprafață de fluidul de foraj.
Datele inițiale de proiect sunt:

 Adâncimea sondei, H=3830 m ;
 Diametru exterior al coloanei de exploatare, De=5 ½ inch .
3
I. GEOLOGIA STRUCTURII PĂULEASA
1.1. Unitatea geologică. Caracteristici generale
Structura Păuleasa se află situată pe flancul intern epicarpatic al Depresiunii Getice; face
parte din aliniamentul structural Est Vâlcele-Zărnești-Păuleasa și reprezintă din punct de vedere
tectonic prelungirea estică a aliniamentului structural Brașov-Vâlcele.
Informații asupra litofaciesului formațiunilor geologice până la nivelul Cretacicului s-
au obținut prin sondele săpate la distanțe mari, iar indicații structurale prin profiluri seismice
executate tot la distanțe mari.
Sondele săpate au traversat formațiunile: Pliocen, Miocen, Paleogen și Cretacic.
1.2. Tectonica zonei
Procesul normal de sedimentare a alternat cu perioade de eroziune puternică și

diferențială pe blocuri. Raporturile între Paleogen și Cretacic nu se cunosc, iar tectonica
depozitelor din Miocenul Inferior nu este întotdeauna conformă cu cea a Paleogenului.
Structura acestor depozite a rezultat din nivelarea reliefului morfo-structural al Oligocenului
sau al Cretacicului, acolo unde se dispun pe Cretacic.
Pliocenul este dispus discordant și în unele zone acoperă monoclinal depozitele
miopaleogene.
Anticlinalul Zărnești-Păuleasa orientat V-E este asimetric, cu periclinul vestic redus și
cu cel estic alungit și este compartimentat de 3 falii transversale, notate f1, f2, f3, iar din falia
f4 spre E este afectat și de un accident tectonic longitudinal.
1.3. Obiectivul sondei
Din analiza diagrafiilor electrice ale sondei 3950, 4234, 4299 Zărnești și 4222
Dărmănești, se constată că în toate există secvența de roci colectoare în segmentul „a” din
Oligocen, situate aproximativ la aceleași nivele stratigrafice comparabile cu cele din sondele
săpate pe structurile Vâlcele, Marișoarei, Draganu și Colibași.
Rezultatul pozitiv obținut la sonda 4299 Zărnești și indicațiile de hidrocarburi
înregistrate în colectoarele segmentului „a” din Oligocen, sonda 4234 Zărnești, în poziție
structurală, indică posibilitatea acumulării de hidrocarburi în Oligocen, deci și în alte
4
compartimente separate de falii transversale, prezente în cadrul aliniamentului structural Est-
Vâlcele-Zărnești-Păuleasa.
În acest scop, în compartimentul situat la est de falia f2, într-o poziție structurală mai
ridicată decât compartimentul sondei 4299, se propune săparea sondei de exploatare preliminară
pentru țiței S1 Păuleasa cu adâncimea proiectată de 4000 m și obiectiv de investigare atins.
Se estimează interceptarea următoarelor succesiuni stratigrafice:
 Dacian/Ponțian – 775 m;
 Ponțian/Cretacic – 1215 m;
 Cretacic/Oligocen – 2145 m;
 Oligocen „a”/Oligocen „b” – 3395 m;
 Oligocen „b”/Eocen – 4430 m.
Sondele de cercetare din analiza sondelor săpate anterior pe structură s-au considerat ca fiind
asemănătoare din punct de vedere lito-stratigrafic și deci, al comportării în timpul forajului,
sondele 4299, 4160, 4162 Zărnești și sonda 50 Stâlpeni.
Oligocen „b” (3395-4430 m) de circa 1035 m grosime, alcătuit dintr-un facies grezos-
nisipos: gresii și nisipuri cenușii, fin micacee, compacte și alternanțe de conglomerate, marne
și argile compacte.
Eocenul (4430-4450) predominat de faciesul pelitic la partea superioară, marne și argile
compacte.
1.4. Agenți contaminanți ai fluidului de foraj
La traversarea formațiunilor geologice estimate poate avea loc fenomenul de

contaminare a fluidului de foraj cu solide, fie datorită datorită capacității de dispersie a pelitelor,
fie datorită granulației foarte fine a rocilor întâlnite.
1.5. Gradienții de presiune și fisurare
Alura gradienților de presiune și fisurare, obținută prin prelucrarea diagrafiilor electrice

ale sondelor de cercetare a fost străbătută de I.C.P.P.G-secția cercetare Câmpina.
Din analiza acestor curbe, rezultă următoarele observații:
a) 0,185-0,197 at/m pentru o situație normală;
b) 0,17-0,175 at/m în cazul în care calcarele sunt fragmentate și fisurate;
5
În depozitele Oligocene și Eocene, gradientul presiunii fluidelor din pori s-a estimat la
valori de 0,14-0,16 at/m.
Tendința naturală a devierii
Analizând sondele săpate în zonă se constată o tendință naturală de deviere spre sud.
Înclinările straturilor măsurate pe carote indică valori destul de mar: 30-35 grade în
Cretacic, 25-40 grade în Oligocen „a” și „0-25 grade în Oligocen „b”, iar în Eocen 28-30 grade.
Profilul lito-stratigrafic estimat
În alcătuirea depozitelor structurii Zărnești-Păuleasa, intră formațiunile pliocene,
paleogene și cretacice.
Din descrierea detaliată a profilului litologic estimat pentru sonda proiectată, pe baza
materialului geologic obținut la sondele de corelare și la sondele din zonă, a carotelor mecanice
extrase, probe de sită, probe laterale în corelare cu diagramele electrice, pe intervalele
respective, s-a stabilit coloana lito-stratigrafică.
Sonda proiectată va deschide următoarele formațiuni geologice:
Dacianul (0-775 m) este alcătuit din pietrișuri și nisipuri grosiere la partea superioară,
apoi din complexe nisipoase cu fine intercalații de marne, argile, uneori chiar straturi de
cărbune.
Ponțianul (775-2145 m), cu grosimea de aproximativ 93 m, este alcătuit din marne și
argile compacte, marno-calcaroase, cenușii-albicioase.
Oligocenul „a-b”(2145-3395 m) a fost divizat pe considerente litologice în două
complexe: oligocenul „a” (2145-3395 m) de circa 250 m grosime, predominant pelitic: marne
și argile compacte cu intercalații de gresii, nisipuri și marne nisipoase.
1.6. Estimarea valorilor de temperatură
Pe baza măsurătorilor de temperatură efectuate de sondele din zonă, s-a stabilit un

gradient de temperatură de 0,032 °C/m. Rezultă faptul că la adâncimea finală a sondei
proiectate, se va înregistrat o temperatură cuprinsă între 140-145 °C.
6
Fig. 1.1. Gradienții de presiune estimați pe structura Păuleasa
7
CAPITOLUL 2. STABILIREA PROGRAMULUI DE FORARE AL
SONDEI PROIECTATE
2.1. Calculul diametrelor coloanelor și sapelor de foraj
Diametrul coloanei de exploatare se stabilește în funcție de debitul de fluid așteptat, de

diametrul echipamentelor de extracție și a celor de intervenție, de modul de echipare a zonei
productive.
Diametrele celorlalte coloane, respectiv ale sapelor aferente, se stabilesc prin așa numita
metoda de jos în sus. Această metoda are în vedere jocul radial, ẟ, respectiv rația de tubare care
trebuie să fie suficient de mare pentru introducerea fără dificultăți a coloanei, respectiv pentru
o cimentare corespunzătoare a spațiului inelar.
𝐷𝑠 − 𝐷𝑚
𝛿= ;
2
𝐷𝑠 − 𝐷𝑚 𝛿
𝑅= = ;
2𝐷𝑠 𝐷𝑠
Unde :
- Ds este diametrul sondei ;
- Dm este diametrul peste mufă al burlanului ;
Fig. 2.1. Stabilirea diametrelor coloanei
Diametrul sapei, Ds, se calculează cu relația:

𝐷𝑠 = 𝐷𝑚 + 2 ∙ 𝛿 ;
Iar diametrul interior al coloanei, Di , se stabilește cu ajutorul
relației:
𝐷𝑖 = 𝐷𝑠′ + 2 ∙ 𝑎 ;
În care : - 𝐷𝑠′ - Diametrul sapei standardizat;
- a - jocul radial dintre sapa și interiorul coloanei
Fig. 2.2. Stabilirea diametrelor sapelor 𝑎 = 3 − 5 𝑚𝑚 (𝑠𝑎𝑝𝑒 𝑐𝑢 𝑟𝑜𝑙𝑒 𝑠𝑖 𝑑𝑖𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡𝑒);
𝑎 = 5 − 8 𝑚𝑚 (𝑠𝑎𝑝𝑒 𝑐𝑢 𝑙𝑎𝑚𝑒);
𝑎 = 2 − 4 𝑚𝑚 ; (în calculele ce vor urma, se va
folosi valoarea a=2 mm)
Astfel, în cele ce urmează, se vor face calculele de alegere a coloanelor, respectiv de

alegere a sapelor pentru cele trei coloane aferente sondei.
8
Pentru coloana de exploatare:
𝐷𝑒 = 5 1⁄2 𝑖𝑛𝑐ℎ = 139,7 𝑚𝑚 ;
𝐷𝑖𝑒 = 118,6 𝑚𝑚 ;
𝐷𝑚𝑒 = 153,7 𝑚𝑚 ;
𝛿𝑒 = 10 𝑚𝑚 ;
Diametrul sapei de foraj în cazul coloanei de exploatare este:
𝐷𝑠𝑒 = 𝐷𝑚𝑒 + 2 ∙ 𝛿𝑒 = 153,7 + 2 ∙ 10 = 173,7 𝑚𝑚 ;
În urma acestui calcul, se alege diametrul sapei de foraj standardizat :
3⁄
𝐷𝑠𝑒 = 6 4 𝑖𝑛𝑐ℎ = 171,5 𝑚𝑚 ;
𝛿𝑒 𝐷𝑠𝑒 − 𝐷𝑚𝑒 171,5 − 153,7
𝑅𝑒 = = = = 0,051 ∈ [0,05 … 0,1];
𝐷𝑠𝑒 2 ∙ 𝐷𝑠𝑒 2 ∙ 171,5
Pentru coloana intermediară:

𝐷𝑖𝑖 = 𝐷𝑠𝑒 + 2 ∙ 𝑎 = 171,5 + 2 ∙ 2 = 175,5 𝑚𝑚 ;
Se alege conform calculelor efectuate:
𝐷𝑖𝑖 = 190,8 𝑚𝑚 > 𝐷𝑠𝑒 ;
5
𝐷𝑖 = 8 ⁄8 𝑖𝑛𝑐ℎ = 219,1 𝑚𝑚 ;
𝐷𝑚𝑖 = 244,5 𝑚𝑚 ;
𝛿𝑖 = 20 𝑚𝑚 ;
Diametrul sapei de foraj în cazul coloanei intermediare este:
𝐷𝑠𝑖 = 𝐷𝑚𝑖 + 2 ∙ 𝛿𝑖 = 244,5 + 2 ∙ 20 = 264,5 𝑚𝑚;
În urma acestui calcul, se alege diametrul sapei de foraj standardizat:
5⁄
𝐷𝑠𝑖 = 10 8 𝑖𝑛𝑐ℎ = 269,9 𝑚𝑚 ;
𝛿𝑖 𝐷𝑠𝑖 − 𝐷𝑚𝑖 269,9 − 244,5
𝑅𝑖 = = = = 0,084 ∈ [0,05 … 0,1];
𝐷𝑠𝑖 2 ∙ 𝐷𝑠𝑖 2 ∙ 269,9
Pentru coloana de ancoraj:

𝐷𝑖𝑎 = 𝐷𝑠𝑖 + 2 ∙ 𝑎 = 269,9 + 2 ∙ 2 = 273,9 𝑚𝑚 ;
Se alege conform calculelor efectuate:
𝐷𝑖𝑎 = 316,6 𝑚𝑚 > 𝐷𝑠𝑎 ;
3
𝐷𝑎 = 13 ⁄8 𝑖𝑛𝑐ℎ = 339,7 𝑚𝑚;
𝐷𝑚𝑎 = 365,1 𝑚𝑚 ;
𝛿𝑎 = 38 𝑚𝑚 ;
Diametrul sapei de foraj în cazul coloanei intermediare este:
𝐷𝑠𝑎 = 𝐷𝑚𝑎 + 2 ∙ 𝛿𝑎 = 365,1 + 2 ∙ 38 = 441,1 𝑚𝑚 ;
In urma acestui calcul, se alege diametrul sapei de foraj standardizat:
1⁄
𝐷𝑠𝑎 = 17 2 𝑖𝑛𝑐ℎ = 444,5 𝑚𝑚 ;
𝛿𝑎 𝐷𝑠𝑎 − 𝐷𝑚𝑎 444,5 − 365,1
𝑅𝑎 = = = = 0,089 ∈ [0,05 … 0,1];
𝐷𝑠𝑎 2 ∙ 𝐷𝑠𝑎 2 ∙ 444,5
9
Tabel 2.1. Diametrele coloanelor de burlane și ale sapelor de foraj
Tipul Interval Diametrul Diametrul Diametrul Diametrul Rația de
coloanelor tubat exterior al peste interior al sapelor, tubare,
coloanei mufă, coloanei, Di Ds R
Dm
m-m inch mm mm mm inch mm
Ancoraj 0-600 133/8 339,7 365,1 316,6 171/2 444,5 0,089
Intermediară 0-2500 85/8 219,1 244,5 190,8 105/8 269,9 0,084
Exploatare 0-3830 5½ 139,7 153,7 118,6 63/4 171,5 0,51
2.2. Adâncimile de fixare ale coloanelor
În urma analizei figurii 1.1. în care sunt reprezentați gradienții de presiune în funcție
de adâncime, rezultă un număr de trei coloane, cu următoarele adâncimi de fixare :
 Coloana de ancoraj, Ha=600 m ;
 Coloana intermediară, Hi=2500 m ;
 Coloana de exploatare, He=3830 m ;
Fig. 2.3. Schema de tubare (Diametrele interioare ale coloanelor și diametrele sapelor)
a sondei X de pe structura Păuleasa
10
CAPITOLUL 3. FLUIDE DE FORAJ
Fluidului de foraj i se atribuie, în prezent, următoarele roluri principale:

Hidrodinamic. După ieșirea din duzele sapei, fluidul curata particulele de roca dislocata
de pe talpa sondei si le transporta la suprafață, unde sunt îndepărtate.
Hidrostatic. Prin contrapresiunea creata asupra pereților, el împiedică surparea rocilor
slab consolidate și pătrunderea nedorita in sonda a fluidelor din formațiunile traversate.
De colmatare. Datorita diferenței de presiune sonda-straturi, in dreptul rocilor
permeabile se depune prin filtrare o turta din particule solide, care consolideaza pietrisurile,
nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodată, turta de colmatare reduce frecarile
dintre garnitura de foraj sau coloana de burlane si rocile din pereti, diminueaza uzura prajinilor
si a racordurilor.
De răcire si lubrifiere. Fluidul de circulație răcește si lubrifiaza elementele active ale
elementului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role si lagarele motoarelor de fund.
Motrice. Când se forează cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de
foraj constituie agentul de transmitere a energiei de la suprafata la motorul aflat deasupra sapei.
Informativ. Urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la
suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si asupra fluidelor din porii lor.
In anumite situatii, fluidul de foraj poate indeplinii si alte atributii: plasarea pastei de ciment in
spatiul ce urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentatie, degajarea
garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare intre coloana de exploatare si tubingul
suspendat in packer, omorarea sondei.
Fluidul de foraj trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:

 fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile traversate;
 să-și păstreze proprietățile, in limite acceptabile, la contaminare;
 sa-si mentina insusirile tehnologice la temperaturile si presiunile ridicate ce vor fi
intalnite in sonde si la variatiile lor din circuit;
 sa permita investigarea geofizica a rocilor si fluidelor continute in porii lor;
 sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului de sonda;
 sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul intreruperilor de
circulatie;
 sa conserve permeabilitatea straturilor productive deschise;
11
 sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele freatice;
 sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus;
 sa permita sau chiar sa favorizeze obtinerea de viteze de avansare a sapei cat mai mari;
 sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar pomparea lui sa aiba
loc cu cheltuieli minime.
Este imposibil sa se incerce prepararea unui fluid care sa raspunda la toate aceste conditii
si atributii. Pentru o anumita situatie concreta se alege fluidul cel mai convenabil.
3.1. Tipuri de fluide de foraj
Fluidele de foraj dispersate au la baza sistemul dispersat apa-argilă. Constituite din

materiale ieftine și usor de procurat, ele posedă practic toate însușirile necesare forajului. De
aceea, sunt cele mai răspândite fluide de circulație.
Ele sunt preparate la suprafață din argile bentonitice, uneori activate, cu bune proprietăți
coloidale, dar înglobeaza și particule argiloase sau inerte din rocile traversate. Prin urmare,
aceste fluide, nu sunt doar dispersate, ci și dispersive.
Fluidele inhibitive au la baza tot sistemul apă-argilă, dar rolul principal în asigurarea
stabilității sistemului și imprimarea unui puternic caracter inhibitiv mediului apos este
îndeplinit de adaosul de electroliți, polimeri de protecție, substante tensioactive, anumiți
fluidizanți, substante hidrofobizate etc.
Fluidele de foraj inhibitive previn sau întarzie umflarea și dispersarea rocilor argiloase
și în același timp prezintă inerție mare la contaminanți clasici de tipul argilelor,electroliților și
temperaturilor ridicate.Se folosesc la traversarea intervalelor mari ne marne si argile sensibile
la apa,pentru reducerea dificulatatilor de foraj generate de contactul roca-fluid.
Fluidule albe este o primă variantă a fluidelor pe baza de calciu, care s-a folosit în
practică, concentrația optimă a ionilor de calciu din filtrat situându-se între 100-200 mg/l și un
pH între 8-11.
Se prepară dintr-o argilă cu randament ridicat la care se adaugă: un fluidizant clasic și
un antifiltrant.
Fluidele de foraj cu densitatea mai mică sau egală cu 1200 kg/m3 se consideră noroaie
de foraj naturale, alcătuite din apă și argilă.
Fluidele de foraj cu densitatea mai mare de 1200 kg/m3 se consideră noroaie de foraj
îngreunate cu barită.
12
Pentru : 𝜌𝑛 = (1201 … . .1350) 𝑘𝑔⁄𝑚3 , se considera 𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = 1200 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
𝜌𝑛 = (1351 … . .1600) 𝑘𝑔⁄𝑚3 , se considera 𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = 1150 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
𝜌𝑛 > 1600 𝑘𝑔⁄𝑚3 , se considera 𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = 1130 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
3.2. Proprietățile fluidelor de foraj
Tabel 3.1. Principalele proprietăți ale fluidelor de foraj utilizate la săparea sondei și valorile lor
Densitatea
Tensiunea Vâscozitatea
Interval Tipul fluidului de Filtratul,
dinamică de dinamică, Turta, T pH
forat noroiului foraj, F
forfecare, Ꞇ 0 ηp
ρn
m-m - kg/m3 N/m2 cP cm3 mm -
Ꞇ 0min=1,7 ηpmin=5
0-600 Dispersat 1100 14 3,2 9
Ꞇ 0max=14,3 ηpmax=12
Ꞇ 0min=2,3 ηpmin=10
600-2500 Dispersat 1450 14,2 3,4 9
Ꞇ 0max=9,3 ηpmax=21
Ꞇ 0min=3 ηpmin=15
2500-3830 Dispersat 1750 14,2 3,5 9
Ꞇ 0max=8 ηpmax=30
3.3. Calculul volumelor fluidelor de foraj
Intervalul 0-600 m, corespunzător coloanei de ancoraj:
Fig. 3.1. Volumul obținut prin săparea intervalului

corespunzător coloanei de ancoraj
Volumul obținut prin forarea intervalului corespunzător coloanei de ancoraj este :

𝜋 2 𝜋
𝑉𝑠𝑑 = ∙ 𝐷𝑠𝑎 ∙ 𝐻𝑎 = ∙ 0,44452 ∙ 600 = 93,1 𝑚3 ;
4 4
Volumul de noroi necesar săpării intervalului corespunzător coloanei de ancoraj este :
Vna = Vsd + Vrez = 2 ∙ Vsd = 2 ∙ 93,1 = 186,21 m3 ;
Vrez - Volumul de rezervă; 𝑉𝑟𝑒𝑧 = 𝑉𝑠𝑑 ;
13
Intervalul 600-2500 m, corespunzător coloanei intermediare:

corespunzător coloanei intermediare
Diametrul interior mediu al coloanei de ancoraj, Diam, se calculează cu relația :

𝐷𝑖𝑎𝑚𝑎𝑥 + 𝐷𝑖𝑎𝑚𝑖𝑛 323 + 316,6
𝐷𝑖𝑎𝑚 = = = 319,8 𝑚𝑚
2 2
Unde: Diamax - Diametrul interior al coloanei de ancoraj cu grosimea de perete cea mai
mică;
Diamax - Diametrul interior al coloanei de ancoraj cu grosimea de perete cea mai
mare;
Volumul obținut prin forarea intervalului corespunzător coloanei intermediare este:

𝜋 2 𝜋
𝑉𝑠𝑑 = [ ∙ 𝐷𝑖𝑎𝑚 ∙ 𝐻𝑎 + ∙ 𝐷𝑠𝑖2 ∙ (𝐻𝑖 − 𝐻𝑎 )]
4 4
𝜋 𝜋
𝑉𝑠𝑑 = [ ∙ 0,3198 ∙ 600 + ∙ 0,26992 ∙ (2500 − 600)] = 156,9 𝑚3 ;
2
4 4
Volumul de noroi necesar săpării intervalului corespunzător coloanei intermediare este:

Vni = Vsd + Vrez = 2 ∙ Vsd = 2 ∙ 156,9 = 313,8 m3 ;
Vrez - Volumul de rezervă; 𝑉𝑟𝑒𝑧 = 𝑉𝑠𝑑 ;
14
Intervalul 2500-3830 m, corespunzător coloanei de exploatare :

corespunzător coloanei de exploatare
Diametrul interior mediu al coloanei intermediare, Diim, se calculează cu relația :

𝐷𝑖𝑖𝑚𝑎𝑥 + 𝐷𝑖𝑖𝑚𝑖𝑛 205,7 + 190,8
𝐷𝑖𝑎𝑚 = = = 198,25 𝑚𝑚
2 2
Unde: Diimax - Diametrul interior al coloanei intermediare cu grosimea de perete cea mai
mica;
Diimin - Diametrul interior al coloanei intermediare cu grosimea de perete cea mai
mare;
Volumul obținut prin forarea intervalului corespunzător coloanei de exploatare este :

𝜋 2 𝜋 2
𝑉𝑠𝑑 = [ ∙ 𝐷𝑖𝑖𝑚 ∙ 𝐻𝑖 + ∙ 𝐷𝑠𝑒 ∙ (𝐻 − 𝐻𝑖 )]
4 4
𝜋 𝜋
𝑉𝑠𝑑 = [ ∙ 0,198252 ∙ 2500 + ∙ 0,17152 ∙ (3830 − 2500)] = 107,89 𝑚3 ;
4 4
Volumul de noroi necesar săpării intervalului corespunzător coloanei de exploatare este :
Vne = Vsd + Vrez = 2 ∙ Vsd = 2 ∙ 107,89 = 215,79 m3 ;
15
3.4. Calculul cantităților de materiale necesare preparării și pompării fluidelor de
foraj
Intervalul 0-300 m, corespunzător coloanei de ancoraj, Noroi Natural

ρna=1150 kg/m3:
𝑉𝑎 + 𝑉𝑎𝑟𝑔 = 𝑉𝑛𝑎
{ ;
𝑉𝑎 ∙ 𝜌𝑎 + 𝑉𝑎𝑟𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑟𝑔 = 𝑉𝑛𝑎 ∙ 𝜌𝑛𝑎
𝑉𝑎 ∙ 𝜌𝑎 − 𝑉𝑎𝑟𝑔 ∙ 𝜌𝑎 + 𝑉𝑎𝑟𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑟𝑔 = 𝑉𝑛𝑎 ∙ 𝜌𝑛𝑎 ;
𝜌𝑛𝑎 − 𝜌𝑎 1100 − 1000
𝑉𝑎𝑟𝑔 = ∙ 𝑉𝑛𝑎 = ∙ 106,49 = 6,98 𝑚3 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 ;
𝜌𝑎𝑟𝑔 − 𝜌𝑎 2500 − 1000
𝑚𝑎𝑟𝑔 = 𝜌𝑎𝑟𝑔 ∙ 𝑉𝑎𝑟𝑔 = 2500 ∙ 6,98 = 17452,53 𝑘𝑔 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 ;
𝑉𝑎𝑝𝑎 = 𝑉𝑛𝑎 − 𝑉𝑎𝑟𝑔 = 106,49 − 6,98 = 99,51 𝑚3 𝑎𝑝𝑎 ;
Unde :
- ρarg - Densitatea argilei ; 𝜌𝑎𝑟𝑔 = 2500 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
- ρa - Densitatea apei ; 𝜌𝑎 = 1000 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
- Va - Volumul de apă;
- Varg - Volumul de argilă;
- ρna - Densitatea noroiului folosit pentru săparea intervalului coloanei de ancoraj;
𝜌𝑛𝑖 = 1100 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
- marg - Masa de argilă ;
- Vna - Volumul de noroi corespunzător coloanei de ancoraj;
Intervalul 600-2500 m, corespunzător coloanei intermediare, Noroi Îngreunat,

ρni=1450 kg/m3 :
𝑉𝑛𝑖 = 𝑉𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 + 𝑉𝑏
{ ;
𝑉𝑛𝑖 ∙ 𝜌𝑛𝑖 = 𝑉𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 ∙ 𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 + 𝑉𝑏 ∙ 𝜌𝑏
𝜌𝑛𝑖 − 𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 1450 − 1150

𝑉𝑏 = ∙ 𝑉𝑛𝑖 = ∙ 313,8 = 31,91 𝑚3 𝑏𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎 ;
𝜌𝑏 − 𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 4100 − 1150
𝑚𝑏 = 𝜌𝑏 ∙ 𝑉𝑏 = 4100 ∙ 31,91 = 130838,2 𝑘𝑔 ;

𝑉𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = 𝑉𝑛𝑖 − 𝑉𝑏 = 313,8 − 31,91 = 281,88 𝑚3 𝑛𝑜𝑟𝑜𝑖 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 ;
𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 − 𝜌𝑎 1150 − 1000
𝑉𝑎𝑟𝑔 = ∙ 𝑉𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = ∙ 281,88 = 28,18 𝑚3 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 ;
𝜌𝑎𝑟𝑔 − 𝜌𝑎 2500 − 1000
𝑉𝑎 = 𝑉𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 − 𝑉𝑎𝑟𝑔 = 281,88 − 28,18 = 253,69 𝑚3 𝑎𝑝𝑎 ;
Unde :
- ρni - Densitatea noroiului folosit pentru săparea intervalului coloanei intermediare;
𝜌𝑛𝑖 = 1450 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
- ρninitial - Densitatea inițială a noroiului format din apă și argilă ;
16
𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = 1150 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
- Vni - Volumul de noroi corespunzător coloanei intermediare;
Intervalul 2500-3830 m, corespunzător coloanei de exploatare, Noroi Îngreunat

ρne=1750 kg/m3 :
𝑉𝑛𝑒 = 𝑉𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 + 𝑉𝑏
{ ;
𝑉𝑛𝑒 ∙ 𝜌𝑛𝑒 = 𝑉𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 ∙ 𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 + 𝑉𝑏 ∙ 𝜌𝑏
𝜌𝑛𝑒 − 𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 1750 − 1130

𝑉𝑏 = ∙ 𝑉𝑛𝑒 = ∙ 215,79 = 45,046 𝑚3 𝑏𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎 ;
𝜌𝑏 − 𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 4100 − 1130
𝑚𝑏 = 𝜌𝑏 ∙ 𝑉𝑏 = 4100 ∙ 45,046 = 184692,7 𝑘𝑔 ;

𝑉𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = 𝑉𝑛𝑒 − 𝑉𝑏 = 215,79 − 45,046 = 170,74 𝑚3 𝑛𝑜𝑟𝑜𝑖 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 ;
𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 − 𝜌𝑎 1130 − 1000
𝑉𝑎𝑟𝑔 = ∙ 𝑉𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = ∙ 170,74 = 14,79 𝑚3 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 ;
𝜌𝑎𝑟𝑔 − 𝜌𝑎 2500 − 1000
𝑉𝑎 = 𝑉𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 − 𝑉𝑎𝑟𝑔 = 170,74 − 14,79 = 155,94 𝑚3 𝑎𝑝𝑎 ;
Unde :
- ρne - Densitatea noroiului folosit pentru săparea intervalului coloanei de exploatare;
𝜌𝑛𝑒 = 1750 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
- ρninitial - Densitatea inițială a noroiului format din apă și argilă;
𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 = 1130 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
- Vne - Volumul de noroi corespunzător coloanei de exploatare;
17
4. CALCULUL DE REZISTENȚĂ AL GARNITURII DE FORAJ
Garnitura de foraj reprezintă o succesiune de componente care realizează legătura între

elementul de dislocare (sapa/capul de carotieră) și instalația propriu-zisă de foraj.
În componența ei intră ca elemente de bază:
 Prăjina de antrenare;
 Prăjini de foraj;
 Prăjini intermediare (prăjini de foraj cu pereți groși) ;
 Prăjini grele;
 Reducții și racorduri de legătura;
 Stabilizatori;
Prăjina de antrenare reprezintă o țeavă cu interiorul circular și exteriorul profilat. Aceasta
preia mișcarea de rotație de la masa rotativă și o transmite prin intermediul garniturii sapei de
foraj. Prăjinile de antrenare pot fi pătrate sau hexagonale (profil exterior), iar interiorul este
circular. Are lungimea totală de circa 12 m, iar porțiunea de antrenare profilată este de
aproximativ 11 m. Atât prăjinile cu profil pătrat, cât și cele cu profil hexagonal au muchiile
ușor rotunjite.
Prăjinile de foraj sunt țevi cu lungimea de aproximativ 9m, terminate la un capăt cu cep și
la celălalt cu mufă, spre a se asigura îmbinarea dintre ele.
O prăjină de foraj are în compoziție trei elemente de bază: corpul sau țeava prăjinii prevăzută
la un cap cu cep, iar la celălalt cu mufă.
Prăjinile intermediare sunt prăjini de foraj cu pereții groși, având diametrul nominal
identic cu cel al prăjinilor de foraj, dar grosimea de perete mult mai mare, de până la 30 mm.
În plus, ele sunt prevăzute cu o îngroșare suplimentară la mijloc, cu diametrul intermediar între
cel al prăjinilor și al racordurilor. În acest fel se evită frecarea corpului prăjinii cu pereții sondei
și se diminuează solicitarea la încovoiere.
Prăjinile grele sunt țevi cu pereții relativ groși (20-100 mm) și au ca rol principal
asigurarea apăsării pe sapă. Rolul prăjinilor grele este esențial în cadrul garniturii, întrucât ele
condiționează în primul rând utilizarea în bune condiții a dispozitivului de dislocare. În plus,
ele trebuie să răspundă și unor condiții legate de diametrul găurii de sonda, pierderile minimale
de sarcină, facilitățile privind mentenanța și transportul, rezistența la flambaj, rigiditatea.
Solicitările garniturii de foraj
Majoritatea solicitărilor la care este supusă o garnitură de foraj au un caracter variabil în

general, solicitările sunt mai accentuate pe măsura creșterii adâncimii, respectiv atunci când
apar zone curbate. Sunt situații în care garnitura este supusă la solicitări dinamice de șoc, de
exemplu, în cazul căderii garniturii pe o anumită înălțime, în cazul desprinderii, prin bătaie cu
geala.
Există și situații însă, când se manifestă cu precădere solicitările statice (forajul cu motoare
submersate).
18
Principalele solicitări la care este supusă garnitura de foraj sunt :
 Tracțiune;
 Torsiune;
 Presiune exterioară;
 Presiune interioară;
 Solicitări combinate (tracțiune+torsiune,
tracțiune+presiune) ;
Atunci când sonda este curbată ori când își pierde în timpul lucrului echilibrul stabil,
garnitura de foraj va fi supusă la încovoiere.
Tracțiunea
Garnitura de foraj este supusă la tracțiune în următoarele situații:
1. Greutatea proprie a prăjinilor;
2. Greutatea ansamblurilor introduse in gaura de sondă;
3. Forțele de frecare cu fluidul, respectiv cu pereții găurii de sondă;
4. Forțele de inerție din timpul manevrei;
5. Forțele de presiune care apar la circulația fluidului de foraj;
6. Forța suplimentară de tracțiune în cazul unei garnituri prinse;
Solicitarea de torsiune
Garnitura este solicitata la torsiune in cursul proceselor de foraj si carotaj la frezarea dopurilor
de ciment, in cazul unor instrumentații.
Presiunea exterioara
Cazul cel mai defavorabil al solicitării la presiune exterioara ar fi acela in care garnitura ar fi
goala la interior. Astfel de situații limită pot să apară atunci când orificiile sapei s-au înfundat
la introducerea garniturii, ori când deasupra sapei s-a montat un ventil de reținere, iar garnitura
nu a fost umplută.
Un alt caz ar fi acela in care noroiul din sonda este gazeificat, spațiul inelar este închis, iar
în timpul evacuării gazelor, presiunea din exteriorul garniturii este mai mare decât cea din
interiorul ei.
Presiunea interioară
Solicitarea la presiune interioară poate să apară atunci când se încearcă obținerea circulației
într-o sonda cu garnitura prinsă sau înfundată la cimentarea sub presiune a unui strat.
Solicitarea la încovoiere
Garnitura de foraj este solicitată la încovoiere atunci când sonda este curbată, atunci când
este scoasă din starea de echilibru stabil, ori atunci când este supusă unor vibrații transversale.
În următoarele subcapitole vor fi prezentate calculele de rezistență ale coloanelor ce

alcătuiesc garnitura de foraj utilizată în forajul sondei pe Structura Păuleasa.
19
4.1. Stabilirea diametrelor și lungimilor prăjinilor de foraj
Coloana de ancoraj
𝐷𝑠𝑎 = 444,5 𝑚𝑚 ;
Diametrul exterior al prăjinilor grele, Dga , este:
𝐷𝑔𝑎 ≤ 𝐷𝑠𝑎 − 1 𝑖𝑛𝑐ℎ = 444,5 − 25,4 = 419,1 𝑚𝑚 ;
Se alege din STAS:

𝐷𝑔𝑎 = 11 𝑖𝑛𝑐ℎ = 279, 4 𝑚𝑚 ;
𝑑𝑖𝑔 = 76,2 𝑚𝑚 ;
𝑞𝑔 = 444,5 𝑘𝑔⁄𝑚 ;
În funcție de diametrul sapei, se alege și diametrul exterior al prăjinilor de foraj, Dpa:
5
𝐷𝑝𝑎 = 6 ⁄8 = 168,3 𝑚𝑚 ;
𝑡 = 8,38 𝑚𝑚 ;
𝑑𝑖𝑝 = 151,54 𝑚𝑚 ;
𝑞𝑝 = 37,50 𝑘𝑔⁄𝑚 ;
Lungimea garniturii de prăjini grele, lga=100 m ;
Lungimea garniturii de foraj, Lpa , este:
𝐿𝑝𝑎 = 𝐻𝑎 − 𝑙𝑔𝑎 = 600 − 100 = 500 𝑚 ;
Coloana intermediară
𝐷𝑠𝑖 = 269,9 𝑚𝑚 ;
Diametrul exterior al prăjinilor grele, Dgi, este:
𝐷𝑔𝑖 ≤ 𝐷𝑠𝑖 − 1 𝑖𝑛𝑐ℎ = 269,9 − 25,4 = 244,5 𝑚𝑚 ;
Se alege din STAS:

𝐷𝑔𝑖 = 91⁄2 𝑖𝑛𝑐ℎ = 241,3 𝑚𝑚 ;
𝑑𝑖𝑔 = 76,2 𝑚𝑚 ;
𝑞𝑔 = 323,2 𝑘𝑔⁄𝑚 ;
În funcție de diametrul sapei, se alege și diametrul exterior al prăjinilor de foraj, Dpi:

𝐷𝑝𝑖 = 5 𝑖𝑛𝑐ℎ = 127 𝑚𝑚 ;
𝑡 = 9,19 𝑚𝑚 ;
𝑑𝑖𝑝 = 0,0702 𝑚𝑚 ;
𝑞𝑝 = 19,79 𝑘𝑔⁄𝑚 ;
Lungimea garniturii de prăjini grele, lgi=110 m ;
Lungimea garniturii de foraj, Lpi , este:
𝐿𝑝𝑖 = 𝐻𝑖 − 𝑙𝑔𝑖 = 2500 − 150 = 2350 𝑚
20
Coloana de exploatare
𝐷𝑠𝑒 = 171,5 𝑚𝑚 ;
Diametrul exterior al prăjinilor grele, Dge, este:
𝐷𝑔𝑒 ≤ 𝐷𝑠𝑒 − 1 𝑖𝑛𝑐ℎ = 171,5 − 25,4 = 146,1 𝑚𝑚 ;
Se alege din STAS :

𝐷𝑔𝑒 = 5 𝑖𝑛𝑐ℎ = 127 𝑚𝑚 ;
𝑑𝑖𝑔 = 57,2 𝑚𝑚 ;
𝑞𝑔 = 79,3 𝑘𝑔⁄𝑚 ;
În funcție de diametrul sapei, se alege și diametrul exterior al prăjinilor de foraj, Dpe:
𝐷𝑝𝑒 = 31⁄2 𝑖𝑛𝑐ℎ = 88,9 𝑚𝑚 ;
𝑡 = 9,35 𝑚𝑚
𝑑𝑖𝑝 = 70,2 𝑚𝑚 ;
𝑞𝑝 = 19,79 𝑘𝑔⁄𝑚 ;
Lungimea garniturii de prăjini grele, lge=200 m;
Lungimea garniturii de foraj, Lpe , este:
𝐿𝑝𝑒 = 𝐻𝑒 − 𝑙𝑔𝑒 = 3830 − 200 = 3630 𝑚 ;
Tabel 4.1. Caracteristicile prăjinilor utilizate

Tipul Prăjini de foraj Prăjini grele Lungimea
coloanei Dp t dip qp Dg dig qg Lp Lg
- mm mm mm kg/m mm mm kg/m m m
Ancoraj 168,3 8,38 151,54 37,5 279,4 76,2 444,5 500 100
Intermediară 127 9,19 0,0702 19,79 241,3 76,2 323,2 2350 150
Exploatare 88,9 9,35 70,2 19,79 127 57,2 79,3 3630 200
21
4.2. Stabilirea oțelului din care este confecționată garnitura de foraj corespunzător
coloanei de exploatare
EXTRAGERE FĂRĂ CIRCULAȚIE
Fig. 4.1. Solicitările garniturii de foraj corespunzătoare

intervalului forat pentru coloana de exploatare, extragere fără circulație
1. Întindere și compresiune, σz:
Secțiunea 1-1 (Întindere):
𝐺𝑝 + 𝐺𝑔 − 𝐹𝑝1 + 𝐹𝑝2 + 𝐹𝑓 + 𝐹𝑖
𝜎𝑧1−1 = ;
𝐴𝑝
𝐹𝑓 = 𝑠 ∙ (𝐺𝑝 + 𝐺𝑔 );
𝜌𝑛
−𝐹𝑝1 + 𝐹𝑝2 = − ∙ (𝐺𝑝 + 𝐺𝑔 );
𝜌𝑜
𝑎𝑒𝑥𝑡𝑟
𝐹𝑖 = ∙ (𝐺𝑝 + 𝐺𝑔 );
𝑔
De unde rezultă că:
𝜌 𝑎
(𝐺𝑝 + 𝐺𝑔 ) ∙ (1 − 𝜌𝑛 + 𝑠 + 𝑒𝑥𝑡𝑟
𝑜 𝑔 )
𝜎𝑧1−1 = ;
𝐴𝑝
𝜋 2
𝜋
𝐴𝑝 = ∙ (𝐷𝑝2 − 𝑑𝑖𝑝 ) = ∙ (0,08892 − 0,07022 ) = 0,00233 𝑚2 ;
4 4
Unde: Ff – Forța de frecare;

Fp1, Fp2 - Forțe de presiune;
Fi - Forța de inerție;
Gg - Greutatea prăjinilor grele;
22
Gp - Greutatea prăjinilor de foraj;
s - Coeficient de frecare, s=0,1;
aextr - Accelerația la extragerea garniturii, ae=0,2 m/s2;
ρn - Densitatea fluidului de foraj ; 𝜌𝑛 = 1750 𝑘𝑔⁄𝑚2 ;
ρo - Densitatea oțelului, 𝜌𝑜 = 7850 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Ap - Aria prăjinilor de foraj;
Greutatea prăjinilor grele:

𝐺𝑔 = 𝑞𝑔 ∙ 𝑙𝑔 ∙ 𝑔 = 79,3 ∙ 200 ∙ 9,81 = 155586,6 𝑁 ;
Greutatea prăjinilor de foraj:
𝐺𝑝 = 𝑞𝑝 ∙ 𝑙𝑝 ∙ 𝑔 = 19,79 ∙ 3630 ∙ 9,81 = 695020,84 𝑁 ;
1750 0,2
(155586,6 + 695020,84 ) ∙ (1 − + 0,1 + 9,81)
7850
𝜎𝑧1−1 = ;
0,00233
𝜎𝑧1−1 = 330,42 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
Secțiunea 2-2 (Compresiune):
𝐹𝑝1 𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 ∙ 𝐴𝑔
𝜎𝑧2−2 = − =− = −𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = −1750 ∙ 9,81 ∙ 3830 ;
𝐴𝑔 𝐴𝑔
𝜎𝑧2−2 = −65,75 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
Ag- Aria prăjinilor grele:
𝜋 2
𝜋
𝐴𝑔 = ∙ (𝐷𝑔2 − 𝑑𝑖𝑔 ) = ∙ (0,1272 − 0,05722 ) = 0,01 𝑚2 ;
4 4
2. Torsiunea, Ꞇ :
Atât pentru secțiunea 1-1, cât și pentru secțiunea 2-2 :
𝜏 =0;
3. Încovoierea, σinc:
Atât pentru secțiunea 1-1, cât și pentru secțiunea 2-2 :
𝜎𝑖𝑛𝑐 = 0 ;
4. Tensiunea axială, σax:
Secțiunea 1-1:
𝜎𝑎𝑥1−1 = 𝜎𝑧1−1 − 𝜎𝑖𝑛𝑐 = 330,42 − 0 = 330,42 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
Secțiunea 2-2:
𝜎𝑎𝑥2−2 = 𝜎𝑧2−2 − 𝜎𝑖𝑛𝑐 = −65,75 − 0 = −65,75 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
23
5. Tensiunea tangențiala (σt) și radială (σr):
Formula lui Lamme:

𝑟𝑖2 ∙ 𝑝𝑖 − 𝑟𝑒2 ∙ 𝑝𝑒 𝑟𝑖2 ∙ 𝑟𝑒2 ∙ (𝑝𝑖 − 𝑝𝑒 )
𝜎𝑡,𝑟 = ± ;
𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 𝑟 2 ∙ (𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 )
𝑑𝑖
Unde : ri - Raza interioară ; 𝑟𝑖 = ;
2
𝑑𝑒
re - Raza exterioară ; 𝑟𝑒 = ;
2
r - Distanța radială a punctului considerat;
pi – presiunea interioară;
pe - presiunea exterioară;
Fig.4.2. Distribuția presiunilor interioare σt - Tensiunea tangențială;
și exterioare în gaura de sondă σr - Tensiunea radială;
Secțiunea 1-1 :
pe=0 ;
pi=0 ;
σt1-1= σr1-1=0 ;
Secțiunea 2-2 :
𝑝𝑒 = 𝑝𝑖 = 𝑝𝑛 = 𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = 1750 ∙ 9,81 ∙ 3830 ∙ 10−5 = 657,51 𝑏𝑎𝑟 ;
𝜎𝑡2−2 = −𝑝𝑛 = −𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = −1750 ∙ 9,81 ∙ 3830 ∙ 10−6 = −65,75 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
𝜎𝑟2−2 = −𝑝𝑛 = −𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = −1750 ∙ 9,81 ∙ 3830 ∙ 10−6 = −65,75 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
6. Tensiunile principale:
Secțiunea 1-1:
𝜎1 = 𝜎𝑟1−1 = 0 ;
𝜎𝑎𝑥1−1 + 𝜎𝑡1−1 𝜎𝑎𝑥1−1 − 𝜎𝑡1−1 2 2
𝜎2 = + √( ) + 𝜏1−1 ;
2 2
330,42 + 0 330,42 − 0 2
𝜎2 = √
+ ( ) + 02 = 330,42 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
2 2
𝜎𝑎𝑥1−1 + 𝜎𝑡1−1 𝜎𝑎𝑥1−1 − 𝜎𝑡1−1 2 2

𝜎3 = − √( ) + 𝜏1−1 ;
2 2
330,42 + 0 330,42 − 0 2
𝜎3 = √
− ( ) + 02 = 0 ;
2 2
Secțiunea 2-2:
𝜎1 = 𝜎𝑟2−2 = −65,75 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
24
𝜎𝑎𝑥2−2 + 𝜎𝑡2−2 𝜎𝑎𝑥2−2 − 𝜎𝑡2−2 2 2
𝜎2 = + √( ) + 𝜏2−2 ;
2 2
−65,75 − 65,75 −65,75 + 65,75 2

𝜎2 = √
+ ( ) + 02 = −65,75 𝑁 ⁄𝑚𝑚2 ;
2 2
𝜎𝑎𝑥2−2 + 𝜎𝑡2−2 𝜎𝑎𝑥2−2 − 𝜎𝑡2−2 2 2

𝜎3 = √
− ( ) + 𝜏2−2 ;
2 2
−65,75 − 65,75 −65,75 + 65,75 2

𝜎3 = √
− ( ) + 02 = −65,75 𝑁 ⁄𝑚𝑚2 ;
2 2
7. Tensiunea echivalentă:
1
𝜎𝑒𝑐ℎ = √ ∙ [(𝜎1 − 𝜎2 )2 + (𝜎2 − 𝜎3 )2 + (𝜎3 − 𝜎1 )2 ] ;
2
Secțiunea 1-1:
1
𝜎𝑒𝑐ℎ1−1 = √ ∙ [(0 − 330,42)2 + (330,42 − 0)2 + (0 − 0)2 ];
2
𝜎𝑒𝑐ℎ1−1 = 330,42 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
Secțiunea 2-2:
1
𝜎𝑒𝑐ℎ2−2 = √ ∙ [(−65,75 + 65,75)2 + (−65,75 + 65,75)2 + (−65,75 + 65,75)2 ] ;
2
𝜎𝑒𝑐ℎ2−2 = 0 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
25
ÎN TIMPUL FORAJULUI:
Fig. 4.3. Solicitările garniturii de foraj corespunzătoare

intervalului forat pentru coloana de exploatare, în timpul forajului
1. Întindere și compresiune, σz :
Secțiunea 1-1 (Întindere):
𝐺𝑝 + 𝐺𝑔 − 𝐹𝑝1 + 𝐹𝑝2 − 𝐺𝑠 + 𝐹𝑝3

𝜎𝑧1−1 = ;
𝐴𝑝
1 𝜌𝑛
𝐺𝑠 = ∙ 𝑙𝑔 ∙ 𝑞𝑔 ∙ 𝑔 ∙ (1 − ) ;
𝑐𝑠 𝜌𝑜
𝜌𝑛
−𝐹𝑝1 + 𝐹𝑝2 = − ∙ (𝐺𝑝 + 𝐺𝑔 );
𝜌𝑜
𝜋 2
𝐹𝑝3 = 𝐴𝑖𝑝 ∙ 𝑝𝑖𝑛𝑐 = ∙ 𝑑𝑖𝑝 ∙ 𝑝𝑖𝑛𝑐 ;
4
pinc - Presiunea la încarcător; pinc= 170 bar ;
𝜋 2 𝜋
Aip - Aria interioară a prăjinilor de foraj; 𝐴𝑖𝑝 = 4 ∙ 𝑑𝑖𝑝 = 4 ∙ 0,07022
𝐴𝑖𝑝 = 0,00387 𝑚2
26
De unde rezultă că :
𝜌
(𝐺𝑝 + 𝐺𝑔 ) ∙ (1 − 𝜌𝑛 ) − 𝐺𝑠 + 𝐹𝑝3
𝑜
𝜎𝑧1−1 = ;
𝐴𝑝
𝜋 2
𝜋
𝐴𝑝 = ∙ (𝐷𝑝2 − 𝑑𝑖𝑝 ) = ∙ (0,08892 − 0,07022 ) = 0,0034 𝑚2
4 4
1 1750
𝐺𝑠 = ∙ 200 ∙ 79,3 ∙ 9,81 ∙ (1 − ) · 10−3 = 80,6 𝑘𝑁 ;
1,5 7850
𝜋
𝐹𝑝3 = ∙ 0,07022 ∙ 170 ∙ 105 = 65798,05 𝑁
4
Unde : Fp1, Fp2 , Fp3- Forțe de presiune;
Gg - Greutatea prăjinilor grele;
Gp - Greutatea prăjinilor de foraj;
cs - Coeficient de siguranță, cs-=1,5;
ρn - Densitatea fluidului de foraj; 𝜌𝑛 = 1750 𝑘𝑔⁄𝑚2 ;
ρo - Densitatea oțelului, 𝜌𝑜 = 7850 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Ap - Aria prăjinilor de foraj;
Greutatea prăjinilor grele :

𝐺𝑔 = 𝑞𝑔 ∙ 𝑙𝑔 ∙ 𝑔 = 79,3 ∙ 150 ∙ 9,81 = 155586,6 𝑁 ;
Greutatea prăjinilor de foraj:
𝐺𝑝 = 𝑞𝑝 ∙ 𝑙𝑝 ∙ 𝑔 = 19,79 ∙ 2300 ∙ 9,81 = 695020,84 𝑁 ;
1180
(695020,84 + 155586,6) ∙ (1 − ) − 80600 + 65798,05
𝜎𝑧1−1 = 7850 ;
0,0034
𝜎𝑧1−1 = 279,76 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
Secțiunea 2-2 (Compresiune) :
𝐺𝑠 + 𝐹𝑝1 𝐺𝑠 + (𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 ∙ 𝐴𝑔 )
𝜎𝑧2−2 = − =−
𝐴𝑔 𝐴𝑔
(80600 + 1750 ∙ 9,81 ∙ 3830 ∙ 0,01)
𝜎𝑧2−2 = − ;
0,01
𝜎𝑧2−2 = −73,73 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
2. Torsiunea, Ꞇ :
Secțiunea 1-1:
𝑀𝑚
𝜏1−1 = 𝜏𝑚 = ;
𝑊𝑝𝑝
𝑀𝑚 = 𝑀𝑠 + 𝑀𝑟𝑔 + 𝑀𝑟𝑝 ;
𝑀𝑠 = 𝑀𝑠𝑝 ∙ 𝐺𝑠 ;
𝑃𝑔𝑓 𝑃𝑔𝑓
𝑀𝑟𝑔 + 𝑀𝑟𝑝 = = ;
𝜔 2𝜋𝑛
27
Unde :
- Mm - Momentul la masa rotativă;
- Wpp - Modulul polar al prăjinilor de foraj;
4
𝜋 𝐷𝑝4 − 𝑑𝑖𝑝 𝜋 0,08894 − 0,07024
𝑊𝑝𝑝 = ∙( )= ∙( ) = 8,432 ∙ 10−3 𝑚3 ;
16 𝐷𝑝 16 0,0889
- Ms - Momentul la sapă;
- Msp - Momentul specific la sapă; Msp=10 N∙m/kN ;
- Mrg - Momentul de rotire al prăjinilor grele;
- Mrp - Momentul de rotire al prăjinilor de foraj;
- ω - Viteza unghiulară; 𝜔 = 2 ∙ 𝜋 ∙ 𝑛 ;
- n - Turația ; n=100 rot/min=1,67 rot/s;
- Pgf - Puterea de rotire a garniturii de foraj;
𝑃𝑔𝑓 = 𝑐 ∙ (𝐷𝑔2 ∙ 𝑙𝑔 + 𝐷𝑝2 ∙ 𝐿𝑝 ) ∙ 𝑛1,7 ∙ 𝜌𝑛 ;
𝑃𝑔𝑓 = 2 ∙ 10−7 ∙ (0,1272 ∙ 250 + 0,08892 ∙ 3750) ∙ 1001,7 ∙ 1750 ;
𝑃𝑔𝑓 = 28,057 𝑘𝑊 ;
- c - Coeficient care ține seama de înclinarea sondei; c=(2....5) ∙10-7 ;
𝑀𝑠 = 𝑀𝑠𝑝 ∙ 𝐺𝑠 = 10 ∙ 80,6 = 806 𝑁 ∙ 𝑚 ;
𝑃𝑔𝑓 𝑃𝑔𝑓 28057
𝑀𝑟𝑔 + 𝑀𝑟𝑝 = = = = 2679,33 𝑁 ∙ 𝑚 ;
𝜔 2𝜋𝑛 2 ∙ 𝜋 ∙ 1,67
𝑀𝑚 = 𝑀𝑠 + 𝑀𝑟𝑔 + 𝑀𝑟𝑝 = 1007,5 + 2713,87 = 3721,37 𝑁 ∙ 𝑚 ;
𝑀𝑚 3721,37
𝜏1−1 = 𝜏𝑚 = = ∙ 10−6 = 41,33 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
𝑊𝑝𝑝 8,432 ∙ 10−3
Secțiunea 2-2:
𝑀𝑠 1007,5
𝜏2−2 = 𝜏𝑠 = = ∙ 10−6 = 2,09 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
𝑊𝑝𝑔 0,127
- Ms - Momentul la sapă;
- Msp - Momentul specific la sapă; Msp=10 N∙m/kN;
𝑀𝑠 = 𝑀𝑠𝑝 ∙ 𝐺𝑠 = 10 ∙ 80,6 = 806 𝑁 ∙ 𝑚 ;
- Wpg - Modulul polar al prăjinilor grele;
4
𝜋 𝐷𝑔4 − 𝑑𝑖𝑔 𝜋 0,1274 − 0,07024
𝑊𝑝𝑔 = ∙( )= ∙( ) = 0,000385 𝑚𝑚3 ;
16 𝐷𝑔 16 0,127
3. Încovoierea, σinc :
Atât pentru secțiunea 1-1, cât și pentru secțiunea 2-2:
𝜎𝑖𝑛𝑐 = 0 ;
4. Tensiunea axială, σax :
Secțiunea 1-1 :
𝜎𝑎𝑥1−1 = 𝜎𝑧1−1 − 𝜎𝑖𝑛𝑐 = 279,76 − 0 = 279,76 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
Secțiunea 2-2 :
𝜎𝑎𝑥2−2 = 𝜎𝑧2−2 − 𝜎𝑖𝑛𝑐 = −73,73 − 0 = −73,73 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
28
5. Tensiunea tangențială (σt) si radială (σr) :
Formula lui Lamme:

𝑟𝑖2 ∙ 𝑝𝑖 − 𝑟𝑒2 ∙ 𝑝𝑒 𝑟𝑖2 ∙ 𝑟𝑒2 ∙ (𝑝𝑖 − 𝑝𝑒 )
𝜎𝑡,𝑟 = ± ;
𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 𝑟 2 ∙ (𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 )
𝑑𝑖
Unde: ri - Raza interioară ; 𝑟𝑖 = ;
2
𝑑𝑒
re - Raza exterioară ; 𝑟𝑒 = ;
2
Fig.4.4. Distribuția presiunilor exterioare r - Distanța radială a punctului considerat

și interioare în gaura de sondă pi – presiunea interioară;
pe - presiunea exterioară;
σt - Tensiunea tangentială;
σr - Tensiunea radială;
Secțiunea 1-1 :
pe=0 ;
pi=pinc=170 bar ;
𝑑𝑖𝑝 70,2
𝑟𝑖 = = = 35,1 𝑚𝑚 ;
2 2
𝐷𝑝 88,9
𝑟𝑒 = = = 44,45 𝑚𝑚 ;
2 2
La r=ri :
𝑟𝑒2 + 𝑟𝑖2 0,044452 + 0,03512
𝜎𝑡1−1 = 2 ∙ 𝑝 = ( ∙ 170 ∙ 105 ) ∙ 10−6 = 109,62 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
(𝑟𝑒 − 𝑟𝑖2 ) 𝑖 (0,044452 − 0,0351)
𝑟𝑖2 − 𝑟𝑒2
𝜎𝑟1−1 = 2 ∙ 𝑝 = −𝑝𝑖 = −17 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
(𝑟𝑒 − 𝑟𝑖2 ) 𝑖
La r=re :
2 ∙ 𝑟𝑖2 2 ∙ 0,03512
𝜎𝑡1−1 = 2 ∙ 𝑝 = ( ∙ 170 ∙ 105 ) ∙ 10−6 = 56,31 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
(𝑟𝑒 − 𝑟𝑖2 ) 𝑖 (0,044452 − 0,03512 )
𝜎𝑟1−1 = 0 ;
Secțiunea 2-2 :
𝑝𝑒 = 𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = 1750 ∙ 9,81 ∙ 3830 ∙ 10−5 = 657,51 𝑏𝑎𝑟;
𝑝𝑖 = 𝑝𝑠 + 𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = 117,31 + 657,51 = 747,82 𝑏𝑎𝑟;
𝑣𝑗2 1102
𝑝𝑠 = ∙ 𝜌 = ∙ 1750 = 117,31 𝑏𝑎𝑟 ;
2𝜑 2 𝑛 2 ∙ 0,952
29
Unde : vj - Viteza jeturilor , vj=110 m/s ;
ϕ=0,95 ;
𝑑𝑖𝑔 57,2
𝑟𝑖 = = = 28,6 𝑚𝑚 ;
2 2
𝐷𝑔 127
𝑟𝑒 = = = 63,5 𝑚𝑚 ;
2 2
La r=ri :
𝑟𝑖2 ∙ 𝑝𝑖 − 𝑟𝑒2 ∙ 𝑝𝑒 𝑟𝑒2 (𝑝𝑖 − 𝑝𝑒 )
𝜎𝑡2−2 = + ;
(𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 ) (𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 )
(28,62 ∙ 74,782 − 63,52 ∙ 65,75) + 63,52 ∙ (74,782 − 65,75)
𝜎𝑡2−2 = ;
(63,52 − 28,62 )
𝜎𝑡2−2 = −48,05 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
𝑟𝑖2 ∙ 𝑝𝑖 − 𝑟𝑒2 ∙ 𝑝𝑒 𝑟𝑒2 (𝑝𝑖 − 𝑝𝑒 )
𝜎𝑟2−2 = − ;
(𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 ) (𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 )
(28,62 ∙ 74,782 − 63,52 ∙ 65,75) − 63,52 ∙ (74,782 − 65,75)
𝜎𝑟2−2 = ;
(63,52 − 28,62 )
𝜎𝑟2−2 = −77,48 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
La r=re :
𝑟𝑖2 ∙ 𝑝𝑖 − 𝑟𝑒2 ∙ 𝑝𝑒 𝑟𝑖2 (𝑝𝑖 − 𝑝𝑒 )
𝜎𝑡2−2 = + ;
(𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 ) (𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 )
(28,62 ∙ 74,782 − 63,52 ∙ 65,75) + 28,62 ∙ (74,782 − 65,75)
𝜎𝑡2−2 = ;
(63,52 − 28,62 )
𝜎𝑡2−2 = −59,36 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
𝑟𝑖2 ∙ 𝑝𝑖 − 𝑟𝑒2 ∙ 𝑝𝑒 𝑟𝑖2 (𝑝𝑖 − 𝑝𝑒 )
𝜎𝑟2−2 = − ;
(𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 ) (𝑟𝑒2 − 𝑟𝑖2 )
(28,62 ∙ 74,782 − 63,52 ∙ 65,75) − 28,62 ∙ (74,782 − 65,75)
𝜎𝑟2−2 = ;
(63,52 − 28,62 )
𝜎𝑟2−2 = −65,75 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
6. Tensiunile principale:
Secțiunea 1-1 :
𝜎1 = 𝜎𝑟1−1 = −17 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
𝜎𝑎𝑥1−1 + 𝜎𝑡1−1 𝜎𝑎𝑥1−1 − 𝜎𝑡1−1 2 2
𝜎2 = + √( ) + 𝜏1−1 ;
2 2
279,76 − 73,31 279,76 − 73,31 2

𝜎2 = √
+ ( ) + 41,332 = 287,73 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
2 2
𝜎𝑎𝑥1−1 + 𝜎𝑡1−1 𝜎𝑎𝑥1−1 − 𝜎𝑡1−1 2 2

𝜎3 = − √( ) + 𝜏1−1 ;
2 2
30
279,76 − 73,31 279,76 − 73,31 2
𝜎3 = − √( ) + 41,332 = 65,34 𝑁 ⁄𝑚𝑚2 ;
2 2
Secțiunea 2-2:
𝜎1 = 𝜎𝑟2−2 = −77,48 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
𝜎𝑎𝑥2−2 + 𝜎𝑡2−2 𝜎𝑎𝑥2−2 − 𝜎𝑡2−2 2 2
𝜎2 = + √( ) + 𝜏2−2 ;
2 2
−73,73 − 59,36 −73,73 + 59,36 2

𝜎2 = √
+ ( ) + 2,092 = −59,36 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
2 2
𝜎𝑎𝑥2−2 + 𝜎𝑡2−2 𝜎𝑎𝑥2−2 − 𝜎𝑡2−2 2 2

𝜎3 = − √( ) + 𝜏2−2 ;
2 2
−73,73 − 59,36 −73,73 + 59,36 2

𝜎3 = √
− ( ) + 2,092 = −74,03 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
2 2
7. Tensiunea echivalentă:
1
𝜎𝑒𝑐ℎ = √ ∙ [(𝜎1 − 𝜎2 )2 + (𝜎2 − 𝜎3 )2 + (𝜎3 − 𝜎1 )2 ] ;
2
Secțiunea 1-1 :
1
𝜎𝑒𝑐ℎ1−1 = √ ∙ [(−17 − 287,73)2 + (287,73 − 65,34)2 + (65,34 + 17)2 ];
2
𝜎𝑒𝑐ℎ1−1 = 273,03 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
Secțiunea 2-2 :
1
𝜎𝑒𝑐ℎ2−2 = √ ∙ [(−77,48 + 59,36)2 + (−59,36 + 74,03)2 + (−74,03 + 65,75)2 ] ;
2
𝜎𝑒𝑐ℎ2−2 = 12,65 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
31
Tabel 4.2. Valorile tensiunilor exercitate asupra garniturii de foraj, corespunzătoare intervalului forat
pentru coloana de exploatare
Solicitarea garniturii de foraj Extragere fără circulație În timpul forajului
N/mm2 1-1 2-2 1-1 2-2
Întindere și compresiune, σz 330,42 -65,75 279,76 -73,73
Torsiunea(Răsucirea), Ꞇ 0 0 41,33 2,09
Încovoiere, σinc 0 0 0 0
Tensiunea axială, σax 330,42 -65,75 231,61 -73,73
Tensiunile tangențiale (σt) 0 -65,75 73,31 56,31 -48,05 -59,36
Tensiunile radiale (σr) 0 -65,75 -17 0 -77,48 -65,75
Tensiuni principale σ1 0 -65,75 -17 -65,75
σ2 330,42 -65,75 287,73 -59,36
σ3 0 -65,75 65,34 74,03
Tensiunile echivalente, σech 330,42 0 273,030 12,65
Alegerea oțelului pentru garnitura de foraj
În urma calculelor efectuate, rezultă că tensiunea maximă care se exercită asupra

garniturii de foraj, se întâlnește în secțiunea 1-1, în timpul extragerii fără circulație.
Tabel 4.3. Tipurile de oțel utilizate și valorile limitelor de curgere ale acestora
Clasa de rezistenta Rp0,2
- N/mm2
D 380
E-75 517
X-95 655
G-105 724
S-135 931
V-150 1055
U-170 1170
2
𝜎𝑒𝑐ℎ𝑚𝑎𝑥 = 330,42 𝑁⁄𝑚𝑚 ;
𝑅𝑝0,2
𝜎𝑒𝑐ℎ𝑚𝑎𝑥 ≤ 𝜎𝑎𝑑 = ;
𝑐𝑠
𝑐𝑠 = 1,5 ;
𝑅𝑝0,2 ≥ 𝑐𝑠 ∙ 𝜎𝑒𝑐ℎ𝑚𝑎𝑥 = 1,5 ∙ 330,42 ;
𝑅𝑝0,2 ≥ 495,63 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
Din aceste calcule, și folosind Tabelul 4.3. , se va alege un oțel cu o valoare a limitei de
curgere mai mare de 512,45 N/mm2. Pentru aceasta, se va alege oțelul cu clasa de rezistență
E-75 , având Rp0,2=517 N/mm2 .
32
CAPITOLUL 5. TUBAREA SONDEI
O gaură de sondă forată în scoarța terestră perturbă echilibrul natural al acesteia din
urmă, mai ales dacă este vorba de roci precum nisipurile, pietrișurile, roci fisurate, marne
hidratabile, sare gema. Apar fenomene de instabilitate a găurii de sonda în timpul forajului,
fiind astfel nevoie de un program de construcție care să ofere o siguranță maximă în exploatare.
Programul de construcție al sondei cuprinde o serie de date legate de diametrele găurii

de sondă, numărul de coloane și intervalul de tubare, sapele de foraj utilizate, grosimea
peretelui, calitatea îmbinării și tipul coloanelor de tubare, garniturile de foraj utilizate, etc. .
Coloana de ancoraj:
Lungimea acesteia poate să varieze de la câteva zeci, până la 2000 m. Diametrul acesteia
variază cel mai adesea între 103/4 inch și 20 inch.
Scopul coloanei de ancoraj este :
1. Închiderea formațiunilor slab consolidate;
2. Susținerea coloanelor următoare;
3. Amplasarea prevenitoarelor de erupție.
Coloana intermediară:
Servește la închiderea formațiunilor cu presiuni mari, la izolarea zonelor cu pierderi de
circulație, izolarea zonelor cu dificultăți de foraj, la izolarea masivelor de sare, etc. .
Coloana de exploatare:
Servește la exploatarea propriu-zisă a sondei sau exploatarea selectivă a straturilor sau
realizarea unor operațiuni de îmbunătățire a productivității sondelor, precum fisurări, acidizări.
Diametrul coloanei de exploatare variază între 41/2 inch și 65/8 inch.
33
5.1. Calculul de rezistență al coloanei de ancoraj
Înainte de începerea calculului, sunt necesare câteva date:

 Diametrul interior al coloanei de ancoraj:
3⁄
𝐷𝑎 = 13 8 𝑖𝑛𝑐ℎ = 339,7 𝑚𝑚 ;
 Adâncimea coloanei de ancoraj:
𝐻𝑎 = 600 𝑚;
 Adâncimea coloanei intermediare:
𝐻𝑖 = 2500 𝑚;
 Densitatea fluidului de foraj necesar săpării intervalului corespunzător coloanei de
ancoraj:
𝜌𝑛𝑎 = 1100 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Densitatea fluidului de foraj necesar săpării intervalului corespunzător coloanei
intermediare:
𝜌𝑛𝑖 = 1450 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Densitatea echivalentă de fisurare corespunzătoare coloanei de ancoraj:
𝜌𝑒𝑐ℎ𝑓𝑖𝑠,𝑎 = 1650 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Presiunea din pori :

𝑝𝑝𝑖 = 𝜌𝑛𝑖 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑖 = 1100 ∙ 9,81 ∙ 1 · 2500 · 10−5 ;
𝑝𝑝𝑖 = 355,613 𝑏𝑎𝑟 ;
Fig. 5.1. Calculul presiunii de fisurare

corespunzătoare coloanei de ancoraj
Presiunea de fisurare:
𝑝𝑓𝑖𝑠𝑎 = (𝜌𝑓𝑖𝑠𝑒𝑐ℎ,𝑎 + 100) ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑎 = (1650 + 100) ∙ 9,81 ∙ 600 ∙ 10−5 ;
𝑝𝑓𝑖𝑠𝑎 = 103 𝑏𝑎𝑟 ;
34
Presiunea interioară (Sondă închisă și plină cu gaze):
Fig.5.2. Calculul presiuni interioare
Densitatea apei mineralizate :

𝜌𝑎𝑚 = 1050 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Densitatea gazelor :
𝜌𝑔 = 200 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
1. La gura sondei:
𝑝𝑖1 = 𝑝𝑐 = 𝑝𝑓𝑖𝑠𝑎 − 𝜌𝑔 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑎 = 103 − 200 ∙ 9,81 ∙ 600 ∙ 10−5 ;
𝑝𝑖1 = 92,09 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑒1 = 0 ;
∆𝑝𝑖1 = 𝑝𝑖1 − 𝑝𝑒1 = 92,09 − 0 = 39,73 𝑏𝑎𝑟 ;
2. La șiul coloanei:
𝑝𝑖2 = 𝑝𝑓𝑖𝑠𝑎 = 103 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑒2 = 𝜌𝑎𝑚 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑎 = 1050 ∙ 9,81 ∙ 300 ∙ 10−5 = 61,8 𝑏𝑎𝑟 ;
∆𝑝𝑖2 = 𝑝𝑖2 − 𝑝𝑒2 = 103 − 61,8 = 41,202 𝑏𝑎𝑟 ;
Presiunea, bar
0 50 100 150 200 250
0
100 Presiunea
Adâncimea, m
interioară
200
Presiunea
300
admisibilă
400
500
600
Fig. 5.3. Variația presiunii interioare în cazul coloanei de ancoraj
35
În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile presiunii de spargere (psp), ale presiunii de
turtire(pt), ale rezistentei la tracțiune a îmbinării (Fs), necesare calculului de rezistență.
Tabel 5.1. Rezistența burlanelor de tubare în cazul coloanei de 133/8 inch

Diam.
Otelul Îmbinarea t q A psp pia pt pea Fs Fsa
Col.
in - - mm kg/m m2 bar bar bar Bar kN kN
9,65 81,10 0,010 188 150,4 78 74,28 2288 1307,42
133/8 J-55 S 10,92 90,78 0,011 213 170,4 106 100,95 2647 1512,57
12,19 101,2 0,012 238 190,4 134 127,61 3003 1716
Unde :
𝑝𝑠𝑝
- pia – Presiunea interioară admisibilă: 𝑝𝑖𝑎 = ; csp – coeficient de spargere;
𝑐𝑠𝑝
𝑝𝑡
- pea - Presiunea exterioară admisibilă: 𝑝𝑒𝑎 = ; ct - coeficient de turtire;
𝑐𝑡
𝐹𝑠
- Fsa – Rezistența admisibilă la tracțiune a îmbinării : 𝐹𝑠𝑎 = ; cs – coeficient de
𝑐𝑠
rupere;
Ca urmare a calcului presiunii interioare în cazul coloanei de ancoraj, din Tabelul 5.1.
se va folosi prima grosime de perete, t=9,65 mm, cu valorile parametrilor aferente, urmând a
se verifica aceasta alegere prin realizarea calculelor corespunzătoare presiunii exterioare și
tracțiunii, lungimea tronsonului fiind egală cu adâncimea coloanei, l=Ha=600 m .
Presiunea exterioară (Golire totală):
Fig. 5.4. Calculul presiunii exterioare
Pentru calculul presiunii exterioare, se consideră coloana goală în interior.
1. La gura sondei:
𝑝𝑒1 = 0 ;
𝑝𝑖1 = 0 ;
∆𝑝𝑒1 = 𝑝𝑒1 − 𝑝𝑖1 = 0 ;
𝑝𝑒2 = 𝜌𝑛𝑎 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑎 = 1100 ∙ 9,81 ∙ 600 ∙ 10−5 = 64,74 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑖2 = 0 ;
∆𝑝𝑒2 = 𝑝𝑒2 − 𝑝𝑖2 = 64,74 − 0 = 33,84 𝑏𝑎𝑟 ;
36
Presiunea, bar
0 50 100 150 200
0
100
Adâncimea, m
200 Presiune
exterioară
300
400
500
600
Fig. 5.5. Variația presiunii exterioare în cazul coloanei de ancoraj
Verificarea la tracțiune:
Greutatea coloanei în aer:
𝐺 = 𝑞 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑎 = 81,1 ∙ 9,81 ∙ 600 ∙ 10−3 = 477,355 𝑘𝑁 ;

Greutatea coloanei în noroi :
𝜌𝑛𝑎 1100
𝐺 ′ = 𝐺 ∙ (1 − ) = 477,355 ∙ (1 − ) = 410,464 𝑘𝑁 ;
𝜌𝑜 7850
𝐹𝑠𝑎 > 𝐺 > 𝐺 ′ ; 1307,42 𝑘𝑁 > 477,355 𝑘𝑁 > 410,464 𝑘𝑁 ;
Rezultă, în urma calculelor de mai sus, că grosimea de perete, cu valorile parametrilor
aferente, se verifică la presiune exterioară și tracțiune.
Presiunea corectată:
Forța axială:
𝐹𝑎𝑥 = 𝐺 ′ = 410,464 𝑘𝑁 ;
Limita de curgere a oțelului J-55:
𝑅𝑝0,2 = 379 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
2
𝐹𝑎𝑥 𝐹𝑎𝑥
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 𝑝𝑒𝑎 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 𝐴 ∙ 𝑅𝑝0,2 2 ∙ 𝐴 ∙ 𝑅𝑝0,2
2
410464 410464
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 74,28 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 0,010 ∙ 379 ∙ 106 2 ∙ 0,010 ∙ 379 ∙ 106
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 69,93 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑐𝑜𝑟 = 69,93 𝑏𝑎𝑟 > ∆𝑝𝑒2 = 64,74 𝑏𝑎𝑟 ;
Diametrul interior :
𝐷𝑖𝑎 = 𝐷𝑎 − 2 ∙ 𝑡 = 339,7 − 2 ∙ 9,65 = 320,4 𝑚𝑚 ;
37
5.2. Calculul de rezistență al coloanei intermediare
Înainte de începerea calculului, sunt necesare câteva datei:

 Diametrul exterior al coloanei intermediare:
𝐷𝑖 = 85/8 𝑖𝑛𝑐ℎ = 219,1 𝑚𝑚 ;
 Adâncimea coloanei intermediare:
𝐻𝑖 = 2500 𝑚;
 Adâncimea coloanei de exploatare:
𝐻 = 𝐻𝑒 = 3830 𝑚;
 Densitatea fluidului de foraj necesar săpării intervalului corespunzător coloanei
intermediare:
𝜌𝑛𝑖 = 1450 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
exploatare:
𝜌𝑛𝑒 = 1750 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Densitatea echivalentă de fisurare corespunzătoare coloanei intermediare:
𝜌𝑒𝑐ℎ𝑓𝑖𝑠,𝑖 = 2100 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Densitatea apei mineralizate:
𝜌𝑎𝑚 = 1050 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Densitatea gazelor:
𝜌𝑔 = 300 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Presiunea din pori:
Fig. 5.6. Calculul presiunii din pori,

cazul coloanei intermediare
𝑝𝑝𝑒 = 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻 = 1450 ∙ 9,81 ∙ 2500 ∙ 10−5 ;

𝑝𝑝𝑒 = 544,798 𝑏𝑎𝑟 ;
Presiunea de fisurare:
𝑝𝑓𝑖𝑠𝑖 = (𝜌𝑓𝑖𝑠𝑒𝑐ℎ,𝑖 + 100) ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑖 = (2100 + 100) ∙ 9,81 ∙ 2500 ∙ 10−5 ;
𝑝𝑓𝑖𝑠𝑖 = 539,55 𝑏𝑎𝑟
38
Presiunea interioară (Sonda închisă și plină cu gaze):
Fig.5.7. Calculul presiunii interioare, cazul coloanei intermediare
1. La gura sondei:
𝑝𝑖1 = 𝑝𝑐 = 𝑝𝑓𝑖𝑠𝑖 − 𝜌𝑔 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑖 = 539,55 − 300 ∙ 9,81 ∙ 2500 ∙ 10−5 ;

𝑝𝑖1 = 465,975 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑒1 = 0 ;
∆𝑝𝑖1 = 𝑝𝑐 = 𝑝𝑖1 − 𝑝𝑒1 = 465,975 − 0 = 465,975 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑖2 = 𝑝𝑓𝑖𝑠𝑖 = 539,55 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑒1 = 𝜌𝑎𝑚 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑖 = 1050 ∙ 9,81 ∙ 2500 ∙ 10−5 = 257,513 𝑏𝑎𝑟 ;
∆𝑝𝑖2 = 𝑝𝑖2 − 𝑝𝑒2 = 539,55 − 257,513 = 282,38 𝑏𝑎𝑟 ;

Diam. Oțelul Îmbinarea t q
A psp pia pt pea Fs Fsa
Col.
17412,6
10,16 53,57 0,0067 447 357,6 283 269,52 3060
5
85/8 N-80 L 11,43 59,53 0,0075 503 402,4 381 362,86 3505 2002,86
12,7 65,46 0,0082 560 448 479 456,19 3946 2254,86
14,15 72,92 0,0091 623 498,4 591 562,86 4435 2534,29
39
Presiunea, bar
0 100 200 300 400 500 600
0
100
200
300
400 Presiunea
500
600 interioară
700
Adâncimea, m
800
900 Presiunea
1000
1100 admisibilă
1200
1300
1400
1500 l=Hi=2500 m,
1600 t=14,15 mm,
1700
1800 N-80
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
Fig. 5.8. Variația presiunii interioare în cazul coloanei intermediare
Unde:
𝑝𝑠𝑝
- pia – Presiunea interioară admisibilă: 𝑝𝑖𝑎 = ; csp – coeficient de spargere;
𝑐𝑠𝑝
𝑝𝑡
- pea - Presiunea exterioara admisibilă: 𝑝𝑒𝑎 = ; ct - coeficient de turtire;
𝑐𝑡
𝐹
- Fsa – Rezistența admisibilă la tracțiune a îmbinării : 𝐹𝑠𝑎 = 𝑐𝑠 ; cs – coeficient de
𝑠
rupere;
Ca urmare a calcului presiunii interioare în cazul coloanei de ancoraj, din Tabelul 5.2.
se va folosi prima grosime de perete, t=14,15 mm, cu valorile parametrilor aferente, urmând a
se verifica aceasta alegere prin realizarea calculelor corespunzătoare presiunii exterioare și
tracțiunii, lungimea tronsonului fiind egală cu adâncimea coloanei intermediare,
l=Hi=2500m.
Presiunea exterioară (Golire totală):
Pentru calculul presiunii exterioare, se consideră coloana goală în interior.
1. La gura sondei :
𝑝𝑒1 = 0 ;
𝑝𝑖1 = 0 ;
∆𝑝𝑒1 = 𝑝𝑒1 − 𝑝𝑖1 = 0 ;
𝑝𝑒2 = 𝜌𝑛𝑖 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑖 = 1450 ∙ 9,81 ∙ 2500 ∙ 10−5 = 355,613 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑖2 = 0 ;
∆𝑝𝑒2 = 𝑝𝑒2 − 𝑝𝑖2 = 355,613 − 0 = 355,613 𝑏𝑎𝑟 ;
40
Presiunea, bar
0 200 400 600 800
0
100
200
300
400 Presiunea
500
Adâncimea, m 600 exterioară
700
800
900
1000 Presiunea
1100
1200 admisibilă
1300
1400
1500
1600 l=Hi=2500
1700
1800 m, t=14,15
1900
2000 mm, N-80
2100
2200
2300
2400
2500
Fig. 5.9. Variația presiunii exterioare în cazul coloanei intermediare
Verificarea la tracțiune:
Greutatea coloanei în aer :
𝐺 = 𝑞 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑖 = 72,92 ∙ 9,81 ∙ 2500 ∙ 10−3 = 1788,36 𝑘𝑁 ;
𝐹𝑠𝑎 = 2534,29 𝑘𝑁 > 𝐺 = 1788,36 𝑘𝑁 ;
Rezultă ca grosimea de perete, cu valorile parametrilor aferente, se verifică la tracțiune.
Forța axială:
𝜌𝑛𝑖 1450
𝐹𝑎𝑥 = 𝐺 ∙ (1 − ) = 1788,36 ∙ (1 − ) = 1458,03 𝑘𝑁 ;
𝜌𝑜 7850
Limita de curgere a oțelului N-80 :
𝑅𝑝0,2 = 551 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
2
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 𝑝𝑒𝑎 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 𝐴 ∙ 𝑅𝑝0,2 2 ∙ 𝐴 ∙ 𝑅𝑝0,2
2
145803 145803
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 210,89 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 0,0091 ∙ 551 ∙ 106 2 ∙ 0,0091 ∙ 551 ∙ 106
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 364,88 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑐𝑜𝑟 = 364,88 𝑏𝑎𝑟 > ∆𝑝𝑒2 = 355,613 𝑏𝑎𝑟 ;
Diametrul interior:
𝐷𝑖𝑖 = 𝐷𝑖 − 2 ∙ 𝑡 = 219,1 − 2 ∙ 14,15 = 190,8 𝑚𝑚 ;

41
5.3. Calculul de rezistență al coloanei de exploatare
Înainte de începerea calculului, sunt necesare câteva date :

 Diametrul exterior al coloanei de exploatare:
𝐷𝑒 = 51⁄2 𝑖𝑛𝑐ℎ = 1397 𝑚𝑚 ;
 Adâncimea coloanei de exploatare:
𝐻𝑒 = 3830 𝑚;
exploatare:
𝜌𝑛𝑒 = 1750 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Densitatea apei mineralizate:
𝜌𝑎𝑚 = 1050 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Densitatea gazelor:
𝜌𝑔 = 300 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Presiunea din pori :
𝑝𝑝𝑒 = 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑒 = 1750 ∙ 9,81 ∙ 2450 ∙ 10−5 = 657,515 𝑏𝑎𝑟 ;
Presiunea la capul coloanei :
pc = ppe − ρg ∙ g ∙ He = 657,515 − 300 ∙ 9,81 ∙ 3830 · 10−5 = 544,798 bar ;
pșiu = ppe = 657,515 bar ;
Diam. Oțelul Îmbinarea t q
A psp pia pt pea Fs Fsa
Col.
7,72 25,3 0,00320 367 293,6 339 322,86 965 551,43
J-55
7,72 25,3 0,003200 534 427,2 433 412,38 1548 884,57
5½ L
9,17 29,76 0,003760 634 507,2 609 580,00 1904 1088,00
N-80
10,54 34,23 0,004276 728 582,4 769 732,38 2233 1276,00
În acest caz, s-a folosit un coeficient de siguranță pentru calculul de rezistență la

presiune exterioară 𝒄𝒕 = 𝟏, 𝟎𝟓.
Pentru aflarea lungimilor tronsoanelor, se vor folosi grosimile de perete din Tabelul
5.3., prin calculul adâncimilor până la care pot fi folosite grosimile de perete utilizate, și prin
calculul la tracțiune al diferitelor tronsoane supuse în special la această solicitare.
Trecerea de la compresiune, provocata de flotabilitate, la tracțiune, are loc la
adâncimea:
𝜌𝑛
𝐻0 = 𝐻 · (1 − )
𝜌𝑜
42
1750
𝐻0 = 3830 · (1 − ) = 2976,17 𝑚
7850
Tronsonul 1:
𝑝𝑒𝑎1 = 732,38 𝑏𝑎𝑟 > 𝑝𝑠𝑖𝑢 = 657,515 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑡1 = 10,54 𝑚𝑚, 𝑁 − 80;
𝑡2 = 9,17 𝑚𝑚, 𝑁 − 80 ;
Limita de curgere a oțelului N-80:
𝑅𝑝0,2 = 551 𝑁⁄𝑚𝑚2 ;
𝑝𝑒𝑎2 = 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻2 ;
𝑝𝑒𝑎2 580 ∙ 105
𝐻2 = = = 3378 𝑚 ;
𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 1750 ∙ 9,81
𝑙1 = 𝐻𝑒 − 𝐻2 = 3830 − 3378 = 451 𝑚 ;
𝜌𝑛𝑒
𝐹𝑎𝑥 = 𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 ∙ (1 − ) − 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻2 ∙ 𝐴2 ;
𝜌𝑜
1750
𝐹𝑎𝑥 = 34,23 ∙ 451 ∙ 9,81 ∙ (1 − ) − 1750 ∙ 9,81 · 3378 ∙ 0,00376 ;
7850
𝐹𝑎𝑥 = −100387,46 𝑁 ;
2
𝑝𝑐𝑜𝑟 = 𝑝𝑒𝑎2 ∙ [− + √1 − 3 ∙ ( ) ];
2 ∙ 𝐴2 ∙ 𝑅𝑝0,2 2 ∙ 𝐴 ∙ 𝑅𝑝0,2
2
−100387,46 −100387,46
𝑝𝑐𝑜𝑟1 = 580 ∙ [− √
+ 1−3∙( ) ];
2 ∙ 0,00376 ∙ 551 ∙ 106 2 ∙ 0,00376 ∙ 551 ∙ 106
𝑝𝑐𝑜𝑟1 = 636,2 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑐𝑜𝑟1 > 𝑝𝑒𝑎2 ;
Rezultă că lungimea primului tronson este:
𝒍𝟏 = 𝟒𝟓𝟏 𝒎 ;
Verificarea tronsonului 1 la presiunea interioară:
∆piH2 = pc + ρg ∙ g ∙ H2 − ρam ∙ g ∙ H2 = pc − (ρam − ρg ) ∙ g ∙ H2
∆𝑝𝑖𝐻2 = 544,798 − (1050 − 300) ∙ 9,81 ∙ 3378 ∙ 10−5 = 372,19 𝑏𝑎𝑟 ;
∆𝑝𝑖𝐻2 < 𝑝𝑖𝑎2 = 507,2 𝑏𝑎𝑟 – Tronsonul 1 se verifică la presiunea interioară;
Verificarea tronsonului 1 la tracțiune:
𝐺1 = 𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 = 34,23 · 451 ∙ 9,81 · 10−3 = 498,322 𝑘𝑁
𝐹𝑠𝑎2 = 1088 𝑘𝑁 > 𝐺1 – Tronsonul 1 se verifică la tracțiune;
43
Tronsonul 2:
𝑡2 = 9,17 𝑚𝑚, 𝑁 − 80;
𝑡3 = 7,72 𝑚𝑚, 𝑁 − 80;
𝑝𝑒𝑎3 = 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3 ;
𝑝𝑒𝑎3 412,38 ∙ 105
𝐻3 = = = 2402 𝑚 ;
𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 1750 ∙ 9,81
𝑙2 = 𝐻𝑒 − 𝑙1 − 𝐻3 = 3830 − 451 − 2402 = 977 𝑚 ;
𝜌𝑛𝑒
𝐹𝑎𝑥 = (𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2 ∙ 𝑔) ∙ (1 − ) − 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻3 ∙ 𝐴3 ;
𝜌𝑜
1750
𝐹𝑎𝑥 = (34,23 ∙ 451 ∙ 9,81 + 29,76 ∙ 971 ∙ 9,81) ∙ (1 − ) − 1750 ∙ 9,81 ∙ 2402 ∙ 0,0032 ;
7850
𝐹𝑎𝑥 = 207332,7 𝑁 ;
2
207332,7 207332,7
𝑝𝑐𝑜𝑟1 = 214,29 ∙ [− √
+ 1−3∙( ) ];
2 ∙ 0,0032 ∙ 551 ∙ 106 2 ∙ 0,0032 ∙ 551 ∙ 106
𝑝𝑐𝑜𝑟1 = 399,87 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑐𝑜𝑟1 > 𝑝𝑒𝐻3 = 𝑝𝑒𝑎3 = 412,38 𝑏𝑎𝑟 ;
În urma acestui rezultat, se va recalcula lungimea tronsonului 2, urmând aceiași pași
ca mai sus și se va repeta calculul până când presiunea corectată va fi mai mare decât
presiunea exterioară corespunzătoare adâncimii H3.
După alte șapte repetări ale algoritmului, a rezultat lungimea tronsonului:

𝒍𝟐 = 𝟏𝟓𝟐𝟔 𝒎
iar
𝐻3 = 1853 𝑚
și
𝑝𝑐𝑜𝑟8 = 318,2 > 𝑝𝑒𝐻4 = 1750 · 9,81 · 1835 · 10−5 = 318,11 𝑏𝑎𝑟
Verificarea tronsonului 2 la presiunea interioară:
∆piH3 = pc + ρg ∙ g ∙ H3 − ρam ∙ g ∙ H3 = pc − (ρam − ρg ) ∙ g ∙ H3

∆𝑝𝑖𝐻3 = 544,798 − (1050 − 300) ∙ 9,81 ∙ 1853 ∙ 10−5 = 408,46 𝑏𝑎𝑟 ;
∆𝑝𝑖𝐻3 < 𝑝𝑖𝑎3 = 427,2 𝑏𝑎𝑟 – Tronsonul 2 se verifică la presiune interioară;
Verificarea tronsonului 2 la tracțiune:
𝐺2 = 𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2 ∙ 𝑔 = (34,23 ∙ 451 ∙ 9,81 + 29,76 ∙ 971 ∙ 9,81) · 10−3 = 597,129 𝑘𝑁 ;

𝐹𝑠𝑎3 = 884,57 𝑘𝑁 > 𝐺2 – Tronsonul 2 se verifică la tracțiune;
44
Tronsonul 3:
𝑡3 = 7,72 𝑚𝑚, 𝑁 − 80;

𝐹𝑠𝑎3 = 𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2 ∙ 𝑔 + 𝑞3 ∙ 𝑙3 ∙ 𝑔 + 𝑞4 ∙ 𝑙4 ∙ 𝑔 ;
𝐹𝑠𝑎3 − 𝑔 ∙ ∑2𝑖=1 𝑞𝑖 ∙ 𝑙𝑖 (884,57 − 597,129) · 103
𝑙3 = = = 1158,135 𝑚 ;
𝑞3 ∙ 𝑔 25,3 ∙ 9,81
𝒍𝟑 = 𝟏𝟏𝟓𝟖 𝒎
Tronsonul 4:
𝑡4 = 10,54 𝑚𝑚, 𝑁 − 80
𝐹𝑠𝑎5 = 𝑞1 ∙ 𝑙1 ∙ 𝑔 + 𝑞2 ∙ 𝑙2 ∙ 𝑔 + 𝑞3 ∙ 𝑙3 ∙ 𝑔 + 𝑞4 ∙ 𝑙4 ∙ 𝑔 + 𝑞5 · 𝑙5 · 𝑔
𝐹𝑠𝑎4 − 𝑔 ∙ ∑3𝑖=1 𝑞𝑖 ∙ 𝑙𝑖 (1276 − 597,129) · 103 − 25,3 · 9,81 · 1158
𝑙5 = = = 1165 𝑚 ;
𝑞3 ∙ 𝑔 34,23 ∙ 9,81
Dar,
𝑙4 = 𝐻𝑒 − (𝑙1 + 𝑙2 + 𝑙3 ) = 3830 − (451 + 1526 + 1158) = 695 𝑚 ;
Rezultă că lungimea celui de-al cincilea tronson este 𝒍𝟓 = 𝟔𝟗𝟓 𝒎 , pentru că din
calculul de mai sus a rezultat faptul că putem avea un tronson lung de 1165 m .
Diametrul interior :
Se calculează folosind formula:
∑5𝑖=1 𝑙𝑖 ∙ 𝑡𝑖
𝑡𝑚𝑒𝑑 =
∑5𝑖=1 𝑙𝑖
451 · 10,54 + 1526 ∙ 9,17 + 1158 · 7,72 + 695 · 10,54
𝑡𝑚𝑒𝑑 = = 9,14 𝑚𝑚 ;
3830
𝐷𝑖𝑒 = 139,7 − 2 ∙ 9,14 = 121,42 𝑚𝑚 ;
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
0
100
200
300
400
500
600 l4=451 m, N-80,
700
800 t=10,54 mm
900
1000
1100
1200
1300
1400
l3=1526 m, N-80,
1500
1600 t=7,72 mm
1700
1800
1900
2000
2100 l2=1158, N-80,
2200
2300 t=9,17 mm
2400
2500
2600
2700
2800 l1=695 m. N-80,
2900
3000 t=10,54 mm
3100
3200
3300
3400
3500
3600
3700
3800
Fig. 5.10. Profilul coloanei de exploatare
45
6. CIMENTAREA COLOANELOR DE TUBARE
6.1. Stabilirea metodei de cimentare
Cimentarea sondelor se execută în următoarele scopuri principale:

- Îmbunătățirea consolidării prin tubare;
- Împiedicarea circulației nedorite a fluidelor din spatele coloanei;
- Transmiterea sarcinilor axiale ale coloanei către masivul de roci, în urma aderenței
sistemului coloana-ciment-strat;
- Protejarea exteriorului burlanelor de acțiunea agresiva a apelor subterane mineralizate;
Cu alte cuvinte, o cimentare reușită înseamnă o bună rezistență mecanica și o bună
etanșare a pietrei de ciment din spațiul inelar (mai exact spus: inelul de ciment trebuie să fie
uniform, rezistent, impermeabil, aderent atât la burlane cât și la rocile din jur).
Cimentările efectuate imediat după tubare se numesc cimentări primare, iar cele de
remediere se numesc cimentări secundare. La acestea trebuie adăugate unele cimentări
speciale și dopurile de ciment.
Ca metoda de cimentare, se va utiliza cimentarea cu dopuri (normală).
Metoda cimentării cu dopuri este, la ora actuală, cea mai des utilizată. Ea se aplică în
cazul cimentării coloanelor întregi, pe toată lungimea acestora sau doar pe un anumit interval
(de la capătul inferior, spre suprafață).
Această metodă presupune utilizarea a două dopuri: unul se lansează înainte, iar al doilea
după pomparea laptelui de ciment. Primul este un dop cu membrană (membrana se sparge în
momentul când dopul ajunge pe niplul cu valvă, la o diferență de presiune de 15-20 bar), iar al
doilea, dop masiv. Ele sunt fabricate dintr-un material ușor frezabil. În figura 6.1. este
prezentată, simplificat, schema cimentării cu două dopuri.
Pentru prevenirea contaminării pastei de ciment cu fluid de foraj și pentru îndepărtarea
cât mai bună, din spațiul inelar, a noroiului de către pasta de ciment, după lansarea primului
dop, se plasează un fluid de separare între paste de ciment și fluidul din sondă (volumul acestui
dop de fluid corespunde unei înălțimi, în spațiul inelar, de 150-200 m). Hotărât lucru: spre a
favoriza deplasarea unui fluid de către altul, în spațiul inelar trebuie „ajustați” anumiți
parametrii, precum densitatea, reologia și viteza de curgere .
46
Ca fluide de separare se folosesc: apa simplă, soluții saline, soluții acide sau bazice, apa
cu detergenți și dispersanți, fluide separatoare pe bază de petrol, suspensii, fluide tampon.
Cum, în majoritatea cazurilor, pasta de ciment are densitatea mai mare decât cea a
fluidului de refulare, ea tinde să revină în coloana. Fenomenul este împiedicat, pe de o parte, de
valva șiului, iar pe de altă parte (pentru siguranță) de valva niplului montată cu două, trei
burlane mai sus (pentru cazul înălțimilor mici de cimentare, niplul cu valvă este înlocuit cu un
simplu inel de reținere a dopurilor separatoare, numit și placă opritoare).
După ce pasta de ciment s-a întărit, pentru continuarea forajului aferent următoarei coloane
-dopurile, valva niplului de reținere, cimentul aflat dedesubtul ei și sabotul coloanei cu valva
lui- vor fi frezate cu ajutorul unei sape cu role (cel mai adesea).
Totuși, cimentarea cu două dopuri prezintă două dezavantaje semnificative:
 Durata mare a operației (după, pasta se pompează și noroiul de refulare) și presiunea
ridicată de la sfârșitul cimentării (diferența de densitate pasta de ciment – fluid de foraj).
Este și motivul pentru care, adeseori, se folosesc două tipuri de pastă: una, fără adaosuri,
în partea inferioară (unde este nevoie de o rezistență ridicată), iar mai sus o pasta cu
densitate mai redusă, care să asigure doar o bună etanșare (zisă de „umplutură”) .
 În cazul unor straturi cu gaze, se recomandă, adesea, o cimentare întârziată (metoda
originală românească). În esență, este vorba de o cimentare cu două dopuri, condusă în
așa fel încât durata operației să coincidă cu timpul admisibil de început de priză. După
oprirea pompării, pasta de ciment prizează foarte repede, formându-se o masă omogenă
ce nu va permite migrarea gazelor .
47
6.2. Cimentarea coloanei de ancoraj
1. Adâncimea de cimentare, Hc :
Fig. 6.2. Adâncimea de cimentare
𝐻𝑐 = 𝐻𝑎 = 600 𝑚 ;
2. Densitatea pastei de ciment, ρp:
𝝆𝒑 = 𝟏𝟖𝟎𝟎 𝒌𝒈⁄𝒎𝟑 ;
3. Volumul pastei de ciment, Vp:

𝜋 2
𝜋 2
𝑉𝑝 = 𝐴𝑐 ∙ 𝐻𝑐 + 𝐴𝑖 ∙ ℎ = ∙ (ℎ𝑐𝑎𝑣 ∙ 𝐷𝑠𝑎 − 𝐷𝑎2 ) ∙ 𝐻𝑐 + ∙ 𝐷𝑖𝑎 ∙ℎ;
4 4
Unde :
- h - înălțimea de cimentare în interiorul coloanei ; ℎ = 20 … . 30 𝑚 ;

Se alege : ℎ = 20 𝑚 ;
- hcav=h1 - neregularitățile găurii de sondă ; ℎ𝑐𝑎𝑣 = 1,2 ;
𝜋 𝜋
𝑉𝑝 = ∙ (1,2 ∙ 0,44452 − 0,33972 ) ∙ 600 + ∙ 0,32042 ∙ 20 = 58,96 𝑚3 ;
4 4
4. Volumul fluidului de refulare, Vn:
𝜋 2
𝑉𝑛 = ℎ2 ∙ 𝐴𝑖 ∙ (𝐻𝑎 − ℎ) = ℎ2 ∙ ∙ 𝐷𝑖𝑎 ∙ (𝐻𝑎 − ℎ);
4
𝜋
𝑉𝑛 = 1,05 ∙ ∙ 0,32042 ∙ (600 − 20) = 49,1 𝑚3 ;
4
h2-coeficient de compresibilitate al fluidului de foraj ; ℎ2 = 1,05 ;
5. Cantitățile de materiale:
𝜌𝑝 ≥ (1700 … .1930) 𝑘𝑔⁄𝑚3 − 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙ă (𝑎𝑝ă + 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡);
- Cantitățile unitare:
𝑣𝑎 + 𝑣𝑐 = 1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡ă 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡
{ ;
𝑣𝑎 ∙ 𝜌𝑎 + 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑐 = 1 ∙ 𝜌𝑝
𝑣𝑎 = 1 − 𝑣𝐶 ;
48
𝜌𝑎 − 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑎 + 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑐 = 𝜌𝑝 ;
𝜌𝑝 − 𝜌𝑎 1800 − 1000
𝑣𝑐 = = = 0,372 𝑚3 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡⁄1 𝑘𝑔 𝑝𝑎𝑠𝑡ă ;
𝜌𝑐 − 𝜌𝑎 3150 − 1000
𝑣𝑎 = 1 − 0,37 = 0,628 𝑚3 𝑎𝑝𝑎⁄1 𝑘𝑔 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 ;
- Masa unitară de ciment:
𝑚𝑐 = 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑐 = 0,372 ∙ 3150 = 1172,09 𝑘𝑔 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡 ;
𝜌𝑐 = 𝐷𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 = 3150 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
- Masa totală de ciment:
𝑀𝑐 = ℎ3 ∙ 𝑚𝑐 ∙ 𝑉𝑝 = 1,03 ∙ 1172,09 · 58,96 = 71183 𝑘𝑔 ;
- Volumul de apă:
𝑉𝑎 = ℎ3 ∙ 𝑣𝑎 ∙ 𝑉𝑝 = 1,03 ∙ 0,628 ∙ 58,96 = 38,13 𝑚3 ;

ℎ3 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡 ș𝑖 𝑎𝑝ă ; ℎ3 = 1,03 ;
6. Numărul de autocontainere:
𝑀𝑐 71183
𝑛𝑎𝑐 = = = 5,93;
𝑀𝑎𝑐 12 000
𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑛𝑎𝑐 = 6 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑖𝑛𝑒𝑟𝑒 ;

𝑀𝑎𝑐 = 𝑀𝑎𝑠𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑖𝑛𝑒𝑟 = 10 𝑡, 11 𝑡 𝑠𝑎𝑢 12 𝑡 ;
𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑀𝑎𝑐 = 12 𝑡 = 12 000 𝑘𝑔 ;

7. Numărul de agregate de ciment:
𝑛𝑎𝑐 6
𝑛𝑎𝑔𝑟 = + 1 = + 1 = 4 𝑎𝑔𝑟𝑒𝑔𝑎𝑡𝑒 ;
2 2
8. Presiuni de pompare:
Se va reprezenta grafic presiunea de pompare în funcție de volumul de pastă pentru

fiecare etapă din cadrul cimentării, reprezentare denumită grafic de cimentare .
pp - presiune de pompare:
𝑝𝑝 = 𝑝𝑐 + 𝑝𝑑 ;
pc – presiunea în sistemul de circulație:
𝑝𝑐 = 0,012 ∙ 𝐻𝑎 + 16 = 0,012 ∙ 600 + 16 = 23,2 𝑏𝑎𝑟 ;
pd – presiunea diferențială datorată densității:

𝜋 2 𝜋
𝑉𝑖𝑛𝑡𝑐𝑜𝑙 = 𝐴𝑖 ∙ 𝐻𝑎 = ∙ 𝐷𝑖𝑎 ∙ 𝐻𝑎 = ∙ 0, 32042 ∙ 600 = 48,37 𝑚3 ;
4 4
Rezultă că: 𝑉𝑝 > 𝑉𝑖𝑛𝑡𝑐𝑜𝑙 ;
49
a) Începe pomparea pastei de ciment:
Fig. 6.3. Începutul pompării pastei de ciment

𝑉1 = 0 ;
𝑝𝑝1 = 𝑝𝑐 + 𝑝𝑑1 = 23,2 𝑏𝑎𝑟 ;
ℎ𝑑 = 0 ;
𝑝𝑑1 = 0 ;
Punctul 1 din grafic are coordonatele: (0 ; 23,2) .
b) Pasta de ciment ajunge la șiu:
Fig. 6.4. Pasta de ciment ajunge la șiu
𝑉2 = 𝑉𝑖𝑛𝑡𝑐𝑜𝑙 = 48,37 𝑚2 ;
𝑝𝑝2 = 𝑝𝑐 + 𝑝𝑑2 ;
𝑝𝑝2 = 𝑝𝑐 + (𝜌𝑛𝑎 − 𝜌𝑝 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑎 ;
𝑝𝑝2 = 23,2 + (1100 − 1800) ∙ 9.81 ∙ 600 ∙ 10−5
𝑝𝑝2 = −18 𝑏𝑎𝑟 ;
Punctul 2 din grafic are coordonatele: (48,37; -18).
50
c) Sfârșitul pompării pastei de ciment:
Fig. 6.5. Sfârșitul pompării pastei de ciment

𝑉𝑝 = 𝐴𝑖 ∙ 𝐻𝑎 + 𝐴𝑐 ∙ 𝑥 ;
𝜋
𝑉𝑝 − 𝐴𝑖 ∙ 𝐻𝑎 𝑉𝑝 − 4 ∙ (𝐷𝑖𝑎 2 ∙ 𝐻𝑎 )
𝑥= =𝜋 ;
𝐴𝑐 ∙ (ℎ𝑐𝑎𝑣 ∙ 𝐷 2 − 𝐷2 )
𝑠𝑎 𝑎
4
𝜋
58,96 − 4 ∙ (0,32042 ∙ 600)
𝑥=𝜋 = 110,76 𝑚 ;
∙ (1,2 ∙ 0,44452 − 0,33972 )
4
𝑉3 = 𝑉𝑝 = 58,96 𝑚3 ;
𝑝𝑝3 = 𝑝𝑐 + 𝑝𝑑3 = 𝑝𝐶 + (𝜌𝑛𝑎 − 𝜌𝑝 ) ∙ 𝑔 ∙ (𝐻𝑎 − 𝑥);
𝑝𝑝3 = 23,2 + (1100 − 1800) ∙ 9,81 ∙ (600 − 110,76) ∙ 10−5 = −10,4 𝑏𝑎𝑟 ;
Punctul 3 din grafic are coordonatele: (58,96; -10,4).
d) Sfârșitul operației de cimentare:
Fig. 6.6. Sfârșitul cimentării coloanei de ancoraj
𝑉4 = 𝑉𝑝 + 𝑉𝑛 = 58,96 + 49,1 = 108,06 𝑚3 ;

𝑝𝑝4 = 𝑝𝑚𝑎𝑥 = 𝑝𝑐 + (𝜌𝑝 − 𝜌𝑛𝑎 ) ∙ 𝑔 ∙ (𝐻𝑐 − ℎ);
𝑝𝑝4 = 23,2 + (1800 − 1150) ∙ 9,81 ∙ (600 − 20) ∙ 10−5 = 63,03 𝑏𝑎𝑟 ;
Punctul 4 din grafic are coordonatele: (108,06; 63,03).
51
Reprezentând grafic punctele 1, 2, 3 si 4, se obține graficul de cimentare din figura 6.7 .
70
60
50
Presiunea de pompare, bar
40
30
20
10
0
0 20 40 60 80 100 120
-10
-20
-30
Volum pompat, m3
Fig. 6.7. Graficul de cimentare pentru coloana de ancoraj
9. Alegerea agregatelor de cimentare:

Tabel 6.1. Caracteristicile agregatului A.C.-350, dpist = 115 mm
Viteza Presiunea agregatului, pa Debitului agregatului, Qa
- bar l/min
I 210 372
II 110 700
III 60 1265
10. Durata operației de cimentare:
𝑉60 (𝑉𝑝 + 𝑉𝑛 ) − 𝑉60

𝑇𝑐 = + + 𝑇𝑑 ;
𝑄𝑎𝐼𝐼𝐼 𝑄𝑎𝐼𝐼
105 ∙ 103 [(58,96 + 49,1) − 115)] ∙ 103
𝑇𝑐 = + + 15 ;
1265 700
𝑇𝑐 ≈ 88 min ;
Din grafic a rezultat că pentru valoarea de 60 de bar a presiunii, poate fi pompat un volum egal
cu : 𝑽𝟔𝟎 = 𝟏𝟎𝟓 𝒎𝟑 .
Unde Td este timpul necesar spălării liniilor, schimbării legăturilor, lansării celui de-al doilea
dop, operații executate înainte de a pompa noroiul de refulare.
11. Timpul de pompabilitate:
𝑇𝑝𝑚𝑖𝑛 = 1,5 ∙ 𝑇𝑐 = 1,5 ∙ 88 = 132 𝑚𝑖𝑛;

𝑇𝑝𝑚𝑎𝑥 = 1,5 ∙ 𝑇𝑝𝑚𝑖𝑛 = 1,5 ∙ 132 = 198 𝑚𝑖𝑛
52
6.3. Cimentarea coloanei intermediare
Fig. 6.8. Cimentarea coloanei intermediare
1. Adâncimea de cimentare:
𝐻𝑐 = 𝐻𝑖 − 𝐻𝑎 + 100 𝑚 = 2500 − 600 + 100 = 2000 𝑚 ;
2. Densitatea pastei de ciment :
𝜌𝑝𝑚𝑖𝑛 < 𝜌𝑝 < 𝜌𝑝𝑚𝑎𝑥 ;
𝜌𝑝𝑚𝑖𝑛 = 𝜌𝑛𝑖 + (100 … . 300) 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
𝜌𝑝𝑚𝑖𝑛 = 1450 + 200 = 1650 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Fig. 6.9. Calculul densității de fisurare

𝑝𝑓𝑖𝑠𝐻𝑖 = г𝑓𝑖𝑠 ∙ 𝐻𝑖 = 𝜌𝑝𝑓𝑖𝑠 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝐶 + 𝜌𝑛𝑖 ∙ 𝑔 ∙ (𝐻𝑖 − 𝐻𝐶 );
𝐻𝑖
𝑝𝑓𝑖𝑠𝐻𝑖 = 0,21 ∙ 2500 = 525 𝑏𝑎𝑟 ;
53
г𝑓𝑖𝑠 ∙ 𝐻𝑖 − 𝜌𝑛𝑖 ∙ 𝑔 ∙ (𝐻𝑖 − 𝐻𝐶 )
525 ∙ 105 − 1450 ∙ 9,81 ∙ 500
𝐻𝑖
𝜌𝑝𝑓𝑖𝑠 = = ;
𝑔 ∙ 𝐻𝑐 9,81 ∙ 2000
𝜌𝑝𝑓𝑖𝑠 = 2313,3 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
𝜌𝑝𝑚𝑎𝑥 = 𝜌𝑝𝑓𝑖𝑠 − 200 𝑘𝑔⁄𝑚3 = 2313,3 − 200 = 2113,3 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
𝟏𝟔𝟓𝟎 < 𝝆𝒑 < 𝟐𝟏𝟏𝟑, 𝟑 ;
În urma calcului de mai sus, se alege: 𝝆𝒑 = 𝟏𝟖𝟎𝟎 𝒌𝒈⁄𝒎𝟑 ;

𝜋 𝜋
𝑉𝑝 = 𝐴𝑐 ∙ 𝐻𝑐 + 𝐴𝑖 ∙ ℎ = ∙ (ℎ𝑐𝑎𝑣 ∙ 𝐷𝑠𝑖2 − 𝐷𝑖2 ) ∙ 𝐻𝑐 + ∙ 𝐷𝑖𝑖2 ∙ (𝐻𝑖 − ℎ) ;
4 4
Unde :
- h - înălțimea de cimentare în interiorul coloanei ; ℎ = 20 … . 30 𝑚 ;
Se alege : ℎ = 20 𝑚 ;
- hcav=h1 - neregularitățile găurii de sondă ; ℎ𝑐𝑎𝑣 = 1,2 ;
𝜋 𝜋
𝑉𝑝 = ∙ (1,20 ∙ 0,26992 − 0,21912 ) ∙ 2000 + ∙ 0,19082 ∙ 20 ;
4 4
𝑉𝑝 = 62,48 𝑚3 ;
4. Volumul fluidului de refulare, Vn :
𝜋
𝑉𝑛 = ℎ2 ∙ 𝐴𝑖 ∙ (𝐻𝑖 − ℎ) = ℎ2 ∙ ∙ 𝐷𝑖𝑖2 ∙ (𝐻𝑖 − ℎ);
4
𝜋
𝑉𝑛 = 1,05 ∙ ∙ 0,19082 ∙ (2500 − 20) = 74,45 𝑚3 ;
4
h2-coeficient de compresibilitate al fluidului de foraj, ℎ2 = 1,05 ;
Cum densitatea pastei aparține intervalului [1700 ; 1930], pasta e una normală,
formată din apă și ciment.
- Cantitățile unitare:
𝑣𝑎 + 𝑣𝑐 = 1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡
{ ;
𝑣𝑎 ∙ 𝜌𝑎 + 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑐 = 1 ∙ 𝜌𝑝
𝑣𝑎 = 1 − 𝑣𝐶 ;
𝜌𝑎 − 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑎 + 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑐 = 𝜌𝑝 ;
𝜌𝑝 − 𝜌𝑎 1800 − 1000
𝑣𝑐 = = = 0,37 𝑚3 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡⁄1 𝑘𝑔 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 ;
𝜌𝑐 − 𝜌𝑎 3150 − 1000
𝑣𝑎 = 1 − 0,37 = 0,63 𝑚3 𝑎𝑝𝑎⁄1 𝑘𝑔 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 ;
- Masa unitară de ciment:
𝑚𝑐 = 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑐 = 0,37 ∙ 3150 = 1172,1 𝑘𝑔 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡 ;
𝜌𝑐 = 𝐷𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 = 3150 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
54
- Masa totală de ciment:
𝑀𝑐 = ℎ3 ∙ 𝑚𝑐 ∙ 𝑉𝑝 = 1,03 ∙ 1172,1 ∙ 62,48 = 75426 𝑘𝑔 ;
- Volumul de apă:
𝑉𝑎 = ℎ3 ∙ 𝑣𝑎 ∙ 𝑉𝑝 = 1,03 ∙ 0,63 ∙ 62,48 = 40,41 𝑚3 ;
ℎ3 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡 ș𝑖 𝑎𝑝ă ; ℎ3 = 1,03 ;
6. Numărul de autocontainere :
𝑀𝑐 75426
𝑛𝑎𝑐 = = = 6,28
𝑀𝑎𝑐 12 000
𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑛𝑎𝑐 = 7 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑖𝑛𝑒𝑟𝑒 ;
𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑀𝑎𝑐 = 12 𝑡 = 12 000 𝑘𝑔 ;
7. Numărul de agregate de ciment :
𝑛𝑎𝑐 7
𝑛𝑎𝑔𝑟 = + 1 = + 1 = 5 𝑎𝑔𝑟𝑒𝑔𝑎𝑡𝑒 ;
2 2
8. Presiuni de pompare:
Se va reprezenta grafic presiunea de pompare în funcție de volumul de pastă pentru

fiecare etapă din cadrul cimentării, reprezentare denumită grafic de cimentare .
pp - presiune de pompare:
𝑝𝑝 = 𝑝𝑐 + 𝑝𝑑 ;
pc – presiunea in sistemul de circulație:
𝑝𝑐 = 0,012 ∙ 𝐻𝑖 + 16 = 0,012 ∙ 2500 + 16 = 46 𝑏𝑎𝑟 ;
pd – presiunea diferențială datorată densității:
𝜋 𝜋
𝑉𝑖𝑛𝑡𝑐𝑜𝑙 = 𝐴𝑖 ∙ 𝐻𝑖 = ∙ 𝐷𝑖𝑖2 ∙ 𝐻𝑖 = ∙ 0, 19082 ∙ 2500 = 71,48 𝑚3 ;
4 4
Rezultă că : 𝑉𝑝 < 𝑉𝑖𝑛𝑡𝑐𝑜𝑙
a) Începe pomparea pastei de ciment:

𝑉1 = 0 ;
𝑝𝑝1 = 𝑝𝑐 + 𝑝𝑑1 = 𝑝𝑐 = 46 𝑏𝑎𝑟 ;
ℎ𝑑1 = 0 ; 𝑝𝑑1 = 0 ;
Punctul 1 din grafic are coordonatele (0 ; 36,4) .
b) Pasta de ciment ajunge la șiu:

𝑉2 = 𝑉𝑝 = 67,26 𝑚3 ;
𝑝𝑝2 = 𝑝𝑐 + (𝜌𝑛 − 𝜌𝑝 ) ∙ 𝑔 ∙ ℎ𝑑2 ;
𝑉𝑝 67,26
ℎ𝑑2 = =𝜋 = 2186 𝑚
𝐴𝑖 ∙ 0, 1908 2
4
𝑝𝑝2 = 36,4 + (1450 − 1800) ∙ 9,81 ∙ 2500 ∙ 10−5 ;
𝑝𝑝2 = −29,02 𝑏𝑎𝑟 ;
55
Punctul 2 din grafic are coordonatele (67,26 ; -29,02) .
c) Pasta de ciment ajunge la șiu:
𝑉𝑝 = 𝑉𝑖𝑛𝑡𝑐𝑜𝑙 = 71,48 𝑚3 ;
𝑝𝑝3 = 𝑝𝑐 + (𝜌𝑛 − 𝜌𝑝 ) ∙ 𝑔 ∙ ℎ𝑑2 ;
𝑝𝑝3 = 𝑝𝑝2 ;
𝑝𝑝3 = −29,02 𝑏𝑎𝑟 ;
Punctul 3 din grafic are coordonatele : (71,48; -46,96) .
d) Sfârșitul operației de cimentare:
𝑉4 = 𝑉𝑝 + 𝑉𝑛 = 62,48 + 74,45 = 136,93 𝑚3 ;

𝑝𝑝4 = 𝑝𝑚𝑎𝑥 = 𝑝𝑐 + (𝜌𝑝 − 𝜌𝑛𝑖 ) ∙ 𝑔 ∙ (𝐻𝑐 − ℎ);
𝑝𝑝4 = 46 + (1800 − 1450) ∙ 9,81 ∙ (2000 − 20) ∙ 10−5 = 113,98 𝑏𝑎𝑟 ;
Punctul 4 din grafic are coordonatele : (136,96; 113,98) .
Reprezentând grafic punctele 1, 2, 3 și 4, se obține graficul de cimentare din figura
6.14.
140
120
Presiunea de pompare, bar
100
80
60
40
20
0
0 20 40 60 80
V V
100 60 120110 140 160
-20
-40
Volumul pompat, m3
Fig. 6.10. Graficul de cimentare corespunzător coloanei intermediare
9. Alegerea agregatelor de cimentare:

Se alege agregatul de cimentare prezentat în tabelul 6.1.
10. Durata operației de cimentare:
𝑉110 𝑉60 (𝑉𝑝 + 𝑉𝑛 ) − 𝑉110

𝑇𝑐 = + + + 𝑇𝑑 ;
𝑄𝑎𝐼𝐼 𝑄𝑎𝐼𝐼𝐼 𝑄𝑎𝐼
128 ∙ 103 112 ∙ 103 [(62,48 + 74,45) − 128)] ∙ 103
𝑇𝑐 = + + + 15 ;
700 1265 372
56
𝑇𝑐 ≈ 310 min ;
Din grafic a rezultat că pentru valoarea de 60 de bar a presiunii, poate fi pompat un

volum egal cu: 𝑽𝟔𝟎 = 𝟏𝟏𝟐 𝒎𝟑 , iar pentru valoarea de 110 bar a presiunii: 𝑽𝟏𝟏𝟎 = 𝟏𝟐𝟖 𝒎𝟑
Unde Td este timpul necesar spălării liniilor, schimbării legăturilor, lansării celui de-al
doilea dop, operații executate înainte de a pompa noroiul de refulare .
11. Timpul de pompabilitate:
𝑇𝑝𝑚𝑖𝑛 = 1,5 ∙ 𝑇𝑐 = 1,5 ∙ 310 ≈ 466 ;

𝑇𝑝𝑚𝑎𝑥 = 1,5 ∙ 𝑇𝑝𝑚𝑖𝑛 = 1,5 ∙ 466 ≈ 699 𝑚𝑖𝑛 ;
57
6.4. Cimentarea coloanei de exploatare în regim turbulent
Pentru a putea începe calculul, sunt necesare câteva date:
 Diametrul coloanei de exploatare, De:

1⁄
𝐷𝑒 = 5 2 𝑖𝑛𝑐ℎ = 139,7 𝑚𝑚 ;
 Grosimea de perete corespunzătoare coloanei de exploatare, te:
𝑡𝑒 = 9,14 𝑚𝑚 ;
 Adâncimea sondei, H:
𝐻 = 𝐻𝑒 = 3830 𝑚 ;
 Diametru sapei corespunzătoare coloanei de exploatare, Dse:
𝐷𝑠𝑒 = 171,5 𝑚𝑚 ;
 Diametrul interior mediu al coloanei intermediare:
𝐷𝑖𝑖𝑚 = 190,8 𝑚𝑚 ;
 Coeficientul de cavernometrie, k1=kcav:
𝑘1 = 𝑘𝑐𝑎𝑣 = 1,20 ;
 Înălțimea inelului de reținere a dopurilor (sau a niplului cu valvă pe care se opresc
dopurile) față de șiul coloanei, h:
ℎ = 20 𝑚 ;
 Adâncimea stratului cu gradientul presiunii minim, Hs :
𝐻𝑠 = 2600 𝑚 ;
 Gradientul de fisurare minim, гfis :
г𝑓𝑖𝑠 = 2,1 𝑏𝑎𝑟⁄10 𝑚 ;
 Densitatea fluidului de foraj corespunzător coloanei de exploatare:
𝜌𝑛𝑒 = 1750 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Tensiunea dinamică de forfecare, Ꞇ 0:
Ꞇ0 = 5,5 𝑁⁄𝑚2 ;
 Vâscozitatea plastică, ηp:
𝜂𝑝 = 22,5 𝑐𝑃 = 22,5 ∙ 10−3 𝑁 ∙ 𝑠⁄𝑚2 ;
58
Fig.6.11. Cimentarea coloanei de exploatare
1. Adâncimea de cimentare:
𝐻𝑐 = 𝐻 − 𝐻𝑖 + 200 𝑚 = 3830 − 2500 + 200 = 1530 𝑚 ;
2. Densitatea pastei de ciment și proprietățile reologice ale pastei:
𝜌𝑝𝑚𝑖𝑛 < 𝜌𝑝 < 𝜌𝑝𝑚𝑎𝑥 ;

𝜌𝑝𝑚𝑖𝑛 = 𝜌𝑛 + (100 … . .300) 𝑘𝑔⁄𝑚3 = 1750 + 200 = 1950 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
𝑝𝑓𝑖𝑠 = 𝜌𝑝𝑓𝑖𝑠 ∙ 𝑔 ∙ [𝐻𝑠 − (𝐻 − 𝐻𝑐 )] + 𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ (𝐻 − 𝐻𝑐 ) = г𝑓𝑖𝑠 ∙ 𝐻𝑠 ;
г𝑓𝑖𝑠 ∙ 𝐻𝑠 − 𝜌𝑛𝑒 ∙ 𝑔 ∙ (𝐻 − 𝐻𝑠 )
𝜌𝑝𝑓𝑖𝑠 = ;
𝑔 ∙ [𝐻𝑠 − (𝐻 − 𝐻𝐶 )]
0,21 ∙ 2600 ∙ 105 − 1750 ∙ 9.81 ∙ (3830 − 2600)
𝜌𝑝𝑓𝑖𝑠 = = 11377 𝑘𝑔⁄𝑚3
9,81 ∙ [2600 − (3830 − 1530)]
𝜌𝑝𝑚𝑎𝑥 = 𝜌𝑝𝑓𝑖𝑠 − 200 𝑘𝑔⁄𝑚3 = 11377 − 200 = 11177 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
𝟏𝟗𝟓𝟎 < 𝝆𝒑 < 𝟏𝟏𝟏𝟕𝟕
59
Se alege 𝝆𝒑 = 𝟐𝟏𝟎𝟎 𝒌𝒈⁄𝒎𝟑 ;
Ciment S2-RS :
Vâscozitatea plastică a pastei, ηpp:

𝜂𝑝𝑝 = 316,01 ∙ 𝜌𝑝 − 522,85 = 316,01 ∙ 2,1 − 522,85 = 141 𝑐𝑃
𝜂𝑝𝑝 = 141 ∙ 10−3 𝑁 ∙ 𝑠⁄𝑚3 ;
Tensiunea dinamică de forfecare, Ꞇ op:
Ꞇ0𝑝 = 213,08 ∙ 𝜌𝑝 − 370,19 = 213,08 ∙ 2,1 − 370,19 = 77 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑉𝑝 = 𝐴𝑒𝑛 ∙ (𝐻 − 𝐻𝑖 ) + 𝐴𝑒𝑡 ∙ [𝐻𝑐 − (𝐻 − 𝐻𝑖 )] + 𝐴𝑖 ∙ ℎ ;

𝜋
𝐴𝑒𝑛 = ∙ (𝐷𝑔2 − 𝐷𝑒2 ) ;
4
Dg - Diametrul mediu al găurii de sonda, determinat prin planimetrarea cavernometriei
efectuate înainte de tubarea coloanei;
𝐷𝑔 = √𝑘1 ∙ 𝐷𝑠 = √1,2 ∙ 171,5 = 205,8 𝑚𝑚 ;
𝜋
𝐴𝑒𝑛 = ∙ (0,20582 − 0,13972 ) = 0,01794 𝑚2 ;
4
𝜋 2
𝜋
𝐴𝑒𝑡 = ∙ (𝐷𝑖𝑖𝑚 − 𝐷𝑒2 ) = ∙ (0,19082 − 0,13972 ) = 0,01326 𝑚2 ;
4 4
𝑉𝑝 = 0,01794 ∙ (3830 − 2500) + 0,01326 ∙ [1530 − (3830 − 2500)] + 0,01157 ∙ 20 ;
𝑉𝑝 = 26,74 𝑚3
-Unitare-
𝑣𝑎 + 𝑣𝑐 = 1
{𝑣 ∙ 𝜌 + 𝑣 ∙ 𝜌 = 1 ∙ 𝜌 ;
𝑎 𝑎 𝑐 𝑐 𝑝
𝜌𝑝 − 𝜌𝑎 2100 − 1000
𝑣𝑐 = = = 0,512 𝑚3 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡⁄1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 ;
𝜌𝑐 − 𝜌𝑎 3150 − 1000
𝑣𝑎 = 1 − 𝑣𝑐 = 1 − 0,512 = 0,488 𝑚3 𝑎𝑝𝑎⁄1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 ;
-Masa unitară de ciment-
𝑞𝑐 = 𝑣𝑐 ∙ 𝜌𝑐 = 0,512 ∙ 3150 = 1611,62 𝑘𝑔 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡⁄1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡 ;
𝑞𝑐 ≈ 1172 𝑘𝑔 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡⁄1 𝑚3 𝑝𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡 ;
-Totale-
k2=1,05 ; k2 - Coeficient de pierderi de ciment;

Masa totală de ciment:
𝑀𝐶 = 𝑘2 ∙ 𝑞𝑐 ∙ 𝑉𝑝 = 1,05 ∙ 1611,62 ∙ 26,74 = 45249,78 𝑘𝑔 𝑐𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡 ;
Volumul total de apă:
𝑉𝑎 = 𝑘2 ∙ 𝑣𝑎 ∙ 𝑉𝑝 = 1,05 ∙ 0,488 ∙ 26,74 = 13,71 𝑚3 𝑎𝑝𝑎 ;
60
5. Numărul de autocontainere:
𝑀𝑐 45249,78
𝑛𝑎𝑐 = = = 3,77 ;
𝑀𝑎𝑐 12 000
𝑛𝑎𝑐 = 4 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑐𝑜𝑛𝑡𝑎𝑖𝑛𝑒𝑟𝑒 ;
𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑀𝑎𝑐 = 12𝑡 = 12 000 𝑘𝑔 ;
6. Volumul dopului separator cu o înălțime în spațiul inelar de 200 m:

𝑉𝑠 = 𝐴𝑒𝑡 ∙ ℎ𝑠 = 0,01326 ∙ 200 = 2,65 𝑚3 ;
𝑉𝑠 = 𝐴𝑒𝑛 ∙ ℎ𝑐 = 0,01794 ∙ 200 = 𝟑, 𝟓𝟗 𝒎𝟑 ;
Densitatea fluidului separator, ρs:
𝜌𝑛 < 𝜌𝑠 < 𝜌𝑝 ;
1750 < 𝜌𝑠 < 2100 ;
Se alege 𝝆𝒔 = 𝟏𝟗𝟎𝟎 𝒌𝒈⁄𝒎𝟑 ;
Vâscozitatea plastică a fluidului separator, ηps:
𝜂𝑝𝑠 = 40 𝑐𝑃 = 40 ∙ 10−3 𝑁 ∙ 𝑠⁄𝑚2 ;
Tensiunea dinamică de forfecare a fluduilui separator, Ꞇ os:
Ꞇ0𝑠 = 15 𝑁⁄𝑚2 ;
7. Volumul fluidului de refulare:

𝑘3 = 1,03 ; k3 – Coeficient de compresibilitate al noroiului;
𝑉𝑛𝑟 = 𝑘3 ∙ 𝐴𝑖 ∙ (𝐻 − ℎ) = 1,03 ∙ 0,0115 ∙ (3830 − 20) = 45,44 𝑚3 ;
8. Volumul interior al coloanei:
𝑉𝑖𝑐𝑜𝑙 = 𝐴𝑖 ∙ 𝐻 = 0,0115 ∙ 3830 = 44,37 𝑚3 ;
9. Debitul de pasta și debitul de noroi:
Debitul de pasta, Qp :
Agregate de cimentare, ACF-700, dp=100 mm cu randamentul volumic , 𝜂𝑣 = 80 % .
Tabel 6.2. Caracteristicile agregatelului de cimentare, ACF-700

Viteza Qagr Qagrreal pa
- l/min l/min bar
VI 555 444 160
VII 753 602,4 120
602,4
𝑄𝑎𝑔𝑟𝑟𝑒𝑎𝑙 = 602,4 𝑙 ⁄𝑚𝑖𝑛 = = 10,04 𝑙 ⁄𝑠 ≈ 10 𝑙 ⁄𝑠 ;
60
Doua autocontainere la un agregat de cimentare ,
𝑄𝑝
𝑛𝑎𝑔𝑟 = = 2;
𝑄𝑎𝑔𝑟𝑟𝑒𝑎𝑙
𝑄𝑝 = 2 ∙ 𝑄𝑎𝑔𝑟𝑟𝑒𝑎𝑙 = 2 ∙ 10 = 20 𝑙 ⁄𝑠 ;
𝑸𝒑 = 𝟐𝟎 𝒍⁄𝒔 ;
61
Debitul de noroi, Qn :
Pentru că pasta este asimilată cu un fluid binghamian, se calculează numărul Hedstrom,

He, în spațiul inelar.
2
𝜏0𝑝 ∙ (𝐷𝑔 − 𝐷) ∙ 𝜌𝑝 77 ∙ (0,2058 − 0,1397)2 ∙ 2100
𝐻𝑒 = 2
= = 35652,21 ;
𝜂𝑝𝑝 (141 ∙ 10−3 )2
Cu ajutorul numarului Hedstrom li al graficului din figura 6.16 se stabileste numarul
Reynolds.
Fig. 6.12. Tranziția de la curgerea laminară la cea turbulentă pentru fluidele Bingham în spațiul
inelar
𝑅𝑒𝑐𝑟 = 5000 ;
𝜂𝑝𝑝 ∙ 𝑅𝑒𝑐𝑟 141 ∙ 10−3 ∙ 5000
𝑣𝑐𝑟 = = ;
(𝐷𝑔 − 𝐷) ∙ 𝜌𝑝 (0,2058 − 0,1397) ∙ 2100
𝑣𝑐𝑟 = 2,48 𝑚⁄𝑠 ;
𝑄𝑛 = 𝑄𝑐𝑟 = 𝐴𝑒𝑛 ∙ 𝑣𝑐𝑟 = 0,01794 ∙ 2,48 = 0,044 𝑚3 ⁄𝑠 ;
Se impune valoarea debitului de noroi:
𝑸𝒏 = 𝟑𝟎 𝒍⁄𝒔 − 𝒄𝒖𝒓𝒈𝒆𝒓𝒆 𝒕𝒖𝒓𝒃𝒖𝒍𝒆𝒏𝒕ă ;
Se admite :
𝑽𝒔 = 𝟓, 𝟓𝟖 𝒎𝟑 ; 𝑸𝒔 = 𝟏𝟎 𝒍⁄𝒔 ; (Un Agregat) ;
𝟑
𝑽𝒑 = 𝟐𝟒, 𝟐𝟕 𝒎 ; 𝑸𝒑 = 𝟐𝟎 𝒍⁄𝒔 ; (Doua agregate) ;
𝑽𝒏 = 𝟓𝟏, 𝟏𝟎 𝒎𝟑 ; 𝑸𝒏 = 𝟑𝟎 𝒍⁄𝒔 ;
Pentru a stabili presiunea în diversele puncte ale circuitului, se va folosi formula Darcy-
Weissbach:
𝑣2 𝑙
∆𝑝 = ʎ ∙ ∙ ∙𝜌;
2 𝑑𝑒𝑐ℎ
Unde:
- ʎ - coeficient de rezistență hidraulică, ʎ = ʎ(𝑅𝑒 ; 𝐵𝑖);
62
- Re – Numărul Reynolds,
𝑣 ∙ 𝑑𝑒𝑐ℎ ∙ 𝜌
𝑅𝑒 = ;
𝜂𝑝
- Bi - Numărul Bingham ,
𝜏0 ∙ 𝑑𝑒𝑐ℎ
𝐵𝑖 = ;
𝑣 ∙ 𝜂𝑝
- dech – Diametrul echivalent ;
10. Viteza de curgere:
Interior :
 Pastă:
𝑄𝑝 20 ∙ 10−3
𝑣𝑖𝑝 = = = 1,73 𝑚⁄𝑠 ;
𝐴𝑖 0,0115
 Fluid separator:
𝑄𝑠 10 ∙ 10−3
𝑣𝑖𝑠 = = = 0,86 𝑚⁄𝑠 ;
𝐴𝑖 0,0115
 Fluid de refulare:
𝑄𝑛 30 ∙ 10−3
𝑣𝑖𝑛 = = = 2,59 𝑚⁄𝑠 ;
𝐴𝑖 0,0115
Aria exterioară medie, Aemed, se calculează cu relația:
𝐴𝑒𝑛 ∙ (𝐻 − 𝐻𝑖 ) + 𝐴𝑒𝑡 ∙ 𝐻𝑖 0,01794 ∙ (3830 − 2500) + 0,01326 ∙ 2500

𝐴𝑒𝑚𝑒𝑑 = = ;
𝐻 3830
𝐴𝑒𝑚𝑒𝑑 = 0,0149 𝑚2 ;
Diametrul exterior mediu, Demed:
𝐷𝑔 ∙ (𝐻 − 𝐻𝑖 ) + 𝐷𝑖𝑖𝑚 ∙ 𝐻𝑖 0,2058 ∙ (3830 − 2500) + 0,1908 ∙ 2500
𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 = = ;
𝐻 3830
𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 = 0,2 𝑚 ;
𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑒 = 0,2 − 0,1397 = 0,06 𝑚 ;
Exterior :
 Pastă:
𝑄𝑝 20 ∙ 10−3
𝑣𝑒𝑝 = = = 1,34 𝑚⁄𝑠 ;
𝐴𝑒𝑚𝑒𝑑 0,0149
𝑄𝑠 10 ∙ 10−3
𝑣𝑒𝑠 = = = 0,67 𝑚⁄𝑠 ;
𝑄𝑛 30 ∙ 10−3
𝑣𝑒𝑛 = = = 2,02 𝑚⁄𝑠 ;
63
11. Presiunea la manifold:
𝑝𝑚 = 0,7 + 10 ∙ 𝜌 ∙ 𝑄 2 ;
 Pasta:
2
20 ∙ 10−3
𝑝𝑚𝑝 = 0,7 + 10 ∙ 𝜌𝑝 ∙ 𝑄𝑝2 = 0,7 + 10 ∙ 2100 ∙ ( ) = 2,8 𝑏𝑎𝑟 ;
2
2
10 ∙ 10−3
𝑝𝑚𝑠 = 0,7 + 10 ∙ 𝜌𝑠 ∙ 𝑄𝑠2 = 0,7 + 10 ∙ 1500 ∙ ( ) = 1,175 𝑏𝑎𝑟 ;
2
2
30 ∙ 10−3
𝑝𝑚𝑛 = 0,7 + 10 ∙ 𝜌𝑛 ∙ 𝑄𝑛2 = 0,7 + 10 ∙ 1350 ∙ ( ) = 4,63 𝑏𝑎𝑟 ;
2
Observație: Debitul se împarte la doi pentru că se folosesc două conducte

colectoare până la capul de cimentare.
Tabel 6.3. Caracteristicile fluidelor

Debitul l/s 10 20 30
Spatiul - Interior Exterior Interior Exterior Interior Exterior
Viteza m/s 0,86 0,67 1,73 1,34 2,59 2,02
Re 8155,97 2941,93 16311,93 5883,86 24467,90 8825,80
Fluid de Bi 34,37 20,49 17,18 10,25 11,46 6,83
foraj Regim Laminar Laminar Turbulent Laminar Turbulent Turbulent
ʎ 0,08 0,18 0,025 0,057 0,022 0,03
pm 1,1375 2,45 4,6375
Re 4980,97 1796,68 9961,93 5 386,5 14942,90 8 099,7
Fluid Bi 52,72 31,43 26,36 15,72 17,57 10,48
separator Regim Laminar Laminar Turbulent Laminar Turbulent Turbulent
ʎ 0,11 0,2 0,032 0,065 0,022 0,032
pm 1,175 2,6 4,975
Re 1564,32 564,27 3128,64 1128,53 4692,96 3692,80
Pasta de Bi 76,90 45,85 38,45 22,93 25,63 15,28
ciment Regim Laminar Laminar Laminar Turbulent Turbulent Turbulent
ʎ 0,08 0,18 0,029 0,058 0,025 0,035
pm 1,225 2,8 5,425
64
12. Etapele operației de cimentare:
I. Începe pomparea fluidului separator:
𝑄1 = 10 𝑙 ⁄𝑠 ;
𝑙𝑛 = 3830 𝑚 ;
𝑙𝑠 = 𝑙𝑝 = 0 ;
ℎ𝑛 = 3830 𝑚 ;
ℎ𝑠 = ℎ𝑝 = 0 ;
𝑽𝟏 = 𝟎 ;
Fig. 6.13. Începe pomparea fluidului separator

𝑝𝑝1 = 𝑝𝑐1 + 𝑝𝑑1 + 𝑝𝑚1𝑠 ;
𝑝𝑚1𝑠 = 1,175 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑑1 = 0 ;
𝑝𝑐1 = 𝑝𝑐1𝑖𝑛𝑡 + 𝑝𝑐1𝑒𝑥𝑡 ;
2
𝑣𝑖𝑛 𝑙𝑛 0,862 3830
𝑝𝑐1𝑖𝑛𝑡 = ʎ ∙ ∙ ∙ 𝜌 = 0,055 ∙ ∙ ∙ 1750 = 22,64 𝑏𝑎𝑟 ;
2 𝐷𝑖𝑒 𝑛 2 0,12142
2
𝑣𝑒𝑛 ℎ𝑛 0,672 3830
𝑝𝑐1𝑒𝑥𝑡 = ʎ ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑛 = 0,15 ∙ ∙ ∙ 1750 = 5,37 𝑏𝑎𝑟 ;
2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑖𝑒 2 0,06
𝒑𝒑𝟏 = 𝟐𝟐, 𝟔𝟒 + 𝟓, 𝟑𝟕 + 𝟏, 𝟏𝟕𝟓 = 𝟐𝟗, 𝟏𝟗 𝒃𝒂𝒓 ;
𝑝𝑐𝑎𝑝𝑢𝑙𝑐𝑜𝑙𝑜𝑎𝑛𝑒𝑖1 = 𝑝𝑝1 − 𝑝𝑚1𝑠 = 29,19 − 1,1375 = 28,02 𝑏𝑎𝑟 ;
2
′ ′′
𝑣𝑒𝑛 𝐻𝑠
𝑝𝑓𝑖𝑠1 = 𝑝𝑓𝑖𝑠1 + 𝑝𝑓𝑖𝑠1 = 𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑠 + ʎ𝑒𝑥𝑡𝑟 ∙ ∙ ∙𝜌 ;
2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷 𝑛
0,672 2600
𝑝𝑓𝑖𝑠1 = (1750 ∙ 9,81 ∙ 2600 ∙ 10−5 ) + (0,15 ∙ ∙ ∙ 1750 ∙ 10−5 ) ;
2 0,06
𝑝𝑓𝑖𝑠1 = 482,82 𝑏𝑎𝑟 ;
Punctul 1 din graficul de cimentare are coordonatele : (0; 29,19).
65
II. Sfârșitul pompării fludului separator:
𝑽𝟐 = 𝑽𝒔 = 𝟑, 𝟓𝟗 𝒎𝟑 ;
𝑄2 = 10 𝑙 ⁄𝑠 ;
𝑉𝑠 3,59
𝑙𝑠 = = = 310 𝑚 ;
𝐴𝑖 0,0115
𝑙𝑛 = 𝐻 − 𝑙𝑠 = 3830 − 310 = 3520 𝑚 ;
𝑙𝑝 = 0 ;
ℎ𝑛 = 3830 𝑚 ;
ℎ𝑠 = ℎ𝑝 = 0 ;
Fig. 6.14. Sfârșitul pompării fluidului separator

𝑝𝑝2 = 𝑝𝑐2 + 𝑝𝑑2 + 𝑝𝑚2𝑠 ;
𝑝𝑚2𝑠 = 𝑝𝑚1𝑠 = 1,175 𝑏𝑎𝑟 ;
2 2
𝑣𝑖𝑠 𝑙𝑠 𝑣𝑖𝑛 𝑙𝑛
𝑝𝑐2𝑖𝑛𝑡 = ʎ𝑖𝑛𝑡𝑠 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑠 + ʎ𝑖𝑛𝑡𝑛 ∙ ∙ ∙𝜌 ;
2 𝐷𝑖𝑒 2 𝐷𝑖𝑒 𝑛
0,862 310 −5
0,862 2520
𝑝𝑐2𝑖𝑛𝑡 = 0,11 ∙ ∙ ∙ 1900 ∙ 10 + 0,055 ∙ ∙ ∙ 1750 ∙ 10−5 ;
2 0,12142 2 0,12142
𝑝𝑐2𝑖𝑛𝑡 = 12,4 𝑏𝑎𝑟 ;
2
𝑣𝑒𝑛 ℎ𝑛 0,672 3830
𝑝𝑐2𝑒𝑥𝑡 = ʎ𝑒𝑥𝑡𝑛 ∙ ∙ ∙ 𝜌 = 0,15 ∙ ∙ ∙ 1750 ∙ 10−5 = 40,28 𝑏𝑎𝑟 ;
2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑒 𝑛 2 0,06
𝑝𝑐2 = 12,4 + 40,28 = 52,68 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑑2 = (𝜌𝑛 − 𝜌𝑠 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝑙𝑠 = (1750 − 1900) ∙ 9.81 ∙ 310 ∙ 10−5 = −4,56 𝑏𝑎𝑟 ;
𝒑𝒑𝟐 = 𝟓𝟐, 𝟔𝟖 − 𝟒, 𝟓𝟔 + 𝟏, 𝟏𝟕𝟓 = 𝟒𝟗, 𝟐𝟗 𝒃𝒂𝒓 ;
𝑝𝑐𝑎𝑝𝑢𝑙𝑐𝑜𝑙𝑜𝑎𝑛𝑒𝑖2 = 𝑝𝑝2 − 𝑝𝑚2𝑠 = 49,29 − 1,175 = 48,12 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑓𝑖𝑠2 = 𝑝𝑓𝑖𝑠2 = 482,82 𝑏𝑎𝑟 ;
Punctul 2 din graficul de cimentare are coordonatele: (3,59; 49,29) .
66
III. Începe pomparea pastei de ciment:
𝑽𝟑 = 𝑽𝒔 = 𝟑, 𝟓𝟗 𝒎𝟑 ;
𝑄3 = 20 𝑙 ⁄𝑠 ;
𝑙𝑛 = 3520 𝑚 ;
𝑙𝑠 = 310 𝑚 ;
𝑙𝑝 = 0 ;
ℎ𝑛 = 3830 𝑚 ;
ℎ𝑝 = ℎ𝑠 = 0 ;
Fig. 6.15. Începutul pompării pastei de ciment
𝑝𝑝3 = 𝑝𝑐3 + 𝑝𝑑3 + 𝑝𝑚3𝑝 ;

𝑝𝑑3 = 𝑝𝑑2 = −4,56 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑚3𝑝 = 2,8 𝑏𝑎𝑟 ;
2 2 2
𝑣𝑖𝑠 𝑙𝑠 𝑣𝑖𝑛 𝑙𝑛 𝑣𝑒𝑛 ℎ𝑛
𝑝𝑐3 = (ʎ𝑖𝑛𝑡𝑠 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑠 + ʎ𝑖𝑛𝑡𝑛 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑛 ) + ʎ𝑒𝑥𝑡𝑛 ∙ ∙ ∙𝜌 ;
2 𝐷𝑖𝑒 2 𝐷𝑖𝑒 2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑒 𝑛
1,732 310 1,732 3520
𝑝𝑐3 = [(0,032 ∙ ∙ ∙ 1900 + 0,023 ∙ ∙ ∙ 1750) ∙ 10−5
2 0,12142 2 0,12142
1,342 3830
+ (0,057 ∙ ∙ ∙ 1750) ∙ 10−5 ] ;
2 0,06
𝑝𝑐3 = 80,95 𝑏𝑎𝑟 ;
𝒑𝒑𝟑 = 𝟖𝟎, 𝟗𝟓 − 𝟒, 𝟓𝟔 + 𝟐, 𝟖 = 𝟕𝟗, 𝟏𝟗 𝒃𝒂𝒓 ;
𝑝𝑐𝑎𝑝𝑢𝑙𝑐𝑜𝑙𝑜𝑎𝑛𝑒𝑖3 = 𝑝𝑝3 − 𝑝𝑚3𝑝 = 79,19 − 2,5 = 76,39 𝑏𝑎𝑟 ;
2
𝑣𝑒𝑛 𝐻𝑠
𝑝𝑓𝑖𝑠3 = 𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑠 + ʎ𝑒𝑥𝑡𝑛 ∙ ∙ ∙𝜌 ;
2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑒 𝑛
1,342 2600
𝑝𝑓𝑖𝑠3 = (1750 ∙ 9,81 ∙ 2600 ∙ 10−5 ) + (0,057 ∙ ∙ ∙ 1750 ∙ 10−5 ) ;
2 0,06
𝑝𝑓𝑖𝑠3 = 487,92 𝑏𝑎𝑟 ;
Punctul 3 din graficul de cimentare are coordonatele: (3,59; 79,19) .
67
IV. Sfârșitul pompării pastei de ciment:
𝑽𝟒 = 𝑽𝒑 + 𝑽𝒔 = 𝟐𝟔, 𝟕𝟒 + 𝟑, 𝟓𝟗 = 𝟑𝟎, 𝟑𝟑 𝒎𝟑 ;
𝑄4 = 20 𝑙 ⁄𝑠 ;
𝑙𝑠 = 310 𝑚 ;
𝑉𝑝 26,74
𝑙𝑝 = = = 2309 𝑚 ;
𝐴𝑖 0,0115
𝑙𝑛 = 3830 − 310 − 2309 = 1211 𝑚 ;
ℎ𝑛 = 3830 𝑚 ;
ℎ𝑝 = ℎ𝑠 = 0 ;
Fig. 6.16. Sfârșitul pompării pastei de ciment

𝑝𝑝4 = 𝑝𝑐4 + 𝑝𝑑4 + 𝑝𝑚4𝑝 ;
𝑝𝑚4𝑝 = 𝑝𝑚3𝑝 = 2,8 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑑4 = (𝜌𝑛 − 𝜌𝑝 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝑙𝑝 + (𝜌𝑛 − 𝜌𝑠 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝑙𝑠 ;
𝑝𝑑4 = (1900 − 2100) ∙ 9,81 ∙ 2309 ∙ 10−5 + (1750 − 1900) ∙ 9,81 ∙ 310 ∙ 10−5 ;
𝑝𝑑4 = −83,85 𝑏𝑎𝑟 ;
2 2 2 2
𝑣𝑖𝑝 𝑙𝑝 𝑣𝑖𝑠 𝑙𝑠 𝑣𝑖𝑛 𝑙𝑛 𝑣𝑒𝑛
𝑝𝑐4 = (ʎ𝑖𝑛𝑡𝑝 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑝 + ʎ𝑖𝑛𝑡𝑠 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑠 + ʎ𝑖𝑛𝑡𝑛 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑛 ) + ʎ𝑒𝑥𝑡𝑛 ∙
2 𝐷𝑖𝑒 2 𝐷𝑖𝑒 2 𝐷𝑖𝑒 2
ℎ𝑛
∙ ∙𝜌
𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑒 𝑛
1,732 2309 1,732 310 1,732
𝑝𝑐4 = [(0,029 ∙ ∙ ∙ 2100 + 0,032 ∙ ∙ ∙ 1900 + 0,022 ∙
2 0,12142 2 0,12142 2
2
1211 1,34 3830
∙ ∙ 1750) ∙ 10−5 + (0,057 ∙ ∙ ∙ 1750) ∙ 10−5 ] ;
0,12142 2 0,06
𝑝𝑐4 = 86,81 𝑏𝑎𝑟 ;
𝒑𝒑𝟒 = 𝟖𝟔, 𝟖𝟏 − 𝟖𝟑, 𝟖𝟓 + 𝟐, 𝟖 = 𝟓, 𝟒𝟔 𝒃𝒂𝒓 ;
𝑝𝑐𝑎𝑝𝑢𝑙𝑐𝑜𝑙𝑜𝑎𝑛𝑒𝑖4 = 𝑝𝑝4 − 𝑝𝑚4𝑝 = 5,46 − 2,8 = 2,96 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑓𝑖𝑠4 = 𝑝𝑓𝑖𝑠3 = 487,92 𝑏𝑎𝑟 ;
Punctul 4 din graficul de cimentare are coordonatele: (30,33; 5,46).
68
V. Începe pomparea noroiului de refulare:
𝑽𝟓 = 𝑽𝟒 = 𝑽𝒑 + 𝑽𝒔 = 𝟑𝟎, 𝟑𝟑 𝒎𝟑 ;
𝑄5 = 30 𝑙 ⁄𝑠 ;
𝑙𝑝 = 2309 𝑚 ;
𝑙𝑛 = 1211 𝑚 ;
ℎ𝑛 = 3830 𝑚 ;
ℎ𝑝 = ℎ𝑠 = 0 ;
Fig. 6.17. Începutul pompării noroiului de refulare

𝑝𝑝5 = 𝑝𝑐5 + 𝑝𝑑5 + 𝑝𝑚5𝑛 ;
𝑝𝑚5𝑛 = 4,6375 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑑5 = 𝑝𝑑4 = −83,85 𝑏𝑎𝑟 ;
2 2 2 2
𝑣𝑖𝑝 𝑙𝑝 𝑣𝑖𝑠 𝑙𝑠 𝑣𝑖𝑛 𝑙𝑛 𝑣𝑒𝑛
𝑝𝑐5 = (ʎ𝑖𝑛𝑡𝑝 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑝 + ʎ𝑖𝑛𝑡𝑠 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑠 + ʎ𝑖𝑛𝑡𝑛 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑛 ) + ʎ𝑒𝑥𝑡𝑛 ∙
2 𝐷𝑖𝑒 2 𝐷𝑖𝑒 2 𝐷𝑖𝑒 2
ℎ𝑛
∙ ∙𝜌 ;
2,592 2309 2,592 310
𝑝𝑐5 = [(0,025 ∙ ∙ ∙ 2100 ∙ 10−5 + 0,022 ∙ ∙ ∙ 1900 ∙ 10−5 + 0,022
2 0,12142 2 0,12142
2,592 1211 2,022 3830
∙ ∙ ∙ 1750 ∙ 10−5 ) + 0,029 ∙ ∙ ∙ 1750 ∙ 10−5 ] ;
2 0,12142 2 0,06
𝑝𝑐5 = 84,5 𝑏𝑎𝑟 ;
𝒑𝒑𝟓 = 𝟖𝟒, 𝟓 − 𝟖𝟑, 𝟖𝟓 + 𝟒, 𝟔𝟑𝟕𝟓 = 𝟓, 𝟐𝟖 𝒃𝒂𝒓 ;
𝑝𝑐𝑎𝑝𝑢𝑙𝑐𝑜𝑙𝑜𝑎𝑛𝑒𝑖5 = 𝑝𝑝5 − 𝑝𝑚5𝑛 = 5,28 − 4,6375 = 0,65 𝑏𝑎𝑟 ;
2
𝑣𝑒𝑛 ℎ𝑛
𝑝𝑓𝑖𝑠5 = 𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ 𝐻𝑠 + ʎ𝑒𝑥𝑡𝑛 ∙ ∙ ∙𝜌 ;
2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷 𝑛
−5
2,022 3830
𝑝𝑓𝑖𝑠5 = 1750 ∙ 9,81 ∙ 2600 ∙ 10 + 0,029 ∙ ∙ ∙ 1750 ∙ 10−5 ;
2 0,06
𝑝𝑓𝑖𝑠5 = 516,45 𝑏𝑎𝑟 ;
69
VI. Pasta de ciment ajunge la șiu:
𝑽𝟔 = 𝑽𝒊𝒏𝒕𝒄𝒐𝒍 = 𝟒𝟒, 𝟑𝟓 𝒎𝟑 ;
𝑄6 = 30 𝑙 ⁄𝑠 ;
𝑙𝑝 = 2309 𝑚 ;
𝑙𝑛 = 3050 − 2309 = 1521 𝑚 ;
𝑙𝑠 = 0 ;
𝑉𝑠 3,59
ℎ𝑠 = = = 241 𝑚 ;
ℎ𝑛 = 3830 − 241 = 3589 𝑚 ;
ℎ𝑝 = 0 ;
Fig. 6.18. Pasta de ciment ajunge la șiu
𝑝𝑝6 = 𝑝𝑐6 + 𝑝𝑑6 + 𝑝𝑚6𝑛 ;

𝑝𝑚6𝑛 = 4,6375 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑑6 = (𝜌𝑠 − 𝜌𝑝 ) ∙ 𝑔 ∙ ℎ𝑠 + (𝜌𝑛 − 𝜌𝑝 ) ∙ 𝑔 ∙ (𝑙𝑝 − ℎ𝑠 ) ;
𝑝𝑑6 = (1900 − 2100) ∙ 9,81 ∙ 241 ∙ 10−5 + (1750 − 2100) ∙ 9,81 ∙ (2309 − 241) ∙ 10−5 ;
𝑝𝑑6 = −75,75 𝑏𝑎𝑟 ;
2 2
𝑣𝑖𝑛 𝑙𝑛 𝑣𝑖𝑝 𝑙𝑝
𝑝𝑐6 = (ʎ𝑖𝑛𝑡𝑛 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑛 + ʎ𝑖𝑛𝑡𝑝 ∙ ∙ ∙𝜌 )
2 𝐷𝑖𝑒 2 𝐷𝑖𝑒 𝑝
2 2
𝑣𝑒𝑠 ℎ𝑠 𝑣𝑒𝑛 𝑙𝑛
+ (ʎ𝑒𝑥𝑡𝑠 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑠 + ʎ𝑒𝑥𝑡𝑛 ∙ ∙ ∙𝜌 ) ;
2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑒 2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑒 𝑛
2,592 1521 2,592 2309
𝑝𝑐6 = [(0,022 ∙ ∙ ∙ 1750 + 0,025 ∙ ∙ ∙ 2100) ∙ 10−5
2 0,12142 2 0,12142
2
2,02 241 2,022 1521
+ (0,032 ∙ ∙ ∙ 1900 + 0,029 ∙ ∙ ∙ 1750 ∙ 10−5 )] ;
2 0,06 2 0,06
𝑝𝑐6 = 120,66 𝑏𝑎𝑟 ;
𝐩𝐩𝟔 = 𝟏𝟐𝟎, 𝟔𝟔 − 𝟕𝟓, 𝟕𝟓 + 𝟒, 𝟔𝟑𝟕𝟓 = 𝟒𝟗, 𝟓𝟔 𝐛𝐚𝐫;
𝑝𝑓𝑖𝑠6 = 𝑝𝑓𝑖𝑠5 = 491,19 𝑏𝑎𝑟 ;
70
VII. Sfârșitul operației de cimentare:
𝑉7 = 𝑉𝑝 + 𝑉𝑠 + 𝑉𝑛 = 26,74 + 3,59 + 45,44

𝑽𝟕 = 𝟕𝟓, 𝟕𝟕 𝒎𝟑 ;
𝑄7 = 30 𝑙 ⁄𝑠 ;
𝑙𝑛 = 3810 𝑚 ;
𝑙𝑝 = ℎ = 20 𝑚 ;
𝑙𝑠 = 0 ;
ℎ𝑠 = 241 𝑚 ;
ℎ𝑛 = 𝐻 − 𝐻𝑐 − ℎ𝑠 = 3830 − 1530 − 241
ℎ𝑛 = 2059 𝑚 ;
ℎ𝑝 = 𝐻𝑐 = 1530 𝑚 ;
Fig. 6.19. Sfârșitul operației de cimentare
𝑝𝑝7 = 𝑝𝑐7 + 𝑝𝑑7 + 𝑝𝑚7𝑛 ;

𝑝𝑚7𝑛 = 4,6375 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑑7 = (𝜌𝑝 − 𝜌𝑛 ) ∙ 𝑔 ∙ (𝐻𝑐 − ℎ) + (𝜌𝑠 − 𝜌𝑛 ) ∙ 𝑔 ∙ ℎ𝑠 ;
𝑝𝑑7 = (2100 − 1750) ∙ 9,81 ∙ (1530 − 20) ∙ 10−5 + (1900 − 1750) ∙ 9,81 ∙ 241 ∙ 10−5 ;
𝑝𝑑7 = 55,39 𝑏𝑎𝑟 ;
2 2
𝑣𝑖𝑛 𝑙𝑛 𝑣𝑖𝑝 𝑙𝑝
𝑝𝑐7 = (ʎ𝑖𝑛𝑡𝑛 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑛 + ʎ𝑖𝑛𝑡𝑝 ∙ ∙ ∙𝜌 )
2 𝐷𝑖𝑒 2 𝐷𝑖𝑒 𝑝
2 2 2
𝑣𝑒𝑝 ℎ𝑝 𝑣𝑒𝑠 ℎ𝑆 𝑣𝑒𝑛
+ (ʎ𝑒𝑥𝑡𝑝 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑝 + ʎ𝑒𝑥𝑡𝑠 ∙ ∙ ∙ 𝜌𝑠 + ʎ𝑒𝑥𝑡𝑛 ∙
2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑒 2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑒 2
ℎ𝑛
∙ ∙𝜌 ) ;
2,592 381 2,592 20
𝑝𝑐7 = [(0,022 ∙ ∙ ∙ 1750 + 0,025 ∙ ∙ ∙ 2100) ∙ 10−5
2 0,12142 2 0,12142
2,022 1530 2,022 241 2,022
+ (0,035 ∙ ∙ ∙ 2100 + 0,032 ∙ ∙ ∙ 1900 + 0,029 ∙
2 0,06 2 0,06 2
2059
∙ ∙ 1750) ∙ 10−5 ] ;
0,06
𝑝𝑐7 = 124,36 𝑏𝑎𝑟 ;
𝒑𝒑𝟕 = 𝟏𝟐𝟒, 𝟑𝟔 + 𝟔𝟔, 𝟑𝟏 + 𝟒, 𝟔𝟑𝟕𝟓 = 𝟏𝟖𝟒, 𝟑𝟗 𝒃𝒂𝒓 ;
71
2
𝑣𝑒𝑝 𝐻𝑐 − 200
𝑝𝑓𝑖𝑠7 = 𝜌𝑝 ∙ 𝑔 ∙ (𝐻𝑐 − 200) + 𝜌𝑠 ∙ 𝑔 ∙ ℎ𝑆 + 𝜌𝑛 ∙ 𝑔 ∙ ℎ𝑛 + ʎ𝑒𝑥𝑡𝑝 ∙ ∙ ∙ 𝜌 + ʎ𝑒𝑥𝑡𝑠
2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑒 𝑝
2 2
𝑣𝑒𝑠 ℎ𝑠 𝑣𝑒𝑛 ℎ𝑛
∙ ∙ ∙ 𝜌𝑠 + ʎ𝑒𝑥𝑡𝑛 ∙ ∙ ∙𝜌 ;
2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑒 2 𝐷𝑒𝑚𝑒𝑑 − 𝐷𝑒 𝑛
𝑝𝑓𝑖𝑠7 = (2100 ∙ 9,81 ∙ (1530 − 200) + 1900 ∙ 9,81 ∙ 241 + 1750 ∙ 9,81 ∙ 2059 + 0,035
2,022 1530 − 200 2,022 241 2,022

∙ ∙ ∙ 2100 + 0,032 ∙ ∙ ∙ 1900 + 0,029 ∙
2 0,06 2 0,06 2
2059
∙ ∙ 1750) ∙ 10−5 ;
0,06
𝑝𝑓𝑖𝑠7 = 704,94 𝑏𝑎𝑟 ;
Toate datele obtinute în urma calculelor efectuate în cele șapte etape

corespunzătoare cimentării vor fi cuantificate în tabelul 6.4.
Presiunea de fisurare a stratului, pfis:
𝒑𝒇𝒊𝒔 = г𝒇𝒊𝒔 ∙ 𝑯𝑺 = 𝟎, 𝟐𝟏 ∙ 𝟐𝟔𝟎𝟎 = 𝟓𝟒𝟔 𝒃𝒂𝒓 ;
72
Tabel 6.4. Etapele operației de cimentare
Lungimi de fluide Presiunea
Momentul Debitul Interior Exterior
ln ls lp hn hs hp pp pcapcol pfis
- l/s m m m m m m bar bar bar
1.Începe
pomparea
10 3830 0 0 3830 0 0 29,19 28,02 482,82
fluidului
separator
2.Sfârșitul
pompării
10 3520 310 0 3830 0 0 49,29 48,12 482,82
fluidului
separator
3.Începe
pomparea
20 3520 310 0 3830 0 0 79,19 79,39 487,92
pastei de
ciment
4.Sfârșitul
pompării
20 1211 310 2309 3830 0 0 5,46 2,96 487,92
pastei de
ciment
5.Incepe
pomparea
30 1211 310 2309 3830 0 0 5,28 0,65 516,45
noroiului
de refulare
6. Pasta de
ciment
30 1521 0 2309 3589 241 0 49,56 44,92 516,45
ajunge la
siu
7.Sfarsitul
operatiei
30 3810 0 20 2059 241 1530 184,3 179,7 704,94
de
cimentare
13.Durata operației de cimentare:

𝑉𝑝 𝑉𝑛 26,74 45,44
𝑇𝑝+𝑛 = + + 15 𝑚𝑖𝑛 = + + 15 ;
𝑄𝑝 𝑄𝑛 20 ∙ 10 ∙ 60 30 ∙ 10−3 ∙ 60
−3
𝑇𝑝+𝑛 = 62,52 𝑚𝑖𝑛 ≈ 63 𝑚𝑖𝑛

𝑉𝑠 3,59
𝑇𝑠 = = = 5,97 𝑚𝑖𝑛 ≈ 6 min;
𝑄𝑠 10 ∙ 10−3 ∙ 60
𝑇𝑐 = 63 + 6 = 69 min ;
𝑇𝑝𝑚𝑖𝑛 = 1,5 ∙ 𝑇𝑐 = 1,5 ∙ 69 ≈ 80 min ;
𝑇𝑝𝑚𝑎𝑥 = 1,5 ∙ 𝑇𝑝𝑚𝑖𝑛 = 1,5 ∙ 80 = 120 𝑚𝑖𝑛
73
14.Graficele de variație a debitului, a presiunii de pompare și a presiunii din dreptul
stratului fisurabil:
200.00
180.00
Presiunea de pmpare, bar
160.00
140.00
120.00
100.00
80.00
60.00
40.00
20.00
0.00
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Volumul pompat, m3
Fig. 6.20. Variația presiunii de pompare
35
30
25
Debit, l/s
20
15
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Volum pompat, m3
Fig.6.21. Variația debitului de pompare
74
800.00
700.00
Presiunea de fisurarea, bar 600.00
500.00
400.00
300.00
200.00
100.00
0.00
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00
Volum pompat, m3
Presiunea de fisurare Presiunea de fisurare a stratului
Fig. 6.22. Variația presiunii din dreptul stratului fisurabil
Din figura 6.22 se observă că atunci când pasta trece deasupra stratului fisurabil,
presiunea în dreptul lui nu atinge presiunea de fisurare, astfel că se poate menține debitul de
pompare la valoarea de 30 l/s .
75
ANEXE
Tabel 1. Diametrul coloanelor

Diametrul
Diametrul exterior al coloanei, Diametrul Grosimi de
interior al
De peste mufă, Dm perete
coloanei, Di
inch mm mm mm mm
5,39 115,8
5 127 141,3
9,19 108,6
6,20 127,3
51/2 139,7 153,7
10,54 118,6
7,32 153,6
65/8 168,8 187,7
12,06 144,2
5,87 166,1
7 177,8 187,7 EL
13,72 150,4
7,62 178,4
75/8 193,7 215,9
12,7 168,3
6,71 205,7
85/8 219,1 244,5
14,15 190,8
7,92 228,7
95/8 244,5 269,9
13,84 216,8
7,09 258,9
103/4 273 298,5
12,57 247,9
8,46 281,5
113/4 298,5 323,8
12,42 273,6
9, 00 305,8
123/4 323,9 351,0
12,00 299,8
8,38 323,0
133/8 339,7 365,1
13,06 316,6
9,58 387,4
16 406,4 431,8
12,57 381,3
11,05 451,0
185/8 473,1 508,0
14,30 444,5
11,13 485,7
20 508,0 533,4
16,13 479,7
76
Tabel 2. Diametrul standardizat al sapelor din catalog
Ds Ds Ds Ds Ds Ds
in mm in mm in mm
53/8 136,1 71/2 190,5 12 304,8
55/8 142,9 83/8 212,7 121/4 311,2
53/4 146,1 81/2 215,9 143/4 374,7
6 152,1 83/4 222,3 151/2 393,7
61/4 158,8 95/8 244,5 171/2 444,5
61/2 165,1 97/8 250,8 581
63/4 171,5 105/8 269,9 622,3
73/8 187,3 115/8 295 660
Tabel 3. Jocurile radiale

1/2 1/2 5/8 7/8 5/8 5/8 3/4 3/4
D, inch 4 ...5 5 ....6 7....7 8 ...9 10 ....11 123/4...143/4 16......20
ẟ, mm 7-10 10-15 15-20 20-25 25-35 35-40 40-60
Tabel 4. Prăjnile grele

Diametrul interior
Diametrul exterior al prăjinilor grele, Dg al prajinilor grele, Masa unitară, qg
dig
inch mm kg/m
31/8 79,4 38,1 32,6
31/2 88,9 38,1 39,8
41/8 104,8 50,2 51,8
43/4 120,7 50,2 73,8
5 127,0 57,2 79,3
6 152,4 57,2 123,1
61/4 158,8 57,2 135,2
61/2 165,1 57,2 147,9
63/4 171,5 57,2 161,1
7 177,8 57,2 174,8
71/4 184,2 71,5 177,6
73/4 196,9 71,5 207,4
8 203,2 71,5 223,1
81/4 209,6 71,5 239,2
9 228,6 71,5 290,7
91/2 241,3 76,2 323,2
93/4 247,0 76,2 342,3
10 254,0 76,2 362,0
11 279,4 76,2 444,5
77
Tabel 5. Prăjinile de foraj
Diametrul exterior al prăjinilor de foraj, Grosimea de perete, Masa unitară, qp
Dp t
inch mm mm kg/m
1/2
3 88,9 9,35 19,79
4 101,6 8,38 20,83
1/2
4 114,3 8,56 24,7
5 127,0 9,19 29,02
1/2
5 139,7 9,17 32,59
5/8
6 168,3 8,38 37,50
Tabel 6. Alegerea prăjinilor de foraj

Diametrul
mm 135...175 175...200 200...250 250...400 >400
sapei, Ds
Diametrul
prăjinii de inch 31/2 4;41/2 41/2;5 5;51/2 51/2;65/8
foraj, Dp
78
CONCLUZII
Proiectul de semestru la “Forajul Sondelor” este unul dintre cele mai importate
proiecte realizate de viitorii absolventi ai Facultatii de Ingineria Petrolului si Gazelor. Prin
intermediul acestui proiect, sunt parcurse atat cunostinte importante referitoare la modalitatile
de alegere a fludului de foraj in functie de gradientii de presiune corespunzatori anumitor
structuri, la modalitatile de alegere a diametrului coloanelor, sapelor si garniturii de foraj,
utilizate pentru saparea si tubarea sondei. Pe langa acestea, proiectul contine si calcule de
rezistenta al garniturii de foraj, calcule de rezistenta a coloanelor de tubare, dar si etapele
urmarite in cimentarea sondei, ultimul pas in programul de constructie al unei sonde.
Acest proiect joaca un rol hotarator in formarea viitorului inginer, punand la punct
informatiile dobandite la cursul de “Forajul Sondelor”, curs esential pentru orice viitor inginer
petrolist.
Importanta acestui proiect reiese si din faptul ca propune o abordare cat mai aproape
de practica a notiunilor parcuse, modul de abordare al fiecarui capitolul cat si algortimul de
calcul propun o mai mare atentie asupra tuturor informatiilor utilizate. Pe langa toate aceste
lucruri, proiectul mai contine si mici dificultati care pun la incercare gandirea si iscusinta
studentului in solutionarea cat mai buna a problemelor, acesta fiind un nou aspect ce apropie
studentul de problemele intalnite in practica.
In concluzie, pot spune ca proiectul de semestru la “Forajul Sondelor” are un impact
semnificativ asupra formarii studentului Facultatii de Ingineria Petrolului si Gazelor ca viitor
inginer, avand un rol de necontestat in fundamentarea aptitudinilor viitorilor ingineri.
79
BIBLIOGRAFIE
1. Macovei, N., - Tubarea și cimentarea sondelor, Editura Universității din Ploiești,

Ploiești, 1998;
2. Macovei, N., - Fluide de foraj și cimenturi de sondă, Editura Universității din Ploiești,
Ploiești, 1993;
3. Avram, L., - Elemente de tehnologia forării sondelor, Editura Universității Petrol-Gaze
din Ploiești, Ploiești, 2011;
80

Proiect Foraj, Anul IV IPG-Structura Păuleasa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Foraj, Anul IV IPG-Structura Păuleasa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

FORAJUL SONDELOR, EXPLOATAREA SI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR

Dezvoltarea societății umane a fost și este dependentă de resursele naturale (apa

Datele inițiale de proiect sunt:

1.1. Unitatea geologică. Caracteristici generale

1.2. Tectonica zonei

Procesul normal de sedimentare a alternat cu perioade de eroziune puternică și

1.3. Obiectivul sondei

1.4. Agenți contaminanți ai fluidului de foraj

La traversarea formațiunilor geologice estimate poate avea loc fenomenul de

1.5. Gradienții de presiune și fisurare

Alura gradienților de presiune și fisurare, obținută prin prelucrarea diagrafiilor electrice

1.6. Estimarea valorilor de temperatură

Pe baza măsurătorilor de temperatură efectuate de sondele din zonă, s-a stabilit un

2.1. Calculul diametrelor coloanelor și sapelor de foraj

Diametrul coloanei de exploatare se stabilește în funcție de debitul de fluid așteptat, de

Fig. 2.1. Stabilirea diametrelor coloanei

Diametrul sapei, Ds, se calculează cu relația:

Astfel, în cele ce urmează, se vor face calculele de alegere a coloanelor, respectiv de

Pentru coloana intermediară:

Pentru coloana de ancoraj:

2.2. Adâncimile de fixare ale coloanelor

Fluidului de foraj i se atribuie, în prezent, următoarele roluri principale:

Fluidul de foraj trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:

3.1. Tipuri de fluide de foraj

Fluidele de foraj dispersate au la baza sistemul dispersat apa-argilă. Constituite din

3.2. Proprietățile fluidelor de foraj

3.3. Calculul volumelor fluidelor de foraj

Intervalul 0-600 m, corespunzător coloanei de ancoraj:

Fig. 3.1. Volumul obținut prin săparea intervalului

Volumul obținut prin forarea intervalului corespunzător coloanei de ancoraj este :

Fig. 3.2. Volumul obținut prin săparea intervalului

Diametrul interior mediu al coloanei de ancoraj, Diam, se calculează cu relația :

Volumul obținut prin forarea intervalului corespunzător coloanei intermediare este:

Volumul de noroi necesar săpării intervalului corespunzător coloanei intermediare este:

Fig. 3.3. Volumul obținut prin săparea intervalului

Diametrul interior mediu al coloanei intermediare, Diim, se calculează cu relația :

Volumul obținut prin forarea intervalului corespunzător coloanei de exploatare este :

Intervalul 0-300 m, corespunzător coloanei de ancoraj, Noroi Natural

Intervalul 600-2500 m, corespunzător coloanei intermediare, Noroi Îngreunat,

𝜌𝑛𝑖 − 𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 1450 − 1150

𝑚𝑏 = 𝜌𝑏 ∙ 𝑉𝑏 = 4100 ∙ 31,91 = 130838,2 𝑘𝑔 ;

𝑉𝑎 = 𝑉𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 − 𝑉𝑎𝑟𝑔 = 281,88 − 28,18 = 253,69 𝑚3 𝑎𝑝𝑎 ;

𝑚𝑎𝑟𝑔 = 𝜌𝑎𝑟𝑔 ∙ 𝑉𝑎𝑟𝑔 = 2500 ∙ 28,18 = 70471,81 𝑘𝑔 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 ;

Intervalul 2500-3830 m, corespunzător coloanei de exploatare, Noroi Îngreunat

𝜌𝑛𝑒 − 𝜌𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 1750 − 1130

𝑚𝑏 = 𝜌𝑏 ∙ 𝑉𝑏 = 4100 ∙ 45,046 = 184692,7 𝑘𝑔 ;

𝑉𝑎 = 𝑉𝑛𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙 − 𝑉𝑎𝑟𝑔 = 170,74 − 14,79 = 155,94 𝑚3 𝑎𝑝𝑎 ;

𝑚𝑎𝑟𝑔 = 𝜌𝑎𝑟𝑔 ∙ 𝑉𝑎𝑟𝑔 = 2500 ∙ 14,79 = 36994,24 𝑘𝑔 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 ;

Garnitura de foraj reprezintă o succesiune de componente care realizează legătura între

Solicitările garniturii de foraj

Majoritatea solicitărilor la care este supusă o garnitură de foraj au un caracter variabil în

În următoarele subcapitole vor fi prezentate calculele de rezistență ale coloanelor ce

Diametrul exterior al prăjinilor grele, Dga , este:

𝐷𝑔𝑎 ≤ 𝐷𝑠𝑎 − 1 𝑖𝑛𝑐ℎ = 444,5 − 25,4 = 419,1 𝑚𝑚 ;

Se alege din STAS:

Diametrul exterior al prăjinilor grele, Dgi, este:

𝐷𝑔𝑖 ≤ 𝐷𝑠𝑖 − 1 𝑖𝑛𝑐ℎ = 269,9 − 25,4 = 244,5 𝑚𝑚 ;

Se alege din STAS:

În funcție de diametrul sapei, se alege și diametrul exterior al prăjinilor de foraj, Dpi:

Diametrul exterior al prăjinilor grele, Dge, este:

𝐷𝑔𝑒 ≤ 𝐷𝑠𝑒 − 1 𝑖𝑛𝑐ℎ = 171,5 − 25,4 = 146,1 𝑚𝑚 ;

Se alege din STAS :